Page 16 - 1954-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

A 8-a aniversare a proclamării Răspuns la întrebările colectioiştilor

Republicii Populare Albania puse în legătură cu legea priviSoare la măsurile pentru dezvoltarea creşterii animalelor

Se implînrsc opt ani dela ziua istorică dc II Ianuarie a anului 194G, rând Adunarea Constituantă albaneză a proclam-»! Primim ia redac(ie mat multe scrisori dfn partea colectiuljliter prin care ct ccr lămuriri ln legătură cu măsurile
In această ţară i republica democrat populară, liberă şi independentă. prevăzute în legea cu privire la creşterea animatelor Colectivi?' tl cer îndeosebi să /ie /«muriţi în legătură cu moţu­
Darorîîa victoriei do importanţă Iste ricu-iiicndială a Uniunii Sovietice in cel de al doilea război mondial, in condiţiile erealc rile prevăzute pentru sprijinirea gospodăriilor colective, ca ele să-şi poată dezvolta ramura creşterii onîmr.lctor, ramură
dc inaintaicai glorioasei Armate Sovietice, poporul albanez, sub conducerea eroicului partid comunist în Irunîc cu tovarăşul fn-
ce are largi perspective de a se dezvolta In regiunea noastră.
ver Hodja, a smuls jar* din ghiarclc dominaţiei imperialiştilor străini 51 a leudalilor Intern) şl a pornit pe caica unul viitor
Răspundem in acest număr la întrebarea p? care o pune tovarăşul Bercu loan membru în gospodăria colectivă
luminos
„Drumul Socialismului’ 1 din Râul-flărbat raionul Haţeg şi altor colcc/ivişli
Prin eliberarea paliicî sale. poporul albanez, condus de Partidul Muncii din Albania, a creat condiţiile pentru instaurarea
regimului de dcmoc.ialic populari, pentru proclamarea Republicii Populare Albania.
„Cum vor II sprijinite gospodăriile colec­ materialelor dc construcţii locale ca : ţi- până acum in repartizarea pjşundor din
Atât
dc
scopul
şt
cărămidă
în
altele.
întărirea continuă a Republicii Populare Albania tiv; pentru a sî dezvolta şi care sunt avan- gjâ. le var, vinde gospodăriilor colective psrUru munţi şi păduri ia cât timpul potrivit. mun­
colective
gospodăriile
51
ţăranii
a
lagiile ce li sc acordă de legea cu privire
prin
sprijin
îndată după mstaursrrra putem popu- Cu prilejul celui de al 2-lea Congres al că din 1040, iar in prezent, suprafaţa în­ la creşterea animalelor”. ca acestea să-şi poată construi grajdurile citori au primit un problem? însemnat către
acestei
de
clardicarea
şi adăposturile necesare.
e, guvernul şi Partiduil{Munc;i din Alba- Partidului Muncii din Alba/ua a fost a- sămânţată cu cu>’-'.un cerealiere se ridică Experienţa dm ultimii ani şi in special începând dm acest an. gospodăriile co­ lege.
1, datorită ajutorului: dat de Uniunea doptat primul plan cincinal dc dezvoltare la 16* la sută faţă de cco d.namtc de din anul 1953. a dovedit cu tărie că acel? lective vor primi deasemeni prin unită­ Până aici am văzut cât dc puternic
viotică şi de ţările deţ democraţie popu- a economiei şi culturii n P Albania râPbol Ia egncullura Albaniei au (ost gospodării colective caro au mers pe ca- ţile cooperatiste diferite materiale de con­ sunt sprijinite gospodăriile colective de
d, a mobilizat toate llorţele poporului, Dela proclamarea Republicii Populare introduse noi culturi cum suni bumbacul leo dezvoltării mai multor ramuri anexe strucţii ca : lemn, articole de berărie, către stalul democrat-popuJar. pentru a
lupta pentTU construire» unei ccono- Albania, această ţară a cunoscut trans­ Şl sfecla dc zahăr. Cultivarea plarsielor d; producţie ca : terme de creşterea vi­ sticlă, scânduri, ţigle, olane, coteţe trans­ sc putea dezvolta multilateral- Pe lângă
i noi. formări uriaşe care au condus-o pe ca­ industriale este pe caJe de a lua o dez­ lelor. terme de 01. ferme de păsări, dc portabile şi o s?ne de alte materiale ne­ toate acestea, legea Ic mai acordă o se­
' n t c t i m p scurt. ţura a fost ridicată lea construirii bazelor socialismului. Pro­ voltare considerabilă. Anul trecut cultu­ porci, eic., at; obţinut venituri mau, ce­ cesare meciru volumului de construcţii ric de avantagu cu scopul de a le încu­
t ramele provocate do ^război şi a pă­ ducţia industrială depăşeşte oslău de opt rile tehnice au crupal. o suprafaţa de 12 eace a făcut ca valoaroa zitelor-muncă să obşteşti în gospodăriile colective. raja in creşterea animalelor şi păsărilor.
