Page 10 - 1954-01
P. 10
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 2
A 35-a aniversare Recepţia oferită de Ciu En-fai în cinstea Comunicatul
a Partidului Comunist delegaţiei sovietice conduse de I. F, Tevosian comisiei mixte
din Germania PEKIN (Agerpies). — China Noua Ciu En lai a arătat că liecare . sucics sovieto-german
La 31 Decembrie, Ciu En-lai, premierul dobândit de poporul chinez în opera con
BERLIN (Agerpres). — TASS
MOSCOVA (Agerpres). - TASS: de 4 Ianuarie, Bidault ar fi reprezentat Consiliului administrativ de slat al Gu strucţiei socialiste va contribui la întă MOSCOVA (Agerpres). — TASS
La 30 Decembrie a avut loc în clădirea
Nota adresată de guvernul sovietic la 23 la Berlin un guvern însărcinat să rezolve Operei de Stat din Berlin o şedinţă so vamului Central Popular al R P. Chineze, rirea forţei lagărului păcii şi democratici în conformitate cu protocolul semnat la
Decembrie guvernelor Franţei, Angliei şi doar afacerile curente”. a ^oferit un banchet în cinstea delegaţiei condus de Uniunea Sovietică. Moscova Ja 22 August 1953 cu privire la
lemnă cu prilejul celei de a 35-a aniver
S.U.A. în care guvernul sovietic declară că „Propunând data de 25 Ianuarie, arată sovietice conduse de I. F. Tevosian, vice I. F. Tevosian, vicepreşedinte al Con încetarea plăţii reparaţiilor germane şi la'
sări a Partidului Comunist din Germania.
ia act de consimţământul celor trei guverne ziarul „Combat”, U.R.S.S. ne-a scos din- La şedinţa solemnă au fosl de faţă Wil- preşedinte al Consiliului de Miniştri ut siliului de Miniştri al U.R.S.S., a felicitat alte măsuri pentru uşurarea obligaţiilor fi
de â se convoca la Berlin conferinţa miniş tr’o situaţie grea”. U.RS.S. şi ministrul industriei mclalur în discursul de răspuns poporul chinez nanciare şi economice ale Republicii De
helm Piek, preşedintele P.S.U.G., mem
trilor afacerilor externe şi' consideră ca In Republica Democrată Germană şi in bru în Biroul Politic aî C.C. al P.S.U.G, gîce a U R.S S. pentru uriaşele succese obţinute în indus mocrate Germane legale de urmările răz
dată cea mai potrivită pentru conferinţă 25 Germania occidentală, nota sovietică a trializarea socialistă şl a arătat deosebita boiului, cu începere dela I Ianuarie 195-1
cadre conducătoare ale P.S.U.G., activişti In discursul rostit la banchet. Ciu En
Ianuarie 1954 sau orice zi următoare, a avut un ecou larg. O serie de personali Uniunea Soviclicâ a transferat fără plită
în producţie, cunoscuţi oameni de ştiinţă, lai a salutat cu căldură delegaţia sovie. însemnătate a marii' prietenii dintre po
fost întâmpinată cu interes viu în lumea tăţi din Germania occidentală* au făcut artă şi literatură. tîca care a sosit în China pentru a parti poarele chinez şi sovietic pentru apărarea tn proprietatea Republicii Democrate Ger
îrîtreagă. Opinia publică mondială face legă declaraţii în legătură cu nota. Preşedin cipa la inaugurarea noilor întreprinderii păcii în Extremul Orient şi în întreaga mane 33 de întreprinderi constructoare de
Raportul consacrat celei de a 35-a ani
tura Intre nota sovietică şi declaraţia gu tele Partidului Comunist din Germania. versări a Partidului Comunist din Germania ale combinatului metalurgic din Anşan şl lume. maşini, chimice, metalurgice şl alte între
vernului sovietic cu privire la discursul ros Mc'â Reimann, a subliniat că „noua notă prinderi aflate în Germania şl care fuse
r
a fost prezentat de Herinan Matern, mem- a exprimat mulţumiri poporului Şi guver In cursul banchetului, premierul C u
tit de preşedinte!* S.U.A,, Eisenhower, con. a guvernului sovietic va fi salutată de nului sovietic penlru ajutorul acordat po seră proprietatea U.R.S.S. In cadrul plă
biu în Biroul Politic al C.C. al P.S.U.G En-lai, I. F. Tevosian. vicepreşedinte al
siderându-le drept acţiuni importa-nte în toţi germanii". Ziarul „Neue Zeit” care Raportorul a subliniat însemnătatea isto porului chinez în vederea industrializării Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi P. ţii reparaţiilor.
