Page 12 - 1954-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3

Măsuri în vederea pregătirii campaniei de primăvară Lucrăm în contul Pâine multă şi de bună calitate
anului 1956 In realizarea programului de măsuri res cum lucrează cei mai vârstnici, reu­
şi a dezvoltării creşterii vitelor economice elaborat de plenara lărgită a şind* astfel să întreacă în muncă pe mulţi
In anul ce s’a scurs, noi tinerii dela
CC. al P.M.R. din 19—20 August 1953, tovarăşi ai săi. In echipa mea calific acum
In ziua de 4 Ianuarie a avut Ioc la trebue să cultivăm plantele prin rotaţie, rajere de m:re productivitate şi să in­ brigada U.T.M., secţia Construcţii Metali­ sarcini de cinste revin şi muncitorilor încă 5 oameni şi prin dragostea lor de
centru de raion IIia, o consfătuire orga­ aşa cum ne învaţă agrominimul. troducă metoda insilozării lor. Staţiunile ce — Combinatul Siderurgic „Gh. Gheor- din industria panificaţiei Oamenii muncii muncă au dat rezultate frumoase Toţi
nizată de comitetul executiv al sfatului In majoritatea comunelor, ţăranii mun­ de montă au fost prost administrate, se­ ghiu-Dej”, lucrând la confecţionarea schiu- cer — şi pe bună dreptate, pâine de o muncitorii din echipa mea muncesc cu
popular raional la care au luat parte toţi citori transportă gunoiul pe câmp şi-l îm­ lecţionarea vitelor şi îmbunătăţirea rase­ rilor dela prăjitoare (stâlpi metalici de tot mai bună calitate. Ei vor ca noi, cei râvnă reuşind să depăşească zilnic norma
preşedinţii sfaturilor populare comunale, prăştie imediat, sau îl fac grămăjoare lor lor a fost deasemeni neglijată. rulare pentru transportul sideritei) şJ a care frământăm aluatul şi dăm comerţu­ cu 135 la sută.
preşedinţii gospodăriilor colective şi înto­ mici. Acest procedeu este greşit fiindcă In vederea dezvoltării creşterii vitelor ciocurilor de rine, am obţinut realizări de lui de stat şi cooperatist sortimente de Dar în ceeace priveşte calitatea pâinii,
vărăşirilor agricole, agenţii agricoli şi el face ca gunoiul să-şi piardă calităţile şi a pregătirii campaniei agricole de pri­ seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan. panificaţie diferite, să lucrăm cu mai mai avem lipsuri serioase. De multe ori
zoo veterinari, directorii căminelor cultu­ sale de hrănire a solului Se recomandă ca măvară, comitetul executiv al sfatului Astfel, prin cunoaşterea amănunţită a multă pricepere, cu mai multă răspun­ sortimentele fabricate sunt necorespunză­
rale din întreg raionul, deputaţi comu­ gunoiul să fie transportat acum, în iarnă popular raional, a întocmit un plan de sarcinilor ce ne reveneau şi a dragostei dere. toare consumului populaţiei. Aceste lip­
nali, precum şi numeroşi ţărani muncitori pe ogoare şi să fie făcut în platforme la acţiune in care a stabilit sarcini precise, cu care fiecare tânăr şi-a executat lucra­ E adevărat că în aceşti ani, procesul suri se datoresc unor oameni oare vor­
din raion fruntaşi în campaniile agricole capul locului, iar împrăştiatul lui pe teren cu date fixate pentru fiecare activist rea, am reuşit să depăşim regulat norma de fabricaţie al pâinii în întreprinderea besc multe dar fac puţine. Aşa sunt de
