Page 14 - 1954-01
P. 14
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3
Ecouri la răspunsurile lui G. M. Malencov, încheierea lucrărilor Cu privire la convocarea conferinţei
celui fie al Sll-lea Congre s miniştrilor afacerilor externe la Berlin
preşedintele Consiliului de Miniştri al U. R. S„ S., al Partidului Comunist MOSCOVA (Agerpres). - TASS trans- dela Berlin ai celor patru puteri să dis
mite : cute problema clădirii în care să aibă Iod
la întrebările d-lui Kingsbury Smith din India La 1 Ianuarie, Ministerul Afacerilor conferinţa.
Externe al U.R.S.S. a primit note iden La 4 Ianuarie, Ministerul Afacerilor
MOSGOVA (Agerpres). — TASS trans îşi exprimă speranţa că noul an poate de toate ţările şi aceasta le însufleţeşte şi le DELHI (Agerpres). — TASS tice din partea Guvernelor Franţei, An Externe al U R.S.S. a remis ambasadelor
mite : veni „anul păcii atomice”. „Bremer Na- dă noi forţe in lupta pentru pace, împo La 3 Ianuarie şi-a încheiat lucrările cel gliei şi S.U.A. ca răspuns la nota Guver Franţei, Angliei şi S.U.A. la Moscova o
Numeroase ziare londoneze au pubLicat chrichion” publică pe prima pagină tex triva războiului. de al 111-lea Congres al Partidului Co nului Sovietic din 20 Decembrie în legă notă de răspuns in care Guvernul Sovie
sub titluri mari pe prima pagina textul tul integral al răspunsurilor lui G. M Nu este întâmplător, scrie ziarul, că răs munist din India. După cum transmite tură cu problema convocării conferinţei tic confirmă primirea notei Guvernelor
integral al declaraţiei şefului Guvenului Malencov sub titlul : „Posibilităţi de des punsurile lui G M. Malencov, preşedin agenţia Press Trust of India, Congresul a miniştrilor afacerilor externe Franţei, Angliei şi S.U.A din 1 Ianuarie. In
Sovietic pe care o califică drept un „me tindere a încordării”. tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., la odoptat o rezoluţie cu privire la proiec In aceste note Guvernele susmenţionate nota Guvernului Sovietic se comunică dea
saj al păcii”. Alt ziar din Biemen, „Weser-Kuiier”, întrebările d-lui Kingsbury Smith au stâr tata alianţă militară dintre S.U.A şi Pa au acceptat propunerea Guvernului Sovie semenea că înaltul comisar al U.RS.S. în
Comentând interviewul lui G. M. Ma scoate in evidenţă cu Utere mari declara nit imediat un puternic ecou in rândurile kistan. tic cu privire la convocarea conferinţei Germania a fost încunoştiinţat că pro
înconjurând India cu baze militare, se
lencov, ziarul „Daily Teîegraph” sublinia ţia lui G.M. Malencov că există posibi reprezentanţilor vieţii publice şi în presa spune in rezoluţie, „cercurile guvernante miniştrilor afacerilor externe ai Franţei, blema clădirii în care trebue să aibă loc
ză că „sunt indicii concludente că există lităţi favorabile pentru continuarea slăbi din numeroase ţâri. Acest lucru dovedeşte Angliei, S.U.A. şi Uniunii Sovietice la 25 conferinţa urmează să fie rezolvată do
cel puţin o dorinţă temporară de a slăbi rii încordării internaţionale in 1954. Zia că importantele probleme abordate de americane se slrăduesc să exercite asupra Ianuarie, la Berlin, şi s’au declarat de comun acord de reprezentanţii înalţilor
Indiei presiuni pentru a o determina să
încordarea în Europa, dacă nu în alte lo rul subliniază că Guvernul Sovietic consi G. M Malencov în răspunsurile sale sunt adere la lagărul lor...” Consimţind să în acord ca reprezentanţii înalţilor comisari comisari ai celor patru puteri dela Berlin.
curi”. deră necesară reducerea tuturor tipurilor probleme arzătoare, care frământă pe toţi cheie o asemenea alianţă, cercurile guver
In emisiunea din 1 Ianuarie a postului de armament şi a forţelor armate, ceeace oamenii de pe glob.
