Page 18 - 1954-01

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 4
Partea americană refuză să examineze
c e memoriu! Comisiei neutre de repatriere

KAISULlî (Agcnprcs) - China Nouă departe in cât a încercat să constrângă Co­
transmite : misia neutră cie repatriere şi trupele in­
Istoricul zilelor noastre trebue să no- — D ZASLAVSCHI — S'a constatai că contradicţiile dintre ca­ diene de pază sa tacă jocul americanilor
La 8 Ianuarie, genervilul John E Huli.
ze o trăaiturâ mîeresanlă a activităţii pitaliştii u’.audezi şi cei belgieni sunt în reţinerea cu forţa a prizonierilor de
comandantul şef al trupelor Naţiunilor
plomaţiei americane şi vcsţeuropsr.s. tie de-stul de armonioasă Dar ce sa în­ tr.mis consiliului o scrisoare în care pro­ mai puieo.iK.e decot simpatia lor comună
Un:le. a răspuns la scrisoarea şi memo­ război
.oi exact a diplomatici NATO (blocul tâmplat în realitate ? Ea s a înmulţit foarte puneau să creeze „o comunitate financiară pentru NATO. Teama domnului Spaak de Comisia neutră de repatriere a aubli-
riul preşedintelui Comisie neutre de re­
tlanticului de Nord! : mobilitalea ei mulî, printr un soi de înmugurire şi divi­ Si comercială unică'', adică un uriaş trust „a nu rămâne cu buzele umflate” apare niat in memoriul său câ „chestiunea soar-
patriere, generalul loccle-ient Thymavya
escândâ Miaijtju de externe ai ţârilor ziune. Edificiul principal încă . n‘a fost aflat sub comanda monopolurilor ameri­ t ji'divă... tci pnzcincrilor neropatriaţi direct trebue
Generalul riutl arată că este hoiărit sâ în­
ir* fac parte din NATO au devenit construit, deabia s au înălţat nişte ziduri cane. Dar deocamdată acest proiect ră­ Experienţa cu guvernul supranaţional a deplinească pînă la capăt pi<mul american sa fie supusă in mod obligatoriu spre
embri voiajori ai cabinetelor lor. S'au extrem de şubrede Dar de jur împrejur mâne pe hârfic Ziarul „Paris-Presse-ITn- eşuat in mic, ea eşuează Şi in mare Po­ le reţinere cu forţa a prizonierilor de examinare conferinţei politice”, ODar Hulţ
irunit vechile denumiri aie centrelor au şi răsărit clădiri onexe, alipi şi ma­ transigeanl 1, a remarcat cu scepticism : „Ar poarele au descoperit esenţa pc-liticâ a război a trecut peste acordul de armistiţiu şi
iliUcii externe: Dovvning Street, Qun gazii. Ajci se află şi „comunitatea euro­ fi zadarnic si speram că sar putea crea blocului L'.tlanitic şi acum e lot mai greu u susţinut că convocarea conferinţei po­
Orf.ay Cu greu i-ai mai putea găsi pe peană”, cane încă n’are mei ziduri dar i în scurt timp o piaţa europeană unică să o camuflezi Paravanul comunităţii in­ ' Huli a refuzat Categoric sâ examineze litice poale fi recomandată de comandan­
iniştrii la -locul Lor. Ei îşi îs-: veacul în se şi vede acoperişul ; tot aici c şi „ar­ pentru unt, lapte carne c3itoi'i. sleclă de ternaţionale şi „europene", chipurile „de­ memoriul Comisiei neutre de repatriere, ţi» color două părţi guvernelor lor respec­
en sau ir» avion. Şi aspectul lor s’a mata europeană ’, care nare nici ziduri şi zahăr, fructe şi zarzavaturi”. fensive”, ascunde o organizaţie americană care consideră prelungirea perioadei tive, lăsând să se înţeleagă câ s'ar putea
himbat. Costumul de voiaj le-a devenit nici acoperiş, dar în schimb are generali Cât pnveşte uniunea europeană a cărbu­ a agresiunii, a pregătirii celui de al treilea muncii de lămurire ca „legitimi şi nece­ ca, confzrmţa poLiticâ să nu maj fie con­
liicrmâ iar geamantanul a luat locui şi state majore; aici găsim şi „consiliul nelui şi oţelului, la sfârşitul umil cu 1953 război mond;al In numele acestor pregă­ sară" şi că „munca de lămurire trebue vocată deloc
rvietei Consfătuirile sa ţin lanţ şi nu european”, care bate de minune apa în ziarul e-iveţicn „Baslcr National Zeilung” tiri. monopolurile capitaliste din Statele continuată". EI a declarat in mod arogant Huli n’a ascuns că partea americană
* vem mira dacă în 1954, miniştrii luând piuă, aioi întâlnim şi Uniunea europeană a consacrat acestei odrasle preferate a unite dezorganizează şi ruinează econo­ că partea americană nu ar putea examina esie hotârită sâ saboteze tratativele din­
