Page 13 - 1954-01

Nr. % DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
VIAŢA DE PARTID La consfătuirea de producţie dela

Munca organizaţiilor de bază rlela sate, în perioada de iarnă fabrica „Vidra“ din Orăştie

Hotărirwa planarei lărgite a C- C a] RADOVICI IOAN este necesar ca organizaţiile de bază Consfătuirea din seara zilei de 6 Ianua­ şi a graifenlor (dispozitiv de dirijarea Peste Jiu a răsunat prelung sunetul si­
PMR din 19—20 August 1 953, cu pri­ secretar al comitetului raional dela sale, sâ-Şi ridice în permanent ni­ rie 1954 dela fabrica „Vidra" dm Orăştie, aţeij la maşinile de blănărie renei
vire la Îmbunătăţirea muncu de partid 51 de Partid — Ilia velul educaţiei marxist-lenimste al mem­ a constituit pentru muncitorii, tehnicie­ In atelierele întreprinderii au fost con­ Chema la muncă în ooul an. băeşii Şi
la întărirea legăturii cu masele, subli­ brilor de partid şi al ţăranilor munci­ nii şi inginerii fabricii, pnlejul analizei fecţionate o serie de piese care In trecut chemare- ei o găsit răspuns: mii de mi­
niază necesitatea de a se da o atenţie deo­ ia o serie de măsuri, meoile să întărească tori. In acest scop. ele trebue să asigura felului cum au fost puse in practică mă­ se importau In prezent fabrica „Vidra” neri au eoboj-ît în abataje mai încreză­
sebită tuturor organizaţiilor de bază din munca aparatului său şi munca birouri­ funcţionarea in bune condiţiuni a învă­ surile tehnico-organizatorice elaborate a- Orăştie furnizează piese şi altor între­ tori in forţele lor, mai hotârlţi In lupta
S.M T.-uri, G A C , întovărăşiri agricole lor organizaţiilor de bază In felul aces­ ţământului de partid, sâ mobilizeze nul trecut Din 42 masuri prevăzute in prinderi cum sunt: „13 Decembrie" Si­ pentru cărbune
comune si sate, care prin munca lor or­ ta vor putea să antrenezi pe toţi cursanţii la cercuri şi cursuri, iar acolo plan. In consiătuire a reeşit că numai biu, „l Mai" Oradea şi chiar „Republica" IN ZILELE DE ÎNCEPUT
ganizatorică şi politică, asigură însuşirea membrii de partid şi pe toţi ţăranii mun­ unde nu sunt cercuri şi cursuri să se ţină două nu au fost realizate şi anume : in­ Bucureşti. „Vorbeşte staţia de radioficare — Am-
şi aplicarea in practică a liniei politice citori, in aplicarea in praeti a Hotă- lunar conferinţe în legături cu situaţia O însemnată realizare o constilue con­ noasa Transmitem rezultatele întrecerii
a partidului. rlrilor, care au drept scop, r.rtcarea ni­ internă şi internaţională şi alt material troducerea graficului de producţie pe sec­ fecţionarea In cadrul întreprinderii a cu­ socialiste dm primele 7 zile ale lunii Ia­
Deci, de felul cum munoesc organiza­ velului de trai al celor ce muneese politic. ţii şi introducerea cupoanelor de acord ţitelor de tuns blânuri, a căror lipsa se
ţiile de bază, depinde in cea mai mare Dacâ până acum o parte din organiza­ In toată perioada de iarnă, organiza­ NeintroduOerea cupoanelor de acord făcea simţită la fabrica „Vidra". In mo­ nuarie. aceste zile, echipele minerilor Nl-
In
măsură păstrarea şi întărirea unităţii ideo- ţiile de bază, nu au reuşit să ridice su­ ţiile de bază, au sarcina să desfăşoare o însă, a făcut ca graficele să nu poată fi mentul de faţă fabrica a ajuns sâ fie a- culiţâ Mihalaehe şi Lueo Dumitru, au ex­
