Page 1 - 1954-01
P. 1

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA î

                                                                                                                               A C E S T      N   U M Ă R :

                                                                                                   -   îmbunătăţirea  sistemului  de  sala-   Păstrarea   legumelor   în   timpul   -  Din activitatea cooperativelor din
                                                                                                     işuar?  pentru  muncitorii  si  mai   iernii   (pag 2 i)  raionul Hunedoara (pag 3 ?)
                                                                                                     ştrii din industrii alimentară  Cupa „Drumul Socialismului 1 ’
                                                                                                                       (pag. 2-a]                   (pag 2-a)  —  Toată atenţia calificării si perfec­
                                                                                                   —  Popo-ul  ikrainiart  sc  pregăteşte                     ţionării cadrelor în industrie
                                                                                                     să  sărbătorească  300  de  ani  dela   Din experienţa P.C.U.S
                                                                                                     unirea Ucrainei cu Rusia     Comitetul de partid si propagi!' 1             (pag 3-i)
               Anul VI. No. 1 (337)                                                     bani                          (pag 2-a)   diştii          (pag 3-a)


                   Dela început, cu forţe sporite!                      D      e s c     h     i   d    e    r    e    a    c e l e i       d e     a    d o u a       s e s i u n i

              Cu  justificata  mândrie,  otmerui  mantii   prinderii   de   măsuri,   doar   atunci   când   nu
             din   regiunea   noastră   —   mineri,   oţelan,   se   realizau   sarcinile   de   plan   Un   proce­  a  M a r i i  A d u n ă r i  N a ţ i o n a l e  a  R .  P .  R .
             furnahşti.   muncitori   colectivişti   şi   ţărani   deu  mai  prost,  nici  ca  se  poate  Ei  duce
             muncitori,  intelectuali  sau  Gospodine  tac   în   mod   inevitabil   la   lucru   Ir»   salturi,   la          ora   17.   sub   preşedinţia   tov   C   Pârvu­  loan   Fazekaţ   din   circumscripţie   eiseto-
                                                                       Luni   dimineaţa   la   orele   10.   sau   Şedinţa  de  deschidere  a  celei  de  a  Il-a
             —  la  sfârşitul  lui  1933  Şi  începutul  nou­  gâtuirea   producţiei   şi   —   prin   lucrări   exe­          lescu   preşedintele   Marii   Adunării   Naţio­  ralâ   Odorhei,   Regiunea   Autonomă   Ma­
                                                                      deschis  lucrările  celei  de  a  11-a  sesiuni  a   sesiuni   a   Marii   Adunări   Naţionale   a   fost
             lui   an.   bilenţut   rodnic   al   realizărilor   ob­  cutate   ,.la   repezealii”.   la   reducerea   trep­    nale.                        ghiară.   Constantin   Mesteacăn,   din   cir­
                                                                      Mani   Adunări   Naţionale   Membru   Marii   prezidată   ds   tov   C   Pârvulescu,   preşedin­
             ţinute                      tată   a   indicilor   calitativi   Pentru   a   evita   Adunări   Naţionale   :u   primit   cu   aplauze   Pe  banca  Prezidiului   au   luat  loc  mem­  cumscripţia   electorală   Novaci,   regiunea
              In   anul   ce   a   trecut,   zeci   de   ‘mii   de   astfel   de   procedee,   conducerile   întreprin­  tele   Marii   Adunări   Naţionale   Marea   Adu­  brii   Prezidiului   Mărci   Adunări   Naţionale,   Craiova,   Eva   Raţu   Abrudsn,   din   circum­
                                                                      puternice   pe   conducătorii   partidului   şi   gu­  nare   Naţională   a   adoptat   in   unanimitate
             muncitori,   lucrând   pe   bază   de   întrecere   derilor   Şi   exploatărilor,   trebue   să   respecle        în frunte cu tovarăşul dr Petru Groza  scripţia   electorală   Ţinea   .regiunea   Ora­
                                                                      vernului.   la   intrarea   lor   in   sala   dc   şe­
             socialistă   şi-au   depăşit   propriile   norme   şi   cu  stricteţe  ‘  planul  întocmit  şi  să  ia  la   ordinea  de  zi  a  sesiunii  în  care  tijureazu  :   Pe  banca  ministerială  au  luat  toc  tova­  dea,   acad   N   Ch,   Lupu,   din   circumscrip­
                                                                      dinţe
             cu   ajutorul   înaintatelor   metode   sovieti­  timp   măsurile   necesare   pentru   perfecţio­  Codul   Familiei   :   Ratificarea   decretelor   e-   răşii   :   Gh   Gheorghlu-Dej,   I   Chişinev-   ţia electorală Botoşani .regiunea Suceava.
