Page 6 - 1953-07
P. 6

pag. 2-a v                                              DRUMUL SOCIALISMULUI


                                           Foileton «.                                    Spicuiri din lucrările elevilor clasei a VlI-a A.

                       In urma- unei şedinţe rapide .. .                                  — la limba română — dela şcoala elementară Nr. 3
                                                                                             Sebeş şi şcoala elementară din Şibot, cu ocazia
           Pcln  orele  5  după  masă,  telefonul  soc-   plan,  acţiuni;  faza  Irccorii  în  revistă  a
          ţici   culturale   al   stalului   popular   raional   formaţiunilor   artistice,   concursul   dc   artă   examenului de absolvire
          Sebeş, sbârnăi cu pulere              populară, lucrările dc inventariere a mo-
                                                n union tclor...                       Subiectul trimis de Ministerul învăţămân­  eleva  Lazăr  Ccorgcta—  autorul  anonim  ne
           —   Suntem  chemaţi  la  şedinţă  tovarăşe   —  Până  la  1  Iulie!  ...’nţolcs  ?  —  taie   tului  Public  —  Viaţa  ţărănimii  muncitoare   prezintă  cântecul  pe  care  făranul  muncitor
          Manca  —  i  se  adresă  acestuia,  Bojiţă  lonn   scurt  şi  cu  o  voce  apăsată  preşedintele  —   jgUndită  în  doinele  stadiale  —  pentru  a  fi   dm  trecut  ii  cânta  in  toate  anotimpurile
          şctut  secţiunii  culturale  care  lăsă  înce­  .răspunzi   în   faţa   justiţiei   dc   transportul   tratai  la  limba  română  de  către  elevii  cla­  pentru  a  şl  mai  alunga  necazurile  şi  sufe­
          tişor  receptorul  în  furca  de  susţinere  a  a-   lemnelor nu mă interesează!  sei a VI l-a cu ocazia e rumenului de absol­  rinţele. liste o doină plină dc farmec carac­
          paratului                               Şi fiindcă   aşa  hotărî preşedintele, cei  vire a şcoalei elementare de 7 ani, a avut ca   teristică poporului român :
           —  La comitelui executiv ?   — întrebă  doi executară .                    scop să intăreuscă şi mat mult dragostea
                                                                                                                              „Doină, doină, cântec dulce.
          îndrumătorul cultura)                                  ir                   elevilor  faţă  dc  poporul  muncitor  caic  a
           —    Da  !  da  !...  tovarăşul  preşedinte  nc   N A. Şi   acum fiindcă auzirăm   despre  fost crunt exploatat dc regimurile burgheze,   Când tc aud nu m oş mai duce
          cheamă Ia o scurlă şedinţă. , haide î  treaba  asta,  am  cerc  tovarăşului  preşedin­  să  dcsv?lte  interesul  şi  dragostea  elevilor   Doitui, doina, vers cu foc
           —  Gala!  —  răspunse  acesta.  Şi  in  două   te  Dan  să  ne  explice  :  dacă  pc  cei  dela   faţă dc marile înfăptuiri ale regimului nos­  Când răsuni eu stau pe loc”.
          minute  amândoi  se  îndreptară  grăbiţi  spre   secţia  culturală  îi  trimite  în  organizarea   tru  dc  democraţie  populară,  să  aprecieze   ,..fh  doinele  populare  din  timpurile  vechi
          cabinetul preşedintelui Dan loan.     transportului  dc  lemne,  pe  cci  care  ar  tre­  efortul  învăţătorilor,  profesorilor  şi  al  ele­  cât  şi  în  cete  din  prezent  sunt  oglindite
            —   Uite  dc  ce  v’am  chemai:  dumneata   bui  să  se  ocupe  de  această  problemă,  un-   vilor  pentru  adâncirea  materiei  tnvăfatc  in   aspecte reale din viaţa (arănimit muncitoa­
          tovarăşe  Bojiţă,  pleci  la  Pianul  de  Jos.  iar   de-î trimite ?.,.