logice, politice şi organizatorice a parti­ ficient nivelul muncii politice, este nece­ largă agitaţie politică dc masă. să folo­ complectate şi deci să nu se poată urmări provizionatfi cu asemenea cuţite pe timp tras zilnic douA norme Cea mai mare
dului. sar, ca in urma alegerilor noilor birouri sească convorbirile dintre agitatori şi ţă­ depăşire pe exploatare au reallzat-o mi­
Analizând munca politică, dusă de către ale organizaţiilor de bază, sâ li se dea ranii muncitori, agitaţia dela om La om. rezultatele individuale, iueru care a fă­ dc 4 ani. nerii echipei lui Berei Diomsie, care şi-a
organizaţiile de bază săteşti din raionul tot sprijinul din partea comitetului ra­ gazetele de perele, presa de partid şi sâ cut ca în anul 1953 sâ nu L : e confirmat Realizările din anul trecut se mai da­
întrecut aorcinlie de plan cu 115 la sută
Ilia, in perioada de iarnă, se poate vedea ional de partid, pentru a pulea să mo­ mobilizeze sfaturile populare, organiza­ niciun stahanovist. Pe întreaga întreprin­ toreze şi mecanizării operaţiilor de tuns Exemplul fruntaşilor a fost urmot şl de
multe rezultate bune in activitate lor, In bilizeze pe toţi ţăranii muncitori, La tradu­ ţiile de tineret, delegatele de femei şi pe dere nu &unt decât 2 stahanovişti confir­ şi întins pieile cu ajutorul unul dispozi­ alţi mineri. Dm abatajele tovarăşilor Bro­
educarea membrilor de partid 51 al oame­ cerea in viaţă a programului de dezvol­ cooperatori, la luptă pentru realizarea maţi şi 37 fruntaşi in producţie tiv confecţionat tot In cadrul întreprin­ da Nicolae, Tucacluc Mihai şi Guran Au­
nilor muncii dala sate, care îşi însuşesc tare a agriculturii şi creştere a şepte- sarcinilor, pe care partidul lc pune in gust in. s'a exlras cu 62—77 la sutâ mas
tot mai mult politica partidului şi luptă lului de animale faţa ţărănimii muncitoare. Faptul că marea majoritate a măsuri­ derii
lor tehnico-organizatorice şl-au găsit ex­ In fruntea muncitorilor care au contri­ mult cărbune de cât prevedeau însăşi
cu abnegaţie pentru a o aplica în viaţă. Pentru aceasta, organizaţiile de bază Tot In perioada de iarnă, organiza­ normele Minerii dela sectorul IV au dat
Da exemplu, organizaţia de bază din dela sate. au datoria sâ ia măsuri ur­ ţiile de bază trebue să desfăşoare o lar­ presie în munca muncitorilor dela „Vi­ buit la îndeplinirea planului fabricii se
peste plan In primele 7 zile ale lunii Ia­
întovărăşirea agricolă — Sâlciva, a reuşit gente, ca în decursul lunii Ianuarie, sâ gă muncă politică de culturalizare a ma­ dra" a Iăcut ca la 30 Noembrie 1953, pla­ situează stahanovişti» Szegedy Mihai şi nuarie, 166 tone de cărbune Realizarea
să discute pe larg — în cadrul adunărilor dezbată din nou Hotâririle plenarei CC icilor S5 îndrume căminele culturale nul global sâ he realizat, iar la 5 De­ Lupuţ Cornelia Primul cu echipa sa la planului de producţie la cărbune pc ex­
generale — Hotârînle plenarei lărgite a şi să discute legea cu privire la creşte­ pentru a organiza conferinţe, şezători se­
cembrie 1953, să fie realizat şi cel pe sor­ secţia croit a realizat in cursul anului ploatare, întruneşte procentul de 101,9 la
CC al PMR dm J9— 20 August şi să rea şi dezvoltarea şeptelului de animale rale, audiţii la radio, care să contribue sută
ia o sene de măsuri concrete pentru a le in anul 1954—1956, luând măsuri con­ la educarea maselor de ţărani muncitori timente De un mare sprijin in îndeplini­ 1953 econorrui in valoare de 60 mii lei.