icul dejun la Haga după consfătuirea de a cărbunelui ?i oţelului, in care capitaliş­ NATO-ului un articol intitulat „Uniunea mia ţărilor capitaliste din Europa, instau­ ..icincepciea sau continuarea muncii de tre cele două părţi cu privire la confe­
olo. vor prânz» la Strssbourg — după o tii germani nvt fără succes ii trag pe stea-ră europeană a cărbunelui şt oţelului la co- rează dominaţia brutală a pumnului lor lămurire pentru prizonierii oe război a- rinţa politică adică să evite discutarea
tâ consfătuire pe coi francezi : aici dăm şi de „organi­ tiiură”. Ziarul e prudent El soccate c.î blindat Dar popoarele Europei nu ţin câ­ flata in paza Ccmieici neutre de repa­ problemei prizonierelor de război la con­
0 atât de vie activitate face, fireşte o zaţia colaborării economice europene”.... ,,e prematur să se vorbească despre criză”, tuşi de puţin si lupte şi să se inarmozo dc triere". ferinţa politică pentru a-şi putea executa
osebita cir.rte diplomaţilor NATO şi va- Fără un ghid încercat, n ai puleu străbate dar face sâ „cotezsca” uniunea tocmai spre dragul profiturilor de miliarde ale impe­ Huli 3 denaturat deasemenea termenii planul de reţinere cu forţa a acestor pri­
■şta incercirils lor de a câiea la inţeie- toate aceste fundături şi ulicioare ale lui criză. rialismului american Aici este izvorul sfo­ acordului relativ la competenţa Comisie; zonieri Huli a declarat câ este „foarte pu­
ire Această năzuinţă creşte -mereu. fn- NATO, organ&îe lui auxiliare, filialele lui Oriunde iţi arunc; privirile, nu vezi decât rii de spirit arvtiamericane a maselor iurgi neutra da repatriere" susţinând in mod ţin probabil ca conferinţa politică să în­
uc&t activitatea miniştrilor de exieme Aici, cum se Spune pini şi discul şi-ai fisuri Fisurde sunt provocate de divergen­ populare, precum şi izvorul contradicţiilor arbitrar că „răspunderea trupelor indiene ceapă înainte dc 22 Ianuarie”, dată pre­
ATO nu se apreciază in kilometri, nu i-upe picioarele $i cu cât construesc mai ţele şi contrndicţ:ii® crescânde: anglo-a- crescânde or.glc-americane şi (rarveo-ame­ do p?.z5 in ce pnveşte paza prizonierilor văzută de partea americană pentru a răpi
item prezenta cititorilor un tabel com- mulî neastâmpăraţii dipiomoţi-arhi.Secţi CU mericanc. franco-germane, şi, in generai, ricane. Politica diclalului american i-a în­ dc răcboi încetează la 23 Ianuarie ora pe prizonieri. El a încercat să dea vuia
j-afciv pe am. Dar nu vom greşi dacă atât mai greu o să ieşi din acest labirint, nmericuno-europene La început s ar Ii zis tărâtat până şi r-2 politicienii de dreapta 00 01 (un minut după miezul nopţi» de pentru acest fapt asupra „atitudinii" păr­
<m spune că socotind drumul parcurs de cu atât mai multe sunt discordanţele, cu că n'-au existat. Cu timpul, numărul lor din Euorpx Occidentală împotriva diplo­ 22 Ianuarie) 1054” El ji cerut forţelor ţii (.coreeano-chineze in cursul tratative­
pîomaţia NATO in 1950 egal cu 100. atât mai des sunt nevoiţi domnii diplomaţi devine tct mai mare Tocmi, aceasta ex­ maţiei Statelor Unite Nu e de mirare că jivîîene de pază să înceapă să sz retragi lor preliminare.' Partea americană însă nu
im obţine o curbi care creşte an cu an să alerge ri să se 6fâluiascâ. Dcabia iz­ plică mobilitatea crescândă a diplomaţi* această diplomaţie îşi pie*de echilibrul dup! 22 Ianuarie şi a declarat că este va putea niciodată să scape de răspun­
itooată, mişcarea se accelerează msreu. butesc să înalţe o nouă instituţie menita lor E clar că această situaţie nu se dn- sufletesc Atitudinea scandaioasă a dom­ suficient ca io zen-a demilitarizată fă ră­ derea de a fi torpilat tratativele prelimi­
In această diagramă, dacă am'izbuti so să marcheze colaborarea dintre membrii toreşle unor cauze pr.rticutare şi întâm­ nului Dulics la sesiunea din Decembrie a mână dcar o parte a trucsior indiene. nare cu privire lo convocarea conferinţei
senăm. numărul discursurilor ţ nute ar NATO, câ şi începe să trozncască sinistra plătoare Există una comună, fundamen­ consiliului NATO nu dovedeşte câtuşi de In răspunsul său, Huli a mers atât dc politice
prezenta deasemem o curbă ascendentă o altă instituţie şi iar aleargă diplomaţii tală 5» nu trebue s'o cauţi prea departe puţin unitatea acestui bloc agresiv. Dacă.