şit) cu succes pa calea ■ construirii ba- ori pe ci'j dinainte de război, isr indus­ ori mai mare decât înainte de război tic şi ea mai mere De un sprijin puternic din partea slu­ Astfel, acele gospodării colective care au
or .socialismului. tria extractivă da produse mmei? intr’o Statul ajulă ţărănimea muncile are, puniin- Avem în regiune un mare număr dc tului se bucură gospodăriile colcchvc şi organizate câte 3—4 forme cu c-feclivul
A’.i-i fost reconstruite dcumunle şi po- Cv.ntitnle de patru ori mai mare cf 11-1 ia dispoziţie mijloace de muncă me­ gospodării colective car; folosind in mod prin faptul că legea obligă SMT-urile minim de animale şi pâsăn îndeplinit
rite\distrusc dc inamic, precum şi nni In u-rm-j contlru.rn hidrocentralei ,,Lo- canizate. tractoare Şi maşini agricole, se­ just ajutorul ccorJat din partea statului sâ ia masuri pentru a mecaniza lucrările (efectivul minim ce trebue sâ-1 aibă gos­
case - dela oraşe şi sale. S a trecut la nln" şi a linei serii da termocentrale în­ minţe selecţionate, îngrăşăminte chimice, ou reuşit să-;i dezvolte câte 4—5 ramuri de ameliorare şi de imbunătaţiro a fâ- podăriile colective din regiunea noastră,
torma sograro Peste 7.000 dc familii de zestrate cu cel mai modern utilaj, produc­ ajutor tehnic. Se acordă o Importanţă anexe şi în ncelaş timp si-şi construiască neţelor şi păşunilor, precum şt lucrările este următorul : câte 14 bovine din care
■am săr.aci an pvimit pâmănL Bunurile ţia de energie electrică este astăzi dc 24 deosebită conotrucţiei de sistem; de ca­ adăposturi corespunzătoare pentru ani- dm fermele de animate care c?r un vo­ 7 &ă fie vaci, 65 ovine din car; 45 să fie
notaţilor străine, bănede, coiner|u', peş- dc ori m:i mare decât înainte de război. nale de irigaţie pentru aprovizionarea cu m.le Gospodăria colectivă din Apoldu) lum mare de muncă Gospodăriile colec­ 01, 20 porcine dm care 4 să tic scroafe,
telegrafuî, telefoanele 5i ccic câtavu Sute d; produse indiis'.ii.vîe care înainta apă a ogoarelor
de Sus de exemplu, a înfiinţat şi dezvol­ tive primesc creditele necesare procurăm pentru fiecare 100 ha. teien agricoli şi
iroprinden care aparţinuseră capitaliş- sc importau din strSmulate. sunt fabricat; Importante succese au (ori obţinute şi tat o ferrfiâ de vite. o fermă dc porci, o de maşini şt alte utilaje necesare meca­ care şi-au predat cotele dc came, lapte
ar albanezi au trecui in proprietatea astăzi in tară In trecut. Albania nu pro­ in domeniul învăţământului, culturii Si formă rare cuprinde peste "00 de 01. o nizării muncilor dc cull-vorc a plantelor şi lână in întregime şi şi-au îndeplinit
porului muncilor ducea nici măcar un kilogram dc zahăr. sănătăţii publice In cursul celor opt ani nv*rc stupărie şl alteie Pc această cale. furajere, seu a muncilor grele ce se cc.- obligaţiile la contractări, se bucură de
Succcse însemnate au fost înregistrate In prezent, ea posedă o t.abncă modernă de democraţie populară au fost înfiinţat? a dezvoltăm multilateral?, au m?rs şi gos- in fermele dc vile O scrie de gospodării o reducer? de 10 la suiă a cotelor de car­
in domenral învăţământului şi culturii dc zahăr rafinat. înzestrat cu utilaj so­ de trei ori mai muftâ şcoli elementare, colective ca cele dm Lngurei raionul Se­ ne. lapte şî lână. Acele gospodării colec­
colective
podărul?
