Page 38 - 1953-07

J ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Oaiţtzţi dffuii

Eram câteva sule dc oameni, veniţi in
gura să aşteptăm trenul. Dur, aceasta nu
era un tren oarecare. In el se aflau
vestitorii ce aduceau solii din (ari înde­
părtate. solii ce-aucau la Bucureşti să
spună într’un singur glas din mii de
piepturi: Pace, — prietenie!
Grupul pionierilor părea o grădina dc
trandafiri înfloriţi, încât micufii mai că
nu se nud vedeau — oşn de multe erau
buchetele venite să'ntâmpine pe oaspeţi.
Şi-apoi albastrul măreţelor steaguri pă­
reau atât de dese, încât credeai ca'r fi
unul singur peste toată gara
Veselia şi sărbătoarea domina peste t<d.
Trenul sosi Un chiot dc bucurie braz­
dă peste gară, iar In clipa aceia, văz
Străbătând mii do km prin satele şi oraşele Europei, ştafeta păcii în druin spre Bucureşti a sosM M iercuc' d jpă amiază la duhul fu străbătut de-un cântec cc nu
orele 18 în oraşu'l Deva. AlăUrându-i se mcsngiul regiunii noastre a plecat mai departe spre Hunedoara de unde purtată de cunoaşte hotare şî stavilă :
sportivii noştrii a plecat prin Petroşani ta Oraiova iar de aco.o spre oiaş tl Festivalului. Tineri din lumea'ntreagă
In olişcu: (dreapta) sosirea ştafetei purtată de sportivii timişoreni (stânga) sportivii oraşului Deva, purtând mesajul regiu­ Idealuri noi făurim,
nii noastre se pregătesc de plecare. Tinereţea nl-e dragă..
„Pace.—prietenieAcest simbol, expre­
sia fierbinte a voinţei milioanelor dc ti­
Un nou edificiu al culturii Schimburi de onoare neri, leagă pentru totdeauna inimile oas­
în einsfea zilei de 23 August, peţilor cu a acelora de pe peron.
Lucrările teatrului de vară din Deva Cu o capacitate de 1400 locuri se desfăşoară a Festivalului şi Zilei Minerului Iar apoi, trenul se pierdu pe nes} ur­
situl liniei ferate.
cu intensitate ; CO la sută din zidărie este fata. In prezent, se fac lucrările dc fierărie In zilele de 28—29 Iulie în întreprinderile
tn compartimente toţi voiau să oorbcus-
necesare turnării betonului armat. Dulgherii pregătesc acoperişul pentru ţiglă. „Simion Bârnuţiir, „tlore.a” şi ,,'l Ardeal” că despre aeelaş lucru: ce bine nc pri­
au avut loc schimburi dc onoare. Tinerii din
Până în ziua de 28 Iulie au fost prestate pe acest şantier 12 340 orc de nn.ncâ meşte poporul Român, ce prietenos şi mi­
brigăzile utemiste din aceste întreprinderi au
voluntară. In această cifră sunt incluşi numai cetăţenii oraşului Deva. Mii de ore au nunat e el; nu, oamenii aceştia nu pot
obţinut depăşiri de norme între 50—195 la
fost prestate st de voluntari dîn alte raioa ne ate regiunii noastre. sută. Printre brigăzile fruntaşe sunt şi cele să urea război, ci construiesc, ci vor să
se bucure dc munca lor.
ale tovarăşilor : Bârs Anuţa dela fabrica
— Da Dommico, toţi vor pace, — priete­
„Simion Bărmiţiu”, Mentei Ladislau dela în­
nie ; — aşa gândeşte şi spune Casare Sn-
treprinderea „4 Ardeal”, utemiştii Jurcă Cor­
nel şî Şcrban Ioan dela întreprinderea co linucn şi soţia sa Roza Amlre-ozzi, func­
ţionari (a Ministerul de Finanţe din Ro­
munală „Horea”, ele. .
ma, aşa gândesc şi vorbesc Georiţuo Or-
★ sini inginer, Ştcfano Lu Toasc pedagog
In ziua de 27 Iulie, s’a organizat la sec­
tn Sicilia, Carlo Orsini şi Coşar Bertuţi,
torul III al minei Petrila un schimb de
cântăreţi la Roma.
onoare. In această zi brigăzile conduse de
(n compartimentul italienilor, două ti­
minerii Cenuşă Cornel şi Ştangă I., au dat
câte 4—5 norme obţinând depăşiri de 325— nere, ascultă ce vorbesc prietenii italieni.