traduce in viaţă. Organizaţia de bază a crete după specificul fiecărui sat. în spiritul dragostei (aţă de partid şi de rea planului de producţie a fost mecani­ Stahanovistul Szegedy a fost propus a fi LA MINA REDESCHISA
intensificat munca politică de masă, fo­ Deoarece, întărirea alianţei dintre cla­ ţară Ele trebue să sprijine şi sâ antre­ zarea maşinilor de cusut, productivitatea premiat cu suma de 1.200 lei In mod Ani mulţi pustiul a domnit pc gale-
losind convorbirile dintre agitatori şi sa muncitoare şi ţărănimea muncitoare neze corpul didactic, pentru a se ocu­ muncii ridicându-se prin aceasta cu 21,53 deosebit s au mai evidenţiat fruntaşii: rule şi abatajele minei Vulcan Apa inun­
ţăranii muncitori, activizând gazeta de ccnstitue temelia de neclintit a regimu­ pa intens de neştiutorii dc carie în ve­ dase puţul de transport, suitonle ş\ insta­
La sută Nosek Kalman, Cojocaru Ana, Mihai Ana,
perete şi mobilizând comuniştii din or­ lui nostru democrat-popuiar, organizaţii­ derea lichidării definitive a analfabetis­ laţiile
ganizaţia de bază in activitatea lor. Ast­ lor de bază le revine sarcina să antre­ mului In raionul Ilia. Vina pentru netraducerea în viaţă a ace­ Tovan Ilie şi alţi». O intreagă armată de şomeri rătăcea
fel, comuniştii fund îndrumaţi să durâ neze pe toţi comuniştii întro largă mun­ Aceste sarcini de mare importanţă, care lor douâ măsuri, o poarta tovarăşul Ma- Munca plină dc avânt a muncitorilor flămândă pc drumurile Jiului in căutare
o puternică muncă de agitaţie printre că dc lămurire, pentru a face ca toţi ţă­ stau in faţa organizaţiilor de bază dela yer MLhai dela serviciul organizarea mun­ fabricii „Vidra" a fost stimulată de că­ de lucru şi pâine
ţăranii muncitori au reuşit să întăreas­ ranii muncitori să participe la întărirea sate, se pot înfăptui cu succes dacâ ele
cii, şi tovarăşul Suriu Aurel normator. tre conducere şl pe mal departe prin Dar anii au trecut şi odată cu el, vre­
că intovărâşirea agricolă din punct de schimbului de mărfuri dintre oraş şi sa» se vor sprijini în munca lor pe un larg
care deşi au fost trimişi in schimb de ex­ premierea In seara de 31 Decembrie a murile au schimbat înfăţişarea lucrurilor
vedere organizatoric şi economic şi sâ La fel, ele trebue să mobilizeze ţăranii activ fără de partid, pentrucâ acest activ in aşezările presărate de-alungul albiei
mobilizeze pe întovărăşiţi la predarea muncitori pentru a preda cotele către constitue o puternică verigă de legătură perienţă la fabrica „1 Mai" Oradea, la unui număr de 102 muncitori cu suma
Jiului. S'a redeschis mina. sau întors la
cotelor obligatorii către stat, limd pnmii stat şi pentru a-şi achita la zi impozi­ Intre partid şi masele ţărănimii munci­ intorcere nu 9’au străduit să pună In de 15 000 lei.
lucru cei care blestemând părăsiseră a-
pe raion tele. toare Prin activul fără de partid, sc practică cele câştigate din acest schimb Proiectul de hotâriri adoptat tn urma batajele $1 in 2ilele acestea — primele
Asemenea organizaţii de bază mai sunt Pe toată perioada de iarnă este ne­ poate discuta toate problemele de gos­ de experienţă Nici comitetul sindical n’a consfătuirii din 6 Ianuarie 1954, va duce din noul an băieşu dela Vulcan şi-au
şi Ja Dobra, Hărău şi alte întovărăşiri a- cesar sâ sc ducă o slstematicfl muncă de podărire a şalelor şi de aplftare in prac­
foit mai întreprinzător Iniţiativele cu care la înlăturarea tuturor cauzelor care mai dovedit puterile Cei dela sectorul IM
gricole care au devenit organe do con­ lămurire pentru a se creia noi gospodări: tica a Hotăririlor partidului şi guvernului. producţie, au îndeplinit planul tn propor­
ducere politice, la locul dc muncă colective şi întovărăşiri agricole. In □- Organizaţiile de bază dela sate survt comitetul de întreprindere trebuia să vină stau în cale ca fabrica „Vidra" din Orăş- ţie de 103.s Ia sută, fund primit pe ex­
Dar nu ţoale organizaţiile de bază au ceasta muncă, organizaţiile de bază dela chemate să ducă o Luptă necruţătoare ou lipsit şl odată cu aceasta au fort scă­ tie sâ devină o fabrică fruntaşă
ploatare Din frontalul lui Nicoară loan,
reuşit să obţină rezultate frumoase In sate. trebue să vegheze pentru a fl res­ contra tuturor duşmanilor de clasă Ele pate şi cele două măsuri de ordin tehnl- Măsurile tehnico-organizatorice ce se oamenii au dat cu 79 la sută mal mult
