Page 17 - 1954-01

Pag. 3
Nr. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI
6EVISTA ER5SEI LOCALE
Consfătuirile cadrelor didactice
M a i multă grijă pentru problemele externe din raionul îlia şi oraşul Deva

Referinduvse la rolul presei comuniste, Agerpres" dovedeşte liră înconjur că aees la lipsă de orientare In alegerea şl gradarea Am fost evtdonţiat pentru anumite rea­
Rezoluţia constituirilor din Septembrie ajuns la această situaţie nu treime să ne­
Lenta ai Stalin ne învaţă că ziarele de parlid lei păr|i a ziarului nu 1 s'a acordat o preo­ evenimentelor după importanta lor pe scara 19-52 adoptată tn unanimitate de Intrega mulţumească ci Irebue sâ ducem o luptă lizări. a spus tovarăşul Gabor Remus Atat
suni cureaua de transmisie care face legi cupare seiioasă, fiind alcătuită din fuga. mondială. masă a muncitorilor din învăţământ, a pus cu toată perseverenta pentru îndeplinirea timp fnsâ cât >1 şcoala ee o conduc mai exis­
tura Intre partid 5» masele largi populare, la întâmplare Masa de cititori aşteaptă ca ziarul „Uri­ tă corigenţi, consider că nu merit acest
fn faţa acestora sarcini de îndeplinirea că­ planului de şcolarizare sulă la sută
că ele sunt acele mijloace de o deosebita Pe e/erva Internaţională a avut loc în na Noastră" să işl îmbunătăţească munca în lucru Tovarăşul Gabor crilicfl secţia învă­
rora depindea In bună măsură cucerirea de . Printre şcolile care au înregistrat suc
eficacitate prin care partidul stâ de vorb?, ultimul timp. evenimente de o deosebită în­ această latură, aşteaptă ca să găsească In ţământ raională caw a evitat sâ arate tn
câtre eJevii şcolilor din raion a unor cunoş­ cese de seamă tn munca educativă şi gos­
se sfllule)te Îndeaproape cu oamenii mun­ semnătate în viafa popoarelor, cărora tre­ coloanele sale materiale proprii prin care sfi referat rezultatele schimburilor de experien­
tinţe temeinice şi durabile, formarea lor In podărească au fost menţionate şcolile elem-
cii. Aţa stând lucrurile; presa de partid tre­ buia neapărat să II se acorde un sludiu mai fie oglindite multilateral şi profund eveni­ spiritul unei discipline conştiente, formarea tare MV din Deva. cu o frecventă de sută ţă organizate de secţie şi aceasta tocmai
ime eă cuprindă tn ansamblu toate proble­ profund şl de călre „Uzina Noastră”. Cu mentele internaţionale. cetăţenilor virtuoşi de mâine, educaţia 00 la sulă şl o bună disciplină : şcolile dî.i pentru faptul ci au fost organizate In pripă
mele ce Interesează masele, să le dezbată si ţoale acestea tnsă acest ziar nu a oglindit Col: Cifrul redacţional Irebue să ia o ati­ llia, Dobra. Brănişca cu 90 la sută pro- Tovarăşul Diaconeseu dela şcoala din Or-
să Je analizeze profund ca astfel prin prin­ fn nici un număr, un aranjament organizai tudine cu totul nouă la|ă de această pro­ munislă a elevilor. movaţt; şcolile din Bălţa, Pojoga, Bre­ mindea cere cadrelor didactice a adânci în
cipialitatea, armonia şl claritatea cu care şi bine axat pe teme de acesî lei. blemă, el frebue să rcmm(e la poziţia greşilă Dela Începutul anului şcolar şi până fn tea Mureşană. Flgeţel, Cerbta. Almaş. Să şcoală munca, privind lupta penlru pace.