Ele sunt dintr’o insulă îndepărtată. au
428 la sută a sarcinilor dc plari
venit ta Bucureşti tocmai din Cipru, ca
Brigăzile conduse dc Cocora I. şi Miclca
apoi la Festivul, alături de tind ciul lu­
C. au. dat câte 3 norme depăşind sarcinile
mii să spună : şi tinerii din insula Cipru
dc plan cu 271—287 la sulă, iar ce!e con­
vor pace şt prietenie; ei urăsc războiul
duse de Kadar I., Popa I-, Bakoi Fr. şi Cîo-
Mmunată-i puterea undă a sutelor dc
banu I., au dat şi ele câte 2 norme şî au
milioane dc tineri; niciodată nimeni nu-i
depăşit cn 102—155 prevederile planului.
va învrăjbi, niciodată nimeni nu-i vu mat
fn această muncă s’au evidenţiat şi teh­
nicienii Mihoe Nicolae, Drăghici loon şi Qrunca într’un nou război
Inirnu lor vrea : Pace. — gândul lor
maistrul miner Siuk Vasile,
vrea : prietenie
MORARU MAR IA
SF.VCR UTA\
Iii (oto ; un aspect din timpul muncii însufleţite pe şantier. corespondentă voluntară
r
m'riştitul se fac în aceîaş timp Urmând fură adâncă, şi astfel, să obţină eco!tc şi
Desmiriştitul — sarcină deosebit de importantă exemplul ţăranilor colhoznici din Uniunea mai bogate
Sovietică, gospodăriile agricole de stat, gos Tovaiăşul Homorodemu Angliei, ţăran
— Consfătuirea organizată de ziarul „Drumul Socialismului" — podănile colective şi o parte însemnată de muncitor a arătat că el în fiecare a" des-
ţărani muncitori cm gospodării individuale mirişteşte, aşa după cum a citit în cin fi şl
Desmiriştitul eslc uno din cele mai im numai dacă pământul va fi muncit după au executări şi în anii . trecuţi desmu iştiluJ ziare Şi după cum a luzii din conferinţele
portante lucrări ale solului, de el depinde loate recomandările ştiinţei agrotehnice. conform regulilor agrotehnice, astfel au ţinute la căminul cultural Executând ia
în marc măsură sporirea producţiei agii Desmiriştitul — prima lucrare a solului reuşit să stârpească buruienile şi să obţină timp toate lucrările în acest an a obţinut
«olc la lin. Această lucrare este obligatorie, — se face pe toate suprafeţele de pământ producţie sporită Ia ha. la treeriş 1900 kg grâu la ha,, pe când vc-
alai pentru unităţile socialiste din agricul însămânţat cu păioase. In continuare, vorbitorul a arătat că în ci-nul său Damian Isaie, care nu dosmi-nş-
tură cât şi pentru ţăranii muncitori cu gos­ In terenul cu pir, pârul porcului, mâru! anul 1952. cu toată seceta care h fost, gos­ teşte niciodată, abia a obţinut pc jumătate
podării individuale; ca trebue executată ime lupului, boz. hrean Şi alte buruieni cure îşi podăria colectivă din Brelea Muieşană a cantitatea de cereale.