dreptate spre micşorarea încordării in rela apare la Berlin, scrie: „Atenţia tuturor socialiste a tării. Actele respective cu privire la transfe
rică a întemeierii Partidului Comunist din F. ludin, ambasadorul sovielîc In China,
ţiile internaţionale. popoarelor este concentrată in prezent Germania şl a arătat lupta eroică dusă de Premierul Ciu En-lal a arătat în cuvân au toastat penlru marca prietenie dintre rarea întreprinderilor arătate mal sus au
Nota sovietică a fost publicată de ziarele asupra apropiatei conferinţe dela Berlin partid împotriva imperialismului, fascismu tarea sa că poporul chinez ştie foarte bine popoarele chinez şi sovietic, pentru sănă fost semnate la 31 Decembrie 1953 de că
străine la loc de frunte şi a dat naştere la a miniştrilor afacerilor externe. Nota de tre împuterniciţii părţilor sovietică şi ger
lui şi războiului, pentru eliberarea na|v> că terminarea cu succes a construirii celor tatea preşedintelui Mao Ţzc-dun, precum
numeroase ecouri şi comentarii. răspuns a guvernului sovietic cu privire nală şi socială a poporului german, pen trei întreprinderi ale combinatului meta mană.
In declaraţia sa, departamentul de stat la data convocării conferinţei propusă de şi pentru sănătatea conducătorilor Partidu Cu prilejul predăril-primirii întreprin
tru o Germanie unită, democratică şi iu lurgic din Anşan şi punerea lor în func
al S.U.A. şi-a exprimat într’un mod oa puterile occidentale, dovedeşte cu câtă se lui Comunist al Uniunii Sovietice şi al Gu derilor s’a constatat de către părţi câ tn
bi loare de pace. {iune sunt indisolubil legale de ajutorul
recum neaşteptat „mirarea în legătură cu riozitate se pregăteşte guvernul sovietic vernului -Sovietic în frunte cu tovarăşul timpul în care întreprinderile au fost In
dezinteresat şi multilateral din punct de
data convocării conferinţei propusă în în vederea acestei întâlniri”. G. M Malencov. Participanţii la banchet proprietatea U.R.S.S., Uniunea Sovietică
nota sovietică'’. Corespondentul agenţiei Presa ţărilor occidentale se opreşte in a- Congresul Partidului vedere tehnic, acordat de marea su aliată. şi-au urat mari succese în noul an 1954. a făcut legătură cu aceasta mari investi
Associated Press, Bridge, consideră că celaş timp asupra dificultăţilor de care Comunist din India Uniunea Sovietică. ţii de capital. întreprinderile au fost în
atacurUe împotriva. propunerii sovietice, se va lovi apropiata conferinţă ; unele zestrate cu utilaj modern. La aceste între
cuprinse în declaraţia departamentului ziare îşi exprimă nădejdea că aceste di DELHI (Agcr-pres). — TASS transmite: prinderi a fost pusă la punct producţia a
de stat, reprezintă o încercare a S.U.A ficultăţi vor putea fi învinse, în timp ce Ziarul „Hindustan Times Evening News" Tratative diplomatice separate la Paris noi tipuri de produse, printre care pro
de a influenţa poziţia celorlalte două gu altele prezic eşecul conferinţei. publică un couunicat al celui de al lll-lei MOSCOVA (Agerpres) — Ziarul „Prav- potrivă ar putea duce... la eşuarea trata ducţia de utilaj greu pentru laminata, de
verne occidentale in ajunul conferinţei mi „încă de pe acum, scrie ziarul francez Congres al Partidului Comunist din India. da“ publică un articol intitulat „Trata tivelor. utilaj pentru fabricile de ciment cu mire
niştrilor afacerilor externe ai celor patru „Parisien Libere”, există motive pentru In comunicat se spune: tive diplomatice separate la Paris", în care Ziarul „Information" a remarcat că capacitate, de macarale metalurgice, de
puteri. a crede că lupta dela Berlin va fi extrem „Congresul a adoptai Irei rezoluţii pre se spune printre altele: Growe s’a străduit să obţină, şi nu fără noi feluri de prese de tipuri noi. Produc
Nota sovietică a provocat o reacţie cu de încordată”. zentate de Prezidiu. Alentia opiniei publice Iranccze esle re succes, din parlea celor trei experţi, con ţia celei maî mari părţi din utilajul arătat
totul diferită la Londra şi Paris. Un pur Ziarul „Combat", relevând divergenţele Fn prima rezoluţie a Congresului esle cin ţinuta de Informaţiile apărute în presă cu simţământul de a pune la baza poziţiei pu a fost realizată după proiectele şl planu
