Page 36 - 1953-07

Pag, d-a DRUMUL SOCIALISMULL î

Ordinele de armistiţiu
ale mareşalului Kim Ir Sen
(Ur/nare din pug. l-a) bească. Lucrurile au mers. atât dc departe, occidontoto în slujba unor soopurî agre­
încât chiar ministrul francez al afacerilor sive. şi generalului Pân De-huei
cercare dc a restrânge sarcinile conferin­
externe a foot nevoit să subscrie la Dacă înainte propaganda americană în­
ţei evatripa-rtite limitând-o numai la unele adresate Armatei Populare
Washington că este gata să sprijine clica cerca să i silească pe francezi să consimtă
probleme privitoare la Germania şi
lui Adenauer, a cărei singură raţiune de la constituirea „armatei europene" fnfri- Coreene şi voluntarilor chinezi
Austria. Se creează impresia că participan­
a fi se reduce la reînvierea militarismului coşându-i cu închipuitul „pericol sovietic",
ţii la conferinţa deta Washington vor să PHENIAN (Ager.pnes). — Chi-na Nouă
german, la restabilirea înlr’un fel sau altul în prezent nimeni nu mai crede în basmele
ocolească sau chiar socotesc cu putinţă transmite :
a „wclirmachtului” hitlcrist. despre acest pericol Şi nu este întâmplă­
să ignoreze problema fundamentală — Nu este întâmplător faptul câ în docu­ tor toplul că până şi Dulles, în discursul Mareşalul Kim Ir Sen. comandantul
problema ' destinderii încordării relaţiilor suprem a ! Armatei Populare Coreene, şi
1
mentul dela Washington este subliniată său rostit la 17 Iulie în cadrul unei omi­
internaţionale generalul Pân Dc-liuci, comandantul vo­
în mod deschis dorinţa celor toci puteri de siuni televizate, nu a îndrăznit 6ă folo­
Do fapt, participanţii la conferinţa dela luntarilor chinezi, au adus la Ginoşlititi
a-şi continua eforturile pentru înfăptuirea sească acest fals şi perimat argument. El
Washington’- - fiu redus totul la repetarea Armate' Populare Coreene şi voluntarilor
planului de constituire a ,,armatei euro­ şi-a exprimat regretul adânc pentru toplul
conţinutului faimoasei note a S.U.A., An­ chinezi înoheierea armistiţiului şi -le-au dat
pene”, plan care prevede remililarizarca că „o măsură atât dc necesară”, po­
gliei şi Franţei adresate Uniunii Sovietice ordinele oorcspjnzătoane, lată textul inte­
Germaniei occidentale şi includerea ei în trivit spuselor lui, cum este constituirea
încă la 23 Septembrie 1952. După cum se gral al acestor ordine:
blocul agresiv al Atlanticului. Pe de altă „comunităţii defensive europene”, adică
ştie, în această nolă s’a făcut una din nu­ Ordinele dc armistiţiu ale mareşalului Kim
parte, se ştie că tratatul dela Bonn, pen­ crearea aşanumitei „armate europene”, este
meroasele încercări zadarnice de a restrân­ Ir Sen şi general j<!ui Pân Dc-huci către uni­
tru ratificarea căruia Statele Unite depun tărăgănată atât dc mult.
ge problema germană şi dc a reduce tăţile lor.
acum numeroase insistenţe, prevede ci în Dulles a declarat:
■toiul Ja ţinerea unor a-logcri pe întreag-a cazul unificării Germaniei aceasta Ircbue „Spre deziluzia noastră, parlamentele 27 10,’ie 1953
Germanie asupra cărora puterile occi­
să ia asupra sa toate obligaţiile interna­ tărăgănează adoptarea acestei măsuri. Tovarăşi din Armata Populară Cancvană
dentale scontează să-şi exercite controlul
ţionale, acceplole dc gdver-nul vestgerinan, Unele se gândesc probabil că această co­ şi tovarăşi din detaşamentele de voluntari
şi să acorde libertate de acţiune tuturor inclusiv fireşte şi obligaţiile privitoare Ia
reacţionarilor şi chiar clementelor vădit munitate defensivă europeană nu are chinezi.
participarea la „armata europeană'*. niciun alt scop în afară de respingerea pe­ După oc timp de trei ani au luptat eroic
fasciste din întrega Germanic. Au lorii Toată lumea cunoaşte aceslc planuri al ricolului din partea Uniunii Sovietice şi împot<r va agresiunii şi pentru apărarea
!