de radio Londra se subliniază : „La în ar îmbunătăţii situaţia economică a po Poporul chinez sprijină cu hotărîre răs nante din Pakistan îşi leaga soarta de In legătură cu desemnarea unor reprezentanţi
trebarea, care este după părerea lui pasul poarelor. punsurile conducătorului Guvernului So cercurile agresive ale S.U.A. şi pun astfel ai Germaniei occidentale la conferinţa miniştrilor
în pericol nu numai libertatea şi indepen
cel mai important care ar «putea fi între Ziarul austriac „Wiener Zeitung" vede vietic G M. Malencov, la întrebările denţa altor ţări, ci şi propria lor inde
prins în interesul păcii în întreaga lume în răspunsurile lui G.M. Malencov „un d-lui Kingsbury Smith, şi este plin de ho- afacerilor externe dela Berlin
în anul 1954, Malencov a răspuns că un bun început pentru anul 1954 şi o pre- tărirea de a continua eforturile sale în pendenţă...
Această alianţă ameninţă pacea şi suve
astfel de pas ar fi încheierea unui acord miză favorabilă a conferinţei dela Berlin”. lupta pentru rezolvarea problemelor im ranitatea naţională a Indiei şi apropie BONN (Agerpres). — A D.N. transmite : ferinţă să fie trimişi reprezentanţi din
între state, în virtutea căruia semnatarii Ziarul subliniază ca răspunsurile lui G. portante cuprinse în aceste răspunsuri”. „războiul rece" de frontierele ei. Rezolu La Bonn a avut loc zilele trecute o şe rândul acelor germani care au partici
acordului să-şi ia angajamentul solemn de M. Malencov au fost primite cu mare sa „Răspunsurile tovarăşului Malencov, ţia subliniază necesitatea unităţii poporului dinţă la care a participat şi secretarul de pat fie la încheierea tratatelor dela Bonn
a nu folosi arma atomică, arma cu hi tisfacţie la Paris şi la Londra. sorie ziarul „Nodon Sinmun” — organ al şi arată că ţara se poate apăra cu succes stat HaDstein şi în cadrul căreia s’a dis şi Paris, fie la elaborarea planului Schu-
drogen şi alte arme de exterminare în Ziarele indiene publică răspunsurile lui Comitetului Central al Partidului Muncii
G. M. Malencov la întrebările lui Kings din Coreea — întăresc încrederea noastră numai dacă poporul va fi unit intr’un sis cutat problema desemnării unor reprezen man. Ei au declarat că socotesc necesar
masă".
Potrivit relatărilor corespondentului din bury Smith. Ziarele aprobă răspunsurile in posibilitatea menţinerii şi consolidăm tem democratic. tanţi ai Germaniei occidentale la confe să se studieze in chip amănunţit propu
Congresul a ales Comitetul Central al
Londra al agenţiei France Presse, Geor- lui G.M. Malencov, calificându-le drept o păcii şi prieteniei între popoare”. Partidului Comunist din India. rinţa miniştrilor afacerilor externe dela nerile cuprinse în declaraţia lui Walter
ges Auriat, mterviewul lui G. M. M-alen- nouă manifestare a năzuinţelor U.R.S.S. Ziarul cehoslovac „Rude Pravo" a pu In şedinţa Comitetului Central din 4 Berlin. Ulbricht, vicepreşedinte al Consiliului de
cov „a fost primit în mod favorabil in spre slăbirea încordării internaţionale. blicat pe prima pagină răspunsurile lui Cu acest prilej mai mulţi experţi ai miniştri al R.D. Germane, arătând că nu
„Hindustan Times” a publicat răspunsuri G. M. Malencov, preşedintele Consiliului Ianuarie a fost ales Biroul Politic compus
cercurile engleze, unde este interpretat ca departamentului pentru afacerile externe se poate ignora pur şi simplu conţinutul
o manifestare de bunăvoinţă faţă de lu le lui G.M. Malencov sub titlul „Pers de Miniştri al U.R.S.S., la întrebările d-lui i din următoarele parsoanc : Adjoi Kumar
Ghoş (secretar general), E M.Ş. Namboo-