tător de cuvânt al Ministerului afacerilor dintre poziţia Uniunii Sovietice şi cea a stila memoria lui I.V. Stal in. in a doua re privire la o consfătuire separată a exper terilor occidentale la tratativele dela Ber rile dc execuţie sovietice. Datorită partid
externe al Angliei a declarat că Anglia a- puterilor occidentale în problema germa zoluţie este cinstită memoria victimelor care tilor diplomatici ai S.U.A., Angliei şi Fran lin.. tratatele militariste dela Bonn şi Paris. cipăriî specialiştilor sovietici au fost per
probă propunerea Uniunii Sovietice şi că nă, arată totodată că Franţa nu este de şi-au dat viaţa pentru cauza clasei munci ţei care a avut loc la Paris. Judecând Cunoscuta ziaristă franceză Genevieve fecţionate procesele tehnologice ale pro
data de 25 Ianuarie „nu ne provoacă nouă acord cu S.U.A. asupra tuturor punctelor. toare indiene şi pentru mişcarea democrată după informaţiile ziarelor, această constă Tabouis ajunge în acelaşi ziar la concluzia ducţiei
personal nicio dificultate specială”. Ziarul Ca exemplu, ziarul citează problema înar iar în a treia rezoluţie Congresul adresează tuire a avut drept scop elaborarea unui că protocolul pregătit în urma consfătuirii Tn urma măsurilo»r arătate, capacitatea
n
„Times”, aprobând convocarea conferinţei mării Germaniei. Ziarul menţionează dea un salut tovarăşilor {jMinuti ' închisori. „program general de acţiune" a celor trei dela Paris de către c'i li ci experţi occiden şi nivelul tehnic general total al între
la 25 Ianuarie, arată că o dată mai apro semenea că cererea S.U.A. de a se limita La Congres s’a dat citire telegramelor de puteri occidentale in vederea apropiate; tali „nu va uşura deloc" lucrările confe prinderilor transferate au crescut simţitor.
piată ar fi însemnat ca schimbările din gu durata conferinţei nu este împărtăşită salut adresate dc partidele comuniste dîn conferinţe a minişlrilor afacerilor externe rinţei. Tonte întreprinderile trecute în proprie
vernul francez să aibă loc tocmai în tim de reprezentanţii francezi. alte ţări, printre care de Partidul Comuni»!, dela Berlin. In legătură cu aceasta, se sub Săptămânalul „Aux Ecoulcs". care are tatea Republicii Democrate Germane se
pul conferinţei (se ştie că noul preşedinte Ziarul englez „Times” analizează mai al Uniunii Sovietice, de Partidul Comunist liniază că, co.isfălu'rea diplomatică separată Icgătnrî cu cercurile de afaceri din Franţa, află în plină funcţiune, lucrează cu renta
ăl Franţei işi ia în primire postul la 17 ales divergenţele în problema „armatei al Chinei populare, de partidele comuniste s’a desfăşurat cu participarea activă a rclerindu-se la acest protocol secret, afirmă bilitate şi suni asigurate cu comenzi, cu
Ianuarie şi, potrivit tradiţiei, actualul gu europene”. din Franţa. Italia şi din Japonia. Salutul reprezentantului autorităţilor dela Bonn, la rândul său, că, la consfătuirea experţi rezerve de materii prime şi materiale şî
vern trebue să-şi dea demisia). Unele ecouri ale presei americane care Partidului Comunist al AVarii Britanii a fost Growe. sosit special Ia Paris Growe, arată lor. a fosl elaborat un document comun, cu fondurile de rulment necesare, datorită
Ziarul francez „Franc-Tireur”, citând descriu „avantajele” eşecului tratativelor transmis personal de către Harry Pollitt*. ziarele, a fost în Gcrman.ia hilleristă unul care se bazează pe tezele americane, dacă căror împrejurări nu fost create condiţiile
acea parte a notei sovietice în care se spu dela Berlin pentru planurile creării „ar din colaboratorii lui Ribbentrop; actual nu chiar ' pe tezele lui Adenauer. „Astfel, pentru ca aceste întreprinderi să-şi poată
1
ne că data de 25 Ianuarie permite tutu matei europene”, trebue să trezească vi Cuvântarea lui Neliru mente el esle colaboratorul lui Blanken- încheie săptămânalul. Franţa se poale po continua activitatea în mod normal şi fără
ror guvernelor să-şi asigure mai bine gilenţa opiniei publice mondiale. horn (fosl nazist şi el), unul din conducă meni dintr’odată pusă într’o asemenea si întrerupere.