surt prezentate, să poată aduce întreaga con­ Au lost date publicităţii documente dc ce cave s’a situat până acum faţă de pî- momentul de laţă au trecut câteva luni llşle, cu rezultate însemnate tn frecvenţa şi Formând o concepţie comunistă despre lume
tribuţie In ceeace priveşte continua ridicare însemnătate epocală ca Declaraţia Guver­ (dna externă Munca pentru întocmirea aces­ Timp relativ scurt dar bogat tn roade. Cel munca de alfabetizare şl viaţă, vom creşte Incă de pe băncile şco­
şl educare a celor ce muncesc. nului Sovietic în legături cu discursul ros­ tei pagini nu se poale mărgini doar la re­ cuprinşi in şcoală penlru prima dată în Dar dacă ta unele şcoli s'au obţinut re lii luptători dârzi pentru pace cauză su­
Mergând pe linia acestui înalt (el au dxt tit de preşedintele S U A., Oisenhouer la S latarea textuală a unor (apte de cele mal acest an, deja descurcă cu uşurinţă literele zultale apreciabile In muncă, In altele au perioară a clasei muncitoare din lumea în­
In această privinţă o bătălie stăruitoare şl Decembrie 1953. sau Răspunsul tovarăşului multe ori adunate la întâmplare, pentru a şl cifrele iar cei ce se găseau In continua­ rămas multe lucruri de revizuit şi îndrep­ treagă
eiarete din regiunea noastră. Muncind con G. M. Malencov. preşedintele Consiliului di: umplea spaţiul 0 astfel de muncă nu vino re de sludiu au alăturat cunoştinţelor lor tat. Scoli ca Zam şi Hărţăgani se găsesc Luând cuvântul tovarăşul Malinovschi
ţinuţi şi strâdutadu se să-şi aleagă cu grijă Miniştri al U R S S la întrebările d-lui Kings- In ajutorul cititorilor, nu oonlribue la Im din anii precedenţi, ut nou şi bogat bagaj de sub cifra de plan tn ee priveşte numărul Sergîu dela Vărmaga a scos ta iveală ‘defec­
problemele, ele au reuşit să ilustreze aspecte bury Smith, documente ce au contribuit »n bunătâţirea tematicii ziarului şt tn con­ cunoştinţe, tezaur ce pune în mâna lexr mij­ elevilor ce trebuiau cuprinşi ta ciclul 11 t ţiunile din mu.aca cabinetului pedagogic Io
şl laturi semnificative dfn noianul lemelcv ce măsură uriaşă la ridicarea conşhnţei maselor secinţă nu atinge complect obiectivul urmă­ loace sigure de luptă — mâine când vor şcolile de XI am din Deva lasă mult de. varăstl Malinovski cere ca la cercurile pe­
s'au ridicat tn ultima perioadă dc timp Prin­ lr> ceeace priveşte problema securităţii păcii, rit Ea duce dimpotrivă la scăderea presti­ păşi tn câmpul muncii constructive. dorit din cauza slabei discipline, care a dagogice sâ la parte tovarăşi metodişti ai
tre cete care au depus o muncă de nivel tn a sllb'rii încordării In relaţiile internaţionale giului ziarului, la umbrirea autorităţii aces­ Pentru analiza succeselor, pentru scoa­ dus şi ta număr redus de promovaţi: şcolile cabinetului, penlru 3 pulea da pe loc dez­
această privinţă se remarcă şi ziarul „Uzi- Aceste documente măreje nu au lost îns.î tuia tn rândul maselor cărora li se adresează terea la Iveală a lipsurilor, pentru a adânci din Lăpugiu. Roşcata şi Sântuhalm se fa: legare unor probleme de metodologie care
oa Noastră”, organ al comitetului de partid tratate sub măsura cuvenită de către cn Presa este arma Ideologici cea mal efi­ minunatele metode ale pedagogilor sovic
cunoscute ra cele mai slabe de pe Intra® frământa cadrele didactice In continuare
raional Hunedoara şl el sfatului popular ra­ lecttvul ziarului „Uzina Noastră", care s'a cace a partidului şi pentru ce- ea să-şi înde­ tici şl a-şi împărtăşi unii altora metodele pro fntmsul raionului ta ce priveşte munca dc tovarăşul Malinovski propune a se organiza
ional. mulţumi) să le reproducă doar textual fără plinească întreaga miiiune se Impune din prii care au condus 1a rezultate de seamă, alfabetizare cât mai multe schimburi de experienţă tn'rc
Privind peşte numerele sale din ultimele sâ-şl aducă partea dc contribuţie proprie su: partea redacţiilor multă grijă şi multă eul- cadrele 1 didactice având din plin sprijinul Contravenind Hotărîrii din 15 August 1951
două luni se poale constata ci în general tinăndu le prin articole de fond sau comen­ genţâ fn tratarea, selecţionarea Şt aranjarea partidului şl guvernului s'au întrunit acum »ectia învăţământ regională a scos din pro­ cadrele calificate cu experienţă mal înde­
colectivul redacţional al acestui ziar 3*3 tai ii. problemelor. Colectivul redacţional al ziaru­ când amil şcolar este aproape de jumătate ducţie 5 cadre didactice pentru nevoile acrip lungai! şl cadrele tinere sau In curs <]e
orientat bine alegăndu şl teme variate, In­ Se ştie că articolul de fond conslltue stea lui .Uzina Noastră" Irebue să şl organizeze tntr'o altă oonslâluirc. lice ale secţiei, iar preşedintele alaiului din Roş­ calificare şl totodată organizarea schimbu­
teresante şi de actualitate Cu loate aceste pul gazetei, că el este acela care dezbate pro munca pe baze noi In activitatea lui de S'au încheiat două pătrare din anul şco­ eam obligă cadrele didactice să părăsească rilor de experienţă pe brigăzi sau materii
părţi bune Insă se pot remarca şi o serie blemele cele mai semnificative, problemele de viitor se ridică cu toată ascuţimea necesi­ lar In curs, Cu toate ci (inele anului este orele de clasă pentru a lua parte ta şedin­ înrudite
de lipsuri, care prin natura lor au scăzut linte Faptul ci In nume/elc ziarului, „Uzi­ tatea unei planificări Inlocmite pe baza umil încă departe, gândul fiecărui cadru didactic ţele convocate de sfatul popular Tovarăşa Muntoiu Elena dela Sâcirâmb.