mea occidentală”. pective mai largi pentru slăbirea încor Kingsbury Smith, precum şi textul inte dela Bonn s’au pronunţat împotriva în pozitiv al acestor propuneri. Ei şi-au ex
Ziarul italian „Avanii” califică răspun dării internaţionale", „Malencov vorbeşte gral al cuvântării de Anul Nou a lui C. E. dripad, Sh. A Dange. P. Ramamurti, P. cercărilor lui Adenauer de a împiedica primat părerea că dacă guvernul dela
surile lui G. M Malencov drept „o nouă despre năzuinţa U R.S.S. spre pace”, „Un Voroşilov, preşdintele Prezidiului Sovie Sundarayya, dr. Rancn Son. dr. Z A. Ah- participarea unor reprezentanţi din Ger Bonn s’ar declara dispus să accepte un
apel la interzicerea armei atomice”. tului Suprem al U.R.S.S. med, Rajeshwar Rao şi Harkishcn Singh
dovadă a năzuinţei spre pace a Urnunii Surjit. mania occidentală şi răsăriteană la confe acord, ar fi posibilă realizarea unei în
Sovietice şi a persepectivei concrete de Ziarele publică deasemenea ideile prin Ziarul ungar „Szabad Nep” sorie: „Zi rinţa dela Berlin a miniştrilor afacerilor ţelegeri reciproce încă înainte de confe
slăbire a încordării internaţionale care se cipale cuprise în cuvântarea de Anul Nou de zi lumea este martora eforturilor Gu
deschide in faţa popoarelor întregii lumi”. a lui C. E. Voroşilov, relevând pasajul in vernului Sovietic îndreptate spre întări In vederea extinderii legăturilor externe Aceştia s’au împotrivit ca la con- rinţa miniştrilor afacerilor externe
care el subliniază năzuinţa fierbinte a rea păcii şi nu există nicio îndoială că in
Ziarul „Unita” a publicat un articol în comerciale Intre Est şi Vest
U.R.SS. de a lupta pentru menţinerea prezent măsurile întreprinse de Uniunea
care se spune printre altele: „Nu încape păcii în lumea întreagă. Sovietică în scopul împiedicării unui răz GENEVA (Agerpres) — După cum a- Demisia guvernului italian
îndoială că cuvintele lui Malencov referi
Ziarul argentinian „Critica” menţio boi atomic se încadrează în aceste efor nunţă agenţia France Presse, Gunnar
toare la posibilitatea îmbunătăţirii rela ROMA (Agerpres) — Agenţiile de pre vemare, in urma insuccesului lui Pella
nează că „dintre declaraţiile oficiale fă turi”. Myrdal, secretarul executiv al comisiunti
ţiilor actuale între popoarele Uniunii So- „Răspunsurile tovarăşului G. M. Ma economice O.N.U pentru Europa, va vizita să occidentale anunţă că în după amia de a îmbunătăţi poziţia cabinetului său
vetice şi Statelor Unite ale Amerlcii au cute cu prilejul Anului Nou în lumea în
treagă, tocmai declaraţia lui G. M. Malen lencov — sorie, ziarul polonez „Trybuna Londra, Copenhaga, Stokholm, Helsinki şi za zilei de 5 Ianuarie primul ministru în parlament prin introducerea unor noi
un adânc răsunet in rândurile maselor
cov a fost aceea care a atras atenţia atât I.udu’’ — constitue o nouă confirmare a Moscova pentru a discuta problema nego al Italiei, Pella, a prezentat preşedintelui
largi populare din toate ţările care în<ţeleg Republicii, Einaudi, demisia guvernului miniştri aleşi dintre membrii aripei de
prin conţinutul său, cât şi prin forma sa. năzuinţei consecvente a U.R.SS spre slă cierilor comerciale dintre Est şi Vest, care
cât de important este acest lucru pentru dreapta a partidului democrat-creştin.
Chiar dela început intervicwul se deose- birea încordării internaţionale. Importanţa urmează să înceapă la Geneva în luna Demisia s’a produs după cinci luni de gu-
viitorul paşnic al întregii omeniri”.
beşte prin caracterul sau neobişnuit de uriaşă a acestor răspunsuri constă în fap Aprilie.