                                                                       Pe banca Prezidiului au luat loc mem­
             ce.   au   sporit   mult   producţia   şi   producti­  narea   continuă   a   procesului   de   producţie.   rmse   dc   Prezidiul   Marii   Adunări   Naţiona­  sch’i,   Chivu   Stoica,   general   dc   armată
                                                                      bru Prezdiulu» Mani Adunări Naţionale,                                                 Marea   Adunare   Naţională   l-a   eliberă*,
             vitatea   muncii   Numai   la   sfârşitul   lunii   Un  obiectiv  de  scamă  în  planul  dc  mă­  le  in  intervalul  dintre  sesiunea  l-a  şi  se­  Emil   Bodr.âraş,   P   Borilă,   D   Pelrescu.
                                                                      în frunte cu tovarăşul dr. Pctiu Crez                                                 pe  tov  Gh  Stoica  dm  funcţia  de  vicepre­
             Noembrie,   15   întreprinderi   din   regiunea   suri   tehnico-organizatorice   il   constilue   siunea  11  a  ;  Modificarea  articolelor  43  şi   Al   Drâghici.   S   Bughici,   Gh   Hossu
                                                                       Pe banca ministerială «u luat loc tova­                                              şedinte   al   Marii   Adunări   Naţionale,   în   ur­
             ncastrâ,   au   raportat   de   Îndeplinita   pla­  mecanizarea.  Se  mai  întâmplă  la  unde  ex­  50   dm  Constituţia   RPR   ;   Legea  privitoare   Gh   Gaston   Marin,   acad   I   Murgulescu
                                                                      răşii : Gh Gheorghiu-Dej Ch Apostol,                                                  ma   numirii   sale   in   funcţia   de   ambasador
             nului   pc   I9S3   şi   şi-au   luat   noi   angaja­  ploatări  carbonifere  să  se  lase  in  magazie   la   măsurile   pentru   dezvoltarea   creşterii   a-   Al   Soncovici   şi   alţi   membri   ai   guver­
                                                                      Chivu Stoica. Mi;on Conslanlinescu, ge­                                               extraordinar   şi   plenipotenţiar   al   R   PR   in
             mente  io  cinslea  celei  de  a  G-a  aniversari   uUdarJl  minier  adus  încă  de  câteva  săp­  nimalelov.   pe   anu   1934—1956.   in   RPR   nului.
                                                                      neral de armată Emil Bodnaraş. Petre Bo                                               Republica   Democrată   Germană,   şi   a   ales
             a   Republicii   Populare   Române.   Unităţi   tămâni.   fără   a   fi   introdus   in   subteran   Tov   Anton   Tatu   Jianu.   ministrul   Jus­  Au   început   discuţiile   in   legătură   cu
                                                                      rllă. D Petrescu. Al Drăghici. S Bn-                                                  ca   vicepreşedinte   al   Mani   Adunări   Naţio­
             industriale   ca   minele   Chclar,   fabrica   de   pentru   a   asigura   sporirea   producţiei   de   tiţiei.   a   prezentat   raportul   asupra   proiec­  proiectul  de  Cod  al  Familiei  Au  luat  cu­
                                                                      ghici, Constanţa Crăciun, Gh Hossu. Gh                                                nale   pc   tov   Petre   Niculescu,   deputat   al
             hârtie   Petreşti.   1F.ET-urile   din   Sobe?,   cărbune                             tului   de   Cod   al   Familiei   vântul   deputaţii   Mari*   Moraru.   dm   cir­
                                                                      Gcston Marin. acad. L Murgulescu, Al                                                  circumscripţiei   electorale   Ccevedia.   regiu­
             Oriştic   şj   Lupcni,   Atelierele   C.F   R   Si-   Calificarea   muncitorilor   şi   tehui   eleni   lov­  Se.ocovici şi alţi membri ai guvernului   După   expunerea   raportului,   şedinţa   de   cumscripţia   electorali   Muscel,   regiunea   nea Bueureşll
             niena,   etc.,   au   îndeplinit   prevederile   pla­  eşte   o   uită   surcirâ   în   rezolvarea   căreia   In tribune se allau reprezentanţi ai mi­  dimineaţă   a   luat   sfârşit.   comisia   legisla­  Piteşti.   C   Paraschivescu-Bilăcsanu.   din
             nului  de  producţie  în  proporţie  de  101  —   Irebue   pus   tot   interesul   încă   dm   pri­  siunilor diplomatice aci editate în RPR.   tivă   intrunindu-so   pentru   a   lua   in   discu­  circumscripţia   electorală   R   Sărat,   regiu­  Lucrările  celei  de  a  II-a  sesiuni  a  Marii
             162   la   sută   şi   au   ridicat   simţitor   pro­  mele   zile   ale   acestui   an,   responsabilii   cu   reprezentanţi ai presei romăr.c şi străine   ţie   proiectul   de   Cod   al   Familiei   nea   Floeşti,   Tudora   Pârlog.   din   circum­  Adunări   Naţionale   au   continuat   in   2Âua
             ductivitatea   muncii   Muncitorii   şi   tehni­  învăţământul   profesional   trebue   să   în­  Şedinţa   de   după   amiază   s ! a   deschis  la  scripţia electorală lanea. regiunea Galaţi,  de 23 Decembrie 1953.