comunicatului lasă să se înţeleagă în mod căror scop este ca Germania să devină denceea, după părerea lor. dacă acest pe­
cla<r că aceste calcule mioape au reaparjI păcii şi după oe timp dc doi ani au con­
din nou un stoit militarist. Se urmăreşte- ricol ar scădea, n’ar fi nevoie dc co­ tinuat cj perseverentă trativelc de armis­
odată cu aventura din 17 Iunie dela Ber­
ca forjele armate ale Germanici să devină munitate”. In opoziţie cu aceasta, Dulles tiţiu în vederea unei reglementări paşnice a
lin, pentru care s’au cheltuit mulţi dolari baza „armatei europene”, forţa dc şoc a început acum să demonstreze că „prin­ chcstijnii coreene. Armata Populară Core­
americani din cunoscutul fond de 100 de
a Uniunii agresive a Atlanticului de Nord. cipala cauză pentru care se constituc co­ eană şi voluntarii chinezi au repurtat glo­
milioane destinat finanţării a tot felul dc
Dacă aceste planuri privind întreaga Ger­ munitatea europeană este fapul câ lipsa rioasa victorie a unui armistiţiu în Corcea,
acte dc diversiune, spiona], teroare şi manie ar fi înfăptuite, aceasta ar atrage unităţii a reprezentat timp de 150 de ani
crime dc drept comun. după sine, aşa cum este lesne de în(eles 6ursa războaielor” între statele europene semnând un aoord de armistiţiu cu co­
mandamentul N-aţijnitîor Unite
Participanţii la conferinţa dela Wa­ penlru oricine, deslănţuirca celor maî răz­ Din toate acestea reiese că din partea
shington au încercat să dea impresia că boinice forte militariste din centrul Euro­ Statelor Unite se intensifică presiunea Semarea acordului de armistiţiu reprezin­
vor să examineze la conferinţa miniştri­ tă primul pas spre reglementarea prin mif-
pei, reînvierea unui focar de război ase­ ponlru a grăbî crearea „armatei euro­ loace paşnice a problemei coreene, ooniiri-
lor afacerilor externe ai celor patru pu­
mănător aceluia pe care nu demult îl con­ pene”, In frunte cu „wolirmaclitut” ger­ buind astfel la instaurarea păcii în Extre­
teri problema germană şi problema aus­
stituia Germania hitloristă. man. întrucât a devenit imposibil 6ă se mul Orient şi In întreaga lume, încheierea
triaca In realitate însă, comunicatul del;»
In legătură cu aceasta, Irebue remarcat mai facă referiri la vreo „primejdie” din arm’stitiuluî a fost sprijinită cu căldură dc
Washington nu dovedeşte deloc dorinţa faptul câ presa burgheză din Europa oc­ partea U.RSS. se năsoocesc In grabă noi
dc a face să progreseze soluţionarea aces­ cidentală reproşează participanţilor la argumente pentru a împinge dela spate popoarele coreean şi chinez şi a omplut de
tor probleme de actualitate. conferinţa dela Washington că manevra parlamentele din ţările Eurapei occidentale bucurie inimic tuturor popoarelor iubitoare
dc pa-oc din lume Dc partea comandaimcn-
Participanţii la oonferinţa dela Wa­ concepută dc oi este primitivă. Astfel, to- talc să volcze crearea acestei armate tj.lui Naţiunilor Unite ma' există Insă uncie
shington au început să dezbată, de pildă, burislul Crossinan scrie în ziaru-I englez Tot în accsl scop se fac noi încercări 9e olcmente râzboin’oc, In 6pccial clica lui Li
problema germană, dar nicidecum pentru „Sunday Pictoriol” : a întări poziţiile şubrezilc ale lui Ade­ Sin Man, care sunt profund nemulţumite
h ajuta la rezolvarea principalelor pro­ „ I se propune Iui Mololov să parti­ nauer în Germania occidentală. Numai în de realizarea armistiţiului în Coreea, căruia
blem-: legate de ea Ei trec sub tăcere fap­ cipe Ia conferinţa miniştrilor afacerilor lumina celor expuse mai sus se poate în­
tul că din vina S.U.A., Angliei şi Franţei externe în problema Germaniei la sfârşitul ţelege pentru ce conferinţa dela Washing­ î se împotrivesc din răsputeri Dcaceca. toţi
tovairăş’i din Armata Populară Coreeană şi
sl tergiversat până acum nu numai re- lunii Septembrie şi i se spune dinainte câ, ton a discutat problema germană, deşi ca din detaşamentele de voluntari chinezi tre-