munca desfăşurată până în prezent E- pectat principiul liberului consimţământ trebue sâ ştie că aceştia nu se dau înlă­ co-organinaioric care ar li contribuit în iau dc conducerea întreprinderii şi vo­ cărbune de cât aveau programat iar in
xemplu rău sunt organizaţiile de bază în crearea de noi gospodăru colective şi turi dela nici o josnicie pentru a-şi a- preabatajul tovarăşului Raporteanu loan,
din Leşnic şi E’ămşca, care nu s au ttră- întovărăşiri agricole. Tot in această di­ tinge scopurile lor mârşave. bună măsură la bunul mers al muncii în inţa dârză a muncitorilor, va face ca şi
întreprindere pe viitor prevederile planului de produc­ norma a fost depăşită cu 70 la sută Mai
duit câtuşi dc puţin să discute in adună­ recţie ele trebue să ducă o permanentă Pentru aceasta organizaţiile de bază mult de o normă şi jumătate dau fn
rile generale Hotâririle plenarei CC şi muncă de lămurire in rândurile ţărăni­ trebue sâ sădească In conştiinţa comu­ Printre măsurile tehnico-organizatorice ţie sâ fie îndeplinite, iar numărul sta-
fiecare schimb minerii echipelor conduse
să ia măsuri pentru a le aplica in viaţă mii muncitoare, pentru ai convinge pe niştilor şi a ţăranilor muncitori spiritul introduse, care au accelerat ritmul pro­ hanoviştUor şi fruntaşilor c« vor da pro­ de lancu Octavian şi Cioară loan
Aceasta se explică pnn aceia că. comu­ bază de (apte concrete, că drumul agri­ vigilenţei revoluţionare do clasă ducţiei pot fi amintite : confecţionarea pot­ duse din ce In ce mal multe şi de mai In primele 7 zile ale lumi Ianuarie şi-
niştii nu trăiesc din plin viaţa de partid culturii socialiste, este singurul drum si­ Desfăşurarea largă a criticii şi auto­
coavelor la maşinile de cusut la croitorie buna calitate sa crească neîncetat au depăşit propriile lor norme cu 40 la
şi nu lupii cu destulă perseverenţă pen­ gur, care duce spre bunăstare 5; feri­ criticii, stabilirea unui sistem de control
tru a traduce în viaţă Hotâririle parti­ cire a ţăranilor muncitori permanent asupra executăm Hotăririlor sutâ şi echipele conduse de Wlzi Andrei
şi Picuram Traian
dului şi guvernului. Organizaţiile de bază din gospodăriile şi încredinţarea unor sarcini concrete
Dacă în perioada de iarnă, se manifes­ colective, întovărăşiri agricole şi sate, au fiecărui comunist, vor fi o garanţie care in proporţie da 106 Sa sufă LA PETRILA
tă asemenea lipsuri serioase în munca datoria de a Intensifica munca politică asigură înfăptuirea cu succes a tuturor
In întreaga sa activitate, Comitetul exe­ cută prevederile planului de transport pc Fruntaşi pe Valea Jiului, minerii dela
unor organizaţii de bază, ele se datoresc de masă Ele trebue să lămurească pe sarcinilor ce le revin organizaţiilor de Petrila au realizat in cursul primelor 7
în primul rând biroului comitetului ra­ fiecare ţăran muncitor de ce este necesar bază dela sate in perioada dc iarnă cutiv al sfatului popular raional Ilia, a cel de al patrulea trimestru al anului zile din acest an. succese de seamă.
ional de partid Ilia. care nu a controlat sâ fie respectate legile şi sâ-i îndrume Cadrele de partid şi organizaţiile de acordat o deosebită antenţie Îndeplinirii trecut, inclusiv restanţele trimestrelor an­
Planul de producţie pe exploatare a
şl nu a tras la răspundere apz.ratul său. pentru a se pregăti de pe acum pentru bază, trebue sâ manifeste in permanenţă .ritmice a planului transportului de lemne terioare. El au transportat peste plan, 1418 fost realizat până in prezent fn propor­
pentrucâ nu a ajutat şi nu a îndrumat campania insumâţărilor dc primăvară gnja lor pentru ridicarea necontenită a In acest scop, activiştii sfatului au des­ metri steri. ţie de IC 1,9 la sutâ Minerii sectorului V
birourile organizaţiilor de bază în acti­ Organizaţiile de bază trebue să lupte nivelului de trai al oamenilor muncii şi
făşurat o intensă muncă de lămurire me­ Fruntaşe pe raion sunt comunele Bu­ au extras peste plan 205 tone cărbune,
vitatea lor Aceste birouri sie organiza­ cu perseverenţă pentru a aplica în viaţă să-i mobilizeze in scopul transformării cei dela sectorul III 116 tone, iar dela
ţiilor de bază noi alese nefiind îndru­ toate Hotâririle partidului şl guvernului. socialiste a agriculturii Organizoţiile de nită să mobilizeze ţăranii in achitarea ruiene şi Cârjiţ, care au depăşit preve­
sectorul IV 57 tone.