             cienii   Trustului   7   Con.Urucţi   din   Petroşa­  tocmească   evidenţa   muncitorilor   ce   ur­  şi numeroşi oameni ai muncii
             ni,   şi-au   realizat   prevederile   de   plan   pe   mează   să   frecventeze   cursurile   şcolii   dc
             1933,  cu  aproape  10  zile  înainte  dc  ter­  calificare.   Conducerile   Întreprinderilor   tre-
             men   Ei   au   dat   anul   trecut   oamenilor   bue  să  ia  toate  măsurile  pentru  ca  cursu­
             muncii   din   Valea   Jiului,   1475   apartamen­  rile   şcolilor   (ic   calificare   să   se   desfăşoare   P e  î n t i n s u l  r e g i a  i i
             te  moderne  şl  spaţioase,  au  executat  nu­  in   condiţii   optime.   Dcasemenea   ele   trebue
             meroase   lucrări   importante   cum   înnt   da   ti   controleze   zilnic   felul   cum   sc   îndepli­  4    4                            *
             .   ildă   fabrica   de   pâine   şi   combinatul   dc   neşte   planul   de   calificare   şi   să   tragă   la
             mărfuri   din   Petroşani,   staţia   de   măcinare   răspundere   tehnicienii   ce   predau   lecţiile                      S’an instalat primele difuzoare,
             a   cimentului,   trei   cAmine   mivneiloreşti   luperficial   sau   responsabilii   cu   invâţâ-   Sărbătorirea celei de a Vl-a aniversări   in satul Saca ni aş
             şi altele.                   mânţu) care nn-şi fac conştiincios datoria
              Muncitori)   şi   tehnicienii   din   industria   După   absolvirea   şcolilor   dc   calificare,   a Republicii Populare Române  Acum   câteva   zde,   locuitorii   satului   5â-   cestora   ,s   a   .făcut   pan   munca   voluntară
             republicană   a   regiunii,   au   îndeplinit   pla­  cursanţii   trehucsc   repartizaţi   la   locuri   de        câniaş.  din  raionul  llîa,  au  sirbâtorit  un  c-   a locuitorilor.
             nul  anual  îtvcă  la  data  de  1  Decembrie,   muncă   corespunzătoare   calificliru   fiecăruia   Sala   cinamatogiaiului   „Filimon   Sârbu”   era   condamnat   poporul   nostru   de   către   vemmcnt   de  seama   din  viaţa   satului  Din   Delo   staţia   de   radioficare,   au   participat
             tn  proporţie  de  102  la  suta.  cei  dm  in­  şi   încadraţi   în   siidcmul   tarifar   de   salari­  din  Deva  devenise  arhiplină,  In  seara  zilei   burghez-ie”  iniţiativa   statului   popular   Şi   a   personalu­  la   aceste   lucrări   alături   de   cetăţeni,   şe­
             dustria   cooperatistă   l-au   depăşit   cu   35,5   zare,   potrivii   gradului   da   pregătire   şi   de 30 Decembrie  După   C2   tovarăşul   Supureanu   a   arătat   lui  staţiei  de   r adiof>cave  Ilia.  in  localitatea
             la  su‘5,  iar  eei  dtn  industria  localii  au  în­  normelor în vigoare  Oameni   a<   muicii   d.n   diferit?   com­  cum   a   fost   dusâ   lupta   de   către   poporui   lor  s'au  instalat  crimele  difuzoare  la  şcoa­  ful   staţiei   de   radioficare   ILia,   tovarăşul
             deplinit   planul   cu   un   procentaj   de   104.3     partimente,   icviiitori   ai   oraşului   Deva,   nostru   muncitor   in   frunte   cu   partidul   Fierea   Constantin,   tiniorul   Sindea   losif
                                           In   anul   195.1,   numărul   munc:   terilor   şi                                  la   elementară,   urmând   ca   zilele   acestei
             la sută                                                  elevi,   ele.,   au   sărbătorit   con   de   a   Vf-a   conducător   şi   învăţător,   pentru   smulgerea   şi   reteientul   tehcuc   dela   secţia   regională
                                          tehnicienilor   antrenaţi   în   întrecerea   so­                                     să   îe   uiftaleze   şi   in   casele   cetăţenilor
              însăşi   productivitatea   munci)   a   crescut         aniversare   a   Ropublicii   Populare   Române   puterii   de   stat   dm   mâinile   ultimului   rea-   de   radioficare   Deva.   tovarăşul   Boboc
                                          cialistă   pentru   îndeplinirea   sarcinilor   de                                     Lucrările   de   instalare   săpatul   gropilor
             simţitor   în   anul   1953.   La   minele   Ohelar,     —  stat  at  oamenilor  muncii  dela  oraşe  şi   zim  al  burgheziei  —  monarhia  —  9  sub­  loan.   care   au   muncit   uneori   şi   noaptea
                                          plan,  a  fost  dc  aproape  60  000.  La  mina                                       pentru   stâlpi,   amenajarea   terenului   in   ve­