din calitatea ziarului. Im/potrlva aceslora co­ na Noastră”, apărute In ultima perioadă de serios studiu In ceeace priveşte problemele se îndreaptă spre datele când alături dc Dacă ta o seamă de şcoli munca inslruc- critici secţia înviţămâaf raionaJâ pentru fe­
lectivul redacţional va trebui să lupte sis­ timp nu există nici un fond care să dezbari! de politică externă Numai aşa el va putea elevi vor pune In balanţă străduinţa în tlv-educativâ este slabă, disciplina lasă <tc lul mjusl a repartizării materialului didac­
tematic Şi bot irit. probleme de politică internaţională, dove­ ţine pas cu evenimentele ce se succed pe muncă pe de-o parte şi rezultatele pe de dorit, alfabetizarea merge greoi, munca cul­ tic. Totodată scoate ta IveAlă slaba preo­
Lecturând ziarul „Uzina Noastră” de pe deşte clar câ — lipsit fiind de o orientare plan in-ternaţianal, numai aşa le va putea află parte Vo exista oare un echilibru sta­ turală nu se desfăşoară ta condiţiuni bune, cupare a secţiei învăţământ regionale pri­
timpul ultimei perioade, se poate constata fustă acest ziar nu şi a ridicat steagul său susţine şi populariza viu şi atrăgător In bil ? O întrebare la care cadrele didactico apoi aceasta se datoreşte unor cauze earc vitor la ajutorul pe care trebue să t dea
că In toată această vreme s'a acordat o proprtu tn această privinţă mijlocul maselor vor răspunde aşa cum conştiinţa le va în tzebue să constilue obiectul dezbaterilor tn cadrelor ce urmează cursurile lără frecvenţă
atenţie cu lotul slabă paglnel de politică Uşurinţa cu care acest ziar a trecut peşin PJanificându-şi şi orienfându-şî munca fn dica. Rezultatele nu vin deJa sine şi pen cadrul consiliilor pedagogice, cercurilor peda­ la diferite facultăţi
Internaţională. Nn exietă nici cel puţin un probleme de acest fef oonstitue o serioasă «cest fel ziarul „l'rlna Noastră” va reuşi tru a ta culege e nevoie de o muncă ;n gogice, etc., pentru n se găsi soluţia re Tovarăşul Vânlu leronim preşedintele co­
număr ta care colectivul redacţional să I: lipsă. 7 Ea dovedeşte câ temele de politică să şi demonstreze convingător şî în între­ cordall şi perseverenta, de o muncă cars medierii lipsurilor. mitetului sindical raional al salariaţilor din
publicai vre’un material propriu In acest externă sunt studiate de către colectivul re gime capacitatea de a face faţă cu cinste să corespundă fntru lotul cerinţelor cuprin­ Mai sunt incă ta rândul cadrelor didactice învăţământ a arătat câ exceptând lipsurile
domeniu Faptul că loate articolele dc aee.4 dac(ional tn chip cu totul nesahsfăciloe şi sarcinilor de mare răspundere trasate presei sa in cuvintele tovarăşului Gheorghe persoane care întrebuinţează rola ca mijloc ce se mai lac cunoscute 1a unele şcoli, în-
fel sunt luate din presa centrală ori dio acest lucru, aşa după cum am văzul, duca de câine partid şi guvern Ghearghiu Dej, care a cerut cadrelor de constrângere, se prezintă la lecţii făr5 vâţămirlul in raionul llia n înregistrat tn
din învăţământ să crească cetăţeni devv- un plan bine studiat, nu uzează In predarea cursul celor două pătrare însemnata suc­
taţt patrie!, constructori de nădejde ai so­ lecţiilor de material didactic şt nu aplică cese Tovarăşul Vântu cere cadrelor didac­
cialismului In pat/la noastră. prevederile tnainlatelor metode de muncă tice sâ formeze un front de luptă comun îm­