şi în creşterea vitelor. Au participai dea- să se facă numai în ziua când se va ara al sfatului popular şi pentru fiecare teh­ cu peste 100 la sută, fapt care a făcut ca noastră s’a îmbunătăţit mult. In ultimul pildă Pintea Ioan şi Tudoran Lazăr care
semen-i la această consfătuire activişti de pentru a putea fi îngropat imediat sub nician din secţia agricolă. în prezent să lucrăm in contul lunii Fe­ timp a luat fiinţă un laborator special vin în stare de ebrietate la lucru, sau se
partid şi activişti ai sfatului popular ra­ brazdă. In plan este prevăzută intensificarea bruarie 1950. destinat analizei calităţii produselor Fa­ ceartă cu ceilalţi muncitori, deasemenea
ional, tehnicieni, agronomi şi zootehnişti Până ccum in raionul nostru, cenuşa muncii politice de masă în vederea lă­ Ajutorul primit atât din partea orga­ bricarea tuturor sortimentelor se desfă­ tov. Pintea într’una din zile a dat pâine
dela secţia agricolă raională, etc. nu a fost folosită ca îngrăşământ al so­ muririi ţăranilor muncitori să crească nizaţiei de partid şi U.T.M., cât şi din şoară acum pe baza reţetelor prescrise de calitate proastă care nu a putut fi
lului — a arătat vorbitorul în continuare. partea muncitorilor vârstnici ne-a dat po­ de specialişti şi nu „după ochii* aşa cum
La consfătuire au fost desbă/tute două cât mai multe vite şi păsări, să lărgeas­ sibilitatea de a ne îmbogăţii neconte­ dată în consumaţie. Un exemplu nedemn
probleme deosebit de importante pentru — Agenţii agricoli comunali trebue să că baza furajeră şi să mărească produc­ nit cunoştinţele profesionale şi a ridica se făcea până nu de mult. de urmat este şi magazioneruL Can Lu­
economia noastră naţională — problema explice ţăranilor muncitori că cenuşa e ţia de furaje, să cureţe şi să întreţină fâ- Treptat, treptat, s’a trecut la mecaniza­ dovic care manifestă desintres faţă de
un îngrăşământ preţios şi în special pen­ nivelul calificării noastre.
pregătirii temeinice a campaniei însămân- neţele, etc., precum şi în vederea mobili­ rea muncilor grele, la uşurarea condiţii­ bunul mers al muncii. El în Ioc să dea
tru terenurile în care se cultivă sfeclă Un real ajutor am primit in această lor de lucru şi la o simţitoare creştere
ţări-lor de primăvară şi problem-a dezvol­ zării lor la pregătirea seminţelor şi unel­ privinţă din partea comunistului staha- muncitorilor apa oarbogazoasă — aşa cum
tării creşterii vitelor în raionul 1*1 ia şi furajeră. Deaceia, ţăranii muncitori tre- telor agricole necesare executării în bune a producţiei şi productivităţi muncii. Au prevede contractul colectiv, o ţine în piv­
bue să fie îndrumaţi pentru a nu arunca novist Furca Gheorghe, tehnicianul bri­
ridicarea productivităţii lor. condiţiuni a campaniei agricole de pri­ fost aduse şi instalate două malaxoare, niţă şi pleacă după alte treburi, ori de
cenuşa, ci pentru a o folosi ca îngrăşă­ găzii, caic prin sfaturile şi îndrumările două rafturi mobile şi câteva cărucioare
Inginerul Strava Ioan a vorbit despre măvară. S’a prevăzut deasemeni ca până date şi sub atenta sa supraveghere, se câte ori î se cere acest drept al oameni­
mânt. pentru transportul pâinii.
felul cum trebue să fie pregătită campa­ la 10 Februarie, să se ţină în cadrul că­ califică după metoda Kotlear în meseria lor ce lucrează la temperaturi ridicate.