Ea rezidă in cnza vădită o ideii guvernu­
ar fi tocmai exact să spunem despre di ri i-ar apare un comunicat : cică totul e n după coralei in; , din insulele Bzrmuâc.
imaţii NATO eâ Je place să vorbească: regulă, toţi sunt de acord, mâine iar no lui supranaţiona! încă nu apucaseră să conducătorii av.pnr:nmentuîiu de stal al Demascarea uneltirilor agenţilor ciancaişişti
u bine tis sunt prolicşi ; ca să nu gre- vom aduna la iuţeală in vederea unei noi se stn«â torţele funerarii lor solemne ale SU.A au începui su vorbească pa un tei»
n — sunt guralivi Nu-i nimic de mi­ înţelegeri E greu de spus cu ce seamănă suveranităţii naţionale — ele semănau cu impertinent desprt o posibilă „culaslVofS” de către prizonierii chinezi repatriaţi
un carnaval vesel. De ambele părţi ale
re Ln asta Do mirare c că. cu cât vor- «■ta mai mult : cu forfota unui «oarece in NATO, atunci oamenu mai etăpâni pa
sc mai mult domnii diplomaţi, cu atât prins in cursă sau cu un căţel care a- oceanului pubLicişt»! burghezi, săitându-şi nervii lor au tcafe motivele să vorbească KA1SUNG (Agerpres) — China Nouă zare după care trupele lis'nmaniste vor
>i puţin ti aud popoarele fn diagrama leîr^ă sâ-şi prindă cocda — dar moi bine poalele surtucelor, ţopăiau la mormântul despre criza diplomaţiei NATO Prizonierii chinezi repatriaţi »r\ ajunui tăia reţelele de sârmă ghimpată din ju­
astră imaginară, o a treia curbă ar să nu facem incursiuni în zoologic. suveranităţii naţionale, pe care-l săpase- Această cnză a lost provocată de pră­ Anulu. Nou au dezvăluit cuprinsul unui rul lagărului La al doilea semnal, agen­
ri. Bărbaţi invoţaţi cântau prohodul ace­
făţişa accentuarea ameninţătoare a ca- Nu se poate spune câ nu sa obţinut buşirea evidentă a unei sern de maturi document trimis dm Taovan agenţilor ţii vor aduna pe prizonierii de război pe
:teru)ui confidenţial al conferinţelor. Cu niciun rezultat. A fost elabora* proectui stei idei, proclamând o eră nouă — era americane. In 1933 evenimentele din Co­ ciancaişişti dir» lagărul doi a Tor.jannl care regimente şi fiecare regiment va pomi
t sunt mai dese, cu atât mai de nepă- „drapelului european”. Cu acc-asta z au în­ uniunii suprastatale, supranaţionale Ve­ reea au spulberul mitul invincibilităţii o- conţine directive în vcdsrea torpilării spre sud pc drumuri diferite La sosirea
chile zdrenţe ale „Statelor Unite ale Eu­
ins devine secretul care le îrtvăjue. Lu- deletnicit domnii miniştri la SLrasburg inericanc, mitul prosperităţii economice a- munca dc lămurire şi în scopul reţinem lor în cca mai apropiată gară ei vor U
ropei" fusexcră revopsite. pe piaţa cărţii
1 curioase i te oferă numai un comuni- Cincisprezece stele de aur aşezata in cerc fuseseră aruncate spre vânzare tratale des­ mericone a fost zdruncinat din ţemclii, a forţate a prizonierilor do război. Docu­ întâmpinaţi de americani 3) De formă, a-
t care şi-a pierdut definitiv sensul ini- pe un tond albastru. Straşnic! Numai că pre confederaţii şi federaţii. fost nimicit dr.asnmenea mitul scornit în mentul poartă semnătura lui George Iei» gcnţii trebue să colaboreze cu trupele in­
.1 Comunicatele de azi nu comunică pc loc sa şi ivit o dificultate. lăece 15 Aincric^i dcapre „agresiunea sovietică". In „ministrul de externe” al bandei gominda- diene pentru ca activitatea lor să ră­
$i iată că guvernanţii Europei Occiden­
ruc. Cauza stă probabil în faptul că stela, când numărul membrilor „comuni­ Nr.embric Lippman soria !n „New Yorlc nisla dm Taiwan mână secretă. „Elementele dubioase” din
tale nici nau apucat să-şi tocească ghe­