Agitatorii din comuna Buruene popularizează Cu aceste gânduri cei aproape 400 învă­ sovietice Unele cadre didactice dau dovaJâ potriva tuturor deficienţelor din şcoală, fn
ţători şl profesori prezenţi la consfătuirea de lipsă de tact pedagigic. urmare a (so­ vederea reuşitei depline în munco şcolară la
hotărîrile partidului şi guvernului dtn 7-9 9 lanuxrie şi-au început lucrările, tn iului că nu studiază noua pedagogie, nu sfârşitul acestu! an Pentru asigurarea unei
mijlocul lor fiind reprezentanţi al parti­ pun dejjunsă râvnă tn pregătirea lor pn- frecvente de aulă la sulă vizitaţi elevii ta
Hotârlrea Consiliului de Miniştri al Re­ unilătile de stat şl cooperatiste?” El a mi tru producătorii care contractează Ingrăşa- dului. sfatului popular şi ai organizaţiilor lltlco-ideologicâ domiciliu, iar pentru asigurarea disciplinei
publicii Populare Române şi a C C. al P.M.R adăugat: — pun această întrebare tocmai rea şl vânzarea de animale şt tn ce priveş- de masă din raion. Lipsurile In şcolile din raion se datoresc şl a calităţii tnva'âmănfulul Intraţi pregă­
cu privire la îmbunătăţirea şi dezvoltarea sis­ pentrucă şi eu am de gând si lac contract le aprovizionarea acestora cu produse i<n După pregătirile preliminarii lucrărilor con­ şi laplului că în însăşi secţiunea învăţă tiţi la elcsi penlru a pulea preda lecţii !a
temului de contractări şl achiziţii de produ3c cu o vacă şi mai târziu cu un porc. duslriak ei va putea cumpăra la preţuri re­ sfătuirii. toverăşul Lupu Vasile şeful secţiei mâni regională, cabinetul pedagogic sec­ un nivel fnalf a spus tovarăşul Vântu So
animale tn vederea aprovizionării populaţiei Agitatorul Bodea Traian a arătat că Iu duse mărfuri ca : ţiglă, cimenl, scânduri şi învăţământ al raionului Ilia şi-a prezentai ţia învăţământ raională şi orăşenească per cere deasemenea. a se pune un accent mai
cu produse alimentare şi a industriei cu primul rând producătorii care încheie con­ alta materiale de construcţii. rele/atul eare tn prima parte a oglindit con sistă o stare bolnăvicioasă Secţiunea Invit- mare pe munca tn cadrul instituţiilor pre­
materii prime, şl pentru încurajarea creşterii tracte penlru ingrăşarea şi vânzarea de El a mai arătat că Hotâilrea acordă re diţiife interne şl internaţionale în care au ţâmânl regională nu a analizat munca sec­ şcolare şi fn acest sens tovarăşul Vântu cerc
şl Ingrăşirii de animale a sfârnit un viu animale au dreptul la un avans care se duceri şi la predarea cotelor obligatorii de Ioc oonsfăluirile tn acest an S'au menţio­ ţiilor raionale, a inspectorilor şcolari, iar ca- ca secfla învăţământ regională, respectiv
interes In rândul ţăranilor muncitori din acordă tn momentul încheierii contractului lapte către stat. pentru vacile care alimcn nai în mod deosebii realizările din U R S.S.. binoîul pedagogic care trebue sâ fie un fac tovarăşa Androne. inspectoare pentru învă­
regiunea noastră La vite mari sc dă un avans de 80 la sută lează viţei contractaţi Astfel, pentru aces­ ţara noastră şi ţările de democraţie popu­ lor de îndrumare melodotoglcâ. desfăşoară ţământul preşcolar să depună mai multă
In multe sate de pe meleagurile regiu­ din valoarea preţului de achiziţii al anima te vaci se reduce cu 75 b sulă cota anuală lară. lupta lagărului unit al păcii pentru o mutică^ superficială care constă mat mull râvni fn munca de îndrumare şl control.
