Page 19 - 1954-01

FJeţji<?nfc'i
PROLETARI DiN TOATE ŢARÎLF UNiŢI-VA I
Hunedoara Uc-va |

i N A C E S T N U M Ă R :

Pe marginea consfătuirilor cadre­ Tezele cu privire la a 300-a ani­ — Pentru buna organizare în cam­
versare a reunirii Ucrainei cu pania de reparaţii la S M T.
lor didactice (pag 2)
Rusia (pag. 3—4) Orăştîe (pag. 5)
Problema colectărilor în discuţia - Să sprijinim birourile organizaţii- — Cronica evenimentelor internaţio­
deputaţilor raionali (pag 2) lor de bază nou alese (pjg 5) nale (pag. 6)
Din faptele cooperatorilor meşte­ — In scopul îmbunătăţirii muncii de — „Iată cum se face acest lucru...”
şugari (pag. 2). recrutare a cadrelor (pag. 5) (pag. 6)
Duminică 17 i.'nuarie 1954 6 pagini 20 bani

activ dt

Preţioase angajamente Decorarea şi premierea unor cadre didactice STAHANOV1STA
Construirea socialismului în ţara noas­ tuziasm; deasemenea lac parte din activ fruntaşe clin raionul Brad OSTER ELENA
tră, ir.fă'ptuirea programului de măsuri eco­ organizaloni grupelor de partid, propa­ în extracţia de cărbune
nomice elaborat dc Plenara din Augjisl gandiştii şi agitatorii activi, comuniştii Rezultatele deosebii de frumoase obţinute La încheierea conslăluirii cadrelor di Rişculiţa, unde am obţinut mari succese ca: Calităţile de astăzi ale Elenei au rădăcini
a CC al PAIR. pun cu putere înaintea di>n conducerea organizaţiilor dc masă, aaetice din raionul Brad au lost decoraţi şi şcolarizare sută la sută, cantină pentru e- adânci, sunt urmare a unei educaţii alese
partidului, ca o problemă vitală, sarcina redactorul gazetei dc părete eic Um activul în producţie încă din primele zile ale n- premiaţi un însemnai număr de muncitori levii ce locucsc departe de şcoală, grădi primite în tamilia sa de ţărani săraci Tată
nului 1954, au făvnt pe tinerii dela mina
oreşterb unui nunifrr tot mai mare dc ca­ birourilor organizaţiilor de bază dela sale Petrila să se întrunească în ziua de 5 V n învăţământ care au obţinut deosebite (viţă sezonieră şi altele şi mamă cu palme bătătorite dar cu ve­
:
dre dc partid, caro să înţeleagă bine linia trebue să facă parte între alţi membri şi' Ianuarie în cadrul unui meetmg pentru a-şi succese în muncă Fiind ridicat în munca de şei al secţiei deri sănătoase de muncitori cinstiţi au să­
politică a partidului. să Ştie s’o aplice în candidaţi de partid, comuniştii care în­ reînoi conlractele de întreceri socialiste şi In baza Decretului Prezidiului Marii Adu de învăţământ a raionului, în munca mea dit in inima fiicei lor acea dragoste de
via|ă, să f:e capabile să con.vingă. sa mo­ deplinesc funcţia de preşedinte şi secre­ a şi lua noi angajamente. nări Naţionale, s‘a acordat Medalia Muncii nm fosl mult ajutat de educatorii. în munci, acea hutârire In acţiuni, care face
bil i7>ez2 şi să conducă masolc In luptă tar al comitetului executiv al sfatului f.a meetmg a luat parte conducerea ex­ tovarăşului Jianu Constanlin. directorul şco vâţătorii şi profesorii din raion, aşa că Me­ viaţa cu rosturi Înalte Şi netezeşte caiea
popular comunal, coleclor, preşedinte de spre fericire generaţiilor viitoare. Şi Oster
O nesecată rezervă dc cadre o eonstituo ploatării în Irunte cu secretarul comitetului Iii de 4 ani din Prăvăleni, El a obţinui dalia pe care am primit o este şi un rod
cooperativă, delegate de femei ele De Elena a devenit ceea ce au dorit să vadă