Un viu interes au manifestat partici­ Datorită unor asemenea îmbunătăţiri
nia de primăvară, cum trebue să fie or­ panţii la consfătuire faţă de legea cu minelor culturale peste 700 de conferinţe de lăcătuş constructor tânărul Cardacos împotriva unor astfel de elemente, noi
ganizate centrele de germinaţie, centrele cu caracter politic şi cultural şi 200 con­ Sîavros singurul care a rămas necalifi­ aduse procesului de producţie şi efortu­ suntem hotărîţi să luptăm neîncetat In
privire ila dezvoltarea creşterii animale­ rilor ce le depun oamenii, echipa mea
de tratat şi selecţionat, atelierele de re­ lor, votată de Marea Adunare Naţională. ferinţe cu caracter agro-zootehnic. cat. fabrică în prezent câte 2700 kg pâine in acest scop, eu îmi iau angajamentul să
parat. etc. El a dezbătut deasemeni în re­ După ce această lege a fost prelucrată Pentru ţinerea acestor conferinţe s’n sta­ Prin urmărirea atentă a tuturor lucră­ fiecare schimb, adică cu 584 kg. mai mult întăresc şi mai mult disciplina în muncă
feratul său problema transportului guno­ de către inginerul Rusu Ovidiu, s'au pur­ bilit să răspundă tovarăşii Vasiu Todor rilor, am reuşit să economisim în ultimul decât prevederile de plan. O asemenea şi să mă pronunţ hotărit împotriva ma­
iului de grajd la câmp, problema reţi­ tat o serie de discuţii in jurul ei sco- şi Viţionescu Viorel, membri ai comite­ timp circa 1000 kg materiale, din care sporire a producţiei nu numai că asi­ nifestărilor anarhice, împotriva atitudini­
nerii zăpezii pe ogoare, problema îngri­ ţându-se în evidenţă posibilităţile largi tului executiv Planul mai prevede o se­ am confecţionat 4 uşi la cuptoarele oţe- gură pâinea necesară oamenilor muncii lor de delăsare şi lipsă de grijă faţă de
jirii semănăturilor de primăvară şi a pre­ de dezvoltare a creşterii vitelor în raionul rie de sarcini în vederea îmbunătăţirii în­ lăriei Siemens Martin şi un şablon pen­ dar ne aduce şi nouă, câştiguri frumoase. sarcinile ce ne revin Mă angajez în nu­
gătirii solului pentru însămânţări. llia, posibilităţi care până acum nu au văţământului agro-zootehnic în gospodăriile tru îndoitul serpentinelor dela turnătoria Eu de pildă, ridic la fiecare salar, peste mele echipei, să depăşesc zilnic actualele
colective şi în întovărăşirile agricole din de bronz. Faţă de aceste realizări şi realizări şi să îmbunătăţim necontenit ca­
— O recoltă bogată — a spus vorbitorul fost suficient folosite. In cadrul discu­ 700 lei.
— depinde în primul rând de felul cum ţiilor au fost scoase la iveală o serie de raion, precum şi sarcini precise în ve­ dând viaţă experienţei dobândite, ne an­ Cei drept nu toate echipele dela fa­ litatea pâinii. îndemn pe fiecare munci­
e luorat şi îngrăşat solul, de felul cum lipsuri. Tovarăşul Radovici Ioan, secre­ derea sprijinirii lor de a se consolida din gajăm ca anul acesta să obţinem rezul­ brica noastră obţin asemenea realizări. Se­ tor din industria de panificaţie a regiunii
punct de vedere organizatorico-economic. tate şi mai Inimoase în îndeplinirea sar­ noastre să lupte pentru a da masei de
potrivim rotaţia culturilor, etc. Dacă cul­ tar al comitetului raional de partid a cretul constă în faptul că întreg efectivul
tivăm mereu aceleaşi culturi pe aceilaş arătat că din cauza lipsei de preocupare Pentru 'înfăptuirea sarcinilor multiple cinilor de plan, să cunoaştem mai adânc echipei ce o conduc, acordă o deosebită consumatori sortimente tot mai variate
teren, cum se mai practică în multe Jo­ a organelor de partid şi de stat raionale, pe care comitetul executiv şi le-a propus metodele sovietice pe care le aplicăm şi atenţie ridicării neîncetate a gradului de şi de bună calitate.
curi din raionul nostru, pământul sără­ au rămas o serie de păşuni şi izlazuri în planul său de acţiune, au fost chemate să asigurăm posibilităţi largi de dezvol­ calificare. Buza Ioan nu are de cât 15 MALEA IOAN
ceşte în substanţe hrănitoare, ceeace face necurăţite şi neîngrijite. Ţăranii muncitori la întrecere toate sfaturile populare .ra­ tare a iniţiativei creeatoare a tinerilor. nni, Trebue să spun însă că ii neîntre­ cocător, întreprinderea de panificaţie
ca şi producţia la ha. sâ scadă. Deaceia nu au fost îndrumaţi să cultive plante tu­ ionale din regiunea Hunedoara. GHERMAN IOSIF cut în muncă. El urmăreşte cu mult inte­ Deva
staharvovist resp. brigăzii U.TM.
secţia Construcţii Metalice Combi­ Pentru o încălţăminte trainică şi frumoasă
natul Siderurgic „Gh Gheorghiu-Dej”
Către foaie sfaturile populare raionale Hunedoara 1953 a fost anul ce mi-a adus bucurii muncii au crescut simţitor, iar normati­
nebănuite. Luni de-a-rândul, rodul mun­ vul de calitate a fost Tespectat cu stric­
din regiunea Hunedoara cii mele a sporit, zile nenumărate grafi­ teţe.