                                                                                      cursul anului şcolur.                 re  —  scrie  eleva  Ştcfăncscu  Marin  —  dela
          dumneata  —  sc  adresă  preşedintele  îndru­  Cc  părere  aveţi  tovarăşe  preşedinte  des
                                                                                        lată  cc  scriu  unii  elevi  dela  şcoala  ele­  şcoala elementară din Şibot.
          mătorului  cultura!  —  pleci  laaa..  Pianul   pre  o  asemenea  curioasă  şi  nemaipomenită
                                                                                      mentară  Nr.  3  din  Sebeş  in  legătură  cu   .Neputăndu-şi  plăti  birurile,  ameninţaţi
          de  Sus  ’nţclcgcţi  ?...!  ?  —  se  uitară  unul   planificare... ?                                             de  ciocoi,  fărâmi  săraci  erau  nevoiţi  su  ia
          la  altul  şi  dădură  deodată  amândoi  din  u-   N’ar  li  rău  să  vedeţi  dacă  nu  cumva   subiectul dut
                                                                                                                                                               t
          meri.  Cu  transportul  lemnelor  —  adăugă   a   ţi greşit şi greşiţi tot mereu în ce   priveş­  „In  mijlocul  poporului  nu  existat  întot­  calea  cedrilor,  aşteptând  momentul  pricln:c
          preşedintele.  La  Pianul  dc  Jos  250  m  ,  iar   te amestecul   acesta   dc probleme Pe In noi deauna oumem lalentuţi care nu oglindii in   pentru a sc răzbuna pc ciocoi.
          la  ccl  de  Sus  300  metri...  ’nţeles?  Nu  mă   unui  asemenea  fel  dc  a  munci  î-i  spune  .,   cuvinte  înţelepte  şt  pline  de  tăie  diferite   ..In  doinele  din  trecut  —  scrie  mai  de­
          priveşte!:  până  In  t  Iulie  sâ  fie  transpor­  deavalina,  iar  metodelor  să  nu  vă  supă­  aspecte  din  inula  poporului.  Aceştia  sunt   parte  eleva  Ştejâncscu  —  este  oglindită
         taţi î                                 raţi dar zău, le spune de comandă.    artişti  ui  cuvântului.  Aceştia  prin  produc­  ura  şi  revolta  furănimii  împotriva  ciocoilor.
           —  Păi  tovarăşe  preşedinte  —  sc  adrfcsâ   Nu  s  bune;  ele  dcparlă  oamenii  în  loc   ţiile  populare  orale,  au  oglindit  atât  con­  lată  versurile  care  exprimă  pe  deplin  acest,
          şeful secţiunii culturale — avem şi noi  să  i  apropie   C.  DUMITRU       diţiile  grele  de  viafă  ale  ţărănimii  munci­  lucru:
                                                                                      toare  in  trecut,  sub  regimul  de  asuprire   Alelei ciocoi bulfat
                                 •Asesorul popular                                    burghczo-moşieresc,  cât  şi  viaţa  bună  cc   Sunt trei am dc când te cal
         — sprijin preţios în munca Justiţiei noastre                                 sc  construcştc  astăzi  sub  an  regim  care   Sunt trei uni şt-o săptămână,
                                                                                      apăru  interesele  cuceririlor  poporului  nos­  Păn’te-oi dobândi la mână”.
            In  regimul  nostru  .de  democraţie   mod  revoluţionar  şi  bazele  justiţiei   tru“  —  spune  eleva  Putrunjcan  Florica,   In lucrarea sa eleva Uotaru Viorica urată
          populară,  instanţele  judecătoreşti  sunt   prin  introducerea  în  aparatul  jude-   Viufu plină de necazuri şi umilinţe a ţă­  că:  „După  23  August  1944,  odată  cu  răs­
          unele  din  organele  importante  ale   cătorec  a  asesorilor  populari  şi  prin   rănimii  munciioare  din  trecut  —  scrie  in   turnarea regimului fascist dm (ara noastră* *
          puterii  dc  stat.  Lor  le  revine  sarci­  schimbarea  treptată  a  legislaţiei  bur­  continuare  eleva  —  ne  este  redată  cu  deo­  s’a  schimbat  şt  viaţa  (ărănimii  muncitoare,
          na de maire «răspundere să apere orân­ gheze  cu  o  legislaţie  cu  caracter  a-   sebita  măiestrie  in  versurile  poeziei  popu­  Schimbăndu-se  viaţa  (ăiăiumii  muncitoare
         duirea  socia)-economi:â  şi  de  stat  a   dâne popular.                    lare „linul’'.                        s'a  schimbat  şi  conţinutul  poeziilor  popu­
          Republicii  Populare  Române,  siste­      Poporul   muncitor,   prin   cei                                       lare”,
         mul  economic  socialist,  precum  şi   mai   buni   reprezentanţi   ai   săi,   „Biru t greu, podueala grea,       „Poporul  muncitor  a  scuput  pentru  vecie
         drcplurile  ki6crise  în  Constituţie,  —   ia   parte   efectivă   şi   directă   la   Vai dc măicuiita mea       dc  crunta  exploatare  şi  azi  se  bucură  din
         cuceriri  de  seamă  ale  poporului  mun­  împărţirea  dreptăţii,  imJeplinindn  se   Unde merg şl orice fac      plin  de  rodul  muncii  lui"  —  scrie  eleva
         citor                                  prin  aceasta  prevederile  Constituţiei   De ciocoi eu nu mai scop"       Ordcanu  Elisabela  dela  Şcoala  Elementară
            Aceste  sarcini  importante  se  înfăp-   noastre  democrate  care  arată  că  po­                             din Sebeş.