             Teliuc,   la   uzma   „Victoria”   Călan,   între­       sate.                        limat   victoriile   măreţe   obţinule   de   harni­
                                          Vulcan.   T.F.E.T.   Lupec.i,   „Sîmion   njmu-                                       derea   întinderii   firelor,   procurarea   si   tran­  pentru   a   termina   cât   mai   curând   aceste
             prinderile   carhomfere   „Tebea",   unm   de              Participanţilor   la   această   «nare   sărbă­  cul   nostru   popor   muncitor,   adevă­
                                          ţiu”   Alba   lulia,   etc.,   întrecerea   a   câpă-                                 sportul stâlpilor, precum şi instalarea a-  lucrân
             utilaj   minier   din   Petroşani,   etc.,   planul   de   torire   ie   a   vorbi!   tov.   Supureanu   Vasilc   ratul   stăpân   al   tării.   de-a-lungul
                                          lat   caracter   de   masa   întrunind   aproape
             productivitate   numai   pc   luna   Noembrie            activist   al   Sfatului   Popular   regional   Hu­  celor   6   ani   de   când   România   a   devenit
                                          toţi   angajaţii   direct   productivi   in   procesul                                           l\oi locuinţe date în folosinţa
             a fost depăşit cu 5—12 la sută.                          nedoara  EI  a  spus  pnntre  altele  :  „Astă­  Republică Populară.
                                         de   producţie   Rezultatele   muncii   colectivelor
              Faptul   câ   majoritatea   colectivelor   în­  acestor   întreprinderi,   confirmă   cu   tărie   zi,  se  împlinesc  şase  am,  de  când  eroica   Referindu-se   la   regiunea   noastrâ   vor­  oamenilor muncii
             treprinderilor   a   reuşit   să   dea   viaţă   sar-   roadele   de   netăgăduit   ale   acestei   înain­  noactră   claia   muncitoare   in   frunte   Cu   bitorul   a   enumerat   întreprinderile   şi   uni­
             euidor  de  plan.  să  ridice  tot  mal  sus  In­  tate  metode  de  lucru  Din  păcate  insă,  nu   partidul  a  înfăptuit  unul  din  cele  mai  im­  tăţile   care   au   raportat   partidului   data   O preocupare de seamă a regimului nos­  să   locueBC   intro   casă   confortabilă   Şi
             dicii   producţiei   şl   al   productivităţii,   a   peste   tot.   întrecerea   a   fost   temeinic   or­  portante   acte   din   istoria   poporului   nostru:   de   cârd   au   început   să   producă   in   cod-   tru de democraţie populară o constilue   In   trecut   ne-a   dat   fabnea   locuinţe   Dar
             atras   după   sine   şi   creşterea   salariilor   ganizată  Ln  Pelviln  c<i  ş.  la  alte  exploa­  înlăturarea   monarhici   şi   proclamarea   Re­  tul   anului   1954,   an   de   noi   victorii,   pre­  necontenita ndicgre a nivelului de viaţa   ce   locuinţe?   Făcute   din   pământ   cu   lut
             muncitorilor   şi   tehnicienilor   La   minele   tări.  s  a  mers  timp  îndelungat  pe  linia  în­  publicii   Populare   Române   Acest   măreţ   cum   şi   veaiizările   obţinute   pe   târâm   so-   al oamenilor munca   pe   jos,   in   care   putrezeau   lucrurile   dîa
             oin   Teliuc,   tariful   dr.   ezleriz.are   a   sporit   tocmirii   -centmetclor   dc   întrecere   din   bi­  act  Istoric  a  fost  precedat,  de  o  feric   cial-cullural  Pe zi ce trece, în regiunea nnartră. ca   cauza   umezelii,   în   care   trebuia   să   faci
                                                                      transformări   cconomico-sociale   care   au   Realizările   obţinute   ilustrează   in   chip   şl. in întreaga ţară, se ridică noi locuinţe
             cu   24.5   la   sutJ.   la   „Victoria”   Câlan   şi   rou,   prin   chemarea   la   şeful   sectorului,   a                                   iarna   foc   de   dimineaţa   până   seara,   pen­
             ..Sirmon   Bărnuţiu’'   Alba   lulia   cu   14.1   la   vespons.abililor   echipelor   ce   porneau   la   pregătit   schimbarea   fundamentală   a   în­  viu   faptul,   că   oamenii   muncii   participă   pentru oamenn muncii, noi cluburi, ere   tru ca seara să fie tot frig Acum,   în
             sută   şi   13,5   la   sutJ,   iar   la   1FET   Lu-   muncă pe baze noi  tregului aparat de stat.  activ   la   înfăptuirea   Earcinilor   trasale   de   şe, dispensare, baze iportive etc  noua   noastră   locuinţă   mi-e   mai   mare
             peni,   salariul   muncitorilor   şi   tehnicienilor   Însăşi   oglindirea   rezultatelor   Întrecerii,   Condiţiile   care   au   permis   marile   pre­  plenara  lărgită  a  C  C  al  P.M  R  din  19—20   Multă   preocupare   manifestă   pentru   a-   dragul să stau.