iu ee comunica Ce să spui când nai tăţii europene” este de 14 ? Potrivit pro­ Herald Tribune”: Toţi cei 128 prizonieri chinezi, repa­ rândul- prizonierilor de război trebue &ă
spune ? Comunicatul este tocmai răj- iectului a 15-a stea reprezintă Saarul tele cu cane bătuseră caldarâmul petre­ „Niciun puuern uesieuropeau, in­ triaţi din 8 sectoare diferite ale lagărului (ie ţinute sub o severă supraveghere Un
lhuI la această întrebare delicată A- Dar „europeiştii” dela Bonn nu vor ir» când sicriul suveranităţii, când sa aflat de prizonieri dela Tonjamii, relatează câ prizonier chinez cu numele de Cun Ho-
câ dricul nu purtase nici un defuneî. Po­ clusiv cel englez, şi niciun O'^P în­
>1 lucru este valabil nu numai pentru ruptul capulu- să admită existenţa unei directivele cuprindeau următoarele puncte ciun, repatria*, din lagărul R sectorul Nr
poarele Europei Occidentale nu vor sâ se semnat al opiniei publice din Europa
nsfâluiiile diplomaţilor cu rang de mi- asemenea planele în NATO socotind că despartă de independenţa lor In cuvin­ nu mai pune lemei pe afirmaţia re­ principale : 1) Agenţii speciali trebue să 12 a ueeiurat câ aceste directive au (ost
>tn. ci $( pentru consfătuirile politicie- Saarul este un „satelit'' al lor Aşa ca tărăgăneze cât mai mult munca de lămu­ transmise Io 16 Nocmbne de către agenţii
tele „guvern supranaţional” ei au citit feritoare Ia agresiunea sovîeficâ...
__lor de un rang mai înalt Ca exemplu nici in problema drapelului nu s a ajuns falii punctul de vedere al Europei" rire şi să nu permită prizonierilor de răz­ dm spitalul dc campar.it american Nr
..război”. In „apărarea europeană” — „a-
putem lua comunicatul asupra conferin­ la un acord şi domni» diplomaţi vor 1re- boi să asiste la şedmţe Agenţi» nu trebue E4 unui „comandant de batalion” din sec­
gresiune”. Brusc, cecace n au prevăzut nici
ţei de pe insulele Bermude fcrui să se invărlcascâ niţel şi in jurul q- Acestea sunt faptelz. Nici eloeinţa pa­ să pn*nută prizonierilor de vâzboi sâ a torul 12 Acesta a citit directivele în faţa
cestei probleme. diplomaţii din Statele Urute şi nici du» tetică, nici sudâUmle nu le pot schimba site ja munca de lămurire decât spre prizomrrUor din acest sector ..Comandan­
Urmărind mobilitatea neobişnuita a di­ Europa Occidentală, a ribufmt cu putere
plomaţilor NATO. nu putem stabili totuşi Până nu demult NATO, cu toate acare- starea de spint onlmmencaiiă. La baza ei Diplomaţia care nu "ţine seama de reali­ sfârşitul perioadei de 93 zile 2) După 5 tul de betlicn 1 ' a declarat prizonierilor de
in ce direcţie se desfăşoară cursa lor tuPLle sale „europene”, inspira o încre­ tate este condamnaţi la criză şi la eşec Ianuarie 7954. agenţii trebue sâ facă toate război că „directivele poartă sigiliul ofi­
se află protestul împotriva dictatului ame­ Recunoaşterea involuntară o acestui fapt pregătirile necesare pentru evadarea din
Decbieei ei inşiji susţin in comunicatele dere optimistă unora dintre diplomaţii rican,- Nu-1 poţi ascunde La toate răspân­ cial şi câteva recomandări scrise chiar de
lor că au făcut un pas inajnte şi că au burghezi Aceştia creadeau că tumul Babe) tiile din cartierul NATO stau poliţiştii a- îşi face loc in capelele uno;*a dintre di­ lagăre. In noaptea de 22 Ianuarie, pe co­ mâna ministrului de externe ciancaişist
ajuns la o înţelegere Dar de aceasta nu-i al secolului XX va putea fi construit până plomaţi — chiar şi în Statele Unite. Ast­ lina din apropierea lagărului dela Ton-
mericani care reglementează circulaţia. janm se vor aprinde focuri de semnali­
pot convinge nici măcar pa comentatorii la capăt Astăzi numărul optimiştilor a fel, domnul McCIov, într'un articol inti­ dm Taiwan'’.