         tucsc  cu  ajutorul  asesorilor  populari   porul  participă  prin  aleşii  săi  şi  la   In lucrarea sa eleva Opincqru DcUa scrie:   „Viaţa  poporului  muncitor  dc  după  23,
         care  au  dat  şi  dau  un  sprijin  efectiv   administrarea justiţiei.     „Viafa  grea,  plină  dc  exploatare,  este  ase­  August  1944,  munca  pc  ogoare  şt  in  uzi­
         judecătorilor  în  soluţionarea  justă  a   Asesori,i  populari  noi  aleşi,  adu­  mănată  cu  pelinul,  plantă  amară  la  gust  ;   nă  cu  horc’n  care  nor  juca  chiaburii,  cc
          proceselor,  prin  bunul  simţ  muncito­  când  cu  ei  simţul  practic  muncitoresc   iată versurile care oglindesc pe deplin acest   muncitorii  din  lumea  întreagă  care  luptă
         resc.  prin  cinstea  şi  judecata  limpede   şi  spiritul  revoluţionar  de  clasă  pre­  lucru" :               pentru  pace  este  arătată  in:  „Ţtne  hora
         ce  o  posedă,  prin  cunoştinţele  prac­  cum  şi  cunoaşterea  adâncă  a  vieţii,   „Pelin beau, pelin mânunc   lătitarc”.
         tice câştigate în câmpul muncii       vor  ajuta  judecătorilor  să  reabzeze  o   Scora pe pelin mă culc
           Justiţia  burgheză  care  servea  in­  înaltă dreptate populară             De amar şi dc pelin                   „f ine hora lăutare /
         teresele  clasei  exploatatoare  rn dauna   Datoria de seama a asesorilor popu­                                     Să-o’ntmdcm largă, marc
          poporului  muncilor,  era  un  instru­  lari  este  de  a  ţine  permanent  o  legă­  Al meu sujlet este plin      Că acclaş dor nc leagă
         ment  de  împilare.  Caracterul  de  clasă   tură  strânsă  cu  massele  care  i-au   In continuare eleva Opmcaru Delta, scrie:  Muncitori din lumea'nlreagă”.
         ai  justiţiei  burgheze  era  oglindit  de   ales. învăţând dela ele, pentru aşi pu­  „poetul anonim arată că răbdarea ţăranului    'k
         compoziţia  socială  a  aparatului  ju­  tea da seama şi pon-tru a cunoaşte în   sărac  ajungând  până  ta  capăt,  acesta  işi
                                                                                                                             Din  subiectele  tratate,  a  recşit  in  mod.
         decătoresc în care fii de moşieri, chia­  activitatea  tor  întregul  pro:es  de   părăseşte casa, pleacă in haiducie şi omoa­  evident  că  elevii  clasei  a  Vll-a  dela  şcoa­
         buri  sau  negustori,  cât şi de legile în­  munca.                         ră ciocoiul care l-a exploatat:
         tocmite  de  burghezie  care  apărau  re­  Aplicând  cu  stricteţe  legile  repu­                                 la  elementară  dm  Sebeş  şi  Şibot  şi-au  în­
         gimul  exploatării  capitaliste  şi  asigu­  blicii  noastre  —  expresie  a  voinţei   „Las'să moQră ta un câine.  suşit temeinic cunoştinţele predate in cursul
         rau  jeluirea  şi  sugrumarea  poporului   clasei  muncitoare  —  asesorii  populari   Că t-am zis ades: stăpâne,  anului  şcolar.  A  crescut  in  sufletele  elevi*,
         muncitor                              ajută  direct  justiţiei  noastre  spre  a   Nu-fi mai bate joc de mine.    lor dragostea faţă de partidul nostru scump,
           Sub regimul democrat popular, con­  deveni  cu  adevărat  un  factor  puternic   Tu n'ai vrut de voie bună      faţă  de  ţărănimea  muncitoare  exploatată,  a
         dus  de  partid  poporul  muncitor  a  în­  în  construirea  socialismului,  în  apă­                             crescut,  in  ace  laş  timp  ura  împotriva  tu­
         făptuit  mari  şi  însemnate  realizări  rc-   rarea păcii.                   Frunza creşte, durda sună".         turor exploatatorilor de orice leapă.