şi
Obreja.
vâţumântul elementar a devenit cbU- vietic. o fabrică dc de;nrt-carc a orezului, decât în cursul celor 15 ani ai regimului Cislei. raionul Alba, din Pricaz. Şibot Bemc Be- beş. Cistc: raionul Alba. Pricoz, Şibot. tive care cresc ni de rasă m?nnos sunt
51
tor S au înfiinţat sule de şcoli elcinen- o fabrică de p?‘l? alimentare, e'.c. Dez­ de tiranic a satrapului Zcgu In prezent, nu raionul Orăştie şi altele. Bono raionul Oroţtic şi altele, au şi fă­ scutite de predarea cotelor de lapte deta
re In ede mai îndepărtate colţuri ale voltarea industriei alimentare depăşeşte şcolile dc şapte am sunt frecventate dc cut comenzi pentru o primi, cositori me­ aceste ol
rii. Sute de fn de muncitori şl de ţă- d; zece ou nivelul dmainfc de război un num£r de ele\i de şop‘.e ori mai marc Dervol'.ându-şi fermele de creşterea vi­ canice. camioane, mosoare, tocătoare de fn scopul încurajării lor de a dezvolta
m muncitori au fost tnimşi să studieze Construirea combinatului textil ..StaLn” lelor. cic au putut sâ împartă colectiviş­
decât inamic dc război, iar şeelile medii tilor ln 7.\le-munci. pc lângă cereale şt în­ nutref şi sfeclă furajeră şi o sene de ramura zootehnică, legea- prevede că a-
institutele de învăţământ superior din a contribuit la satisfacerea tuturor nevoi­
de un număr de elevi dc patru ori mai semnate cantităţi de produse lactate şi in- alte maşini şî utilaje necesire mecanizării ccle gospodării colective care obţin rezul­
uimea Sovietică şi dîn ţările de demo- lor populaţiei in ceeace priveşte ţesăturile muncr/or >n s?ctc-rul zootehnic tate deosebite Iu creşterea animalelor 51
aţie populară. dc bumbac, cave se impart.au înainte din mare Numărul grădiniţelor de copii a serruiate sum? de bani Este semnificativ
crescut de zece ori In Albania, sau în­ teipul că gospodăria colectivă din Pncaz, Legea prevede deasemem o sene de păsărilor şi care asigură baze furajere
Partidul Muncu dm Albania, in fru:\- străinătate Industria dc cr.n!ecţiuni pro­
fiinţat o sene de instituie de învăţământ datorită veniturilor obpnute din creşterea măsuri in vederea sprijinirii gospodăriilor temeinic?, vor li premiate Sunt pveţuiţi
cu tovarăşul Enver Hodja, a înlăturai duce o carelilale de mărfuri dc 23 de ori
superior Numărul instituţiilor sanitare a vitelor, a repartizat in anul 1953, sume colective pentru a-şi îmbunătăţi rasele de deasemam în mod deosebit dc către stat
n rândurile salo pa agenţii titoişli. Po- mei mare decât coa dinainte de război ; animale şi păsări Astte*, ele vor putea
crescut dc 15 ori în comparaţie cu ccl mari la fondid de bază. a conatxuit a- colectiviştii, care prin aplicarea regulilor
irul albanez, ascuţmrlu-şi vigilenţa faţă acest nivel se va ridica considerabil prin
dinainte dc război dâposluri. a cumpărat maşini Şi unelte sâ schimbe animalele care nu sunt ren­ ştiinţifice, obţm rezultate mau in creşte­
• duşmanii dinlăuntru! 51 din afara ţă- punerea in funcţie a f-abrici 1 dc ţesături tabile pantru producţie cu animale bun? rea animatelor 51 păsărHoi şi in ridicarea
1. a pornit cu şi mai mult avu/xt la COn- dc lână, a cărei construcţie a fost termi­ Toate acestea consfiluc o mărturie grăi­ şi cu tonte acestea a împărţit 51 colec­ de producţie, vor fi luate măsuri pentru productivităţii lor In lege se prevede că
toare a grijii deosebite p? care o mani­ tiviştilor pentru fiecare zi-muncă. câte
ruuea paşnică o ţării. nată la 16 octombrie 1953 o bună deservire zooveterinară a ferme­ acestora li se va acorda înaltul titlu dc
festă partidul şi guvernul pentru creşte­ 13 50 lei.