Se extinde reţeaua cul producţiei a urcat tot mai sus. Am Succesele pe care muncitorii şi teh­
(•chemarea la înkccerc a comitetului executiv al sfatului popular raional llia). fost declarată fruntaşă îndeplinind prin­ nicienii fabricii noastre le-au repurtat în
de electrificare tre primele normativul de calitate. 1953, nu trebue să ne mulţumească. Ele
Analizând posibilităţile lairgî de sporire a product ici 7 Mărirea suprafeţelor legumicole irigate cu 5 la sută In ultimul trimestru al anului trecut trebue să constitue o bază de plecare
agricole şi de creştere a animailclar existente în raionul faţă dc anul trecut şi pregătirea la timp a răsadniţelor In satele regiunii noastre, pătrunde cu munca în fabrica noastră s’a îmbunătăţit spre noi victorii, un imbold în ridicarea
llia. comitetul ex'ecutlv al sfatului popular raional, ţi­ şi a materialelor necesare pentru irigaţie. fiecare zi, mai mult lumina electrică. datorită tovarăşei Moldovan Ana. mun­
nând cont de forjele ce există în raion şi de angaja­ 8. Sprijinirea gospodăriilor colective pentru a înfiinţa Numai de curând au fost electrificate citoare stahanovistă, care a propus apli­ necontenită a graficului de producţie şi
productivitate.
noilor
Pentru
realizarea
mentele şi propunerile comitetelor ex'ecutive ale sfa­ satele Hărţăgani, FUimon Sâibu, Sâncrni carea în procesul de producţie a metodei sarcini, pentru înfăptuirea programului
turilor populare comunale, cheamă la întrecere toate ferme zootehnice, pentru a mări numărul animalelor şi şi Petrenl. Locuitorii acestora au executat comsomolistei Lidia Savelieva, maistru la de măsuri economice luate de partid in
sfaturile populare raionale din regiune cu scopul de a păsărilor şi a spori productivitatea lor. voluntar toate lucrările menite să facă fabrica de încălţăminte „Comuna din Pa- interesul celor ce muncesc, eu îmi iau
mări producţia la ha în acest an şi dc a da avânt 9. Sprijinirea gospodăriilor colective prin tehnicienii posibilă introducerea în casele lor a lăm­ ris“-Moscova. Metoda constă în exercita­ angajamentul ca în tot cursul anului 1954
creşterii vitelor. secţiei agricole, care să introducă reguli ştiinţifice de pii lui 11 ici. rea unui riguros control din partea fiecă­ să depăşesc zilnic prevederile de plan şi
Propunem ca întrecerea să se desfăşoare pe baza lucrare a pământului, de îngrijire şi hrănire a anima­ Ca întotdeauna, muncitorii au venii şi |, rui muncitor, a tuturor fazelor procesu­ cele ale normativului de calitate cu 2 la
următoarelor puncte : lelor de astă dată în sprijinul ţăranilor săraci I lui de producţie, în scopul întăririi răs­ sută şi să-mi ajut necontenit tovarăşele
şi mijlocaşi, ajutându-i in electrificarea
1. Desfăşurarea unei intense munci politice de masă 10. Curăţirea, îngrăşarea şi întreţinerea conform re­ 6atelor. întreprinderea comunală regională punderii personale, a îmbunătăţirii calită­ de muncă în confecţionarea de încălţă­
în toate satele raionului, în vederea convingerii ţăra­ gulilor agrotehnice a întregilor suprafeţe de! păşuni Deva, a trimis pe teren tehnicieni insta­ ţii şi pentru realizarea de Cât mai multe minte trainică şi frumoasă.