activul de partid, partea cen mai matură de partid tovarăşul Şomody lu-liu. In cu­ deosebite succese în munca de şcolarizare a al muncii colective cu muncitorii din în­
mult folos este atragerea in aclivu! de dintrânsa părinţii săi j muncitoare cu sim­
şr mai călită din punot de vedere polii ic a vântul său. tovarăşul Şomody luliu, a a- copiilor de vârslă şcolară, reuşind să o rea văţământ
partid dela sate a membrelor de partid ţul datoriei veşnic treaz, cu căldură şi do­
organizaţiilor de partid rălot printre altele, care este linia pe care lizeze în pr ipor|ie de 100 la 6ută, dea Primirea Aţedaliei Aîunciî. constitue pen-
din rândurile intelectualităţii săteşti, in rinţa de progres a omului nou, gata să
In scopul întăririi continue a organiza­ tinerii mineri trebue s‘o urmeze, şi cum tre seinenea în munca de alfabetizare a rcu iru mine un nou imbold pentru a munci cu
special a învăţătorilor. îm-părlăşească din ceeace deţine tuturor din
ţiilor dc partid şi al ridicării nivelului bue să muncească in viitor ca să se poală şit ca prin lămurire dela om la om să şi mai mult elan pentru creşterea şi educa
Acestor tovarăşi, biroul organizaţiei tre- jur, pentruca mână în mână să meargă
muncii politice fie partid, îndeosebi la achita cu cinste de toate sarcinile ce le angreneze ta şcoală toţi analfabeţii din rea copiilor noştri dragi, copii al oamenilor
sale. Plenara CC. al partidului din Au­ bue să le dea o atenţie deosebită, să mun vor reveni sat. A obţinut frumoase realizări şi în muncii, in spiritul moralei comuniste". spre zile din cc în ce mai luminoase.
ceaşcă cu ei în mod planificat, să se ocup^
gust a stabilit, ca una din cele mai im­ Tot în cadrul mceting-ului minerii dc*a munca obştească, dând dovadă de un dez Tot cu aceaslă ocazie s'au premînl nume
de educarea lor, să î invite la şedinţele
portante sarcini ale partidului, dc a strân­ sectorul IV „Steaua Roşie’* au lansat o voltat spirit gospodăresc şi iniţiativă crea roşi muncitori din învăţământ care au ob
ge înlFun timp apropiat, în jurul orga­ de birou, sâ-i consulte asupra diferitelor chemare do întrecere socialistă, în cinstea loare ;inut realizări deosebite pe tărâm şcolar câi
liotărî-rî sau măsuri pe care le ia. asupri
nelor conducătoare de partid din întreaga zilelor dc „6 Alartie’* şi „I Alai" către Pentru aceste realizări tovarăşului Jianu şi exlruşcolar S’a acordat premiul de stal
problemelor cc urmează să fie puse la
ţară, un activ dc partid de 80—100 dc loate sectoarele minei Petrila. Această che­ i s'a acordat şi premiul de stat în valoare în valoare de 1250 lei şi tovarăşului Mjrcuş
ordinea de zî a adunărilor organizaţiei
mii de tovarăşi. In acest activ trebuc mare a fosl primită cu multă bucurie şi Simion, directorul şcolii de 7 ani din Riş
rdc. Nu trebue consultaţi înloldeauna ace­ de 1250 lei
atraşi cei mai buni membri dc partid din entuziasm dc tinerii miner, oare şi-au luat cuhţa.
iaşi oameni, ci acei comunişti care au mai Afedalia Muncii î s*a conferit şi tovară
întreprinderi, ins-titu|ii, gospodării dc stat, minunate angajamente. Au fost premiap cu premiul dv stal de
multe cunoştinţe şi experienţă în domeniul
SM T -uri, gospodării colective şi din sale. Tovarăşii Aţituţeţ Marin dela sectorul III şului Rişcuta Emili^, şeful secţiei învă 500 lei tovarăşii: Ţuculete 11 «e. învăţător
respectiv.