             a   sporit  cu   75,3   la  sulă  faţă  de  planul   popularizarea   fruntaşilor   şi   slahanoviş-   faceri   săvârşite   in   viaţa   ţârii   noastre   —   August 1953  ccastă   pvoblomă   şi   conducerea   fabrici.   —   Drept   mulţumire   pentru   noua   noa;
             iniţial   de   sedam   şi   în   d'roctS   concordan­  tilor,  a  sLat  timp  îndelungat  pe  planul  doi.   a  continuat  vorbitorul  —  se  datoresc  in  pri­  Do   nenumărate   ori   cuvântarea   tova­  Ceramica   din   Sântimbru   raionul   Alba   trâ   locuinţă   noi   ne   am   luat   angajamer.
             ţă   cu   creşterea   producţiei   şi   productivi­  La   uzinele   Victoria”   Câlan   şi   la   mina   mul   r.ând   eliberării   ţSni   noastre   dr   cătro   răşului   Supureanu   a   fost   Întreruptă   dc   De   curând   s'au   dat   in   folosinţă   mun­  tul   să   ne   depăşim   regulat   normele   •
             tăţii muncii                 Lupem,   graficele   (te   producţie   n   au   fost   glorioasele   armate   sovietice,   in   urma   că­  aplauzele   entuziaste   ale   participanţilor   citorilor   fabricii   4   r.oi   blocuri,   fiecare   cu   spune tovarăşul Baiabaş
              Acolo   unde   organizaţiile   dc   partid   au   folosite   timp   de   câteva   luni   La   aceleaşi   rui  fapt  sa  putut  trece  la  o  largă  desfă­  clin   sală,   ca   semn   al   dragostei   oameni­  câte   două   apartamente   şi   câte   o   cameră   Jn   apropierea   blocurilor   se   văd   şi   aii
             sprijinit   conducerea   tehnico-administra­  întreprinderi,   articolele   gazelelor   de   pe­  şurare   a   luptei   masslor   muncitoare,   in-   lor  muncii  ,care  strâng  zi  de  zi  tot  mai   pentru   cei   necăsătoriţi.   Au   primii   lo­  construcţii   —   aici   am   construit   pri
             tivă   a   întreprinderilor   în   mob'hzareo   rete   îşi   făceau   stagiul   trei   patru   săptă­  mult   le®âtura   indisolubilă   între   partid,   cuinţe   mulţi   fruntaţi   in   muncă,   printre   muncă   voluntară,   In   cinstea   zilei   da   :
             muncitorilor   şi   tehnicienilor,   sarcinile   dc   mâni   iar   responsabilii   cu   întrecerea   so­  făpiuindu-se   rând   p«   rând   reformele   cu   guvern   şi   popor,   luptă   pentru   înfăptui­  care   scorţâtm-ii   Barabaş   Coloman,   Sncaci   Decembrie   spună   tovarăşul   Trlf   Florea
                                                                       caracter   revoluţionar.   Fără   ehterarea   rea   politicii   partidului,   politică   pusă   in   Etelan,   escavatorlstul   Boitor   Ludovic,   şi
             plan   au   fost   îndeplinite   înainte   de   ter­  cialistă   calculau   rezultatele   cu   o   întâr­                                       secretarul  organizaţiei  de  bază  U  T  M  .
             men                          ziere de 15- 20 de zile      noastră   de   către   Uniunea   Sovietică   şl   slujba   păcii   şi   fericirii   celor   ce   mun­  arzătorul Fogaraşi Samnilă .