Asta produce cea mai mare încurcătură.
şi publiciştii care le sunt favorabili După scăzut simţitor De (apt singurul şi incori­ tulat „Noile sarcini ale diplomaţiei 1 ’ ara­
Cc este astăzi NATO? Baldivin arată ta că vechea diplomaţie a suferit un eşec'.
fiecare asemenea cursă, mulţi afirmă câ gibilul optimist rămâne lordul Ismey, a
direcţia ei na fost Inamtc, ci înapoi, şi căruţ încredere in NATO se datoreijte fără înconjur in „New York Times ": mulţi Vina ci este de a rai fi ţinut seama de Conferinţa experţilor celor şase jări europene
ca înţelegerea realizată e de e~a naturi în­ funcţiei de secretar general al acestui edi­ nulilari sun-t convinşi că „armata euro­ voinţa popoarelor.
peană” mi va fi capabilă de luptă De PARIS (Agerpres) TASS transmite : juridică va examina proiectul ..Constitu­
că*. iar trebve sâ-ţi ici picioarele la spi­ ficiu suprastatal. Toţi ceilalţi au fost con­ In lumea de aslăn există o diplomaţie
aici concluzia : trebue reînviat grabnic La 7 Ianuarie s'a deschis la Paris con­ ţiei curopor.e”. iar cea economică va stu­
taminaţi intr'o măsură maa marc sau ma. care acordă o excepţională însemnătate
nare. şi iar trebue să cari la înţelegere
mică de pesimism Wehrmachtul hitlerist. lai Duverger pre­ popoarelor, intereselor şi voinţei lor Ea ferinţa experţilor a şase ţâri (Franţa, Ita­ dia condiţiile creării unei ,.p»eţi eomu'.ie”
in caeace ne priveşte, ne bate gândul că zice în ziarul parizian „Le Monde” că lia. Beigia. Olanda, Luxemburg gi Germa­ a celor şase ţâri
această cursă &e desfăşoară pe loc şi că In Septambrie 1953. după o sesiune a „diplomaţia Micit Europe va fi constru­ este pusă numai în slujba popoarelor Ea nia occidentală), convocată conform holă-
diplomaţia NATO străbate 80 003 de kilo­ consiliului NATO. lordul Ismay a declarat csîe în ccl mai înalt firâd pătrunsă de Se presupune câ experţii vor rămâne
ită în jurul axei Washington-Bonn. " Asta
metri tot învârtindu-se in jurul său câ „unatalea din cadrul NATO creşte”. respect faţă de independenţa popoarelor, ririi conferinţei dela Haga a miniştrilor ia Pans până la sfârşitul luni; Martie,
înseamnă, în termeni diplomatici, tocmai faţă de suveranitatea lor Această diplo­
Aceste rezultate ale cursei diplomatice Presa burgheză a răspuns acestor cuvinte ce prevedea şi Ecleziastul : vântul se ro­ afacerilor externe ai acestor târî care a când urmaazâ si prezinte un raport comun
nu uot f> atribuite munai incapacităţii rau cu ironii veninoase Ziarul italian „Corri- teşte, se rcteşte şi .tot pa loc rămâne. maţie dc tip r\ou consideră că sarcinile sale avut loc in Noembrie 1953 Dupl cum*se p2ni.ru noua conferinţă a miniştrilor afa­
perfidiei diplomaţilor occidentali Particu­ ere delta sera” scria c5 „numai america­ sunt consolidarea prieteniei intre popoare ştie, această conferinţă i a terminat cu un cerilor externe fixată pentru I Aprilie la
aceasta
—
Washington-
Perspectiva
axa
larităţile diplomaţiei NATO au rădăcini nii cred în comunitatea europeană”, isr Bonn — este atât de clară, încât sporeşte şi lupta împotriva războiului Aceasta este eşec total. întrucât miniştrii n’au reuşit Bruxelles