dint după seceriş, aşn cum prevede agroml înfing adânc rădăcina în pământ, desmî obţinut o producţie de 3300 kg. orz la ha., Luând cuvâniul ţăranul muncitor Cărăguţ
nir/iut. rişti tul se face In 12—16 cm. adâncime, apoi gospodăria colectivă din Vinerea a obţinut Andrei, a arătat că în anul acesta a văzut
Deşi în regiunea noastră secerişul pă- se trece dealungul holdei cu discuîtorul p?n-, 1900 kg. grâu la ha., iar gospodăria colec­ cu ochii lui, avantaj'ele aplicării agrnmim-
îoaselor este pc terminate, totuşi lucrările tru a zdrobi rădăcinile buruienilor. In tivă din Bcnic a obţinut peste 2000 kg. grâu mului De pc suprafaţa de 1.16 ha ;i obţi­
de desmiriştit au rămas mult In urmă, chiar terenurile mai puţin îmburuicnJte, desmi­ la ha., pe când ţăranii m,uicitori cu gospo­ nui 2250 kg. grâu. iar lancu lean veci­
şi în raioanele agricole, ca : Mia, Haţeg şi riştitul se face cu d-iscuitorul sau cu plu­ nul său pe care l-a antrenat să-şi mun­
dării individuale care nu au lucrat pămân­ cească pământul după regulile ştjinţei agro­
Orăşlie gul obişnuit la dâncime Je 5—7 cm. gră-
tul după regulile ştiinţei agrotehnice abia tehnice a obţinut şi cl recolte bogate Tova­
Pentru a veni In ajutorul ţărănim" mun­ pându-se ogorul în aceiaşi zi. răşul Cărăguţ Andrei, a mai -arătot apoi că
citoare cu îndrumări practice în ce priveş- Prin desmiriştit, vom reuşi să stârpim bu­ au obţinut câte 800—900 kg, grâu la ha. sunt ţărani muncitori în sat care nu-şi lu­
1e desmiriştitul, cu câteva zile în urmă re­ Chiar în acest an se poate vedea — a spus
ruienile, îngropând seminţele crează bine pământul Dc pildă, ţăranul
dacţia ziarului nostru n organizat o cons­ vorbitorul — că culturile gospodăriei co­
Odată cu executarea arăturilor adânci m/uncilor Truca Simion a obţinut abia 1000
fătuire în comuna Geoagiu, raionul Orăştie, lective şi a întovărăşirii din (îeoagiu, sunt
buruienile răsărite sunt îngropate, ia: ele kg. grâu la ha., plin dc pătămidă şi de
unde tovarăşul inginer agronom Homoro- vor putrezi, constituind un îngrăşământ pen­ mai frumoase ca ale ţăranilor muncitori cu alte corpuri străine. In continuare au luat
dennu Şteînn, din partea secţiei agricole cuvântul la discuţii inai mulţi ţărani mun­
tru pământ, piegătind totodată şi alte sub­ gospodarii individuale. Acest lucru se da-
a Sfatului Popular raional Onşlic, -a ţinut citori din comuna Geoagiu
stanţe necesare ((rănirii plantelor in timpul toreşte faptului că pământul a fost bine şi
o conferinţă despre importanţa desmiriştî- In urma discuţiilor, toţi cei ce au ascultat
vegetaţiei la timp lucrat
tiDlui şi despre necesitatea execută™ lui la conferinţa s’au îndreptat spre marginea sa-,
liui|.' explicând apoi practic pe teren acest Prin desmiriştire se distrug ouăle şi cui- Primul care a luat cuvântul la discuţii (ului unde erau câlevn holde desmirîştite.
după conferinţă a fost tovarăşul Cărăguţ
lucru burile a lot felul de insecte (gângănii) ce Aci, inginerul Homorodcanu. le-a arătat
Ioan ; cl a arătat că în anul trecut după
L? această consfătuire au participat un se găsesc pe mirişti şi în pământ r practic dc ce dcsmiriştil'ul trebue să
număr însemnat de ţărani colectivişti, tă­ O importanţă deosebită o are dcsmirîş- ce şî-a recoltat borceagul de pc supra oţa sc focă imediat după seceriş şi la
râm întovărăşiţi şt ţărani muncitori cu gos­ dc 50 de arii, imediat a şi trecut la desmi-
titul prin faptul că menţine umezeală în sot ; rişti! Rezultatul l a văzut acum la trccriş. o adâncime de 5 — 7 cm. De-iscmeni,
podar: individuale din comună.
chiar dacă vara este secetoasă, toamna se Dc pc suprafaţa de 50 de arii semănate cu . vorbitorul Ie a explicat importanţa grupatu­
In perioada de construire a socialismului
poate executa arătura adâncă lără ca plu­ grâu a obţinut 1000 kg boabe grâu curat lui imediat după desmiriştit, le-<i arătat cum
In ţara noastră — a arătat vorbitorul —
sarcina cea ma<' de seamă ce îi revîne ţără­ gul să scoată bulgări de pământ ca aurul. In acest an, a doua zî după ce au încolţit seminţele de buruieni caro la
nimii muncitoare este dc a mări producţia In Uniunea Sovietică cu ajutorul maşi­ a secerat grâu! deasemnoi a întors miriş­ toamnă vor fi distruse odată cti executarea
Agricolă la ha., lucru care se poate realiza nilor perlccţionate secerişul, trccrişul şi des- tea şi la toamnă are de gând să facă ară* arăturii adânci.