                                                                                                                                 In   locuinţă   familia   Barabaş   ocupa   2   poplcâne   închisă,   cu   două   piste,   in   c*i
              Dar.   deşi   majoritatea   muncitorilor   şi   Organele   sindicalo   nu   manifestat   lipsu­  fără   ajutorul   permanent   şi   frăţesc   pe   cesc  ne   vom   distra   in   serile   lungi   de   larni
             tehnicienilor   unităţilor   industriale   dm   ri   serioase   in   exercitarea   controlului   asu­  care  ni  l-a  dat  şi  ni-1  dă  marea  Tară  a   Festivitatea   sărbătoririi   celei   de   a   Vl-a   camere   spaţioase   înzestrate   cu   sobe   de   Clădirea   care   se   vede   in   atânga^e   nou
             regiune   şi-au   îndeplinit   cu   cinste   sarci­  pra   felului   în   care   conducerile   întrepiin-   Socialismului,   noi   nu   ani   fi   putut   scăpa   aniversări   a   R   PR   s   a   încheiat   cu   un   teracotă,   lumină   electrică   o   bucătărie   noastră  creşă  şi  căminul  de  copu  care  I
             nile   planului   anual,   există   încă   întreprin­  dervlor   îşi   îndeplineau   obligaţiile   înscrise        modernă,   hol,   cameră   centru   baie   «i   de­  curând vor fi terminale
             deri   deosebit   de   importante   pentru   eco­  în   contractul   colectiv   La   uzma   „Viclona”   de starea de mizerie şi întuneric, la care  frumos   .program   artistic  pendinţe
             nomia  ţării  care  nau  reuşit  să  facă  acest   Câlan.   la   „Teba”   dm   Sebeş,   aproviziona­                —  De  24  de  ani  lucrăm  in  această  fa   Acolo unde altădată erau locuri virar
             lucru   Mine   ca   Petrila,   Lonea,   Lupeni   sau   rea   cu   ap.4  potabilă   a   secţiilor   est?  tă­  O noiui fabrică de produse lactate  bricâ.   spune   tovarăşa   Barabaş   dar   numai   apar aşezări omeneşti, necuprinue c
             Uricani,   n   au   putut   ridica   graficul   rea­  răgănată  de  luni  de  zile  Conducerile  aces­             în   zilele   luminoase   ale   regimului   de   de­  mcio hartă, in care muncitorii duc
             lizărilor   la   nivelul   cerinţelor   sarcinilor   tor   două   unităţi   economice   au   neglijat   în   Muncitorii   şi   tehnicienii   întreprinderii   primului   trimestru   al   anului   1954,   ea   va   mocraţie populară, am avut posibilitatea  viaţă fericită ţi plină dc bucurii
             de   plan   Deasemnea.   la   combinatul   side­  mare   măsură   msăşi   şcoala   de   pregătire
             rurgic   „Gh   Gheorghlu-Dej"   din   Hune­  profesională.   La   secţia   furnale,   dela   Câ-   dc   construcţii   dm   Hunedoara,   au   începui   intra   în   funcţiune,   producând   lapte   pas­  Noi succese ale muncitorilor
             doara.  planul  n  a  fost  îndeplinit,  cu  toate   lan.   şcoala   de   calificare   a   stahanoviştilor.   in   onul   1952   lucrările   de   amenajare   şi   teurizat, unt. iaurt, brânzeturi şi altele  dela Atelierele Centrale Crişcior
             că   în   ultimele   luni   muncitorii   de   aici   au   a fost Închisa  lărgire   a   unei   noi   unităţi   din   industria   întreg   procesul   de   producţie   al   fabricii,
             realizat   creşteri   serioase   ale   producţiei   şi    alimentară locală           începând   dela   sortarea   materiei   prime   şi   Colectivul de muncitori ingineri şi teh­  crând la demontarea bobinelor vechi
                                           In   legătură   cu   îndeplinirea   prevederi-
             productivităţii muncii                                                                                             nicieni dela Atelierele Ccntiflie Crişcior   motoarelor dela Ţebea. au avut o depăşii
                                          Inr   contractului   colectiv,   ttebue   să   se   La   Simeria   eu   sosit   in   2iiele   acele?   până   la   produsul   finit,   e   automatizat
              In   anul   1954,   sarcinile   industriei   noa­  continue   cu   organizarea   reviziilor   obşteşti,   maşini   noi.   utilaje   perfecţionate   fabricate   având in frunte pe comunişti, au dobân­  de 13? ls sută Din cadrul secţiei tâmpii
             stre   sunt   sporite   Minerii,   oţelarii,   mun­  prin   participarea   activă   a   muncitorilor   si   în   ţara   noastră   sau   importate   din   ţările   Toată   instalaţia   complexă   a   fabricii,   va   dit însemnate succeie in muncă  ne, primul care şi-a depăşit, normele
             citorii   şi   tehnicienii,   colectiviştii   şi   ţă­  tehnicienilor   cunoscători   ai   problemelor   fi   deservită   doar   de   12   muncitori   Fabrica   Maistrul   stahanovisl   Omcta   Cheorghc   fost stahanovislul Szanto Ludovic real
             ranii   muncitori,   oamenii   dm   toate   ra­  din   toate   secţiile   sau   sectoarele   întreprin­  de   democraţie   populară   Aci   a   începui   va   alimenta   cu   produse   lactate   —   unt.   lui   Gh.,   dela   secţia   fierărie   şi-a   îndepli­  zând o de pi şi re de 150 la sutâ