în însăşi structura acearei orgimnaţii, in ziarul „II Globo” a numit „utopie” ideea diplomaţia sovietică şl diplomaţia ţărilor
principiile politice ale acestei complicate creării acestei comunităţi, lor când, la şi mai mult agitaţia şi forfota diplomaţi­ dc democraţie populară Nu încape irudo- sâ oadâ de acord asupra proiectului „co­ Refeitniu-se la conferinţa experţilor
lor lumii „occidentale”. Ei discută febril
ur.lunj sfârşitul anului 3953, miniştrii de exieme ială câ în unul care a trecut, această di­ munităţii politice europene" pe care l-au Ccncvieve T-abouie scrie in ziarul „Infor­
cum s'ar putea 6alva măcar aparenţa de plomaţie — populară prin origina ei, prin
Ar fi nedrept ca istoricul zilelor noastre s au adunat la Haga pentru a discuta spi­ bloc Domnul Spaal<, cunoscutul prooroc discutat. mation” câ pregătirea proiectelor diferi­
ea ia In seamă numai mobilitatea şo liin- noasa problemă a acestei „comunităţi eu- sarcinile şi metodele sale — a obţinut In cadrul actualei confennle dela Pa­ telor comunităţi europene este In discor­
rcpzna", săpiămănalul „Haag9che Post 1- a al „guvernului mondial”, a declarat urmă- mari succese Diplomaţia acestor ţări arc
buţia diplomaţiei NATO Şi excepţionala ris, care are sarcina de a continua elabo­ danţă cu acceptarea Franţei de a parti­
declarat : „Nimeni nu şt-a închipuit că tor.rale în Aprilie 1953 la congresul dela la aotivul ei politic pe 1953 armistiţiul
ei activitate organizatorică trebue rele­ Atena al asociaţiei europene pentru apro­ rarea proiectelor aşa numitei „Euiopc cipa la conferuiţa dela Berlin „a cărei
vată Diplomaţii NATO nu se mărginesc sar putea produce un eşec atât dc gran­ pierea de Amanca : „Trebue sâ ne unim d.n Coreea şi ridicarea problemei destin­
dios”. dem încordăm internaţionale Ea are la mici”, funcţionează două comisii : o co­ convocare constilue o dezaprobare a acti­
numai sa tină conferinţe; ei şi ccnsirus.se $i mai mult, pentru a nu rămâne cu bu­ activul ei şi calea schiţată pentru rezol­
mereu De bună seamă că istona univer­ Nu vom aluneca pe panta unor prezi­ zele umflate”. A trecut mult de atunci varea paşnică a problemei germane şi a misie juridică şi una economică Comisia vităţii experţilor”.
sală a diplomaţiei n'a mai cunoscut vreo- ceri sumbre de Anul Nou Dar i»u încape dar în locul unirii observăm cum se adân­
riatâ aaemensa constructori Amploarea îndoială că in 1951 afacerile organizaţiei cele» austriace, na şi a probleme» restabi­
ceşte dezbinarea Aceasta se vede in spe­ lirii Republicii Populare Chineze în drep­
Congresului dela V.ena ţinut la începutul NATO, ale „comunităţi» europene” şi ale cial în patria lui Spaak. lucru care de turile sale Isgitimz de mare putere lată S. U. A. intenţionează sa folosească Saarul
veacului trecut, pare un joc de diletanţi altor formaţiuni de felul acesta păreau a altfel nu-i uşurează situaţia.
pe Jăngî grandlostele planuri potrivit că­ sta mult mal bine decât în 1952, iar in In complexul NATO, Benaluxului (Bel­ cc ns incţăduc sâ privim cu m.dejde a- drept bază militară
nul 1954.