mate îndeaproape, nu au reuşit sâ-şi In acest scop. sâ explice ou răbdare fie­ bază dela sate, au datoria să lupte din obligaţiilor ce privesc transportul lemnu­ derile de plan cu peste ICO la sută Sau
Dintre echipe, cele mal maxi depăşiri
ducă la îndeplinire toate sarcinile In le­ cărui ţăran muncitor avantajele ce le a- răsputeri pentru a asigura ridicarea pro­ lui de foc şt construcţii evidenţiat în munca de îndeplinire a pla­ le are cea a tovarăşului Csibi Szentes
gătură cu aplicarea în practică a Hotâ- cordă Hotărîrilc partidului şi guvernului ducţiei dc cereale şl legume la ha., pentru
Zilele acestea, ţăranii dm raionul Ilia cului comunele Filimon Sârbu, Lăpuşnlc Emoric. care a extras peste plan 364 to:
rîrilor şi fă-i mobilizeze in lupta pentru înfăp­ creşterea numărului de vite, pentru asi­ cărbune şi a lui Ignat Irimie care a e
Pentru a ft remediate aceste lipsuri tuirea lor gurarea buneistări a poporului nostru r.i-au îndeplinit tn proporţie de 106 la ţi Roşcani
mari. este necesar ca în ccl mai scurt Pentru realizarea tuturor sarcinilor muncitor, pentru inflorirea patriei noas­ tras peste plan 186 tone Echipele condu
Ghcorşhe,
Moţ
Drâghici
loan
K’ad
de
timp comitetul raional de partid Iha, să care stau in faţa organizaţiilor de partid, tre.
Atitudine de neîngăduit faţă de bunul obştesc losif Marian loan, Popa Cavrilă, To
I Mircca, Corcodei Constantin şi Para
Pentru apărarea cauzei păcii Tractorişti» staţiunii de maşini şi trac­ rite unelte agncole. prin satul Sârâcsâu. chtv loan $i-au depăşit sarcinile plan
toare dela Orăştie. au avut în campania care au devenit mijloc de distracţie pen­ lui de producţie cu 7âl tone
La Petroşani, in sala Teatrului de Stal din R P R şi preşedinte al A S l.T lui" a dat apoi un program artistic, com­ de insămânţâri de toamnă, sarcini impor­ tru copiii dm sat
„Valea Jiului" a avut loc în ziua de 6 Vorbitorul a arătat celor peste 450 de pus din cântece şi recitări, închinate eau- tante de dus la îndeplinire Această situaţie se datoreşte nepăsării Dau pâine de
Ianuarie a. c., o însufleţită adunare con­ participanţi, cum trebue dusă lupta pen­ 121 păcii între popoare Una din aceste sarcini, a fost de a în­
sacrată luptei pentru apărarea păcii tru pare alături dc toate popoarele lumii, Toate comitetele de lupii pentru pace sămânţa pământul Întovărăşirii agricole, «aţă de păstrarea bunului obştesc şi ati­ caiitate superioară
Scopul acestei adunări a (ost dc a se in frunte cu popoarele marii ţări a so­ din regiunea r.oastri trebue să-şi inten­ din comuno Băcâinţi raionul Orăştie tudinii de gură cască, ce o manifestă
face cunoscut maselor de oameni ai mun­ cialismului victorios, Uniunea Sovietică, sifice activitatea, ţinând meetlngurl 51 a- Tractoriştii au terminat cu însSmânţatuî conducerea S M T -ului din Orăştie Co­ Aplicând in viaţă programul do \«
cu 51 tuturor cetăţenilor cinstiţi din ra­ bastion al L păcii, model dc apărător al dunâri ale oamenilor muncii, difuzând ma­ suri economice elaborat de plenara d
încă pe la 15 Noembrie 1953. dar unel­ mitetul raicnal de partid şi Comitetul
ion, importantele documente ale Consiliu­ hnişîci celcr ce muncesc si-şi făurească terial documentar in legătură cu lupta Executiv al sfatului popular raional şi oră­ 10-20 August 1953 muncitorii sectorului
lui Mondial al Păcii a cărei sesiune a o viaţi fericită. pentru pace pentru ca sa nu rămână nici tele au râma* pe ciimp fără sâ ia cineva şenesc trebue sa tragă cu toată tăria la panificaţie Brad, depun toate efortur
avut loc la Viena in riclele de 23—215 Atât in cadrul adunării cât şi în întreg un cetăţean cinstit în afara cunoaştem măsuri. Pe terenul întovărăşirii agricole pentru a da oamenilor muncii pâine c