Pe baza directivelor primului Congres Cu toate cn Albania este o ţaiâ bogată lor de animale din gospodânilc colective, îîroii al Muncii Socialiste şi vor fi de­
rea ccntinuă a buneistâri materiale a ma­ De sigur, gospodăriile colective nu ar
Partidului Muncii din Albania a fost in păduri. înainte se importa in aceas­ ete- coraţi cu Ordine şt Medalii ale R P R.
sborat planul bienal pc anii 1949— tă ţară până şi lemnul dc construcţie. Iu selor muncitoare. Node măsuri dc impor­ fi putut sâ obţină asemonea rezultate Atăt colcclvistul Bereu loan. din Râu- Sunt prevăzute deasemem in lege mă­
50. plan care a avut drept scop grăbi- prezent. în Albania funcţionează un com­ tanţă deosebită cu privire la dezvoltarea dacă nu ar fi fost sprijinite dc statul ftărfeat, cât 51 mulţi alţi colectivişti au suri în vedeien sprijinim gospodăriilor
a ritmului dc dez.voltare a economiei binai pentru prelucrarea lemnului de con­ agriculturii, care dau posibilitate ţărăni­ democrat-popul ar prin credite băneşti, a- accentuat în med deosebit să ti? lămuriţi personale ale colectiviştilor Acestea vor
Ibaniei, sporirea producţiei industriale strucţie Volumul producţiei industriei mii muncitoare sâ producă mai mult, pre­ sistenţâ tehnică, repartizarea de materiale în problema păşunilor dm mujili şi pă­ primi credite din partea stalului pentru
■in crearea dc rvoi ramuri ale Industriei, materialelor dc construcţie este de 20 de cum şi cete cu privire la dezvoltarea co­ de construcţii, etc. Legea recent votată duri £1 arată că in anu trecuţi su în­ c; treptat, fiecare gospodărie personali
extinderea suprafeţelor cultivate şi spo­ ori mai marc decât înainte dc război. O merţului interior şj a intensificăm schim­ de Marea Adunare Naţională, prevede tâmpinat mari greutăţi deoarece li sau a colectiviştilor să-şi poată procura cile
rirea producţiei agricole. îmbunat âţirea ncuâ fabrică d? ciment este in curs dc burilor dintre sat $1 oraş, ccntnbuc la o serie de măsuri oare au menirea de a repartizat târziu aceste păşuni, sau nu o vacă ca lapte Cospodăriile personale
nivelului material şi cultural ai poporului construcţie Agricultura a căpătat o largă creşterea unei condiţii şi mai bune dc trai spnjim mai puternic gospodăriile colec­ II sau rcpartiut deloc- Legea cu privire a te colectiviştilor vor li scutite de colete
albanez. dezvoltare, depăşind nivelul artlebehe în­ pentru oamenii muncii albanezi tive şi de a le încuraja pentru cu in ani» la dezvoltarea creşterii animalelor a so­ de cam? şi lapte pe perioada anilor 1931-
ce urmează, ele să dezvolte vertiginos luţionat şi această problemă.*Astfel în ar­ 1956
Din activitatea editoriaSă şi de presă a R, P. Albania ramura creşterii animalelor şi păsărilor, ticolul 46 din lege se prevede că Minis­ Aceste mart avantagii, pc care legea le
In H P Athama activitatea editorială Printre lucrările publicate, se numără timp ce in 1938, apăreau 21 ziare şi re­ să asigure baze furajere cu o producţie terul Agriculturii şi Silviculturii este o- ?cordâ gc-podilriilor colective şi personal
se dezvoltă an de an. parale) cu creşlerco romane ale scriitorilor albanezi, traduceri viste cu un tiraj foarte redus corespunzătoare cerinţelor crescânde do bligot ca împreujiă cu comitetele execu­ colectiviştilor, trebue să constilue un
nivelului cultural al maselor muncitoare dm literatura sovietică şi a ţârilor de de­ Având in frunte ziarul „2cri 1 Popu­ furaje, să construiască adăposturi moder­ tive ale sfaturilor populare si stabilească imbold în muncă pentru fiecare colecti­
In cursul anului 1953 au fost publicate mocraţie populară, precum si lucrări ale lui”, organul CC al Partidului Muncii ne p?nlru animale şi păsări. In fiecare sn cel mai târziu până la 1 vist din regiun?a nozslră. Ei trebue sâ