„condiţiile necesare pentru participarea la Declaraţiile presei reacţionare occiden DELIII (Agerpres). — După cum trans torii Ministerului de afaceri externe dela tuaţie la conferinţa reprezentanţilor celor
această conferinţă”, scrie „Argumentul tale, care prezic eşecul „inevitabil", al mite radio Deliii, Nehru, primul ministru Bonn. patru, încât să nu poală apăra politica co Noul guvern al Filipinelor
citat permite Cremlinului să manifeste conferinţei, corespund intereselor cercu al Indiei, luând cuvântul la deschiderea Până şi ziarele burgheze nu găsesc că respunzătoare intereselor sale". Săptămâ
atenţie faţă de Franţa, ceeace n’au făcut rilor agresive din aceste ţări care se opun sesiunii anuale a Congresului naţional al e cazul să facă un secret din faptul că la nalul menţionează recentele dezbateri par NEW YORK (Agerpres). — TASS:
la conferinţa din Bermude, Eisenhower şi în fel şi chip micşorării încordării inter sindicatelor din India, a spus: „Ajutorul consfătuirea separată a diplomaţilor ameri Ramon Magsaysay, ales în luna Noem
Churchill. Dacă ar fi fost menţinută data naţionale. militar de genul aceluia pe care Statele cani, englezi şi francezi la care a partici lamentare asupra politicii externe şi ajunge brie preşedinte al Filipinelor, a comunicat
Unite intenţionează să-l acorde Pakistanu pat activ şi trimisul lui Adenauer. s’a (a concluzia că la Paris pregătirea confe la 30 Decembrie în ajunul preluării oficiale
In legătură cu procesul lui Mosaddîc lui ascunde în sine un serios pericol pen elaborat un asemenea „progTam de ac rinţei celor patru puteri este du6ă împo a funcţiei de preşedinte următoarea compo
tru celelalte ţări şi în special pentru India. ţiune" care nu numai că n’ar contribui triva voin{ei majorităţii parlamentului, ex nentă a guvernului său:
TEHERAN (Agerpres). — TASS trans saddîc la zece ani închisoare, iar pentau Dacă Indiei i s’ar propune un asemenea la realizarea unui acord la Berlin, ci dim- primată în cursul acestor dezbateri. Ministrul finanţelor, — H. Ernandez; mi
mite : Riiahi — pedeapsa capitală, — împuşcarea. ajutor de către vreo ţară prtelcnă, lodta nistrul justi|iei-Pedro Tuason; ministrul
După cum anunţă ziarul „Keihan", gene Ziarul „Keihan" scrie că la 24 Decembrie l-ar refuza. India nu va admite sub ni comerţului şi industriei — Oscar Ledesma ;
ralul Azmude, procurorul general militar, apărătorii lui Mosaddîc, Madjd-Zade, Aii ciun pretext şi în nicio situaţie prezenţa Comunicările făcute lui Pella ministrul agriculturii — Salyador Araneta;
unor trupe străine pe teritoriul său Dacă ministrul ocrotirii sănătăţii — dr Paulino
contestă sentinţa Tribunalului militar care a Shahid-Zade şi Hasan Sadr, au adresat o de către ambasadorul U. R. S. S. în Italia
vreun stat străin va săvârşi un act de Garcia; ministrul problemelor sociale — d-nn
judecat procesul lui Mosaddîc şi al genera cerere Curţii de casaţie în care declară câ
agresiune împotriva Indiei, India va opune ROMA (Ageipres)! — TASS Ambasadorul Costîlev a remis d-lui P Madrigal Warns; comisar pentru proble
lului Riiahi, fost şef al statului major al ar Tribunalul militar care a judecai procesul mele bugetului — Dominator Aietana; secre
rezistenta cuvenită. La 29 Decembrie, Costîlev, ambasado Pella o notă corespunzătoare In care se
matei iraniene. lui Mosaddîc şi Riiahi esle ilegal. Apăiă- Dacă Pakistanul va primi ajutorul ini- rul U.R.S.S. în Italia, a comunicat 'uî arală deasemenea că pe teritoriul sovielîc tar al preşedintelui — Fred Luip Castro.