nii, organizaţiile dc partid desfăşoară prin lelor, ţinându sc seama de calitatea şl a producătorului care se obligă să predea vi­ rezolvarea pe cale paşnică a tuturor liti­ tn control decât in îndrumare Secţia tavă- Din partea secţiei Învăţământ regionale
agitatori o intesi muncă politică de mas), greutatea animalului In momentul încheierii ţelul cu un spor de 120 kg dela data con­ giilor dintre state. lâmânl raională neglijează anumite şcoli ce tovarăşa Papoi releva succesele câdro'.or di­
popularizarea Holărfrilor partidului şi gu contractului. Apoi se va plălî producătorului tractării. cu 50 ta sută rota anuală de In continuare tovarăşul Lupu a arâtit se găsesc la distanţe mal mari, ocupându-.xe dactice in asigurarea învăţământului gene­
vernulul Ia preluare preţuri progresive pe kg greu lapte a acelora czve s’aj obligat să predea rum Hotirîrea plenarei lărgite din 19—20 mal mult de şcolile din preajma reşedinţei ral obligatoriu, munca de alfabetizare şi
In comuna Buruiene, de pildă secretarul tata vie. în raport cu calitatea şl sporul dc viţelul cu un spor de 90 kg peste greul.v August 1953, a creat noi condiţii dezvol­ raionului. Secţia Învăţământ a oraşului nu obştească şi cheamă cadrele didactice ta o
organizaţiei de bază pentru a face cunoscu greutate obţinut, peste greulalej prevăzută tea dela contractare 31 cu 25 la sulă cota tării învăţământului de toata gradele ta este îndeajuns de orientală penlru a-si în­ munca şi mai asidui, pentru înlăturarea !■•-
In contract. Cu cit sporul de carne va li a luală de lapte a producătorilor care s'au drepta munca de îndrumare acolo unde se turor deficienţelor ce au Ieşit la iveală d
te ţăranilor muncitori toate măsurile lua le tara noastră, prin mărirea numărului de
mai maro şl de bună calitate cu atât şi obligat să predea viţelul cu un spor de 50 simte mai mare nevoe referatul prezentat şi din discuţiile purtat
de partid şi guvern, inştrueşle agitatorii din burse acordate elevilor, prin anularea ta­
preţul pe kg greutate vie va fi mai mare kg. Referatul prezentat dc şeful secţiei Învţ5- Conslâluirile din acest an şi au devei
10 in 10 zile In această direcţie. Astfel, agi­ xelor restante, înfiinţarea de noi Internate
Să luăm 6pre pildă un exemplu — expli­ „Intr'adevăr — Hotârlrea partidului şi gu­ mănt a raionului llia tovarăşul Lupu Va- rodnicia prin combativitatea eu care au Io
tatorii din comuna Buruene Jămurese ţăranii dotarea acestora cu inventar, a şcolilor *11
că mai deparlc agitatorul Tovarăşul Vasile vernului cu privire ta îmbunătăţirea şl det sile, a fost mult întregit prin discuţiile pur
muncitori asupra importanţei hotărîrii privi­ mobilier, efe late de călre un însemnat număr de ca­ tratate problemele legale dc. viaţa Şco
toare la conlractarea de animale şl Ingrâşii- loan a contractat să tngraşe o vită care are voltares jşistemulul de contractări şi achiziţii In ce priveşte procesul Instructiv educa­ dre didactice din raion. şi mersul înainte al poporului nostru sp
rea lor 400 kg. şi s'a angajat să tngraşc vita In de animale şi produse animale ne acordă tiv referatul a oglindit tn bună măsură stră­ desăvârşirea revoluţiei cutluralo Viitorul ir
aşa fel fncâl până la livrare si obţină un avantagii însemnate nouă producătorilor, nr Tovarăşut Berea loan dela şcoala dtn Câr- bue privit cu încredere, iar sarcinile ce
Agitatorul Bodea Tra ! an este unul dintre duinţele majorităţii eadretor didactice care
spor de greutate de BO kg Realizând la stimulează pentru creşterea şl ingrâşarea de jlţ critică secţia învăţământ a raionului care ta pune In faţă trebuesc duse cu cinste
eei mui activi agitatori El se pregăteşte au obţinut frumoase rezultate şi a criticat
tarmen acest angajament, i se va plăti 4 animale şi pentru vânzarea lor către uni­ neglijează şcolile noi Se simte lipsa de îndeplinire
atât pentru convorbirile individuale cât şl aspru pe cei ce neglîjându şi sarcinile dc
tai 'pe kg greutate vie adică la greulataa tăţile dc stat şi cooperatista — a spus ţ,V ej'ulor In munca didactică la şcoala noastră
pentru convorbirile In grup cu ţăranii mui» educalon, punând în centrul preocupării lor Şcolarizarea tuturor elevilor, asiguran
totală a an-malului suma de 1020 lei In caz ranul muncilor Cândea Aurel —. Tocmai a spus tovarăşul Berea şi in aceiaşi mă­
citori O astfel de convorbire a organizat cheslium personale sunt departe de ceeace frecvenţei de sulă Ia sulă, predarea lecţilli
câ va reuşi sfi Ingrnşe vita nu cu 80 kg ci cu penii u că aceasta înlesnire este alât dc sură de asistenţă medicală, şcoala noastră
xrfote trecute la sfatul popular cu un grup trebuiau să obţină Referindu se la tndepli
ICO kg, i se va plâll 4,50 lei pe kg greu avantajoasă, eu personal voi căuta să con­ nefiind vizitata de medic din toamna onu ta un înalt nivel, lupta pentru lichidări
dc ţărani muncitori Datorită faptului cf nirea planului de şcolarizare vorbitorul a neştiinţeî de carte tn oraşele şi satele noa
late vie, şi atunci va primi 2250 tai. Iar dacă tractez cât se poate de repede o vacă. toto­ lui trecut In numele cadrelor didactice din
agitatorul a studiat temeinic Hotirîrea su
vita va li îngrăşata bine şi va deveni de dată voi căuta sj lămuresc şi pe alţi ţă scos la Iveală o adâncă lipsă in munca di­ Cârjlţi. tovarăşul Berea loan Işi ia angaja tre, va îndreptăţii cadrele didactice a
privire ta contractările şi ocliiziţiile de ani
calitate exlr* grasă, suma ce o va Incasa Io ran! muncitori din sat să încheie asemenea dactică datorită căreia un număr de 7 elevi meniul de a eslgura o frecvenţă de sulă numi pc drept cuvânt pedagogi ai timpurii'
mole. a ştiut să lămurească numeroase tn
varâşul Vasile va fl cu 20 In sulă mai contractări de animale. 1a sută, de a Intra la ctasa cu planuri bl.n»
trebări puse dc ţăranii muncitori sc află astăzi tn situaţia de nescntarlzatl noi, slujitori ai poporului care sub cond
mare. adicâ el va primi cu ->50 tai mai Discuţii sau mai purtat şi asupra altor studiate şi de a munci pentru traducerea
Agitatorul a început convorbirea prin ară mult. deci in loc de 2050 ki va primi probleme din Hotărire. ca dc exemplu: Faptut ci In primul pătrar am avut un nu­ tn fapte a tutuncv hotlrtriljr partidului şi cerea partidului şi guvernului făuresc o p
tarea importanţei şi tn special a scopu­ 2700 lei. Din această sumi i s? va cetire problema oonlraclârilar şl achiziţiilor de măr dublu de neşcolarizjţi, iar acum am guvernului trio înfloritoare.