130 dc lucrări originale $1 traduceri in- scriitorilor progresişti din alte ţâri. dm Albania, şi urmând exemplul presei In acest scop gospodăriile colective vor Mai. suprafeţele de poieni, parchetele n?- ştie că prm aplicarea cu stricteţe in fie­
tru'un tiraj de 1 100 000 exemplare, ex­ Presa albaneză îndeplineşte cu succes sovietice, presa dm R P Albania a a- primi credite in bani dm partea statului regenerale, ţvăduri brâcuite. păduri bă­ care gospodărie colectivă a prevederilor
clusiv manualele şcolare ol căror număr vut un rol Important in mobilizarea po­ pentru a-şi procura animale de rasă. Le­ trâno care pot fi pă.şunate fără a dăuna legii, prm dezvoltarea creşterii vitelor
misiunea sa dc agitator şi organizator co­
s'a ridicat la 75 dc taluri cu un tiraj dc porului la lupta de eliberare a ţârii, iar gea obligă Ministerul Gospodăriei Comu­ economiei forestiere şi păsărilor, vor face să crească din an în
lectiv al maselor fn prezent, apar in Al­
aproximativ 1 000000 exemplare şî lite­ în prez?nt la lupta pentru construirea nale şi Industriei Locale, precum şi sfa­ Iată deci ca la întocmirea legii s'au ' an avutul obştesc şi veniturile personale
ratura pcmlru copii cu tirv tiraj dc 10000O bania 11 dc ziare şi reviste cu un tiraj bazelor socialismului şi pentru apărarea turile populare să mărească producţia avut In vedere şi lipsurile care au existat r.lc fiecărui colectivist.
exemplare total de 2 milioane exemplare lunar, in păcii.
Pregătirea de noi cadre
Lipsuri ce frehuese grabnic înSăkaraie
Industria albaneză înregistrează in fie­ tineri specialişti ş« alte câteva sute îşi con­ etc Un marc număr de cadre au pri­
care an tot mat mari progres? In legă­ tinuă studiile Şcoala de pe lângă com­ mit O înaltă calificare In şcolile din Uniu­
Astăzi, când pe întreg cuprinsul pa­ Cu toate cererile insistente ale combi­ măsurile cuvenita p?nlm asigurarea l:t
turi cti aceasta este absolut necesară pre­ binatul textil „Stalin” o calificat 848 ti­ nea Soviotici şi dm ţinle de democraţie
triei noastre, oamenii munci» depun efor­ natului şi cu tot ajutorul acordat ca ma­ timp şi în cantităţi suficcntc cu calcar
gătirea de noi cadre calificate Anul tre­ neri muncitori pentru fabrica de ţesă­ populară turi deosebii? pentru ridicarea neconte­ teriale şi mână de lucru, direcţiunea în­ a furnalelor, mobilizând muncitorii ii»
cut. în ţcoMe şi cursurile profesionale turi de lână şi pentru alte secţii ale com­ In vederea pregătirii de cadre calificate
nită a producţiei şi productivităţii mun­ treprindem „7 Noembrie” — Petroşani vederea obţinerii unui randament sporiL
sau calificat peste 4 300 cadre de munci­ binatului. sc desfăşoară o muncă intensă in diferitele
cii, când îmbunătăţirea calităţii produse­ nu a mobilizat colectivul de muncitori In Direcţiunile minclnr Ghelar şi Teliuc. vor
tori In aeelas timp, in cadrul diferitelor centre muncitoreşti. Peste 2 400 de mun­ lor sc impune ca urmare firească a rit­ îndeplinirea obligaţiunilor cc şi le-au a- trebu» să nu mai a'erge după rezultate
Şcolile rezervelor de muncă dm Indus­ cursuri de pregătire se formează specia­ citor» urmează cursurile de calificam» şi
mului muncii în plini creştere şi în eon- sumat şi ca dovadă ini pot asigura nici ameţitoare in accc.ice priveşte cantita­
trie. care pregătese cadre pentru nonă lişti pentru industria tutunului, bumba­ perfecţionare la cele 170 şcoli care func­ diţiuni diferite dc cete dm brecut şi când jumătate din consumul zilnic de calcar tea, neglijând în acclaş timp calitatea
specialităţi, au calificat amil trecut 317 cului, specialişti In ceramică, in cherestea ţionează în cadiiil întreprinderilor.