         voluţionare^ Au fost tranformate în                        I. TUREANU                la crcafia „Cântecul domet” — scrie         EL. IMBARUŞ, I*. GOTCU


                                                                                     dare  şi  bucurie  clipa  când  va  putea  ca  din
            Oaspeţii lanurilor din comuna Cristur                                    întâiul  rând  dc  grâu  secerat,  să  şi  Iacă   rea orzului la dcsiniriştit şi la secerişul]
                                                                                                                           grâului, steagul roşu dc fruntaş al comu-*
           Lanurile  datc’n  pâigă,  grele  dc  bogă   un  semn  cu  capul  că  a  înţeles  şi  cşî  \n   coroniţă  de  aur  pc  fruntea-î  luminată  dc   nci Cristur în muncile de vară
         ţia  boabelor,  unduiesc  în  adierea  vântului   curte după rânduieli.     fericirea vieţii.                       Dcaseincni. a mai fost înmânat steagul
         de vară.                                Aşa  cum  se  pregătea  harnicul  ţăran  mun­  Şi  ca  aceşti  lărani  muncitori,  pentru  a   de (runtaş   al comunei in   muncile de vară!
          Soarele  îşi  trimite  ultimele  i  raze  peste  câm­  citor  Furcă,  se  n?ai  pregăteau  şi  mulţi  alţii,   doua  zi  în  vederea  începerii  secerişului,   *şi  lui  Socsi  Ludovic  şi  Pctcr  loan  amân-;
         pul  auriu  Toată  zarea,  privită  din  vâr­  aşa  câ  a  doua  zi  câmpul  avea  să  lie  pre­  se  mai  pregăteau  şi  familiile  ţăranilor  să­  doi  ţărani  săraci  maghiari,  exemple  bune
         ful  dealului  Poştiş  parc  îmbrăcată  într’o   sărat  cu  scccrălori,  care  plini  de  bucuria   raci  Lăscău  Gheorghc  cu  soţia-i  Sofia  şi   permanente  pentru   ţăranii   muncitori,  de
         haină dc sărbătoare.                  rodului  bogat,  vor  umplea  zarea  dc  cân­  tânăra-i  fică  utemislă  Susana,  precum  şî   dragoste în   muncă  pentru   asigurarea unei 1
            decuseară,  Furcă  loan  (Pitică)  îşi  pre­  tec şi veselie.            familia  lui  Furcă  îosif  (Mnmlu),  care  nu  şi   recolte cât mm bogate
         găti   cu  sârg   uneltele  pentru   ziua urmă­                             mai  slăbea  dc  sub  ochi  pe  Irinuca  lui,  ca   — ,,Acci   ce vor   război,   să se bată sin­
                                                 Tot  ca  (Pitică),  Ilieşi  loan,  ţăran  sărac
         toare   Casa lui   Furcă părea mai   agitată                                nu  cumva  să-i  scape  ceva  nepregătit  pen­  guri  Eu  vreu  să  muncesc  liniştit,  sâ  mo
                                               maghiar,  împreună  cu  nevasta  lui  Elisa-
         ca de   obicei ; şi  avea  dcce. Odată   cu zo                              tru ziua de inâmc...                  pol  bucura  de  viaţa  cc-o  avem”  cu  aceste
                                               beta,  se  grăbeau  să  şi  termine  ullimile  pre­
         rilc,  cl  ţăran  sărac,  amărât  şi  batjocorii                                             *                    cuvinte  în  gând,  cu  imaginea  oclor  trei)
                                               gătiri  pentru  a  doua  zi.  Ei  îşi  rânduiră  cu
         ani  de  zile  înainte  de  către  chiaburi,  acum,                                                               micuţi  deacasă  ’n  faţă,  Furcă  loan  (Pitică)]
                                               grije  ulciorul  cu  apă,  secera,  grebla,  furca   Soarele  era  dogoritor  ;  —  totuşi  pe  coas­
         liber  şi  stăpân pe munca sa,   îşi va în­                                                                       îşi  repede  mai  cu  tărie  tăişul  coasei  In
                                               cea  marc  şi  coasa.  Ilieş  bacî,  înainte  de   ta  dealului  munca  era  din  oe  în  ce  mai
         fige   cu  toată   puterea  coasa,  în mănosul                                                                    belşugul  cc  i  stă  în  (aţă.  Pâine  pentru  po­
                                               a  sc  duce  la  culcare,  îşi  mai  aruncă  oda­  aprigă şi mai veselă.