Ziarul „Messaggero" scrie: „Este ab condial”. tul că ele corespund năzuinţelor celor mai
solut sigur că anul 1954 a început in con
Răspunsurile lui G. M. Malencov au profunde ale tuturor popoarelor lumii spre Sesiunea Congresului ştiinţific indian
diţiile unor perspective mai favorabile de stârnit un ecou favorabil în cercurile o pace trainică şi generală. PE SCURT
cât anul 1953 ; după polemici atât de nu şi oameni de ştiinţă din Norvegia, Italia,
O.N.U. „In cercurile O N U , relatează co Răspunsurile tovarăşului Malencov vor HAIDERABAD (Agerpres). — TASS
meroase şi aprinse dintr’o parte şi din cea- respondentul agenţiei Frace Presse, se întâmpina, fără îndoială, sprijinul total al • După cum anunţă agenţia France După cum s’a mai anunţat, la 2 Ianua Franţa, Anglia, Canada, Olanda, Japonia,
la-lată, după toate aparenţele se poate pre Presse, la 4 Ianuarie au avut loc la Tehe Pakistan şi S U.A.
consideră că răspunsurile primului minis opiniei publice mondiale. Ele vor fi spri rie s’a dschis la Haiderabad cea de a
vedea începutul tratativelor”. ran demonstraţii la care au participat sute
tru sovietic Gheorghi Malencov la între jinite deoarece indică posibilităţi concrete 41-a sesiune a Congresului ştiinţific in Cu prilejul celei de a 41-a sesiuni a
Ziarul grec „Avghi”, publicând răs bările ziaristului american Kingsbury pentru îmbunătăţirea relaţiilor între state de studenţi. Demonstranţii au împărţit dian. La lucrările sesiunii participă Congresului ştiinţific indian, primul mi
punsurile lui G. M. M'aiencov la întrebă Smith constitue un bun augur pentru noul cu sisteme economice şi politice diferite, manifeste care cheamă la organizarea u- aproape 2 000 de oameni de ştiinţă din nistru Nehru a oferit un dejun la care au
rile d-lui Kingsbury Smith, le califică an, deoarece Mailencov a declarat că nu posibilităţi concrete de stabilire a încordă nor manifestaţii de protest contra sen India şt alte ţări. Printre delegaţiile stră fost invitaţi reprezentanţii autorităţilor din
drept „un nou gest sovietic îndreptat vede niciun fel de piedici obiective în ca rii internaţionale. tinţei pronunţate împotriva lui Mosaddîk. ine venite la Congres se află delegaţia oa Haiderabad şi membrii delegaţiei sovie
spre slăbirea încordăm internaţionale”. lea îmbunătăţirii in noul an a relaţiilor Poporul polonez sprijină fierbinte răs In timpul demonstraţiei poliţia iraniană menilor de ştiinţă sovietici în frunte cu tice — academicienii G. F. Alexandrov şi
Ziarul constată că „declaraţia lui Malen Govieto-americane. După părerea acestor punsurile tovarăşului Malencov. El vede a operat mai multe arestări. academicianul G. F. Alexandrov, precum V A Engelhardt.
cov a fost primită cu satisfacţie uriaşa de oencuri, Malencov a exprimat năzuinţa in aceste răspunsuri un nou izvor de spe • După cum relatează ziarul „Unita”,
opinia publică mondială”. sinceră spre asigurarea unei înţelegeri ranţe în lupta .pentru triumful ideii trata urmaşii marelui cântăreţ italian Enrico
Injtr’un articol de fond ziarul „Vima” intre Statele Unite şi Uniunea Sovietică tivelor, în lupta pentru continuarea slăbi Caruso au inlenlat un proces firmei ame
scrie printre altele: „Malencov s’a pro ca o premlză pen/tru stabilirea păcii in rii încordării internaţionale in anul 1954”. ricane „Coca-Cola Export Corporation” Expulzarea ambasadorului Turciei din Egipt
nunţat pentru reglementarea paşnică a întreaga lume”. Politica profundă iubitoare de pace a care abuzează de numele renumitului te CAIRO (Agerpres). — Agenţia France al Egiptului, Gamal Abdri Nasser, care
divergenţelor internaţionale. Trebue să Zairele din Pekin şi Şanhai au publi statutului socialist — subliniază 2iarul nor italian in scopuri de reclamă. Ex Presse relatează că ministrul adjunct al a considerat că atitudinea ambasadorului
atribuim o mare însemnătate declaraţiei cat textul răspunsurilor lui G. M Malen „Zycie Warszawy" — constitue izvorul orientării naţionale a Egiptului, Hussan Turciei este neprietenească faţă de Egipt.