             murile   economiei   naţionale,   sunt   chemaţi   derilor.   Revizia   obştească   organizată   anul   instalarea   primei   fabrici   de   produse   lac­  brânzeturi,   iaurt,   lapte   pasteurizat   şi   altele,   nit   norma   cu   169   la   sută,   Turcu   Lazăr   *
             să  dea  patrjei  produse  în  cantităţi  tot  mai   trecut  la  Pelrila,  a  SCOS  in  ev.denţă  ne­  tate   din   regiunea   Hunedoara   Timp   de   un   toate   unităţile   alimentare   din   regiune   dela  secţia  sudură  la  tel  a  obţinut  o  de­  La întreprinderea de transporturi Cri:
             mari  şi  din  ce  în  ce  mai  calitative  Fără   numărate   lipsuri   existente   în   protecţia   an.   colectivul   constructorilor   dela   Hune­  precum   şi   alte   centre   muncitoreşti   din   păşire   de   normă   de   la   sută.   lucrând   clor. echipa de vulcanizatcri compusă d:
             îndoială,   aceasta   nu   e   O   treabă   uşoară,   muncii   şi   grija   faţă   de   om   Cu   această   doara,   lăcătuşii   şi   maiştrii   mecanici,   au   ţara noastrâ  la   sudarea   unui   rszervnr   Utemlsîul   Wo-   tovarăşii .lula loan şi Opreanu loan. şi-î
             ca  re  să  se  realizeze  dela  şine  Pentru  ca  să   ocazie,   colectivul   minei   a   făcut   nume­           ner  loan  a  înregistrat  o  depăşire  de  )6<i   reaiizat şi depăşit, normele cu 131 la sut
             producă   mai   mult,   pentru   ca   zilmc   să   roase   propuneri   menite   să   îmbunătă­  schimbat   inifâţişaiea   fostului   local   pro­  Punerea   in   funcţiune   a   acestei   fabrici,   Ia   sută   stahanovîstul   Tenezler   Francisc   vuiLânizând 12 cauciucuri şi 20 camei
             Întrunească   procentajul   de   calitate   şi   de   ţească  condiţiile  de  lucru  şi  să  creeze  po­  prietate   —   pe   vremuri   —   a   unui   mare   marchează   un   nou   progres   in   realizarea   cu   echipa   sa.   lucrând   la   asamblarea   u-   •'Chipa tovarăşului Botioi Gh , lucrând
             productivitate   al   lucrului   executat,   omul   sibilităţi   pentru   mărirea   necontenită   a   bogătaş.   S'au   Instalat   compresoare.   con­  programului   de   măsuri   economice   ela­  nei   cisterne,   şi-a   depăşit   norma   cu   16ri   demontarea >.rcunlor din fiţă. cât şi
             are   nevoie   rle   condiţii   menite   să—i   uşu­  producţiei   şi   productivităţii   muncii   Trc-   ducte  de  apă,  s  au  făcut  canalizări  şi  lu­  borate  de  plenara  lărgită  a  C  C  al  P.M  R   la   sută,   iar   înzistrul   lăcătuş   S2abo   loan   repararea direcţiei dela autocamioane
             reze   munca   şi   să   i-o   facă   mai   rodnică   buesc   activizate   colectivele   de   inspectori   crări de amenajare exterioare  am   19—20   August,   in   scopul   ridicării   şi-a  depăşit  nnrma  cu  133  la  sutâ  Sîaha   obţinui o depăşire de 52 3 la sută As<
             In   legătură   cu   aceasta.   în   faţa   conduce­  obşteşti   si   controlată   îndeaproape   activi­           novutul   Filip   Romulus   Şl   Faur   Ina.n   dela   menea depăşiri a mai obţinut şi echipa t
                                                                        Peste   câteva   zile.   fabrica   de   produse   continue   a   nivelului   de   trai   al   celor  ce
             rilor   întreprinderilor   stă   sarcina   întoc­  tatea lor                                                       secţia   îti-ungârie.   lucrând   la   strungirea   hipo (cai), cât şi lovarăşu Mecea Gh , Tc
                                                                       lactate din Simena va fi gata. In cursul  muncesc        butoanelor   centru   motorul   Diete)   au   avut   Aron şi Fetea Xicolae
             mirii   imediate   a   planului   de   măsuri   tch-   Anul   1954   trebue   să   fie   anul   lichidăm
             nico-organir.atorice.   Şefii   secţiilor,   sectoa­  unor   astfel   de   lipsuri   Dela   început,   cu          o  depăşire  de  180  la  sută,  tovarăşa  Rusu   *
             relor,   şantierelor   —   muncitorii,   maiştrii,   forţe   sporite,   (toţi   activiştii   sectorului            Maria.  dela  aceiaşi  secţie  şi-a  depăşit  nor­  Colectivul   întreprindem   Ţ=beo   antn
             tehnicienii   sau   mgierii,   trebue   să   vinii   economieo-induslrial,   toţi   oamenii   cin­                 ma cu ICO la sutâ            nat   in   întrecerea   socialistă,   munceşte   <
             cu   .propuneri   concrete   de   îmbunătăţirea   stiţi,   dornici   să   facă   din   cifrele   cinci­             Asemenea  succcae  a  obţinut  Şi  echipa  dc   avânt   sporit   pentru   a   da   patriei   noâît:
             muncii   colectivelor   ce   Ie   conduc   Pla­  nalului   fapte,   trebue   să-şi   pună   întreaga               electricieni   a   stahanovistului   Iovan   loan   cât mai miUî cârbur.e