MONDOC GHIŢA
nilor muncitori de importanţa aplicării a gromi rumului existente în raion. latori pricepuţi, pentru a ajuta la intro­ economii. Noua metodă a fost îmbrăţi­ muncitoare fruntaşă la secţia nc-
şată cu căldură de întreg colectivul fa­
şi zootehminimulni. 11. Realizarea sulă la sută a însămânţării suprafe­ ducerea în casele ţăranilor, a curentului bricii şi aplicarea ei a sporit realizările tuit, fabrica de încălţăminte
2. Introducerea regulilor agrotehnice avansate la ţelor planificate pentru a îi cultivate cu plante furajere electric. S'au evidenţiat tovarăşii Toderaş noastre. Producţia şi productivitatea „Simion Bămuţiu* din Alba Iuliâ
4
toate muncile agricole şi aplicarea zootehrmmnrului în 12. Curăţirea, stropirea şi îngrăşarea întregului nu­ Ioan, Grigoraş Ioan, Abraham Ladislau,
şi Reolaru Petru.
ramura creşterii animalelor şi păsărilor. măr de pomi fructiferi existenţi în raion. Să nu ne culcăm pe laurii victoriei
3 Pregătirea, curăţirea, selecţionarea seminţelor şî Propunem stalurilor populare din regiunea noastră In anul care a trecut, munca ţesătoa­
încercarea puterii lor de încolţire, până la 25 Februarie. să-şi înteţească eforturile pentru a mobiliza oamenii In comuna Pojoga relor fabricii noastre, a fost rodnică. tere simţitoare a producţiei industriei
textile, in interesul ridicării nivelului de
4. Organizarea atelierelor dc reparat, a centrelor de muncii din agricultură la realizarea acestor obiective, planul de colectare Planul de producţie pe secţii a fost în­ trai al celor ce muncesc. In acest scop,
curăţit, tratat şi germinat seminţe, în toate comunele în vederea măririi producţiei agrioole şi a creşterii şep- deplinit, iar calitatea pânzei a crescut eu m’am hotărit ca în cursul anului 1954,
până la 15 Februarie cel târziu. telului de vite. a produselor agricole mult. însăşi gradul de cunoştinţe profe­ să dau peste plan 3000 metri pânză şi
sionale al ţesătoarelor a crescut. să îmbunătăţesc calitatea ţesăturii cu fi
5. Realizarea sută la sută a suprafeţelor prevă-zute CHICIUDEANU IOAN a fost depăşit In 1953, zeci de muncitoare — sosiste
în plan pentru a fi însămânţate cu maşinile. Preşedintele comitetului executiv la sută. Tot în acest an, voi califica la
In vederea întăririi alianţei dintre cla­ in fabrica noastră, au pătruns tainele locul de muncă pe baza metodei sovietice
6. Transportarea a 20 de mii tone gunoi de grajd la VIŢIONESCU VIOREL războaielor pe calea metodei sovietice
sa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, Kotlear, încă două muncitoare noi venite
câmp până la I Martie. Secretarul comitetului execu-tiv ţăranii muncitori din comunele raionului Kotlear. Bandi Rozalia, Danciu Elena şi în fabrică, în afară de cea pe care o
altele, lucrează acum la câte 4 războaie.
llia, se străduiesc pentru a se achita cu calific în prezent.
Mânuirea maşinilor nu mai constitue se­
cinste dc obligaţiile ce le au faţă de stat. cret pentru ele. Indeplinindu-mi acest angajament, voi
Mărirea veniturilor obşteşti în gospodăria colectivă, Astfel, ţăranii muncitori din comuna Dar, faptul că în anul ce a trecut co­ dovedi încă odată că merit încrederea ce
Pojoga au terminat încă in luna trecută lectivul fabricii noastre a sporit produc­ mi-a acordat-o locuitorii din Vulcan
înseamnă mărirea venitului personal al fiecărui colectivist predarea integrală a cotelor ce le dato­ ţia şi productivitatea muncii, nu ne în­ când m au ales deputată în sfatul popular
rează statului la toate produsele. La ma­ dreptăţeşte să ne cuicăm pe laurii victo­ regional, voi dovedi că port cu cinste ti­
Anul 1953 a adus nrvutt belşug în ca­ şă rodească mult, mărind astfel cantita­ CoLectivistul Hanciu Nicolae a primit joritatea produselor, nu numai că a fost riei. Programul de măsuri economice sta­ tlul de stahanovistă a fabricii.