dintre membrii dc partid cc muncesc In Dulia Ghcorgtie dela sectorul IV, Domeanu ţâmânt al raionului Brad. Totodată a fost din Vata de Sus; Alarinescu Aurelia, edu
organizaţii de masă. bărbaţi şi îemei de­ Cu cât birourile organizaţiilor dc bază loan dela sectorul IV, Blaga loan delu premiat cu 500 lei. entoare din Baia de Criş, Rusu Aurora, di­
votaţi partidului cu o buna pregătire pro­ vor munci mai silcinalic pcnlru activizarea seclorui II. Sorlaciu loan dela sectorul XI — „In cei douăzeci de ani. de când sunt rectoare din Blăjenî-Criş. Cârrtpeanu Aurel,
fesională, frunîaşi in muncă, iubiţi şi sti­ comunişlilor în lupta pentru realizarea ho- şi mulţii alţii, s'au angajat să depăşească
maţi de mase şi cu autoritate. Plcnora a tărîrilor partidului şi guvernului, cu cât se prevedeiile planului lor, între 95—125 la dascăl a spus tov. Rişcuta, am muncit mult profesoi din Buceş şi Vârlaciu Ileana di­
cerut comitetelor dc partid regionale, raio­ vor îngriji ca liccc comunist să aibă sar­ sulă Dar numai în regimul democrat-popular mun rectoarea grădiniţei de copii din Brad
nale. orăşeneşti. birourilor organizaţiilor cini concrolc tot inai de răspundere, lol GMnf.REZAN Î0.4N ca mea a fost preţuită Deasemenea au fost premiaţi din partea
de bază să desfăşoare cu accşli membri mai mobilizatoare, cu atât în jurul birou corespondent voluntar înalta distincţie pe care mi-a acordat-o eecţiei învăţământ a raionului Brad, cu
de partid o muncă sistematică, perma­ Iui sc va slrânge un activ tot mai puier-. partidul şi guvernul nu mi s’a dat numai sume între 100-300 lei: educatoarea Belei
nenţă, pentru ridicare nivelului lor poe­ nic, mai călit, mai experimentat, pc care Brigăzi fruntaşe
tic, ideologic, să dezbată cu cî principa­ sc va puteu sprijini în toate acţiunile. Aşa, pentru munca mea ca şef al secţiei de în­ Irina din Ţebea directorul Ion iţă Alecu
lele probleme ale politicii de partid, să-t de pildă, biroul organizaţiei dc bază dela în extracţia cârbuneiui văţământ ci şi pentru cea din timpul când din Buceş. profesorul lordache Ştefan din
atragă la participarea activă tu rezolvarea fabrica „Elcctroaparalaj’* din Bucureşti, pro eram invâţător, apoi director al şcolii din Ribiţa şi mulfi alţii
prob’emelor politice, economice, sociale. punându şî să obţină lichidarea asalturilor Ţinem mineri ai minei Lupeai, conştienţi
Sprijinindu sc pc un asemenea activ, iu producţie — care frânau crcşlerea pro de sarcinile importante cc le revin în ex­ Colectiviştii din Daia în fruntea acţiunilor
diictivilâ-ţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii tracţia cărbunelui. ob;m minunate succese
organele şi organizaţiile de partid îşi vor
produselor — a dat sarcină unor tovarăşi în munca lor de fiecare zi. pentru contractarea de animale
întări legăturile cu masa membrilor dc
inimoşi şi competenţi să studieze problema Astfel, minerii iiletnişli t a : Tenclie D>-
partid şi cu masele largi de oameni ai
muncii, îşi vor îndeplini dm cc în ce mai cu ajutorul aflor membri de partid şi al milrie, Şlefanciuc Adam, Bula Şleian ş: Gospodăria agricolă colectivă din Daia, lului, gospodăria agricolă colectivă „flîe
munoitori'lor şi tehnicienilor lără de partid raionul Sebeş, a intrat în al patrulea an Pintilie*' din Daia a primit drept avans
bine rolul de conducători ai maselor In alţii, folosesc din plin cele 8 ore de mun Oster Elena şi-a găsit mediul favorabil
Pe baza propunerilor făcute de aceştia, b> aI existenţei sale. An de an colectiviştii de suma de Ici 16.405, urmând ca la pre
lupta pentru construirea socialismului şi că. şi aplică melodn sovietică Kotlear Da calităţilor ei în mijlocul muncitoarelor dsla
roul a luat măsuri concrete, rezolvând cu nici, trecând cu ho târî re pragul greutăţilor, darea animalelor să primească diferenţa
ridicarea nivelului dc trai al oamenilor torilă acestui fapt ci au reuşit să-şi depă „Teba", acolo unde zumzetul maşinilor dau
succes un ş»r de probleme anevoioase. şească în primele zile ale lunci lanuare au luptat pentr'u lărgirea şi înflorirea gos­ până la 57 645 lei.