lui acestei hoîăriri Pentru aplicarea în prac­ avansul primit ta data încheierii contrac­ lapte, a contractărilor şl achiziţiilor de lână.
tică a Hotărîrii plenarei lărgite a CC al tului ele La întrebările puse. agitatorul a căutat
PMR din 10 ——20 August 1953, în ce pri Dej semeni. In Hotărire se arată — spune sâ dea răspunsuri clare Şi precise, lămurind C o m b a t e r e a p e s t e i a v i a r e
veşte Imbunaiătlrea într'un timp apropiat mai departe agitatorul — câ producătorii şl îndrumând ţăranii muncitori să parltcipe
a aprovizionării oamenilor muncii — a spus care livrează animalele in trimestrul II s! activ la îndeplinirea acestei holărîrl a gu­ Creşterea păsărilor de curte este o pro­ nesigur, ţine coada şi aripile lăsate, se sări a apărut pesta aviară, sau se blnueş
el — partidul şi guvernul nostru au stabt anului, adică în lunile Aprilie. Moi şi Iunie vernului şi partidului nostru blemă foarte importantă pentru economia adun3 ghem şi sLfi retrasă Creasta şi apariţia el. este bine să se/ia următoare
llt câ este* necesară dezvoltarea cel :tn< sc bucură de majorare de preţuri Intre I0-- Ţăranii muncitori din comuna Buruene noastră naţionala, pentru continua creş­ bărblţele t se învineţesc tar pe cioc 1 se măsuri :
largă a creşterii şi ingrăşărll animalelor ta 20 la sută Să spunem că tovarăşul Vasile, manifestă un viu interes la|3 de creşterea tere a nivelului de trai al oamenilor mun­ scurg spumozltăţf ; uneori l se umflă ca­ — Sâ ae anunţe imediat sfatul popul
neest scop. prin prezenta Hotărire se aduc o livrează vila de calitata exlra grasă Iu şi îngrijirea vilelor adresându-se zilnic or cii. De aceea. Ministerul Agriculturii duce pul şl gâtul şi din această cauză respiră comunal aau medicul veterinar, pentru
serie de avantaje producătorilor cu priviră luna Aprilie el va Incasa In afară de cel ganetor oficiului de colectare şi cooperatiste o acţiune susţinută pentru mărirea numă­ greu Adeseori apare o diarîe galbe.n-ver- lua măsurile cerute de caracterul bolti
la imbunât.Slirea şi dezvoltarea sistemului <V 2700 ta", incă 5-10 lei. In total deci va încasa pentru a Încheia contracte rului de pâsâri ţi îmbunătăţirea calităţii zuîe. cu miros urât Spre sfârşitul bolii, — Până ta sosirea medicului veterin»
contractare şi achiziţii de animale Avânta- suma de 3240 lei Organizaţia de bază din Bunic ie urmă- lor. In ultimii cinci am, numărul păsări­ apar turburârl nervoase : găina nu ee mai toate păsările bolnave să fie separate 1
gllle sunt menile să stimuleze ţăranii mpn Conform Hotărîrii penlru fiecare 100 k^ reşlp cu atenţie ziarele. îndată ce apare o lor In fermele de stat a crescut cu peste poate ţine pe picioare, iar capul şl gâtul cele sănătoase, oprîndu-ss Ieşirea păsâi
citorî penlru sporirea producţiei de produse came de bovină livrată prin contrecl se hotărire h partidului şi guvernului legată do 600 la sută faţă de anii regimului bur- se răsucesc spre spate (torticolls). lor din gospodărie
animale, pentru vânzarea lor către unităţile va scade din cota obligatorie de carne 7 munca oamenilor muncii de pe ogoare, trece ghezo-moşieresc In gospodăriile agricole Din cauză că boala este toarte greu de
— Cadavrele păsărilor moarte de pes
dc stat şi cooperatiste kg Apoi în afară de reducerea cotei de ta instruirea agitatorilor pe marginea Hot.v de stat şi tn gospodăriile colective au lost tratat, sunt necesare următoarele mă­ să fie arso sau denaturate cu var nestu