         lan                                                                                                               porul  nostru...,  belşug  in»  satele  noastro
                                               tă  ochii  peste  tăişul  lucios  al  coasei  ascu-   fntr’o  mână  cu  secera,  aplecate  peste
          El  vrea să fie între   primii   care anul  ţilă cu multă atenţie          rândurile  lăsate  în  urmă  dc  coasa  lui  Las-   dar  când  ne  vom  uni  pe  o  tarla  mare  eâb
        acesta  vor lega   întâii snopi; —   nevasta                                 câu  Gheorghc,  mama  şi  fica  strâng  snopii   vezi  cu  ochii,  aşa  cum  nc  învaţă  partidul)
                                                Seara  părea  scurtă  pentru  mulţi  ţărani
         văzândui  graba  îl  întrebă  :  cc  te  zoreşti                            pe carc-i aşează apoi în cruci.       nostru  iubit  ?  Aşa  gândeşte  Furcă  loan  şî
                                               săraci  şi  mijlocaşi,  români  şî  maghiari  din
                                                                                                                                                              1
        bărbate ? — lasă, este vreme...                                               ...Susana  -zărind  pe  tovarăşul  preşedinte   nevasta  tăcută  care’n  urma  lui  strângc’n
          Nevastă,  tu  uiţi  că  noi  avem  datoria  să   comuna  Cristur,  care  se  pregăteau  minuţios                 cruci  snopii  dc  grâu  şî  Manlu  cu  Irinica-
                                               pentru zorii zilei următoare.         al  sfatului  Cristur  trecând  prîntre  lanuri,
        fim şi   de data aceasta  în Irunte? Dacă nu                                                                       lui,  cc  culcă  cu  grije  la  pământ  spicele
                                                Socsi  Ludovic  de  cum  prinsese  a  sc  în   îi  strigă  :  Tovarăşe  Filip  ne  daţi  deaslăda-
        secer  acum,  o  să  se  scuture  spicele  şi  a-                            (ă  steagul  ?  —  şî  înlr’adevăr,  rodul  mun­  grele  şi  mulţi  alţii  ca  ei,  toţi  aceia  cărora
        lunci  ce  vei  duce  la  moară  ?  —  un  an  în­  sera,  tşi  cliemase  acasă  fala  i  măritată,  ce   cii  lor  dm  zaua  aceia  a  fost  răsplătit  din   partidul  în  trunte  cu  ccl  mai  iubit  tiu  at
        treg  nu  m'am  făcut  dc  râs  în  faţa  comunei   locuia  tntr’o  parte  a  salului:  draga  tatei,   plin.  O  delegaţie  de  pionieri  cu  zâmbetul   poporului  nostru,  tovarăşul  Gh  Ghcorghîu-
        şî tocmai acum la seceriş să fiu codaş.  fs  singur,  mâine  caută  să  vii  cu  mine  să                          Dcj,  le-a  deschis  o  cale  nouă,  spre  o  viaţă
          Fajă  de  cele  spuse  de  bărbatul  ei,  Au­  îmi  ajuţi  la  secerat.  Bine?  —  oare  cum   primăverii  patriei  noastre  pc  buze,  î-au  în­
        relia,  soţie  credinciosă  omului  lângă  care   ar  fi  putut  Marfa  refuza  cererea  tatălui   mânat  luî  Lascău  Gheorghe,  oa  drept  răs­  fericită, pentru totdeauna ferită dc gTiji
        a  trăit  clipe  de  bucurii  si  necazuri,  făcu  ei,  când  şi  ca  a  aşteptat  cu  aceiaşi  nerăb  plată pentrucă a fost îrunlaş în recolta-:  SEVER UTAN
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11