             nul   trebue   să   cuprindă   măsuri   privind   lor   capacitate   de   muncă   în   slujba   înde­              rompusâ   dm   tovarăşii 1    Faur   Cheorghc.   Echipa   tov&vAşului   Fărlu   fon   lui   G
             întreg   ciclu'   procesului   dc   producţie,   in­  plinirii  cu  succes  a  sarcinilor  ce  le  revin,          Marincescu   Gavril   şi   alţii,   care   au   de­  lucreasâ   in   contul   lunii   Iunie,   iar   bngae
             clusiv   materia   primă   şi   materialele   pri­  în   slujba   înfăptuirii   programului   de   mă­             păşit  norma  cu  148  la  sută.  electr  ic  Îenîi   -,ll   Iunie”,   condusă   de   sMhanovistul   D;
                                                                                                                                Moţ   Cheoighe   şi   Almâşan   Nieclae.   lu­  vid   Aodron.   lucrează   Tn   contul   iunn   fi
             mite din afară.              suri   economice   ctah-rat   de   partid   pentru
               A persistat la unele unităţi economice   continua   ridicare   a   nivelului   de   trai   al                    crând   la   întreţinerea   linidor   şi   a   centra­  lie,  având  o  depăşire  de  82  la  sută  Br
                                                                                                                                lelor   telefonice,   şi-au   depăşit   norma   gada   „I   Mai”   a   stahanovisiulm   2eriu   Coi
             industriale, practica dăunătoare a între-  celor ce muncesc
                                                                                                                                cu   H5   la   sută   iar   tovarăşele   Du­  stantm.   la   fel.   lucrează   în   contul   Iun
                                                                                                                                ma Lucreţia şi Negrea Maria, lu­  Septembrie având o depăşire de 77 la sut
              ..Orăşelele copiilor” -     - îşi primesc oaspeţii
                                                                                                                                       întâlnirea cu poetul Florin Mugur
               Fulg) uşori cad peste „Orăşelul copiilor”   Una   stau   ciorchine   in   jurul   chioşcului   cu
             din Deva, vestind apropiata sosire a lui   turta   dulce   $i   jucării,   unu   privesc   cu                       In după amiaza 2\lei de 29 Decembrie   opere bogăţia de imagin- redate de auic
             Moş Gorilă                   zâmbet   vizuina   ursului   şi   a   vulpii,   iar                                   in mijlocul elevilor din oraşul Deva,   Din numărul mare al celor ce au lu
               Pe colo două porţi a'e micului orăşel,   alţii   in   grup   mai   numeros   se   îndreaptă                      poetul Florin Mugur şi-a prezentat poe­  parte la discuţii, reese câ poemul a fo
             larg deschise in după amiaza zilei He 31   spre   pavilionul   cărţii   să-şi   procure   cărţi                    mul sau ,.Cântecul lui Philipp Mii ier”   studiat de majoritatea elevilor, rare rrv
             Decembrie, pătrund sute de copii ai oa-   «i   reviste   pc   care   le   vor   cili   In   zilele                   întâlnirea dintre poet şi elevii şcolilor   nifestă un interes crescând pentru poezl
             menlor muncii, veniţi aici să petreacă   dc vacanţă                                                                din localitate, a avu» loc intr'un cadru
                                                                                                                                                              Poetul Florio Mugur, vorbind elsvîfi
             ciipe fericite Spre bradul dm centru, ale   Asemenea   orăşele   ce   reflectă   copilăria                         .(ă>'bătore«e, auditorii manifestând o
                                                                                                                                                             a mulţumit acestora pentru sugestiile it
             cărui crengi sunt împodobite cu jucării   fericită   a   micilor   cetăţeni   dm   regiunea                        caldă simpatie poeţilor poporului
             stau aţintite multe priviri, iar spre chioş­  noastră  se  pot  vedea  Şi  in  Petroşani,  Hu­                       Disculându-se   in   jurvd   poemului   „Cân­  drâzneţe cu care au venit, apoi a da* n
             curile cu surprize se îndreaptă grupuri   nedoara,   Brad,   Gura-Barza,   Alba-lulia   şi   In clişeu : Fabrica de produse iacta ie din Simeria. i)u.etl'utd cu utitnjut cel   tecul   lui   Philipp   Muler”   s’au   scos   in   re­  laţii asupra noului volum de poezii !
             grupuri do copii cu feţele îmbujorate  alte localităţi    mai modern pentru pasteuriiarea lapte tui.               lief   înaltele   calităţi   artistice   ale   acestei  care lucrează in prezent.
   1   2   3   4   5   6