;
muncii dela oraşe şi sate. Activul de par­ glas vie{ii not, acolo unde omul cu voinţă
Luând cuvântul cu ocazia încheierii con­
r
tid va deveni principala rezervă de cad e Un mare a>port poate da 2ctivul în por­ normele între 15-23 In sulă dând pesie v podăriei lor. Şi munca colectiviştilor din tractelor cu cooperativa, tovarăşul Damian de neînfrânt se situează deasupra cifre'or
Daia, după cum era şi de aşteptat, n’a. ră
pentru întărirea conducerii organizaţiilor nirea şi buna desfăşurare a diferitelor ac plan zeci de tone dc cărbune de plan. Aceasta este Oster Elena, munci-
■de partid, de stat, ecoiomice şi cbşteşl ţinui In legătură cu extinderea unor ini­ Dela începutul lunii Ianuarie, brigada d« mas în urmă cu rezultatele. Tarlalele gos Mihăili preşedintele gospodăriei şl tova­ loarea care lasă în urmă normele, lucru
ţiative în întrecerea socialistă, realizarea tineri mineri condusă de tânărul Bodn loan podlriei lucrate cu tractoarele şi maşinile răşul Hăprian loan din consiliul de condu pentru care în Martie 1953 i-a lost confe­
Se ştie că în jurul fiecărui comitet rc S Al.T.-ului, culturile îngrijite cu grijă după cere, şi-au luat angajamentul de a sprijini
gional, raional sau orăşenesc de partid de economii, ridicarea calificării profesio­ a dat peste propriile lor norme pesic 20») toate regulile ştiinţifice, au adus belşug in valorificarea prin cooperativă şi a altor rit titlul de fruntaşă între (runlaşe — ti-
nale ele In sectoarele mai slabe ale pro­ tone cărbune Wci tinerii dela sectorul VII :lul de stahanovistă.
trebue să e.xisle un activ de partid, for- gospodărie şi în casele colectiviştilor. produse.
mzt din secretari ai principalelor organi­ ducţiei trebue trimişi comunişti de nă­ al minei Lupenî nu se lasă mai prejos Rondele bogale smulse pământului cu pri­ „Muncitorii ne trimit cu prisosinţă rndu! E greu de redat prin cuvinte mulţumire*
dejde — ccî mai potriviţi pentru sectorul Tineri ca : Lenstan loan. Ciculian Filnret tovarăşei Oster Elena, azi când grija parti­
zaţii dc bază. comunişti cu munci dc con­ cepere, au permis coleclîviştilor din Daia muncii lor din fabrici şi uzine, lucru pen
respectiv — în stare să ajute membrilor Clvitarici S la vom ir şi alţii. îşi depăşesc dului. căldura tovărăşească a celor cu care
ducere în organizaţiile de masă, întreprin­ să şi dezvolte şi ramuri anexe. Creşterea
de partid şi muncitorilor fără de partid de în fiecare zî sarcinile de plan înlre 30—4? Iru care noi ne străduim să le trimitem lucrează laolaltă o simte mai vie. mai a-
deri. gospodării colective, instituţii, sta- animalelor a constituit alât pcnlru condu produse vegetale şi animale de care ei au
aci la îmbunătăţirea rapidă a situaţiei. la sută. pronpe. Dar dacă nu-şi manifestă mulţumi
hanovişti, fruntaşi în muncă, specialişti cere cât şi pentru membrii colectivei o prea trebuinţă — au spus cei doi colectivişti
din diferite domenii dc activitate cie, Sarcini deosebit de însemnate revin ac­ Popesc tt Vasitc, Purdttja Dumitru cupare de frunte, astfel că holărîrea pri Faţă de grija ce ne-o poartă partidul noi rea prin cuvinte, ea şi o «rată prin iscu­
activ pe care comitetul dc partid trebue tivului de partid in aplicarea politicii corespondenţi voluntari vind noul sistem al contractărilor de ani vom lupla cu tot elanul pentru ducerea U sinţă. prin realizări. Bună tovarăşă cu reie
să se sprijine în mod nemijlocit, să-l con­ partidului la sate Pe activ — cei mai male cu cooperativele ŞÎ organele de sta! îndeplinire a tuturor ciarcin’lo<r“. trei inaş ni la care lucrează şî a căror
voace in adunări, să I consulte asupra cc activi şi mai devotaţi comunişti, care în Din autoimpuneri i-a găsit în stare să răspundă cu cinste Exemplul colectiviştilor din Daia a fost taine le cunoaşte In amănunt, cu privire
lor mai importante probleme, să-l atragă ţelcg cel mai bine linia partidului şi :> măsurilor luate de partid şi guvern In ve urmat de o seamă de ţărani muncitori din atentă, cu mâini îndemânatice, tovarăşa Os­
la elaborarea hotnrîrilor şî Ia controlul în­ apî-ică cu holărîre în viaţă — trebue să In comuna Romos, raionul Orâştie, jâ derea creşferii nivelului de viaţă al tuturor ronrjn-Ue şi satele raionului Numai ţăranii ter Elena stârneşte cu adevărat admiraţie.