realizat planul de colectare, dar a fost
sele colectiviştilor din Pricaz, ca şi în tea de produse ce-i revine unui colecti­ de exemplu 5.950 kg. grâu, 2.450 kg po­ şi depăşit cu mult La cartofi de exemplu, bilit de plenara lărgită a CC. al P.M.R. RATZEK ANA
casele tuturor colectiviştilor harnici din vist pentru o zi-muncă. Ei nu s’au oprit rumb, 1.890 kg. cartofi. In afară de a- din 19—20 August 1953, prevede o creş- ţesătoare stahanovistă — Vulcan
cestea a mai primit ulei de floarea soare­ planul de colectare a fost depăşit cu 30
întreaga regiune împărţirea veniturilor însă numai la cultura cerealelor şi nici
lui, brânză, lână, zahăr, ţuică, etc. şi su­ la sută, la fân cu 125 la sută, la porumb
pe anul 1953 s’a făcut în gospodăria co­ nu s’au mulţumit numai cu faptul că au ma de 9.100 lei. cu 6 la sută şi deasemeni şi la alte cul­ Pentru . . . altădată
lectivă din Pricaz in ziua de 30 Decem­ obţinut producţii mari la ha., ci au cre- Asemenea cantităţi de produse a primit
turi.
brie, adică cu o zî înainte de începerea iat ferme de vite, ferme de porci, oi, şi colectivistul Crăciun Toma şi mulţi al­ Dacă din întâmplare treci pe strada Ho- Răspunsul vine imediat : „N’avem fonduri,
Primii din comună care şi-au predat
noului an. Această zi a prilejuit o mare stupi, etc., care. le-a adus venituri băneşti ţii. ria din Deva şi-ţi prelungeşti drumul spre n’avem braţe de muncă, n’avem.. „unde
In întregime cotele la toate produsele, extremitatea ei periferică, ceeace te sur­ ar mai trebui adăugat: „N’avem spirit de
bucurie pentru toţi colectiviştii. încă de mari. La sărbătorirea împărţirii veniturilor au
au fost ţăranii muncitori : Hodor Aurel prinde mai mult este o clădire în cons­ organizare şi simţ gospodăresc, ne lipseşte
dimineaţă sediul gospodăriei avea un as­ Pe lângă acestea au cultivat o grădină luat cuvântul nrai mulţi colectivişti care
secretarul organizaţiei de bază, Matei Ilîe, trucţie care de aiproape 6 luni stă răbdă­ răspunderea faţă de îndepLinirea sarcini­
pect de sărbătoare, i-ar colectiviştii s’au de zarzavaturi, şi au făcut diferite tran­ şi-au exprimat bucuria şi dragostea lor toare cu zidurile goale expuse tuturor in­ lor, etc”.
Hodor Eugen, Băştean Ana şi alţii. Ei nu
îmbrăcat in cele mai frumoase haine pe sporturi cu căruţele, în urma cărora gos­ faţă de gospodăria caloctivă. Tovarăşul temperiilor vremii, aşteptând doar s’o în­ Dar acestea nu pot fi motive care să
6’au mulţumit numai cu predarea cotelor
care le aveau Era doar o zi cu o în­ podăria a câştigat peste ftOOOO lei în a- Hanciu Nicolae a arătat că pe banii care dura întreprinderea Regională de Cons­ justifice nepăsarea ce o manifestă între­
la timp, au depus multă străduinţă pen­ trucţii Loca'le Hunedoara-Deva, să-i dea prinderea Regională de Construcţii Hunc-
semnătate dubla — 6 ani dela proclama­ nul 1953. ia primit din gospodărie va cumpăra în
tru a lămuri pe toţi ţăranii muncitori locul cuvenit între celelalte surate ale ei doara-Dcva, faţă de proprii-le-i lucrări.