Noembrie 1953 raionul Petroşani a fost difuzat un bogat sarcinilor ce le revin în lupta pentru apă­ din Băcăinţ» se mai poate găsi şi in pre­ răspundere conducerea S M T -ului care se mai multă şi de calitate superioară
Deschizând adunarea, tovarăşul Dum­ material jlocumentar. in legătura cu lu­ rarea păcii — csuirfl a intrcgii omeniri zent o semănătoare de grâu, care zace face vir.ovatâ de deteriorarea bunurilor Succese deosebite au obţinut in aceai
bravă loan, preşedintele comitetului raio­ crurile ultimei sesiuni a Consiliului Mon­ progresiste, cauză menită să oprească fu­ privinţă cocâtoni Heteu Viorel, care
cub acoperişul zăpezii Deascmenl. se gă­ poporului.
nal de luptă pentru pace, a dat cuvântul dial al Păcii dela Viena. pentru a fi ci­ ria oarbă a aţâţătorilor de război. depăşeşte regulzt plănui de producţie
sesc trei butoaie cu combustibil pentru VERES ANDRET 60 la sutâ şi Tudoran loan I., care il d
tovarăşului Rusu Oliviu, membru în Co­ tit de masele largi populare MARCU PETRU
mitetul Permanent pentru Apărarea Păcii Colectivul Teatrului de Stat „Valea Jiu­ corespondent voluntar tractoare la marginea Mureşului, şi dife­ corespondent voluntar păşeşte cu 40 la sută.
Să folosim bogaio espertertia a Sovietelor r,u treacă cu vederea mei o propunere, rea In colectiv a tuturor problemelor de îmbunătăţirii comerţului sovietic, ale re
pici o observaţie critică a dbputaţUor şi conducere trebue sâ fie însoţită de stabl lizăru unul larg avânt al construcţiei
alegătorilor lirea celei mai precise răspunderi a fie­ locuinţe
ir cărui activist pentru îndeplinirea unor e- Izvorul forţei Sovietelor siâ în legâtu
La baza activităţii comitetelor executive numîte sarcini. indisolubila cu masele Numai pnn leg
Principiu) conducerii colective decurge de M. TIV RIN nilor Sovietelor locale Sovietele locale de ele Sovietelor de deputaţi ai oamenilor Un mijloc Încercat de controlare a ac­ tun temeinice de 21 cu zi masele largi
dm însăşi natura Putem sovietico, care deputaţi ai oamenilor munca au acumu­ muncii stă principiul conducerii colective tiviştilor comitetelor executive este ascul­ muncitori, colhoznici şi intelectuali, S
este forma cea mai superioară de demo­ muncii constitue pentru zecile şi sutele lat in aceasta direcţie o vastă experienţă Toate problemele importante, de compe­ tarea sistematică a dărilor de scamă ale vietcle au posibilitatea s5 folosească la
craţie şi care exercită ecndueeres socie­ de mn de muncitori, colhoznici $1 Inte­ Multe Soviete regionale, orăşenşoşti. ra­ tenţa comitetului executiv al sovietului, comitetelor executive In cadrul sesiunilor experienţa colectivă a maselor în veder
tăţii pe baza p-ariicipâiii active a maselor lectuali o adevărată şcoală de conducere ionale Şi săteşti Şi-au făcut n regulă din trebuesc rezolvate in colectiv, cu partici­ Sovietelor de deputaţi ai oamenilor mun­ îndeplinirii cu succes a sarcinilor cor
de milioane dc oameni oi muncii la con­ 0 statului a antrena pe deputaţi şi comisiile perma­ parea tuturor sau a majorităţii membrilor ca Controlul exercitat de Soviet ajută truirn comunismului, a asigurării ui
ducerea statului Sesiunea Sovietului este o tribună a nente la studierea aprofundată a proble­ comitetului executiv, pe baza studiem cadrele sovietice de conducere 3ă apre­ critici, eficace de jos, a scoaterii ta ive
Sovietele sunt cele mai largi organiza­ outccriticii şi criticei largi de jos Luând melor supuse spre discutarea sesiunii So­ profunde şi sub toate aspectele a unei pro­ cieze cu luciditate rezultate muncii lor. lâ şi remedierii cât mai grabnice a II
ţii de masă, cuprinzând pe toţi oamenii cuvântul la sesiunile Sovietului, deputa­ vietului. Comitetele executive aduc la cu­ bleme sau alta Organizând in acest fel să vadă şl sâ remedieze cit mal grabnic surilor in muncă.