Procurorul general militar a declarai că torîi consideră că sentinţa Tribunalului mili litar american, aceasta va însemna că el Pella, preşedintele Consiliului de miniştri nu există niciun fel de alţi prizonieri de Magsaysay va deţine portololiul de mi
etunci când procesul va fî judecat In a doua tar urmează să fie revizuită numai pe cale nu va mai face parte din grupul larilor al Italiei şi ministru’ ai afacerilor externe, război ilalieni şi că odată cu plecarea din nistru ai apărării, iar vicepreşedinta Cir-
nebelîgcranlc din Asia. Acest pas va dăuna că, în conformitate cu decretul de am U.R.S.S. a celor 23 de persoane mai sus los Garcia va ocupa funcţia de ministru al
instanţă, el va cere condamnarea lui Mo de cafare.
în însemnată măsură libertăţii ţărilor asia nistie a Prezidiului Sovietului Suprem al menţionate, repatrierea dîn U.R.S.S. a afacerilor .externe. Nu au fost î.ică -numiţi
1
tice care abia încep să 6e elibereze dc sub U R S.S. sau prinlr’o decizie a Tribunalu prizonierilor de război italieni va fi com ministrul învăţământului, al lucrărilor pu
Mari victorii ale armatei populare de eliberare dominaţia Occidentului. lui Suprem al U R S.S., 27 de prizonieri plect încheiată. blice, al muncii şi coordonării economice.
India a luplat întotdeauna şi luptă pen de război italieni, condamnaţi la timpul Totodată, ambasadorul i-a comunicat
din Patet Lao tru reglementarea paşnică a tuturor pro lor pentru crimele săvârşite de ei, au fost d-lui Pella că Tribunalul Suprem al 1.800.000 şomeri la Tokio
PEKIN (Agerpres). a intrai în noaplea de 25 Decembrie în ca blemelor litigioase privind relaţiile cu Pa puşi în libertate înainte de termen, ur U.R.S.S. a pus în libertate înainte de ter
Agenţia vietnameză de informaţii trans kistanul şi penlru menţinerea relaţiilor dc mând să fie repatriaţi dîn Uniunea Sovie men 6 italieni care nu sunt prizonieri de ŞANHAI (Agrcprcs). —
pitală provincială Takhek. situată pe Hu- tică în Italia. Urmează să fie repatriat război şi care vor fi deasemenea repa Postul de radio Tokio a amunţat că Japo
mite comunicatul oficial al guvernului de re prietenie cu această ţară". După părerea
viul Mekong. în regiunea centrală a sta deasemenea un prizonier de război italian triaţi. Ei au fost condamnaţi deasemenea nia încheie anul 1953 prin dificultăţi eco
zistentă din Patet Lao în care se anunţă că lui Nehru, între cele două ţări nu există nomice serioase. In ştire se ©pune printre
aimata populară de eliberare din Patet-Lao tului Patet-Lao. divergenţe care să nu poală fi rezolvate. care şi-a ispăşit pedeapsa. pentru diferite crime.
altele că tn capitala Japoniei există In pre
zent un număr record de şomeri — 1.500.QC0
şl mai mult încordarea» internaţională ge care prezintă primejdia răspândirii psihozei
NOTE ŞI COMENTARII EXTERNE nerală. Presa din India, Afganistan şi din de război în rândurile sutelor de milioane PE SCURT
■ I.. .J. L.J. .J.. L rff.fffl ............................................... .................................................................................................T.T alte ţări din Orientul Mijlociu scrie că de oameni dintr’o nouă regiune a globului
acest bloc reprezintă o primejdie directă pământesc" a La 31 Decembrie, al{i 128 de prizo-'
S. U. A. caută să transforme Pakistanul penlru multe ţări vecine cu Pakistanul. In Pakislan răsună deasemenea numeroase nieri de război chinezi au cerut să fie
După cum se ştie, primul ministru al In glasuri care nu aprobă tratativele dinlre trimişi în patrie. Ei au fost repatriaţi în
într’o bază militară a lor diei, Nelnu, cu prilejul tratativelor dintre guvernul Pakistanului şi cel al Statelor seara aceleeaşi zile, împreună cu trei pri
S.U.A. şi Pakistan, a declarat în mod ofi Unite în legătură cu punerea la dispoziţie zonieri de război coreeni, care au reuşit
Vara aceasta, presa americană a stârnit de T. PLlŞEVSCHI torii Ha-iber... Pakistanul ar putea fi trans cial că indienii „sunt neliniştiţi de conse a unor baze militare. Gimitetul pakistanez să se strecoare prin reţeaua de sârmă
o mare zarvă anunţând că Statele Unite ale format rapid într’un bastion lot atât de cinţele acestor acţiuni şl deaceca sunt ne pentru apărarea păcii şi a exprimat a- ghimpată.