rora diplomaţii occidentali oi zilelor noa­ 1952 — mzi bir»e decât în 1953 E destul th
gia. Olanda şi Luxemburg! i se rezer SAARBRUCKEN (Agerpres) - punctele cele mai potrivite pentru instala­
stre încearcă că schimbe şi să reclădească pomenim faimoasa problemă a ratificării vase rolul de fermă experimentală. Diplo­ Diplomaţia de tip nou. mai iniAi şi 3n- Dupâ cum anunţă agenţia A.D.N. din rea do obiective militare Americanii in­
lumea Nu vom face decât sâ dăm ceeace '.ratatelor dela Bonn şi Paris de către par­ iâi nu se agită F.a nu dă din cclt in colţ,
maţii formaţi la şcoala cmencană îşi în­ nu este expusă acceselor de Isterie, este cercuri apropiate de guvernul d:n Saar. sistă să |i sc pună la dispoziţie clădirea
te cuvine diplomaţilor Statelor Unita, ară­ lamentul fianoe2 In 1952 acest lucru pă­ chipuiau că dintr’o simplă alianţă Bsue- comandamentul trupelor de ocupaţie a-
stăpână pe ea. calmă Ea nu atentează la Universităţii din Saarbriicken pentru In­
tând câ lor le revine primul şi principa­ rea americanilor extrem de uşor, in 1953 luxul se va transforma fonrle curând in- mericane din Geimania occidentală a ho- stalarea statului lnr major şi a altor bi­
suveranitatea nimănui, iar prietenia dintre
lul loc printre ace,"ti constructori Nici — nu tocmai uşor, dar realizabil Ir» pra­ tro confederaţie, apoi chiar intr’o Leder.a- lărîf .'.â depileze unităţi o'e trupe în re­ rouri militare. Peste 2 000 locuitori ai a-
popoarele lagărului democratic devine tot
prin gând nu ne trece să contestăm per- gul anului 1954, multora le pare cu totul ţie, deschizând drum prin aceleaşi metode giunea Saar do care intenţionează so Ş€2ărilor situate pe malul drept al râului
mai puternica In acest lagăr nu există transforme înli o bază militară americană
scnslitiţilcr vesteurepene aptitudinea de a irealizabil. Dar chiar dacă, in urma unei şi altor state spre o contmuă apropiere Blies urmează sâ fie evacuaţi pentru con­
concurenţă, nici certuri, nu exista ten­ Aceleaşi cercuri confirmă câ in curând
se >ăsa pradă fanteziei, dar imaginaţia lor presiunii extrem de puternice exercitate Asemenea speranţe aveau carecori teme­ struirea unui depozit dc lancuri şt a unui
dinţa statelor moi puternice de a subor­ urmează să sosească in regiunea Saar un
nu e atât de bogată in culori Ce-i drept, de diplomaţia americană, se va putea iuri : apropierea teritorială, irecutu) isto­ grup de ofiţeri americani spre a alege poligon de tragere.
dona pe cele mai slabe Dimpotrivă, e-
pe unu ii pasionează tabloul unui castel smulge semnătura pe aceste angajament-:, ric. greutate specifică modestă a fiecăruia
xistâ o politică de ajutor reciproc şi de
în nori, care să se înalţe deasupra bietei situaţia nu va corespunde deloc speranţe­ dintre aceste state mici şi greutate speci­
sprijinire a celor mai slabi Popoarele la­ Protestul guvernului Yemenului
noastre planete, dar ei rămân lotuşi la lor nutrite in luna de miere — repede a- fică considerabilă In cadrul NATO, în ca­
gărului democratic au un limbaj comun ;
străvechea convingere că până şi cel mai pusă — a extazului ratificări». Lippman zul contopirii Belgia şi Olanda au făcut către guvernul englez
iată dece şi diplomaţia acestor popoare
admirabil ea?te>l are nevoie de o teme­ scria in „New Ycrk Herald Tribune” că parte cândva dm Ţările de Jos vasale a>e
este pătrunsă de înţelegere reciprocă şi In declaraţie se spune : „Guvertiul en­
lie, înfiptă in pSmânt adevărat. Chipul dacă francezii vor f» siliţi „cu bâta” sa coroanei spaniole Ir» fine. ultima împre­ LONDRA (Agerpres). — TASS
de încredere reciprocă. glez, încălcând tratatul de prietenie şi co­
fantezistului ForeestaJ, care a avut nefe­ ratifice tratatul privitor la „comunitatea jurare. nu lipsită de importanţă: Spaak Misiunea diplomatică a Yemenului la
Popoarele vor pace. şi diplomaţia care Londra a dat publicităţii o declaraţie in laborare mutuală Inche.at intre Anglia $1
ricita soartă da a fi profet neînţeles ir» europeană”, „aceasta va constitui o şu­ Acest sgometos om do stat belgian este un reprez-ntâ popoarele duce o politică de Yemen în 193* a trimis recent trupe în
patria lui. e-te un reproş la adresa acas- breda victorie diplomatică, care s-a va adept înfocat al Beneluxului, pc care-l care protestează împotriva Încercărilor cele două regiuni care constitue obiectul
pace Anul care s'a scurs a arătat în mod Angliei de a smulge partea de Sud a Ye­
tor empirici Forrestal a fost cel mai con­ transforma vapzde în contrariul ei". Nu considera ci n treaptă în cariera sa. o menului şi de a n include apoi in „Fede­ litigiului".