: r
deplinirii lor. sc sprijine b - oul organizafei de bază rănii muncitori au construit din auloimpu- celor ce muncesc. din Poiana au contractai 40 de miei şi 17 Stahanovista Oster care ca şi în cursul
pcnlru a convinge ţăranii muncilori să st* neri în anul 1953 un local de şcoală ele inului trecut, păşind în noul an a menţi­
Pentru realizarea sarcinii puse dc Ple­ Adunarea generală a gospodăriei a liotă O', iar cei din Roşia de Sec-nş aj încheiat
unească de bună voie în gospodării co­ mentari de ciclul II nui graficul realizărilor cifrelor de plan ta
nara din August 1953 a CC a! P.At.R rit In unanimitate contractarea de animale 34 contracte pentru bovine şi 8 pentru
lective sau întovărăşiri, pentru a anlreno Noul local, ridicat până Ia I Ianuarie 190 la suîâ, este sbmată de tovarăşele ci
este necesar ca tn acelaşi limp, în jurul pe toţi membrii de partid să fie în fruntea în roşu sub acoperiş, csle compus din trei cu organele stalului Datorită acestui tucru înrcî. de muncă, iar dârzenia ei îndreptată spre
liecărui birou dc organizaţie de baza, acestei acţiuni. Comuniştilor fruntaşi la săli de clasă, şi o cancclu/lc. numai înlr'o singură zi la cooperativa din Realizările ob(inu!e in raionul Sebeş in cucerirea de noi succese, serveşte tuturor
Daîa au fost contractaţi 16 boi pe care ce priveşte contractările de animale, consti-
sa se strângă un activ dc partid, pe predarea cotelor trebue să li se dea sar- In munca de construcţie a noului local colectiviştii s'au decis să i predea în greu lue punctul de plecare spre noi succese un viu exemplu.
care biroul să se sprijine în întreaga cino să antreneze pe loţi membrii de dc şcoală au lost antrenaţi toţi cetăţenii tale de 12810 kg. — această cifră cuprin în lupta pentru aprovizionarea în bune
pariid şi ţăranii muncilori fa îndeplinirea cinstiţi din comună In muncile voluntare
sa activitate, cu care să muncească per­ zând un însemnai spor de greutate dela condiţîuni n muncitorilor din marile între Pentru o bogată
obligaţiilor faţă de stal Comuniştii care care s'au efectuat pentru construcţia şena-
manent şî din sânul căruia să for­ greutatea animalelor în ziua contractării. prinderi, a populaţiei dela oraşe şt sale recoltă cîe legume
cultivă pământul după regulile agroteh­ lei au depus eforturi deosebile secretarul
meze cadre de nădejde. Forţa organiza nice Ircbuc atraşi să sprijine birourile orga­ organizaţiei dc buză loani Simion, ţăranii Pentru cei 16 boi, la încheierea contrac şi a industriei alimenlare, cu malerii prime
Pentru o mai bună aprovizionare a oa­
ţiei de bază conslă în capacitatea cî dc nizaţiilor de bază în vederea aplicării agro- muncilori Baba loan (Bogalelui), Rafilui menilor muncii cu legume şi zarzavaturi
a activiza masa membrilor de parlid, de minimului de către masa |arnnilor munci­ loan, Nicu loan, Rtisu Gheorghe. precum Un nou sortiment Secţiunea ag-icolă a rabinului Brad a ini­
tori
a conduce şi a mobiliza pe oamenii muncii şi directorul şcoalci elementare şi invă Pentru anul 1953 întreprinderea „Ar­ Muncitorii şi tehnicienii întreprinderii ţiat introducerea tn legumicultura a meto­
Activul din jurul biroului organizaţiei de ţâtorul Bnsarab Gheorghe. deleana’’ din raionul Sebeş a fost plani­ ..Ardeleana" încheind cu succes sarci­
la înfăptuirea politicii partidului. Este lim­ dei sovietice de tnsămânţări duble Astfel,
bază trebue să joace un rol însemnai In Oamenii muncii din satele raionului no.< ficată să producă un singur articol: şep­ nile planului de producţie pe anul 1953. tn toamna anului 1953 s’au însămânţat în
pede însă că biroul organizaţiei de bază tru pot şî trebue să ia exemplu dela ce
fint>unălă|irea muncii organizatorice şi po ci din pâslă In urma cererii DG I.L.M au pornit cu avânt sporit şi cu mai raion 5 ha ceapă, 5 ha. spanac. 2 ha sa­
nu poate lace faţa cu succes acestei sar­ făţemi comunei Romos.