Americii au acordat „ajutor" Pakistanului: P«resa străină este unanimă în ceeace pri importam ca şi Turcia, ira-nul este un puncl voiţi să urmărească aceste evenimente cu dânca sa nelinişte in legătură cu informa
•i-au „dăruit" grâu Astăzi presa străină re veşte aprecierea călătoriilor întreprinse la slab în această linie de apărare în Orien cea ma' mare atenţie". ţiile despre tendinţa cercurilor guverna.-ite • Muncitorii socîal-democraţi şi comu
latează că SU.A. duc tratative cu guver Washington de către politicieni din Pa tul Mijlociu... Dar dacă el va fi flancat dc Opinia publică din India urmăreşte cu americane de a atrage Pakistanul tn pla nişti din Diisseldorf au împiedicat ţinerea
nul pakistanez cu privire la crearea pe te kistan — Aiub-han, Ickander Mirza şl o Turcie puternică şi de un Pakistari pu nelinişte desfăşurarea tratativelor dintre nurile lor agresive Comitetul a cerut ca unei demonstraţii a organizaţiei fasciste
„Deutsche Reichspartci". Membrii acestei
ritoriul Pakistanului de baze militare ame Ghuliam Mohammed. ternic, în caz de nevoie trupele acestor S.U.A. şi Pakistan. Exprimând această ne Pakistanul să declare cu hotărîre şi fără organizaţii au aranjat o procesiune cu
ricane. încă alunei, numai nişte oameni Presa afirmă că l«i Washington au fost ţări vor putea întări în mod rapid Iranul linişte, Sahib Sing Sckliey, delegatul Indiei echivoc că nu va semna niciun fel de a-
naivi în materie de politică au dat cre duse tratative privind încheierea unui acord In acest (el, Pakistanul şi-ar îndeplini ro la recenta sesiune a Consiliului Mondial ?’ cord militar cu S.U A., că nu va adera ta tor{c în cadrul căreia participanţii urmau
zare asigurărilor unor organe de presă între S.U.A, şi Pakistan, care să prevala Iul său istoric". Păcii, a arătat în cuvântarea sa că. du niciun fel de bloc şi că va duce o politcă să poarte vechiul steag al imperialismului
care afirmau că pentru „darul în grâu" crearea unor baze militare americane pe te Presa americană nu ascunde nici faptul când tratative cu Pakistanul cu privire )a dc neutralitate. german. In momentul în care fasciştii au
sosit în piaţă ei erau aştepta li de către
S.U.A nu au cerut niciun fel de angaja ritoriul Pakistanului. Aslfel, ziarul „New că baz*?lc militare de pe teritoriul Pakista crearea unor baze militare pe teritoriul a- Federaţia democrată a studenţilor din
mente din partea Pakistanului.. Astăzi vi York Times" scria că acordul militar, prin nului urmează să fie folosite în vederea cestei ţâri, SU.A urmăresc trei scopuri: Pakistan se pronunţă deasemenea cu I o- muncitori.. Atitudinea dârză a muncitorilor
a silit pe fascişti să se retragă.