rea Republicii şi împărţirea veniturilor In felul acesta au reuşit colectiviştii curând mobilă, aparat de radio, o biblio­
din comună să le urmeze exemplul. Spre consolare î s’au lăsat clădirii drept Din fondurile alocate pentru clădirea
agonisite intri un an de muncă din Pricaz să mărească valoarea zilelor- tecă, haine, încălţăminte şi alte lucruri tovarăşi de suferinţă, grămezi de câTămi- respectivă, mai există o parte cu care se
VASIU TODOR
In darea de seamă făcută de tovarăşul muncă in cursul anului trecut. La împăr­ necesare. El a spus că această viaţă pli­ dă, rvisip, grinzi, fier şi chiar o betonieră puteau continua lucrările, dar neglijenţa
corespondent voluntar
Popa Ioan, preşedintele gospodării colec­ ţirea veniturilor, fiecare zi-muncă a fost nă de belşug pc care a câştigat-o acum la priponită ou sârmă de un stâlp, toate fă­ acestei întreprinderi a lăsat „pentru altă­
tive, s’a arătat că în anul 1953 membrii răsplătită cu 8,500 kg grâu, 3,500 kg. bătrâneţe, o datorează partidului care l-a când impresia că după o hârjoană ştren­ dată” ceeace trebuia să termine până a-
gospodăriei din Pricaz au aplicat regulile porumb, 3 kg. cartofi, însemnate canti­ îndrumat pentru a se înscrie în gospo­ Au Germinai reparaţiile gărească au amorţit care pe unde au a- cum.
pucat. Faţă de această stare de lucruri, între­
agrotehnice la insămânţarea, îngrijirea şi tăţi dc alte produse ca : ulei de floarea dăria colectivă, unde a scăpat pentru tot­ uneltelor agricole Ferestrele, (ce e drept fără geamuri), prinderea de Construcţii trebue sâ ia
recoltarea culturilor pe suprafeţe mai soarelui, brânză, zahăr, ţuică, lână, etc deauna de exploatare şi sărăcie. stau în zăpadă, rezemate in dreptul go­ măsuri neîntârziate pentru adăpostirea
Cele 51 de ateliere de reparat maşini
mari. Aceasta a făcut oa pământul lor şi 13,50 lei. Z AH ARIA AVRAM lurilor oarbe al zidurilor, fără să-i dea materialelor de construcţii care suferă de
şi unelte agricole din raionul Brad au o- cuiva prin minte să le aşeze undeva la pe urma umezelii. Deasemenea trebuie să
vut în această perioadă o rodnică activi­ * adăpost se termine ■ construirea clădirii intr’un
Ne întrebăm’: de ce atâta neglijenţă
Creşte volumul construcţiilor în gospodăriile agricole tate. S’a reuşit ca până în prezent să se faţă de această clădire destinată tocmai timp cât mai scurt, având in vedere că
lucrările de construcţii au început încă
repare tonte uneltele şi maşinile agricole
pentru birourile respectivei întreprinderi? din toamna anului 1952.
colective din raionul Orăştie defecte.
Acum cele 653 pluguri, 50 grape, 3 se- Avem oare şi staţie de radioficare
In gospodăriile agricole colective din cu o capacitate de 50 de vite, prevăzut najat un grajd pentru 36 vite şi s’a con­ cerătoare, reparate, aşteaptă începerea
raionul Orăştie, nu numai recoltele bo­ cu camere pentru furaje şi îngrijitori. struit 10 boxe pentru scroafe fătătoare. muncilor agricole de primăvară. S’au Te- sau numai difuzoare ?
gate obţinute de colectivişti stau mărtu­ La fel colectiviştii din Vinerea şi-au con- Un număr însemnat de oi posedă şi gos­ parat deasemenea şi 4 trioare.
rie dragostei de muncă a acestora. Mem­ cLruîtiO maternitate pentru 10 scroafe fă­ podăria din Pricaz pentru care colecti­ Pe întreg cuprinsul patriei noastre se mai 4—7 ore Cetăţenii din Haţeg, care
brii colectivelor se străduiesc ca paralel cătoare iar pentru ca creşterea păsărilor viştii au construit un saivan spaţios. Dea- eleotrifică sate şt comune, se instalează ru difuzoare, îşi pun dese ori întrebarea
cu grija faţă de întinsele ogoare, care le că fie exti*nsă în gospodăria lor au con­ semenen şi-au construit o maternitate Penfru desvoltarea zeci şi sute de staţii de radioficare şi avem oare şi staţie de radioficare
aduc belşugul de cereale în hambare şi struit un coteţ care poate adăposti 250 pentru 20 scroafe fătătoare şi au amena­ difuzoare, pentru culturalizarea şi educa­ eau numai difuzoare ?