Apoi a lămurit punct cu punct fiecare carne producătorii care contractează Ingr.V rtrilor fără să oştepte directive dc sus, tar create numeroase staţiuni de clocit artifi­ suri de prevenire a boalei :
problemă din Holărlre. Ţăranii muncitori cit Sares şi vănznrea de vite dc calitate grasă agitatorii ta rândul lor. ta popularizează tn cial. pe lângă care s'au dezvoltat crescă­ — Crescătoria de păsări sâ fie aşezată — Coteţele unde au fost cazuri de bo
Vasile loan. Bodea Lazăr lui Lazâr. Bo *e bucură şi de scăderea din cola de ce rândul ţăranilor muncitori Decurând au fost torii mari de păsări. totdeauna tntr’un loc mai retras ţi sfi fie lâ să fie dezinfectate, după ce în pre
dea Ellimie. Cândea Aurel şi alţii au arătat reale. In cnzul că livrează vite de calitate instruiţi agitatorii pentru a populariza In Pentru creşterea continuă a numărului izolată prin gard de plasă de 9ârmă şi labil au fost bine curăţate şl spălate, f
un viu interes faţa dc lămuririle ce Ic dădea grasă vor fi scutiţi de a preda la colectare rândul maselor largi ale ţârinimtt muncîloaro de păsări, de o deosebită însemnătate este gard viu de restul gospodăriei losmdu-se pentru dezlnfectie laptele 1
agitatorul In legătură cu contractările, pu­ pentru fiecare vită grasă câte 125 kg po­ legea privitoare la măsurile pentru dezvol­ Îngrijirea ce trebue sâ Îl se dea pentru — La Intrarea In crescătoria de păsări var sau soda caustică 2 la sută, iar du)
nând diferite întrebări De pildă Cl,->1ea rumb sau alte furaje concentrata. tarea creşterii animatelor, tn anii 1954—1953 apărarea sănătăţii lor. sâ existe băi cu oreoltnâ sau alt dezin­ uscare sâ fie văruite.
Aurel a întrebat: „De re înlesniri se bu In continuare agitatorul a mai arătat că In ţara noastră Păsările sunt foarte sensibile la o mul­ fectant. pentru dezinfeeţla picioarelor — Vasele şi ‘toate obiectele din cot»
ct>râ producătorii care încheie contracta cu Hotârlrea prevede Importante înlesniri pen­ D. DEM CA ţime de boli, dintre cele mai pericu­ personalului îngrijitor. care au servit pentru adăparea sau hr
nirea pisărilor, să fie deasemenea de2±
loase sunt: pesta, holera, difteria, conza — Să nu se permită Intr^pea persoane­ fcctale cu leşie de cenuşe clocotită, s,
şl altele. Cele mai multe pierderi în cres­ lor străine in crescătorie ; dacă totuşi in­
în cinstea alegerilor organelor conducătoare U. T. M. cătoriile de păsări sunt produse de pesta tră. sâ tt se aplice măsurile de dezinfec- soluţie fierbinte de ereolină. Aşternut
aviarâ. Această boală este foarte pericu­ ţle. Irebue ars imediat
Pentru a întâmpina cu succes? în mun­ cări iar sulurile de mătase depănată creş­ Aproape două norme şi jumătate a rea­ loase. deoarece este foarte molipsitoare — Sa se întrebuinţeze pentru prăsită Dezinfectarea coteţelor $i a obiecteh
că alegerile orgsncdor conducătoare U T M teau din orS In oră. lizat fn schimbul de producţie mărită şl Produsă de un microb foarte mic numit numai ouă si păsări provenite din gos­ din Interiorul lor se va repet a de 2-
tinerele muncitoare dela Filatura Lupsm, Tânăra stahanovistă Liska Mirii, a pus tânăra depănătoare Ghtntţa Valenima, ob­ virus, pesta aviarâ atacă aproape toate podărit care ou sunt Infectate de pestă ori )a interval de o săptămână
!n munca din aceasta zi tot elanu) ei şi ţinând o depăşire de 140 la sută. Sarcina principală care revine sfatul
au organizat în 2iua de 7 Ianuarie, o zi Depăşiri de peste 100 la sută au mat păsările de curte şi sălbatice ; cele mal aviarâ.