aceştia se conving că „darul" acordat de care Pakistanul îşi asumă obligaţia de a unui atac împotriva Uniunii Sovietice. u primul rând, să creeze un focar dc răz tărîre împotriva aderării Pakistanului la o
S;U:a. urmează să fie plătit cu un preţ permite S.U.A, să construiască baze mili Sta (ele Unite — scrie ziarul american boi într’o noua regiune a globului pămân alian{ă militară cu cercurile agresive ale • Ziarul „II Paese" relatează că un
mult piea scump — independenta ţării: tare pe teritoriul pakistanez va fi similar „New York Herald Tribune" — au început tesc; în a) doilea rând, să împle’dice nor S.U.A Sintetizând oarecum starea dc spi grup de 300 de femei, membre ale Uniu
Punerea bazelor militare din ţară la dis celui încheiat între S.U.A şi Spania. Un să se intereseze penlru prima dală de po malizarea relaţiilor dintre India şi Pakistan rit a unor cercuri largi ale poporului pakis nii femeilor democrata italiene, care s’au
poziţie forţelor armate americane constilue alt ziar american „New York Herald Tri sibilităţfîc strategice ale Pakistanului, când tocmai într’un moment când au fost ob tanez, ziaril „Pakistan Times” scria re prezentat la senat pentru a înmâna peti
un prim pas spre o deplină pierdere a in bune" — se exprimă nu mai puţin precis, actualul preşedinte al grupului mixt al şe ţinute primele succese pe calea unor tra cent : „Dacă... guvernul nu face decât să ţiile strânse în diferite cartiere din Roma
dependentei naţionale. arătând că în urma tratativelor duse între filor de stal major, amiralul Rcdford, a tative directe între guvernele Fndlei Şi Paki aştepte un moment prielnic penlru a intra protestând împotriva sporirii chiriilor, au
încă nu sosise ultimul vapor cu „daru Ghuliam Mohammed, guvernatorul general inspectat aproximativ acum un an statul ma stanului ; în al treilea rând, să submineze fn rândurile cruciaţilor occidentali, el tre fost atacate cu brutalitate de polîtişti jl
rile" americane, când oameni de stat din al Pakistamului, şi general Aiub-han, co jor din Ravalpindi a-l armatei pakistaneze din interior blocul ţărilor arabe şi asiatice bue să şlie că poporul din Pakislan nu va carabinieri.
Pakistan au şi fost invitaţi la Washington mandantul suprem al armatei pakistaneze, plecând deacoto foarte impresionant Este su în cadra'l Organizaţiei Naţiunilor Unite, bloc aproba niciodată o asemenea politică de si • După cum transmite agenlia DPA,
în vederea unor tratative privitoare la pu alianja mJitară dintre S.U.A. şi Pakista-n ficient să aruncăm o simplă privire asupra care cere ca această organizaţie să acţio nucidere şi se va pronunţ întotdeauna Îm manevrele efectuate de trupele de ocupa
nerea la dispoziţia S.U.A. a unor baze mi va fi cu siguranţă „încheiată". Acelaş lu Iurtei penlru a vedea că Pakistanul ocupă neze în interesul rezolvării paşnice a pru potriva oricăror încercări menite să ducă la ţie engleze şi canadiene în regiunea Luetie-
litare pe teritoriul Pakistanului. In tuna cru relatează şi cunoscutul ziar pakistanez o poziţie-cheie pentru orice plan care pre blemelor litigioase dintre ţări. lichidarea suveranităţii Pakistanului şl să burg au provocat pagube în valoare de 2.5
Octombrie, generatul Aiub-han, comandantul „Imroz". vede lărgirea centurei dc baze aeriene mi Consiliul Mondial al Păciî a adoptat o folosească resursele lui umane şi teritoriile miiioane de mărci. Numai fn agricultură pa
-
suprem al armatei pakistaneze şi generalul In cadrul unei conferinţe de presă, pur litare în jurul flancului sudic al Asiei So hotărîre prin care condamnă crcearca de tui în interesul întăririi şi extinderii impe gubele se ridică ta 1.2 milioane de mărci.
Ickander Mîrza, secretarul general la Mi tătorul de cuvânt al Jepartamenlului de vietice. ba-zc militare pe -teritorii străine In acea- rialismului occidental.