colaborarea "intre întreprinderi este un nl furnalelor. minereurilor Muncitorii vor trebui antre­
Primele succese ale muncitorilor albanezi în nou) an factor de seamă ln asigurarea optimă şi Direcţiunile minelor d»n Ghelar şi Te- naţi şi îndrumaţi îndeaproape in vederea
la timp cu materiile prime ncccfare, tre­ Iiuc. măcar că li s ! a atras atenţia, nu se ridicării procentajului de fier a minereu­
Odată cu sosirea noulu» an, poporul prelucrarea tutunului înainte ca acesta prod'U» ICO chintale dc ciment peste pre­ bue ca direcţiunile întreprinderilor fur­ rilor
îndeaproape
mme-
muncilor albanez a începui bătălia pentru să fie dat spre fermentare şi-au înde­ vederile planului zdnic de producţie La nizoare să ţină cont de calitatea produse­ preocupă care conţin de calitatea (corpuri !n privinţa transportului trebue să se
steni
mult
reurdnr
îndeplinirea planului dc stat pe 1954 plinit sarcinile de plan in 2iua dc 3 ia­ Corcea, muncitorii dela fabrica de bere şi lor livrate cât şi dc faptul că acestea sa strâme) făcând sâ rezulte un procentaj nsigure de către cei in drept, aprovizio­
In Şhodra. Corcea, Tirana şi In întrea­ nuarie In proporţii de 145 la sută. Munci­ cei din întreprinderile industriei locale fie trimise la timp 51 in cantităţi Îndes­ ridicat de zgură şl micşorând in acest narea locomotivelor cu cărbuni şi api,
ga ţară, muncitorii dm întreprinderile In torii dela fabrica dc paste făinoase din s’au evidonţiat în îndeplinirea planului. tulătoare fel producţia nermală a furnalelor. luând toate măsurile pentru prevenirea
dustnalc şi-au depăşit planurile zilnice Şkodra, care în cursul anului 1953 au Colectivele dc muncitori din aceste cen­ Dacă intrep» indeiilc care livrează ma­ îngheţării pompelor de alimentaro cu apă
de muncă, încă din primele zife ale hmu produs 4 375 chintale dc macaroane peste tre dc producţie lucrează de multă vic- teriile prime întreprinderilor prelucră­ O mare deficienţa a aprovizionăm fur­ Deasemenea, pentru prevenirea dese­
ianuarie plan. au încheiat 2iua dc 4 ianuarie cu me In contul anului 1951 Sectorul pro­ toare, nu-,şi respectă angajamentele, pun nalelor cu materialele necesare, o constilue lor defectări a locomotivelor şi vagoane­
Personalul fabricii dc prelucrare a tu­ n remarcabilă depăşire a planului Perso­ ducţiei de textile şi acel al producţiei de pc acestea din urmă in situaţia neinde- transporturile interne ale combinatului, lor. va trebui respectat cu stricteţe pla­
butoaie dm cadrul întreprinderilor indus­ care nu reuşesc să respecte graficele d?
tunului, „Vasil Şanlo” dm Şkodra, înde­ nalul fabricii de ciment d«n Şkodra a în­ plmirii sarcinilor dc p'an, a micşorăm aprovizionare Au fost cazuri când unele nul de reparaţii capitale şi mijloci», care
triale locale, de pildă, lucrează în contul capacităţii de producţie a utilajului, ele până in prezent orau tepaiale superficial,
plinind sarcinile dc plan pe 1953, cu 12 ceput dcasemeneo noul an cu importante lunii Iunie 1954, in timp cc numeroşi materiale ca de exemplu cocs. minarea de rezultând uzarea acestora peste norma!.