zivvirea, c şi examinarea chestiunii tra­ indiferent do propunerile care le-ar face, refuză sl vorbească şi despre pregătirea
satului de pace c.i Germania Ei pome­ cele trei putori occidentale nu vor renunţa tratatului dc pace cj Germania şi despre bu-3 sâ-şi ascută vigilenta
nesc în treacăt chestiunea unificării Ger­ la hotărîrca lor de a reînarma Gemania acţiunile praoicc în vederea formării unui In momentul intrării în vigoare a acor­
maniei, dar se vede că lor nu le arde dc occidcnlală. In esenţă, răspunsul nostru guvern pentru întreaga Germanie, acţiuni dului de armistiţiu, pentru a asigura în
mod ferm realizarea armistiţiulu* în Co­
unificarea Germanici, nici dc urgentarea la iniţialivo paşnică a Cremlmului sa re­ menite să asigure unificarea Germaniei fără
chestiunii cu privire la constituirea unui dus la propunerea rece ca ruşii să plece alte amânări rcea, împotriva oricărei sabotări şi în ve­
derea înlesnirii convocării conferinţe' po­
guvern pe Tmrcnga Germanie. Ca şi în din zona lor şi să admită includoren în Pc de o parte, conferinţa dela Washing­
1952 şi în anii pr&edonţi, ei reduc ches­ sislcmul atlantic de apărare a Germaniei ton s’a pronunţat penlru convocarea con­ litico în scopiiil promovării reglementării
tiunea la noi discuţii despre alegeri pc în­ unite şî înarmate ca membru cu drepturi ferinţei miniştrilor afacerilor externe ni paşnice a problemei coreene, ordonăm o-r-
treaga Germanic numai- penlru a tără­ egale”. Subliniind că o asemenea abor­ U.RSS, SU A, Angliei şi Franţei, con măt nrele .
găna rezolvarea problemelor referitoare la dare a chestiunii nu poale duce decât la ferinţă care, dale fiind anumite premize, I întreg personalul forţelor terestre, aerie­
tratatul de pace pentru Germania Şi la torpilarea tratativelor, Crossman scrie în ar putea să aibă o marc însemnătate po­ ne şi navale ş' al unităţilor dc pază
unificarea într'un singur slat a poporului încheiere: „Consider că tocmai dcaceca zitivă Pe dc altă parte, se inlcnţionenză a coastelor a'.c Armatei Populare Coreene
german. a şi fost pusă această chesliune. Silit sâ ca însăşi aceoslă conferinţă a reprezentan­ şi voluntarilor chinezi. rcspoctând cu
După cum se vede, în fnţn lor nu slă şî accepte o conlerinţă pe care el nu a do­ ţilor celor patru puteri să fie folosită în hotărîre acordul de armistiţiu, vor în­
nici nu poale sta chestiunea unificării rit-o, Dulles a luat toate măsurile penlru scopuri care nu au nimic comun cu inte­ ceta ou desăvârşire focul dcailungul între­
grabnice a Germaniei şi a încheierii tra­ a asigura dinainle eşecul ei”. resele întăririi păcii, care nu au nimic co­ gului front începând din ziua de 27 lul-ic
tatului dc pace, deoarece penlru cî pro­ Presa din Europa occidontală nu as­ mun cu sarcinile destinderii încordării re­ 1953 oro 22. adică 12 ore după semnarea
blema germană constă în primul rând în cunde faptul că în realitate organizatorii laţiilor internaţionale. A Ieşit la iveală cu acordului dc armîstUiJ. iar in termen de
a consolida puterea clicii lui Adenauer în americani ai conferinţei dela Washington toată claritatea deosebirea adâncă tnlrc 72 dc ore din ziua dc 27 Iulie 1953. ora 22
parlea apuseană a Germaniei, unde .este nici nu se gândesc la o adevărată rezol­ declaraţiile oficiale şi adevăratele intenţii adică în termen de 72 dc orc după intrarea
posibil ca zilele putorii acestei clici să vare a problemei germane. Zarva în jurul ale participanţilor la conferinţa dela Was­ In vigoare a acordului de arnvstitiu, tre-
fie numărate. Ei nu pot să nu vadă problemei germane le a fost necesară nu­ hington. bue să vă re trageţi cu 2 lem dcn<!ungul
că schimbarea stării de spirit a ger­ mai penlru o abate atenţia poporului g<v Aşadar, ce dovedeşte conferinţa dela întregul .ii front dela linia militară dc de­
manilor din Germania apuseană nu este mon şi pentru a l sili să creadă că cercu­ Washinglon ? marcaţie şi 6ă nu mai pătrundeţi <n’ci mă­