nisterul apărării al Pakistanului, au făcut slat, Sydam, a declarat că „nu se duc ni Se înţelege dela sine că Uniunea Sovie stă hotărîre se spune: fn treacăt trebue observat că tratativele • In ziua de 31 Decembrie primul mi
o vizită Ja Washington. In luna Noembrie. ciun- fel de tratative guvernamentale pri tică, după cum se arală în nola adresată Consiliul Mondial al Păcii a susţinut dintre S.U.A. şi Pakistan nu sunt apro nistru al Afganistanului, Muhammed Da-
Washingtonul a mai fosl vizitat de Ghu vind stabilirea de baze în Pakistan. To de Guvernul Sovietic In 30 Noembrie 1953 întotdeauna că amestecul străin, ocupaţia bate nici în Angrlia In Anglia sc consi vud-Han, a declarat că după părerea lui
liam Mohammed, guvernatorul general a! tuşi, la întrebarea unui corespondent dacă guvernului Pakistanului, nu poale privi cu militară străină, construirea de baze mili deră că crearea unui bloc al Orienuluî Mij ajutorul militar acordat . Pakistanului le
Pakistanului. Este semnificativ faptul că din răspunsul său nu rezultă cumva ci indiferentă ştirile despre tratativele susa- tare pe teritoriu străin, reprezintă o pri lociu după re{eta americană urmăreşte în către S.U.A., periclitează 6<yios pacea şl
Aiub-han şi Ickander Mirza au plecat Ia în această privinţă se duc tratative neofi mîntite dintre S.U.A. şi Pakistan, întrucât mejdie atât pentru Independenţa popoare securitatea Afganistanului.
ciale, Sydam a răspuns „acesta ar fi ade încheierea unui acord cu privire la crearea lor, cât şi pentru cauza păcii. Ire altele să înlăture şi mai mult Anglia
Washington via Ankara, iar Ghuliam Molia-
vărul". pe teritoriul Pakistanului, adică într’o re Extinderea acestei politici poale fi con din ţările Orientului Mijlociu.
mmed . a plecat la Ankara imediat după
Trebuie să remarcăm că presa din S.U A giune situată în apropiere de frontierele statată în ţările Orientului Apropiat şi Mij Nota adresată la 30 Noembrie de guvernul R E C T I F I C A R E
vizita îăculă la Washington. Persoane bine U.R.S.S., a unor baze militare aeriene ame lociu, în America Latină, în Africa. Ea sc sovietic Guvernului Pakistanul j'are o marc
subliniază cu orice prilej orientarea anti-
informate declară că aceste călătorii sunt sovietică a proiectului bloc agresiv militar ricane, ca şi aderarea Pakistanului la planu manifestă mai ales în Europa, unde se fac importanţă internaţională. Această notă arată In ziarul nosUu Nr. 104 (336) din 31
legate de planurile americane privind atra dîn Orientul Mijlociu. Ocupându*se de Ira rile de creare a blocului menţionat în încercări in vederea creării „comunităţii de care sunt forţele care continuă să agraveze Decembrie 1953, în pagina doua în grafi
fensive europene" şi se crează baze ato situaţia internaţională şi să semene vrajba cul cu privire la creşterea veniturilor bă
gerea Turciei şi Pakistanului într’o alianţă talivele americano-pakistaneze, revista „New Orientul Mijlociu au legătură directă cu se
mice americane în Spania; în Asia unde între ţările vecine. Această notă confirma neşti in gospodăriile colective se va citi
militară, urmând ca ulterior să lie atras şi sweek" scria deschis: „Turda şi Iranul au curitateo Uniunii Sovietice. în loc de 67.141%, venitul bănesc anual
exist ă ocupaţie străină, unde S.U.A. în odată mai mult grija nestrămutată a gu
Iranul în această alianţă, care va consti frontiere comune cu Uniunea Sovietică. Pa Nu încape îndoială că blocul militar a- cearcă cu perseverentă să creeze baze mi vernului sovietic pentru atenuarea încordării al G.A.C. „II Iunie", 67.141.
tui nucleul unui bloc agresiv in Orientul kistanul este situat în imediata apropiere gresîv din Orientul Mijlociu şi bazele m«- litare în Pakistan şi unde se intensifică internaţionale şi străduinţa lui de a asigura In aceiaşi pagină, coloana 6 aliniatul I,
Mijlociu a statului Rus, de cealaltă parte a trecă- tare din Pakistan nu pot să nu mărească reînarmarea Japoniei. Această ultimă încer pacea în lumea tnlreajâ rândul 13 sc va ceh* în loc de 20%, 120%;
Redacţia ziarului Str. 6 Martie Nr. 9, Telefon 688-689 — Administraţia Str. 6 Martie Nr. 20, Telef. 678, Taxa plătită în nume rar eoni. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr. 136.320 din 6 Nov. — Tiparul, întreprinderea Poligrafică de Sini DEVA