lui Malencov, deoarece noul an a început cov, preşedintele Consiliului de Miniştri urărilor cordiale de Anul Nou adresate de portatorii acestei băuturi au umplut stră Abul Saud, a anunţat că r'*vernul egip După cum se ştie, în luna Septembrie
zile Romei cu reclame care înfăţişează pe
cu premize importante care garantează al U.R.S.S., la întrebările lui Kingsbury G. M. Malencov poporului american. Caruso consumând Coca-Cola Tribunalul tean a cerut lui Faut Tugay, ambasadorul
tratative”. Smith. Răspunsurile lui G. M. Malencov sunt a deolarat firma americană , vinovată de Turciei în Egipt, să părăsească ţara în 1953, când a fost descoperit un complot
Ziarul elveţian „Gazette de Lausanne” Comentând răspunsurile lui G. M Ma simple, clare, cordiale, sincere şi totodată defăimarea numelui lui Caruso. „Coca- termen de 24 de ore. antiguvernamental în Egipt, săptămânalul
scrie r „Răspunsurile lui Ma-lencov -la în lencov, preşedintele Consiliului de Miniş hotărîte. Iată dece ele, sunt primite cu Cola Export Corporation” a fost obligată Cercurile autorizate declară ca expulza egiptean oficial „Al Tahrir” a acuzat pe
trebările ziaristului american sunt fără în tri al U R.S.S., la întrebările d-lui Kings bucurie la Moscova şi Washington, la Var să scoată afişele de reclamă respective de rea lui Fuat Tugay a fost cerută de faţă ambasada Turciei de amestec în acest
(
doială, foarte paşnice. Propunerea privind bury, Smith, ziarul „Jenmin.iibao”, in arti şovia şi Berlin, la Pekin şi Paris, la Deihi vicepreşedintele Consiliului de miniştri complot.
dezarmarea este deosebit de ademenitoare colul său de fond intitulat „Calea justă şi Londra, pretutindeni unde popoarele pe străzile Romei şi să publice hotărîrea
tribunalului în toate ziarele italiene.
şi dă naştere speranţei de pace”. spre continuarea slăbirii încordării in re doresc cu ardoare pacea.
Publicând textul răspunsurilor lui G M. laţiile internaţionale”, scrie: „Faptul că Ziarul bulgar „Rabotnicesco Delo” scrie: • Ziarul „Ferman” relatează că Mini Lărgirea schimbului de mărfuri dintre Belgia $i R. P. Polonă
Malencov, ziarele din Republica Demo şeful Guvernului Sovietic a exprimat în Cuvintele preşedintelui Consiliului de Mi sterul de război a adoptat o hotărîre pri
crată Germană subliniază in special posi ajunul noului an hotărîrea şi dorinţa niştri al U.RSS. in ce priveşte paşii care vind construirea în Sudul Iranului „a VARŞOVIA (Agerpres). — P AP. un acord cu privire la schimbul de măr
bilităţile favorabile pentru continuarea poporului sovietic de a lupta şi deacum !>rebue întreprinşi în interesul păcii în câtorva aerodromuri militare complect u- La Bruxelles a fost semnat un protocol furi între Polonia şi Congo Belgian, care
slăbirii încordării internaţionale în anul (n/ainte pentru slăbirea încordării interna amil 1954 vor fi pe larg sprijinite de toţi tilate”. Ziarul arată in continuare că în cu privire la schimbul de mărfuri între va livra Poloniei unt. cafea, cacao şi cau
1954. ţionale şi stabilirea unor relaţii reciproce oamenii de bună credinţă. Poporul bulgar primul rând s’a hotărît construirea unor Belgia şi Polonia pe anul 1954. Proto ciuc. Polonia, va exporta în Congo Belgian
Ziarul vestgennan „Hamburger Mcr- normale intre ţări dovedeşte odată mai a sprijinit şi va sprijini întotdeauna po astfel de aerodromuri la Siraz şi Isfagan, colul prevede lărgirea schimbului de măr ţesături de bumbac, maşini şi utilaje, por
b
genpost” salută răspunsurile lui G. M mult că poporul sovietic este întotdeauna litica de pace a Uniunii Sovietice, politică iar apoi la Kerman (provincia Huzistan) furi faţă de anul precedent. ţelanuri, chibrituri şi alte produse in
Malencov ca pe un „bun augur”. Ziarul alături de popoarele iubitoare de pace din ce corespunde intereselor sale vitale. şi în „alte regiuni ale ţării”. Protocolul semnat cuprinde deasemenea dustriale.