în favoarea lui Adenauer şl a clicii lui rile guvernante americane şi omul Această conferinţă dovedcşlc că nimeni car un pas In zona» demilitarizată ;
lascisto-revanşurdc şi că chiar mâine. în lor de Încredere, .Adenauer. suni apără­ nu mai poate nega acum necesitatea impe­ 2. Întreg personalul forţelor terestre, ae­
locul lui Adenauer ar putea veni social- torii intereselor Germaniei şî prin aceasta rioasă a rezolvării pc calea tratativelor a riene şi navale şi aJ unităţilor dc pază
dcmocratii. In fata lor stă sarcina : cum să întărească poziţiile şubrezite a»!c clicii problemelor internaţionale arzătoare a coastelor ale Armate* Populare Coreene
să sprijine, cum să întărească dominaţia lui Adenauer Totodală. conferinţa dela Washinglon şi voluntarilor chinezi trebuc 6ă rămână
adenaucrilor înhămaţi la carul american, Toate acestea dovedesc că comunicatul şi comunicatul dat publicităţii după în­ to»vte vigilent, să-şi menţină ou fermitate
care devin tot mai odioşi poporului german. dela Washington a fost dictat nu de grija cheierea ci dovedesc cât dc mari sunt încă poziţiile şi să le apere împotriva oricăror
La 6 Septembrie urmează sa aibă loc penlru rezolvarea problemei germane, ci piedicile cc stau în calea rezolvării aces­ agresiuni şi acte de sabutare din prirtea
alegerile parlamentare în republica dela de dorin{a precisă a cercurilor guver­ tor probleme, prin realizarea unor acor­ celeilalte părţi;
Bonn, când populaţia Germaniei occiden­ nante americane dc a-l menţine la pu­ duri reale înlrc statele interesate. 3. fntrog personalul Armatei Popilarc Co­
tale ar putea să svârle din guvern clica tere pe Adenauer şi dc a asigura împreună A birui aceslc piedici, contribuind Ia reene ş' voluntarilor chinezi trebuc să
lui Adenauer, In legătură cu aceasta, pro­ cu clica lui Adenauer punerea luturor re­ destinderea relaţiilor internaţionale — iată asigure o bună primire, să apere secu­
tectorii lui Adenauer tocbuc să se gră­ zervelor materiale şi umane ale Germanici care eslc sarcina ritatea şi să acorde tot sprijinul comisie:
militare dc armistiţiu, echipelor mixte de
observatori ai personalului comisei alcă­
Toate forţele armate ale Armatei Populare Coreene tuite din reprezentanţii unor ţări ncujine
şi ale voluntarilor chinezi au încetat operaţiunile militare şi personali-iii ui echipelor mixte dc Cruoo
Roşie ca.re au permisiunea de a veni în
FRONTUL COREEAN (Agerpres) - Clii Dcaltingul celor moi mult de 220 km. vale Şi artileria dc coastă, care au apă­ regiunile aflate sub controlul forţelor
na Nouă transmite : ai liniei mililare de demarcaţie, -mf,mie­ rat coastele de Răsărit şi Apus ale Co­ noastre penlru a îndeplini acordul de ar­
reei de Nord şi ţoale insulele au Incofat
La 27 Iulie ora 22 toate forţele armate ria. artileria şi unităţile de tancuri ale mistiţiu.
simultan bombardarea vaselor inamice ş’
ale Armatei Populare Coreene şi ale vo­ Armate' Populare Coreene şi a'e volun­ KIM IR SEN, mareşal
a insulelor aflate sub controlul inamicului
luntarilor chinezi au încetat operaţiunile tarilor chinezi care au luptat victorios R. P. D. Coreeană
precum şi celelalte operaţiuni militare.
militare împotriva inamicului dealungul şi dârz pe paralela 38 au încetat simul­ Comandant suprem al Armatei
Forţele aeriene ale Armalci Populare Co­
întregului front ooreean, îndeplinind astfel tan focul, bombardamentele şi celelalte Populare Coreene
reene care au apărat cu sucocs spaţiul
ordinul de armistiţiu dat de mareşnuil operaţiuni militare. aerian al Coreei dc Nord au încetat si­ PAN DE-HUCI
Kim Ir Sen şi de generalul Pân De-huei Paza de conslâ, inclusiv unităţile na­ multan operaţiunile militare Comandant al voluntarilor chinezi
Redacţia ziarului Slr. 6 Martie Nr 9 Teleton 688 - Administrau* Str b Martie Nr. 9 Tete» 689 Taxa plătită tn numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale
P.I.l. Nr. 136.320 din t Nov. 19*19 Tiparul, întreprinderea Puligrallcâ DEVA, Str, Gh. Bacîţlu Nr. 13