contribuind
munca
la
comitetului
adop­
muncii fără excepţie Activitatea şi ini ţii critică greşelile şi lipsurile dm mun­ noştinţa deputaţilor ordinea de 21 a se­ tarea de hotărin executiv se evită nejuste lipsurile existente, aparatului de stat, la îmbu­ e- Cadrele de conducere din comitetele
nătăţirea
muncii
şt
superficiale
ţ»ativa creatoare a deputaţilor Sovietelor ca organelor sovietice ş> economice, contri­ siunii Sovietului cu 2—3 săptămâni îna­ xecutive ale Sovietelor au obligaţia de
inte de începerea sesiunii. Deputaţii se se ridică spiritul de răspundere al mem­ dutarea cadrelor ţn spiritul unul profund
;i a maselor de milioane de oameni a: buind prin aceasta la îmbunătăţirea mun­ brilor comitetului executiv pentru tradu­ spirit de răspundere faţă de partid şi stai menţine un contact permanent cu mase
muncu. care participă zi de zi la munca cii aparatului de stat. Bogata experienţă sfătuiesc cu alegătorii asupra problemei de a vizita cât mai dea uzinele, fabric
care urmează a Ii discutată, participa la cerea în viaţă a directivelor partidului ş» pentru munca încredinţată
Sovietelor şi a diferitelor comisii cu ac­ în viaţă a deputaţilor, (aptul că ei cu­ şi colhozurile, de a cunoaşte personal ac
verificarea muncu întreprinderilor eco­ guvernului precum şi a hotăririlor pro­ *
tivitate de Sine stătătoare, de pa lingă nosc în mod profund viaţa şi cerinţele Sovietele locale disptm de forme m , il 4 i- vitatea întreprinderilor şi instituţiilor c.
Soviete, constitue izvorul dc forţă a sta­ oamenilor muncii, ajută Sovietele 51 or­ nomice. comerciale şi comunale respec­ prii. Este necesar sâ se ducă o îuptâ in­ deservesc nevoile culturale şi de tţai ;
tive. sau a secţiilor comitetului executiv transigentă împotriva încercărilor de sub­ plo şi diverse de antrenare a deputaţilor
tului sovietic, chezăşia îndeplinirii cu suc­ ganelor >or executive sâ adopte hotărî: 1 şi activului la activitatea de stat Una din populaţiei, dc a da rapoarte tn faţa <
ces a sarcinilor construcţiei economice şi juste şi eficace, să îndeplinească cu succes gi fac propuneri la sesiunea Sovietului. stituire a conducerii colective In munca aceste lorme o constitue comisiile per­ menilnc muncii, de a le lămuri polit:
uni­
hotâriri
culturale mlul dc organizatori combativi 21 ma­ Luând cuvântul la sesiune, deputaţii comitetelor ale executive prin accsfor comi­ manente şi diferitele comitete de sine stă­ partidului şi guvernului, dc a cunoa
laterale
conducătorilor
Caracterul colectiv al conducerii este selor in lupta pentru traducerea in viata pan întrebă»» conducătorilor comitetului tete, să se intensifice activitatea tuturor tătoare, organizate de către Soviete. In bine oamenii nevoile şi cerinţele lor,
direcţiilor
secţiilor
determ nat în Tata Sovietică de întregul a politicii elaborată de Partidul Comu­ executiv, ai propuneri şi preţioase, care acestuia, membrilor comitetelor executive, aceştia munca comisiilor permanente ale Sovie­ a şti sâ observe şt să sprijine la tu
multe
fac
ogli-
sistem dc organizare şi de activitatea nist şi Guvernul Sovietic Iniţiativele utile, do a preîntâmpina eve
deîc experienţa colectivă a deputaţilor, sâ fie antrenaţi în munca de zi cu zi a telor locale sunt angrenaţi milioane de
practică dc zi cu 21 a organelor puterii de Ţinerea la‘ timp a sesiunilor sovietelor tualelc eşecuri in muncă.