„Steel" scrie că în momentul de faţă este vietică, China şi ţările de democraţie cum să întreprindă acţiuni concrete în
vederea restabilirii acordurilor internaţio
populară Nu e prima oară când. ţările ca
i
inactivă o parte mult mai mare a indus
i
L i n i ş t e a d i n a i n t e a I y r f y n triei oţelului de căi în oricare săptămână „li pitaliste şi în special S.U.A., Anglia şi nale Sprijinindu-şi politica pe teoria lor
beră de greve" începând din vara anului Franţa exercită o asemenea politică pe separatistă, izolan-tă. cercurile conducă
1949 Iată dar dovada elocventă asupra plan internaţional şi lucru surprinzător e toare ale Apusului au urmat drumul înar
E cunoscut faiptul că pe marile ape nele ce vorbesc tot mai evident de fur dezvoltării capitalismului a cunoscut o faptului că ghiarele crizei se înfig fără a- că ele încă totuşi n’au ajuns să vadă că mărilor, al agresiunilor, socotind că mer
cât şi acolo unde deserturile sunt stă tuna an zei economice ce acum mocneşte serie întreagă de asemenea crize, care gând aşa vor putea schimba drumul isto
legere în toate ramurile industriei. acest fel do relaţii internaţionale nu le
pâne se iscă în răstimpuri furtuni de şi care se pregăteşte a se dslănţui in s’au repetat cu regularitate, dovedind că poate aduce nimic bun, că ele prin struc riei şi crizele economice nu se vor mai
proporţii uriaşe care odată deslănţuile toată furia ei Apologeţii capitalului for acestea nu sunt un fenomen întâmplaloi Dar nu numai in sectorul industrial, tura lor nu fac altceva de cât să agra repeta. Acesta însă s’a dovedit a fi de ne
liniştea dinaintea furtunii începe a fi sfă
mătură totul din drumul lor. răscolesc mulând teorii utopice, ipocrite şi reacţio ci un fenomen caracteristic orânduirii ca veze poziţia economică a însăşi sistemu clintit şi uvmându-şi implacabil mersul
adâncurile şi smulg din rădăcini co nare, caută să arunce praf in ochii oa pitaliste. râmată, acest lucru se petrece şi în sec lui capitalist. Să ştie că până la cel de e pe punctul de a scutura încă odată din
torul agriculturii unde se manifestă prin
paci ori aşezări omeneşti. Asemenea vân menilor simpli explicând acestora în fel şi Oamenii simpli s’au convins mereu după al doilea război mondial toate ţările au temelii întreaga economie capitalistă.
turi puternice lasă întotdeauna pe unde au chip „trăinicia” temeliilor «pe care stă as cum se conving şi acuma pe propria şi existenţa unei supraproducţii de cereale participat la circulaţia mărfurilor pe piaţa Zadarnic economiştii burgheziei încear
marfă a căror valoare nu poate fi reali
trecut urmele dezastrului, a distrugerii tăzi economia ţărilor dolarizate amara lor experienţă ca teoriile apologe zată din cauza sărăciei şi mizeriei mase mondială. După acest război însă ţările că să inducă in eroare masele, zadarnic se
Niciodată insă ele nu se stârnesc neanun- Evenimentele ce s’au succedat pe plan ţilor burghezi cu privire la „arta" de a capitaliste şi in special S.U.A. au supus trudesc să le facă pe acestea să creadă
tate, întotdeauna îşi semnalează venirea istoric au desminţit însă mereu şi des- fi preîntâmpinat de către statele capita lor Că lucrurile stau aşa dovedeşte însăşi Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie
atitudinea guvernului S.U.A, care a cerut că sistemul capitalist se dezvoltă chipu
şi fac acest lucru intr’un chip cu totul in mînt şi acuma categoric toate aceste for liste dezastrul crizei, sunt vorbe in vânt. populară unei blocade economice. încer rile normal şi nu va mai cunoaşte crize.