Furnalele
„Gh
2ile înainte de termen, a obţinui impor­ realizări în producţie In ziua de 1 ianua­ atp muncitori lucrează în contul lunilor Ohcorghiu-Dej” combmntului siderurgic primele fier. etc., care deşi se aflau in cantităţi Pentru înlăturarea tuturor deficien­
in
Hunedoara,
tante succese Secţiile care se ocupă cu rie. muncitorii dela această fabrică au martie şi aprilie. , 6 zile ale acestei luni. nu au reuşit să-şi suficiente atât în stoc, cât şi în vagoane ţelor şi lipsurilor constatate, colectivele
totuşi nu au fost transportate in canti­
depăşească pianul de producţie întreprinderilor cane furnizează materii­
Dezvoltarea transporturilor feroviare tăţi suficiente şi la timp la furnale A-
Cauzele acestei stări de lucruri, sunt le prime, vor trebui să lupte hoiârit Ele
Transporturile feroviare sunt de dată petrol deln Elbasan cost al transporturilor. Jipsa unor materii prime, ca dc exemplu ceasta a făcut ca furnalele să funcţioneze trebue sâ nu uite nici n clipă că neinde-
recentă în R P Albania Ele au fost or­ Ln 21 decembrie, oamenii muncii din Pe căile ferate ale R P Albania, se pmtra calcaroasă. calitatea slabă a mi­ redus şi să nu dea randamentul normal plimre» sarcinilor de plan atrage după
ganizate in ami puterii populate In pre­ transporturile feroviare au îndeplinit sar­ transportă în prezent de 26 ori mai mul­ nereurilor do fier şi proasta organizare de producţie sme scăderea nivelului de producţie can­
zent. reţeaua feroviară se întinde pe o cinile de plan pe anul 1953, care a fost te mărfuri şi dc 9,7 ori mai mulţi pasageri a transporturilor din interiorul combina­ Faţă dc aceste neajunsuri, direcţiunea titativ şi calitativ cauzând golurile de pro­
lungime de 139 km,, legând intre ete cele faţă de 1952, cu 2,71 la sută mai mare în decât in anul 1940. primul an al punerii tului. întreprindem Noembrie” ticbuc să ia ducţie.
trei oraş? principale ale ţării: Tirano. ce priveşte traficul de mărfuri şi eu 61,93 in funcţiune a acestui mijloc de transport
Durres şi Elbasan, precum şi două dm la sută mii mare In ce priveşte traficul In 1955, ultimul an al planului cincinal,
cele mal importante centre industriale, de pasageri Totodată, feroviarii au rea­ transportul feroviar va avea o capacitate Înv să p a t i n e z i !
combinatul textil „Stalm” şi rafinăria de lizat o însemnată reducere a preţului de de cmci ori mai mare decăt în J95C
Vemnd <lofj muncă ai auzit gălăgie, unde ob şnucşli să taci pc ghiaţâ numai accic fn timpul înaintării nu te uila la picioare
Lărgirea reţelei canalelor ce crigafie va. in apropiere Ducându te acolo ai vx mişcări pc care Ic vrei Apoi încearcă pri o să ţi pierzi echilibrul Ţmc privirea în­
zut zoo de tineri şi vârstnici, alunecând mul pas dc alunecare, împingând puternic dreptată in direcţia mersului, la 4 — o metri
Numeroase canale de irigaţie care brăz­ tinde în fiecare an reţeaua de canale de gate in cursul anului trecut. Apa din râuri
între \eselie generala pc gliiaţa ca oglmd.» in apoi, cu muchia interioară a patinei şi tnamlc.
dează câmpiile albaneze aprovizionează irigaţie Zeci de noi canale dc irigaţie au c adusă în canale prin pompe puternice
Ai rămas un limp, (privind cu plăcere la trecând în acelaş timp greutatea corpului pe Obişnnindu te cu mersul pe ghiaţâ nu
cu apă câmpurile însămânţate cu bum­ fost construite anul trecut exlmzându-sc Până la sfârşitul planului cincinal, su­
bac, sfeclă de zahăr, orez, porumb ?i alte astfel legiunea irigată la 60000 ha foţii prafeţele irigate vor fi considerabil ex­ iureşul dansului de pe gliiaţa, Ij jocurile picoru! cu care aluneci, pentru a nu cădc;i caula sa faci pajn rlm cc in re mai repede,
„dc a prinsa”, la ligunlc mai mult sau mr Petilm ca să eviţi căzăturile Ircbuc sâ ai eiczânrl că astfel alunecarea este mai si­
culturi Mii dc gospodării au introdus 3- de 39000 fn 1950 Marele canal Tucas- tinse. In baza hotărîm celei de a şasea
puţin acrobatice. Io eăzălurile nu prea pe şi o poziţie corect» a corpului : trunchiul In gură şi mai rapidă: obişnueşle-le sâ fnet