precum şi exigenţele juste al? alegătorilor comitetelor executive ole Sovietelor de deputaţi şi de activişti sovietici De pilda
stat. de sus până jos locale de deputaţi ai oamenilor muncii Deputatul este un slujitor al poporul
La rândul lor. conducăloru comitetelor deputaţi, a comisiilor permanente numai Sovietele locale din RSS Litua­
Sesiunile Sovietelor dc deputeţi ai oa­ este una din cele mai importante condiţii executive au îndatorirea de a asculta cu In munca comitetelor executive ale So­ niană, au creat U 517 comisii permanen­ Constituţia U R.S S obligă pe fiecare :
menilor muncit. în cadrul cărora aleşi! pentru înfăptuirea consecventă a demo­ atenţie cerinţele ş\ critica deputaţilor, dc vietelor este deasemenea inadmisibili te, la munca cărora In afară de depu­ pulat să dea socoteală in faţa alegători
poporului rezolvă cele mc» importante craţiei sovietice, a principiului conducerii tutelarea măruntă O asemenea practică taţi, participă peste 23.000 de activişti de activitatea sa şi de activitatea Sov
probleme ale construcţie» economice şi colective, a dezvoltării activităţii creatoa a asigura nu pnn vorbe ci prin fapte nu are nimic comun cu principiul con- Comisiile acordă un ajutor preţios So­ tulul de deputaţi al oamenilor muncii
culturale ascultă dările tic scamă asupra re a maselor Uriaşa însemnătate pz caro aplicarea propunerilor făcute dc aceştia ducerii colective şi dăunează muncu vietelor in conducerea activităţii Indus Respectarea riguroasă a principiului c<
muncii comitetelor executive al; Sovie­ o are ţinerea la timp a sesiunilor Sovie­ Pentru a-ş* îndeplini cu succes sar­ In munca comitetelor executive ale So­ triei locale, a agriculturii, a Întreprinde duceru colective in munca Sovietelor e
telor evte ilustrată de faptul că consti­
telor. ale secţiilor si direcţiilor acestora cinile ce le stau in faţă Sovietul şi co vietelor locale, conducerea colectivă nu n'or comunale şi de folos obştesc şl a o condiţie necesară pentru îndeplinirea
tuţiile republicilor unionale şi autonome
determină orientarea întregii activităţi pe miletul său executiv, trebue sâ sporească exclude ci, dimpotrivă, presupune râs- celor comerciaJe, tn îmbunătăţirea Învă­ succes a directivelor partidului şî guv»
fixează datele dc tinere a sesiunilor So­
tărâm ecnncmic-orgjn>za;oric şl eultural- vietelor lecale Pentru a asigura o con­ necontenit rândurile activului, care con- punederea personală. Obligatorie a acti­ ţământului public, a ocrotirii sănătăţii, de nului, pentru perfecţionarea continuă
edueativ a organelor puterii de stat. re­ ducere colectivă reală, are o foarte mare Slitue reanmul Sovietelor în munca lor viştilor comitetului executiv ai secţiilor sorviru culturale şl a nevoilor de trai ale aparatului de staL pentru întărirea Sta
şi direcţiilor acestuia pentru munca in oamenilor muncii. Rolul acestor comisii lui Sovietic Socialist — Instrumentul pr
prezintă întruchiparea concretă a prin­ însemnătate antrenarea tuturor deputaţi­ sâ-Ş» însuşească just. aşa cum nc învaţă
credmţatâ, pentru îndeplinirea hotăririlor creşte şi mai mult in legături cu sarci cipal al construirii comunismului 5n U
cipiului conducem colective Sesiunile So­ lor La pregătirea, discutarea şi rezolvarea Partidul Comunist critica d2 jos. să re­ ?.dep:ate V I Lemn a arătat în nenu­ mie realizării unei sporiri rapide a pro unea Sovietică (Agerpres) (Text rezun
vietelor locale de deputaţi a> oamenilor problemelor puse spre examinare sesiu­ medieze cu hotârire şi curaj lipsurile, să mărate rânduri câ discutarea şi rezolva­ ducţiei bunurilor de consum popular ale după un articol apărut în „livt tia")