teresant. Astfel, peste locurile unde se pre mulări lipsite de simţul realităţii. In lu Războiul din Coreea pe care monopo- deschis fermierilor să reducă şi mai mult când să le asfixieze, prin măsuri restric
însămânţările şi îi sileşte in special să Hazliile formulări, pasămite economice,
gătesc a se deslănţui, cu câtva timp îna mea capitalistă, criza bate hotărît la uşă, liştii l-au întreprins cu scopul de a abate tive, prin boicot, prin ruperea practică a de genul lui Keynes ori ale altora ca el
inte. se aşterne o linişte neobişnuită. To liniştea aparentă, apăsătoare ce i-a anun din drum mersul neclintit al adevărului reducă pentru 1954 semănăturile de grâu relaţiilor comerciale cu acestea. Aceste — prezentate drept leac universal împo
cu 17 milioane de acri.
tul se îmbracă într'o nemişcare adâncă ţat sosirea e pe oale de a se termina. A- istoric cu privire la repetarea crizelor de măsuri însă departe de a servi interesele triva tuturor bolilor capitalismului — şi
încât se pare că însăşi viaţa a împietrit. ceastă linişte pe care economiştii burgheziei supraproducţie în economia capitalistă s’a Nu poate fi vorba însă oa, criza de su capitaliştilor s'au dovedit a fi până la după care cei au bani mulţi sunt sfătu
Cercetătorii unor astfel de ţinuturi, care au arătat-o prin presă drept stare nor dovedit a fi o încercare zadarnică Imen praproducţie, care după cum am văzut îşi urmă o crudă deziluzie. Unitatea frontu iţi grijuliu să nu-i ţină ci să-i cheltu
s’au deprins a citi asemenea prevestiri, mala a ţărilor lor, a început deja să se sele cheltuieli militare, făcute cu această anunţă tot mai insistent vizita în econo lui socialist, superioritatea sistemului eco iască pe obiecte de lux, iar cei săraci să
cunosc că după liniştea aceasta aparentă, spargă. Bubuiturile furtunii care se apro ocazie, cheltuieli care au depăşit suma de mia S.U.A., s’ar opri doar intre hotarele nomic socialist, a determinat — împotri creadă că acest lucru se face în interesul
apărătoare, urmează uraganul cu toate pie încep a se auzi tot mai des şi ele au 20 miliarde de dolari, nu au putut să acestei metropole a capitalului. Există va voinţei imperialiştilor — creearea u- şi pentru binele lor. au încetat de mult
furiile lui şi prevăzători îşi caută din timp început a fi înregistrate de însăşi revis oprească procesul de acumulare în ţară toate semnele că ea va trece într’un vâr nei pieţe mondiale a socialismului, para de a mai fi crezute. Oamenii muncii au
adăpost. Cunoscând legUe naturii ei se tele marilor monopoluri, care in-trate în a „surplusurilor" de mărfuri din cauza tej — semănând dezastru — şi in econo
ştiu^eri din timp şi astfel scapă teferi panică fac tot felul de jalnice comentarii scăderii nivelului de trai al populaţiei. In mia celorlalte ţări satelite. Aşa de pildă, lelă opusă pieţii capitalismului, ceeace trista experienţă a trecutului şi pe baza
Contrar însă acestor cercetători chibzu Aşa de pildă numărul din 21 August al condiţiile scumpirii fără precedent a vie în Anglia costul vieţii a sporit cu 40 la a dus la adâncirea crizei generale a sis acesteia, eî văd distinct semnele ce arată
iţi, economiştii ţărilor capitaliste nu vor revistei americane „United States News ţii povara care apasă pe umerii oamenilor sută, in Franţa cu 138 la sută, în Germa temului capitalist, îngustându-i acestuia că liniştea aparentă care prefaţează de
şi chiar dacă nu vor să ţină seamă de le And World Report" scrie: „...Industria muncii devine din ce în ce mai de nesu nia Occidentală ou 26 la sută, în Italia sfera de activitate. Se vede dar cum ar obicei marile furtuni, e pe cale de a se
gile economice frecvente in societatea lor produce mai multe mărfuri de cât poate portat. Numărud şomerilor în S.U.A. a cu 23 la sută. Fată de această situaţie mele pe care monopoliştii le-au îndreptat împrăştia lăsând loc uraganului. Spectrul
şi de aceia cu încăpăţânare stupidă în să vândă. In urma acestui fapt cresc sto crescut numai într’o lună cu 300.000. Pro însă salariul muncitorilor a rămas simţi spre economia Uniunii Sovietice şi a ţări crizei ecenomice de supraproducţie se pro
cearcă să se împotrivească. Pentru aşi as curile de mărfuri. Aceasta continuă din iectata reducere cu 10 la sută a producţiei tor în urma creşterii costului vieţii ce lor de democraţie populară s’au întors filează din ce în ce mai evident pe ce
cunde neputinţa faţă de neclintirea cu Ianuarie Cercurile de afaceri şi cele gu industriale din această ţară va arunca în eace implicit a determinat reducerea con împotriva propriei lor economii aruncân rul lumii capitaliste.