lîtice de partid. Unor tovarăşi cu nivel m ii însă, întreprinderea a produs peste plan multă râvnă în muncă în anul 1954 în­ lată.
cini dacă nu se va sprijini în primul rând Construcţiile ridicale prin auloîmpuneri o însemnată cantitate dosuri pentru pă­ tregul colectiv este hotârît să răspundă cu
ridicat li se poate încredinţa sarcina să Acestea reeoltându-se în primăvară, tere­
pe un activ compus din comuniştii cei mai sunt menite să înfrumuseţeze satele raio lării rurale şi plapome. cin&te măsurilor plenarei lărgite din 19-
ajute în muncă unui mrga liza lor de grupă, nului nostru şi să contrîbuc în acelaş timp Plapomele au fost un articol nou pus nul va rămâne liber pentru a fi însămâţat
devotaţi şi mai capabili. 20 August 1953, dând produse maî multe
să sprijine conducerea unei organizaţii de la ridicarea nivelului material şi cultural al în fabricaţie de întreprindere, care fiind cu legume de toamnă.
Unele birouri de organizaţii de bază au şi de mai bună calitate pentru ridicarea
masă Celor mai pregătiţi şi mai activi maselor. mult căutat, în anul 1954 s'a primit sar­ Pentru irigarea gTădinîlor de zarzavat din
dobândit o experienţă pozitivă în munca !. POPA cini de plan pentru fabricarea în serie nivelului de viaţă al tuturor celor ce raion s’au construit din resurse locale 6
dintre agitatori trebue să li sc dea sarcina
cu activul. Totodată, adunările dc dare ^ corespondent voluntar a acestui nou sortiment, muncesc. roti bulgăreşti.
să împărtăşească celonlalti agitatori experi­
de seamă şi alegeri ca-re s‘au desfăşu­
enţa lor. Comuniştii care au o pregătire
rat recent tn organizaţiile de bază au *-
politică culturală, tehnică mn.i in altă Ire-
lâlat că in multe cazuri rezultatele ncsa- păşit pe drumul ocrotirii sănătăţii celor ce muncesc
bue antrenaţi să ţină conferinţe în faţa ma
tislăeătoare în munca de partid se dato-
sclor. Alultor ţărani şi muncitori le a lo.sl curmat şcoala de surori auxiliare ce a funcţionat
resc tocmai lipsei unui asemenea activ în
Biroul organizaţiei dc bază trebue să firul vieţii de diferite maladii, liind com­ in oraşul Sebeş Această şcoală a început
jurul bi-rourMor sau muncii sporadice dusă
se sprijine sistematic pe cci mai buni din­ plect lipsiţi de asistenţă medicală în tim U 4 Iulie 1953 şi si a terminat cu succes
de birouri cu activul. pul regimului bui^ghezo-moşieresc din ţara cursurile la 23 Decembrie acelaş 3n, timp
tre propagandişti pentru a îmbunătăţi în
Unele birouri de organizaţii de bază noastră Oblojindu-şi singuri rănile prove­ • n core elevei** şcolii 3u lost instruite de
vâjămânlui de partid, pentru a ridica ni­
îşi închipue că sarcina formării aclivu nite în timpul muncii pe moşia cutând cei mai buni medici, care au izbutit să le
velul politic al luluror comuniştilor. mpregne2e acestora cunoştinţe temeinice şî
lui a îost rezolvată dacă întreaga muncă moşier sau fabricant, care numai grija pro
Metoda încercată dc educare a cadrelor lecţiei muncii nu o avea, sau căutându-şî durabile Doctori ca Zeîcu Ileana. Dicu
de partid este dusă, in afară de membrii
este critica şi autocritica Birourile orga­ sănătatea pe îa doftoroaîc pentru a le des­ Iulian şi Dîmitrovici ştiind să se apropie
biroului, de alţi câţiva tovarăşi Un ase­ cânta, rănile se infectau, boala care nu cu stăruinţă de eleve, predându le la un
nizaţiilor de bază Ircbue să luple pentru
menea mod de a înţelege activul este însă era combătută cu nimic făcea progrese şi nivel corespunzător, au contribuit In bună
dezvoltarea criticii şi autocriticii.