incontestabil că politica americană de
secvent constructor el lua NATO şi ar poţi decsit să fii de accrd cu aceste cu­ treaptă spre fotoliu) de onoare de prăn- In continuare, se arată ci guvernul
forţă şi-a dovedit slăbiciunea, Jar politica raţia principatelor dm sudul penineulci
fi fest demn de postul de preşedinte ol vinte. ni'uvlstm al „guvernului european”. arabe”, care se înjghebează sub control Yemenului consideră aceste acţiuru ca uo
sovietică de pace şi-a arătat forţa. Aici
„guvernului mondial”. dacă n'ar n fost Mulţi diplomaţi din Statele Unite şi din Dar ce vedem in realitate ? nu ma! e vorba numai de un rezultat al american. aci ae agresiune
izolat Sntr ‘uîi azil pentru cei cu mintea Europa Occidentală gândesc că pentru Iacă la sfârşitul anului 1952, aruncând anului trecut Aceasta este -tendinţa in-
tulburată. NATO. ca complex a tot felul de alianţe o privire spre noul an ..New York Ti­ v.ncibilă o noii oiănduiri sociale, tendinţa încheierea lucrărilor comisiei mixte
Cursa diplomaţilor occidentali a fost cr trebui creata o bază mai trainică Ex-- mes” scria pe un ton sumbru : „Benelu-
eocia'istâ. Pentru anul care începe, noi
provocată de extracrdmara complexitcia perienţa arata ca orice construcţie trebue \*ul, chiar dacă nu s a destrămat. în once bulgaro -greacă
nu putem prezice cutare evenimente sau
a noului turn Babei pa care-l preecteară. să î.ncecpă, lotuşi, cu temelia Unii socoi caz nu dă niciun rezultat”. Ziarul „La
cutare fapte. Dar prevedem cu certitudine SdFIA (Agerpres) — Agenţi» Telegra Protocolul Comisiei a (os* întocmit Ia
Diplomaţii Statelor Unite şi ţărilor vest- că econcmia trebue să fie această teme­ L;bre Eolgique” constata : „Ideea Bene-
noi succese ale acestei tendinţe sere pace ftcâ Bulgară transmite ; 16 Decembrie 1953 in oraşul Plovdiv
curopzr.e aleargă şi zboară neîncetat dela lie Ii ispiteşte exemplul „uniunii cărbune­ luxului îşi pierde, fără îndoială, populari-
Deaceea putem ura popoarelor noi suc­ Recent şi -a încheiat lucrările Comisia (Bulgaria) şi a fost semnat de membri)
un capăt li altul ai lumii Miniştrii lor lui şi oţetului”, care este considerată te­ (atea”. Tar domnul Duvieusarl. ministru mixlă bulgaro-greacă însărcmtrtfi sâ sta­
cese in lupta pentru o pace trainică 51 Comisiei la 30 Decembne 1953 în oraşul
de exieme iţi amir/erc de nemuritorul Fi- rn ;!ia „armatei eurepene”. Dar proiecta­ al econom ei Belgiei, declara : „Beneluxul bilească Ia faţa locului s» marcheze
Îndelungată. Salonic (Grecia!
garo: Figaro ici, Figaro colo, Figaro Ia tul „pool al griului” n'a putut fi tradus a tăcut un pas înapoi”. Mersul înapoi a linia de frontieră dintre Bulgaria $1 Gre
In timp cc diplomaţia lumii vechi bato Potrivit acestui protocol, lima de fron­
Paris, Figaro la Washington. Fugare ir» in viaţă In primăvara anului 1953, in a- continuat şi în 1953 După conferinţa re­ cia pe fluviul Manţa şi să organizeze
deznădăjduită pasul pe lor. lumea nouă repunerea bornelor de frontieră distruse tieră stabilită între Bulgaria şi Grecia pe
sus. Figiro in jos iunul deschiderii sesiunii consiliului NATO. prezentanţilor Beneluxului. care a avut
merge fără oprire înainte. sau avariate pe restul frontierei bulgaro- fluviul Manţa este permanentă $1 nu de­
Sub forma pi'cectului său iniţia), NATO 150 de personalităţi burgheze — printre le: Ln Aprilie 1933. presa belgiană sena pinde de schimbarea cursului fluviului.
părea diplomaţilor occidentali o organua- cară Marshall. Ford şi Bevendge — au câ criza sistemului Bonelux se agravează (Din revista „Timpuri Noi” Nr. 1 19S4I. grec'eşti.
Nr 136 320 din fi Nov — Tiparul, întreprinderea Poligrafic! de S'*l DEVA
Redacţia narului Str « Martie Nr 9, Te leton GSS fi3D — Administraţia Str 6 Martie NV 20, Telef 67fl. Taxa plătită ln numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale PTT