care aceste legi îşi fac loc. ei au căutat vernamentale sunt îngrijorate". stradă încă 9.500.000 muncitori şi această sumului do către aceştia. d-o pe panta unui declin de pe care se Masele populare, conştiente că sistemul
să interpreteze perioada din ultimul timp E limpede că asemenea fenomene vor cifră încă foarte optimistă Situaţia grea în care se zbate economia va rostogoli inevitabil în braţele unei capitalist, măcinat de contradicţii — nu
drept o stare „normală" a capitalismului, besc despre criza care vine şi in drumul Este evident dar. cum fenomenele de ţărilor din lumea capitalului, cât şi con noi crize de supraproducţie. e în stare să reziste şi nici să preîntâm
o stare de linişte în care economia bur căruia teoreticienii economiei burgheze cu crize din economia Statelor Unfte se a- tinua ei agravare se manifestă şi ca o Tovarăşul Malencov, a arătat încă la pine desgustul ce-i ameninţă economia,
gheză nu va mai întâhvi crize Ei se fe toate demonstraţiile lor nu pot pune sta gravează vertiginos Despre întunecatele consecinţă a politicii descriminatorii pe cel de al XlX-lea Congres al P.C.U.S., po îşi intensifică avântul revoluţionar. Ele
resc a arăta că această „stare normală", vilă. perspective ce se deschid în această pri care guvernul S.U.A. o promovează in do sibilitatea stabilirii relaţiilor comerciale ştiu că unitatea şi lupta lor dârză va
această bruşte cu care se laudă este de Această goană nebună după profit, care vinţă -pentru anul 1954 vorbesc cu vădită meniul comerţului exterior. Acesta exer între state. Unuunea Sovietică a dovedit duce hotărît la eliberarea lor din giarele
fapt liniştea dinaintea furtunii Departe duce la secătuirea maselor celor ce mun nelinişte revistele marilor monopoluri, citând presiune asupra ţărilor satelite, a prin întreaga sa poziţie că e sincer de unei orânduiri putrede, care ducând o po
de a recunoaşte acest lucru ei se trudesc cesc, aduce necondiţionat zguduirea în cum e revista „Fortun", „Steel” scriu zia dezorganizat legăturile economice interna acord să menţină şi să reia legăturile co litică de cruntă exploatare le secătueşte
ca să debiteze maselor populare fel şi fel tregii economii, aduce fără doar şi poate rele „Journal Of Conimeree", „The Waî ţionale, creînd politica Embargo-ului şi a merciale cu toate ţările lumii. Guvernele fără de milă.
de teorii sterpe prin care să dezică sem furtuna crizei de supraproducţie. Istoria Street Journal", etc. Aşa de pildă revista restricţiilor comerciale faţă de Uniunea So tarilor capitaliste însă au refuzat până a V. DAN
Redacţia ziarului Str. 6 Martie Nr. 9, Telefon 688-689 — Administraţia Str. 6 Martie Nr. 20, Telef. 678. Taxa plătită in numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr, 136.320 din 6 Nov. — Tiparul, întreprinderea Poligrafică de Stal DEVA
y