a producţiei mărita toată energia celor 18 ani pe c-are-i are des lovite sunt insă găinile, curele şi bi­ — Să se asigure pisărilor Îngrijirea, popular comunal este ca, prin organe
înregistrat cu această ocazie şi depanatoa­ 93le (agentul veterinar, agentul agricol
La secţia depănat — secţie a tineretu­ La sfârşitul schimbului ea a pnvit cu bilicile In anii fn care apare peata, ea hrănirea şi adăpostirea corespunzătoare
rele Kontcaka Susana. Belovan Ollvta. responsabilii de sectoare), să lâraureas'
lui — tn această zi. maşinile mergeau deosebită satisfacţie graficul de întrecere Molnar Irlna şl altele. omoară toate găinile, lichidând uneori (adăposturi spaţioase, luminoase, căldu­ ţS răni mea muncitoare despre necesitat
parcă mâi repede Mâinile harnicelor le- unde In dreptul numelui său era men­ CHJŞU ELIŞEU crescătorii întregi. roase. care sâ fie dezinfectate cel puţin de a anunţa Imediat primele cazuri «
gâtoare erau mai îndemânatice in miş­ ţionată o depăşire de 130 la sută corespondent voluntar Boala se ia prin hrana şi apa murdărită la două săptămâni cu leşie de cenuşa st bcaJâ Ivite, pentru e se putea lichida as
de saliva sau excrementele păsărilor bol­ apoi văruite).
fel Imediat focarul de boală şi de a ex«
nave, prin cadavrele păsărilor moarte de — Păsările nou Intrate în gospodărie
pestă, prin câini, pisici, ciori şl prin în­ să fie ţinute izolate de celelalte păsări cuta cu regularitate şi temeinic curaţi
Prima tragere la sorti a libretelor CEC cu câştiguri călţămintea oamenilor nla şi dezinfeeţla coteţelor $i a tutun
şl puse sub observaţie timp de cel puţin
obiectelor ce servesc penlru hrănirea ss
In prezenţa unui numeros public. Du­ Siderurgic „Gîi. Gheorghiu-Dej” Hunedoara asupra soldului mediu trimestrial, iar libre­ Uneori boala se Întinde foarte repede şi 10 zile îngrijirea păsărilor Ţărănimea muneltoai
minică 10 Ianuarie 105-1 orele II. in sala şi Ciungutase-j Marin stahanovist I» Intre tele cu terminaţia 285, 259, 461, 589. 6Î7. produce o mortalitate foarte mare. iar — SA se vacemeze toate găinile sănă­ trebue sâ fie lâmuritâ că scopul aeţiun
cinematografului „Fillmon Sârba" din Deva. prinderea 701 Construcţii Petroşani, 762, 847, 953L câştigă sutâ ta sută asupra alteori îmbolnăvirea se produce mal în­ toase din trei în trei luni cu vaccin an- dusâ de către stat pentru combaterea 1
cet. mortalitatea fiind mal nucă; în pri­ tipestos aviar, vaccinarea făcându-se de
a avut toc fesiivitalca tragem la sorţi a Bilele in care se găseau biletele cu nu­ soldului mediu trimestrial cestel boli este de a asigura crescător
câştigurilor atribuite trimestrial dcpunălorilnr mere. au fost scoase din cele trei urne dc Pc baza rezultatelor tragerii, in zDelc re. mul caz avem aşa numita formă supra- câtre medicul veterinar Vaccinarea con­ bogate de păsări, pentru a obţine produi
pe librete de economii CEC cu câştiguri către trei pionieri, rezultatele In urma tra urmează o comisie specială va stabili su­ acuLS (fulgerătoare). Iar tn al doilea caz. tra acestei boli irebue sâ fie principala ţii din ce In ce mal mari de came şi 01
In comisia «ic tragere formată, puteau (i Cerii fiind următoarele : mele ce se alribue câştigătorilor forma acută (mal înceată) In ambele for­ noastră grlje, deoarece este mai uşor să în vederea ridicări; neîncetate a niwtuli
văzuţi eumscuiii staltnnovişli Horvatli $te Libretele cu terminaţia 038 câştigă 250 ta Festivitatea tragerii a fost urmată de un me, boala Începe prin temperatură mare prevenim boala decât sâ o combatem când
fan de’a Trustul 4 Con*1rucţii Deva Papa sulă asupra soldului mediu trimestrial; .11 program arstislic. prezentat de echipa şco­ şi prin Lipsa poftei de mâncare ; pasă­ a apărut In crescătorie de trai al oamenilor muncii dela ora;
dulia Panoiatis stahanovist la Combinatul bretele cu terminaţia 103 câştigă 200 la sută lii de eonstrucţi Deva rea este trista, pare adormită, are -mersul Când intr’o singură crescătorie de pfl- şi sate