magazii, să-şi creeze noi baze spre bună­ de înaripate. jat un grajd ce poate cuprinde 36 ca­ sectorului pomicol rea maselor largi din cele mai îndepărtate Tovarăşul Bolea Marcu şeful staţiei,
stare. Creşterea vitelor de exemplu este Gospodăria agricolă colectivă din Geoa- pete de vite. Pentru a se asigura o şi mai mare dez­ cătune. motivează slaba activitate a staţiei prin
o chestiune care preocupă îndeaproape giu deşi este o gospodărie tânără, care a Pentru ca uneltele, maşinile şi atela­ voltare a sectorului pomicol in raionul Staţia de radioficare este unul din faptul că uzina electrică întrerupe des
conducerile gospodăriilor din acest raion luat fiinţă abia in 1953, în prezent po­ jele să fie bine întreţinute, gospodăria din cele mai importante mijloace de cultura­ :urentul electric. Faptele arată însă că
#
Dar pentru ca sâ ai vite multe şi fru­ sedă un siloz dc beton cu o capacitate de Pricaz şi cea din Şibot şi-au construit Brad. sectorul agricol al raionului a în­ lizare prin aceea că transmite diferite Iov. Bolea Marcu nu s’a străduit ca pla­
fiinţat o pepinieră având o suprafaţă de
moase. trebue să porneşti dela asigurarea 10 vagoane, iar pentru adăpostirea vite­ fiecare câte o remiză cu o suprafaţă de emisiuni atât dela posturile centrale Bu­ nul staţiei de radioficare să se des­
1 ha în care s’au însămânţat peri, meri. cureşti, cât şi diferite buletine de ştiri făşoare în bune condiţiuni.
condiţiilor care permit creşterea numă­ lor colectiviştii de aici au amenajat un 250 metri patra ţi. cireşi şi pruni iar intr’o suprafaţă de 0,20 locale, conferinţe, programe artistice, etc. Esie de dorit ca secţia culturală a sfa­
rului de animale, trebue să asiguri ani­ grajd ce poate cuprinde un număr de 10 Preocuparea atentă a colectiviştilor pen­ ha. s’au însămânţat duzi, după metoda so­ Difuzoarele Instalate în casele cetăţe­ tului popular al oraşului Haţeg, care pri­
malelor o bună îngrijire. In acest sens vite. tru construcţii menite să lărgească posi­ vietică a însămânţărilor cu pulpe de dud. nilor din oraşul Haţeg în număr de 451. veşte foarte pasiv activitatea staţiei de
in gospodăriile agricole colective din ra­ La gospodăria din Beriu numărul oilor bilităţile de creştere a animalelor va Răsadurile de pomi după trei ani. vor fi aşteaptă zilnic ca staţia de radioft- radioficare să se preocupe mai mult
ionul Orăştie s’au obţinut frumoase rea­ este în continuă creştere. Saivanul ce se duce neîndoios la întărirea şi dezvoltarea repartizate gospodăriilor ţăranilor munci­ care, să-şi transmită programul ei bine de această problemă şi să ia măsurile cu­
lizări. construieşte în prezent şi care este pc ter­ economică a gospodăriilor agricole colec­ tori individuali Totodată, secţiunea agri­ stabilit. Funcţionarea acestei staţii de ra­ venite faţă de acei care manifestă ne­
Colectiviştii din Şibot pot pe drept cu­ minate, fiind în întregime ridicat şi parţial tive, va duce la creşterea nivelului de colă a procurat 4.400 răsaduri de peri, dioficare lasă încă nruflt dc dorit păsare în muncă.
vânt să se mândrească cu grajdul pe acoperit, va putea adăposti 500 do trai al colectiviştilor, la înflorirea gospo­ meri, cireşi, caişi, piersici şi nuci, care Din cele 13 ore de funcţionare programate FARCASU PETRU
care l-au construit. Un grajd sistematic oi. Tot la gospodăria din Beriu s’a ame­ dăriilor agricole colective. au şi fost sădiţi zilnic, în ultimul timp sc realizează nu­ corespondent voluntar