nul zcesla noul sistem do irigaţie în ca­ Aidenîţa din districtul Lusnia, a eărm plenare dm Martie 1963 a Comitetului
nale temperare Canalul de irigaţie şi toa­ coslrucţie a fost terminală anul trecut a- Central al Partidului Muncii din Alba­ moale elinal puţin inamic, genunchii uşor îndoiţi paşii inlr'un rdm câl mai lent şi mzi re-
te celelalte lucrări hidraulic? sunt ad­ provizionează cu apă şi ajută la irigarea nia cu privire la măsurile ln vederea îm­ A doua zi te oi Inlors cu o pereche de hraţcîc îndepărtate puţin de corp şi indo 2<u!at. eviiând nsllel o oboseală muldâ şi
ministrate dc către stat. Un marc nu­ ogoarelor dm 48 sate situate in întins; bunătăţim agriculturii, suprafeţele iri­ palme luate dela colcclivu! sportiv Ai pâ ile dm col. mişcăndulc deodată cu ajungând la acelaş rezultai
măr de tehnicieni activează in cadrul n- câmpie Muzekit. In districtul Corcea au gate vor ajunge ta 100 000 ha. în 1955, faţă şit plin de încredere pc gluaţâ dar abia ai picioarele (ca la mersul obişnuit) pentru aţi Dar nu e suficient să şli numai s!i alu­
ces'.or lucrări hidraulic? crescut cu 3000 ha suprafeţele însămân­ de 83 000 ha prevăzute in primul plan făcut primul pas şi le ai trezit jos Te <11 ajuta la înaintare şi aţi asigur» eclu’ti neci. e necesar şi sâ şl 1 sn îc opreşti Cea
Guvernul a luat măsuri pentru a ex ţate cu sfeclă dc zahăr, care au fost iri­ cincinal sculat ca după câţiva paşi să cazi din nou brut. mm indicată oprire c oprirea prin aduce
Cu înceljl ai început să aluicci mai mult După cc ai început să aluneci şi după ce ren unui picior puţm imurile şi aşezarea lui
Siaiuf pur.e la dispoziţia agriculturii cantităţi lot mai mari de seminţe selecţionate şi să cazi mai puţ n li-aî lăsat greutatea corpului pc pictorul deacurmczişul direcţiei de înaintare.
Guvernul R P Albania, acordă o grijă numit număr de gospodării agricole s'au sistematică pentru a asigura seminţe se­ Pentru a te ajuta să pah'czi bine, iţi da.' care al.meci. ridica îneci piciorul cu care Pentru 3 nu sa provoc» ciocniri afund
deosebită selecţionării seminţelor de dife­ repartizat parcele experimentale pentru lecţionate. Acest uistilut lucrează pentru râtevu îndrumări care cred ca o să le ajute t n împins şi adu I încet lingă piciorul c.înd lerentil esle aglomerat Wcbne sâ şti
rite culturi agricole şi in special sentin­ obţinerea seminţelor de grâu. porumb obţinerea de seminţe hibride, care dau o Patinajul este mersul pc chiaţa. cu pan care alunecă lâsâsrtu I pe ghiaţă. Acum ci esle o regulă polrivit cârcm se paSinev.j
ţelor dp cjiicalc panificabile In cursul Şi orz. productivitate ridicată la hectar, precum loli speciali — patinele, deosebindu sc (te alunecând pe ambele picioare caută sâ î» in jurul terenului In sens invers mişcârn
anului 1ÎS2. intrun număr dc gospodării Do.isemenea, statul a distribuit agricul­ Şi la crearea prin metoda încrucişării, a nrersul normal prm paşii prelun*»i. alunecaţi păstrezi mişcarea un timp cât mai îndelungai
agricole de sfat $1 cooperative agricale de torilor in cursul anului trecut cu 41 la noii varietăţi dc grâu productive şi care şi priit (mula corpului pentru a le obişnu» cu Inamlarca Şi echili­ acelor unui ceasornic
se adaptează cât mai bine condiţiilor ţă­ Sper că folosind aceste îndrumări vei rădea
producţie a fest folosită ■ suprafaţă de sulă mai multe seminţe selecţionate de­ Primii paşi pe ţgluaţă ţi au provocat n brul pe patine
rii. In cursul anului 1953, Institutul dc maî puţin Şt vei patina mai mult şi mai
peste 3 300 hectare pentru obţinerea dc cât In 1952 .senzaţie neplăcută, aproape cluar teamă, ciad După câţiva paşi făcuţi in felul acesta vc;
cercetări a început dvasemenea selecţio­ bine
seminţe selecţionate de Pe dc altă Institutul dc cercetări ştiinţifice în do­ narea seminţelor de sfeclă de zahăr ai simţii că nu mai eşti stăpân pc pieioîrc vedea că patinajul nu esle alai de greu sou
parte. în cursul anului trecut, inlr'un a- meniul agriculturii, desfăşoară o activitate (Agcrpres) De aceia trebue o în primul rând să lo pci iculos cum 1 ai crezul la inccpul. Distracţie plăcută I V SZAfiO