cu totul gieşit, aci nefiind vorba de un de aici venea sfârşitul. Chiar dacă unii măsură ta mărirea interesului elevelor, au
O importanţă primordială în educarea întărit încrederea acestora în cunoştinţele
activ de partid, ci de un grupuleţ rupt de oameni ai muncii mai aproape de oraşe
comuniştilor o are înarmarea lor cu învl ajungeau la medic, apoi consultaţiile cran însuşite, fapt care le va lace să pornească
restul membrilor organizaţiei Un adevă
lătura marxist leninistă. Birourile organi­ extrem de costisitoare iar prescripţiile me cu paşi siguri In munca ce li se va în
ra't activ de partid este numai acela caro dicale erau greu de urmat din cauza pre credinţa.
zaţilor de bază îngrijindu se de î.icadra
ajută la ridicarea întregii mase a membrilor (ului ridicol al medicamentelor. Stăruinţei propunătorilor, elevele î-au răs­
rea In învăţământul de partid a membri­
de partid la luptă fictivă pentru realizarea Regimul noslru de democratic populară a puns cu vă.lilă râvnă la învăţătură Prin-
lor ^i candidaţilor de partid trebuie să ■ re cele care au depus o stăruitoare mun-
politicii partidului vând în centrul preocupărilor grija (aţă dr
urmărească cu o deosebită atenţie cum om. a ridicat problema sănătăţii publice •'ă pentru acumularea cunoştinţelor sunt :
Din activul de partid care trebuie să
muncesc pcnlru ridicarea nivelului lor poli­ In rangul de problemă de stat, dând o deo 'Vebcr lohana. Arnâu Ana, Burdul Livia,
existe in jurul biroului organizaţiei de sebilă atenţie lărgirii numărului persona­ Boleş Sofia, Săliştean Elena şî altele, care
tic şi ideologic aceia dintre ei care con­
bază fac parte în mod firesc membrii şi lului medico sanitar şi construind o În­ ■iu obhnut media 5 la toate materiile
stitue activul pe care se sprijină. O preo
candidaţii de partid care luptă cu însu semnată reţea de localuri, de spitale şi sa­ Eri eleve ale şcolii de surori auxiliare,
cupare deosebită trebue să aibă organiza­ Sănătăţii oamenilor muncii, partidul şi guvernul patriei noastre ti acordă oi izî în câmpul muncii, tovarăşele care au
fleţire pentru înfăptuirea politicii parti­ natorii. Totodată prin lărgirea industriei deosebită atenţie, acest lucru rceşind din măsurile luate pentru crearea de noi
ţiile dc partid pen-tru ridicarea nivelului farmaceutice, care a permis o însemnată re­ urmat această şcoală sau adăugat numă­
dului. care dau dovada de combalîvita'e spitale, preventorii, sanatorii, dispensare etc., precum şi din lărgirea reţelei şcoli­
politic şi ideologic al acelor comunişti care ducere la preţul medicamentelor, acestea rului acelora care luptă pentru preve­
şi intransigenţă laţă de duşmanul de clasă lor de pregătire a personalului medico-sanitar. nirea şi tratarea maladiilor, asigurând ma­
au cunoştinţe de specialitate — staliano- au devenit ta îndemâna oricui. In clişeu: Elevele şcolii de surori auxiliare din Sebeş la practică; eleva Bur­
şî faţă de stările de spirit înapoiate, frun Una jin măsurile In caîe se reflecta rilor şantiere ale construcţiilor paşnice din
vişti, ingineri, specialişti. duf Livia aplică tratamentul necesar unui suferind.
taşi in producţie şi stahanovişti, ingineri grija partidului şi guvernului pentru să­ tara noastră braţe de muncă robuste şi
şi lehiHciejii care lucrează cu râvnă şi en­ (Continuare în pagina 2-a) nătatea celor ce muncesc o constitue şi viguroase.