Page 20 - 1954-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r 5

Pe marginea consfătuirilor cadrelor didactice Cercul dramatic Pentru un larg şi puternic aciiv de partid!
al minerilor (Itamare din pap. l-a) activului de partid, orgia.lizaţiile de partid
In ziua do 9 Ianuarie, lucrările cons­ îmbunătăţirea procesului de Învăţământ O problemă de ordin general ce a eşit Activând In cadrul clubului nov construit, au sarcina de marc însemnătate de o
Munca
sarcina
fătuirilor cadrelor didactice au fost în­ tn cea de a doua jumătate a anului şco­ In evidenţă cu prilejul consfătuirilor este ceicul dramatic dela Petrila s'a îâcul cu­ organizaţiei cu de activul fn esle ansamblu, a biroului crea fn Jurul lor un larg activ Uri .le
fie­
bază
cheiate. învăţătorii şi profesorii partici­ lar, verificarea cadrelor didactice, apli­ supraîncărcarea elevilor cu teme pentru noscut prin activitatea rodnici ce o des­ partid dn rândurile muncitorilor, ţăranilor
panţi la consfătuiri, au plecat dc aici carea celor mat bune procedee metodo­ acasă, precum şî repartiţia nejustâ a ma- căruia dintre membrii biroului şi a secrc muncitori. Inteitadualdor alaş2ţ cauzei partt-
făşoară El a prezentat nenumărate pro tarului organizaţiei. Comitetele regionale, d'jlul, care dovedesc prin fapte voinţa
inarmaţi cu noi cunoştinţe pedagogice, cu logice prin extinderea şl popularizarea lonatulul didactic pe şcoli Cadrele noas­ grame atât tn mijlocul minerilor din loca raionale şl orăşeneşti dc partid au dato­
noi metode de muncă. metodelor bune folosite de cadrele di­ tre didactice vor trebui să analizeze cu titale, cât şi In deplasările «feduale ria de a 'controla şi a e.iallza periodic fe­ lor de a contribui la realizarea ci Astlel,
Spre deosebire de consfătuirile din Sep­ dactice fruntaşe şl înlăturarea greşelilor multă grijă şi sâ chibztuascâ asupra nu­ organizaţiile partidului Işi vor spori lori*
al
dramatic
cercul
In
tinerii
tembrie, actualele consfătuiri s'au marcat avute până acum — vom constata câ nu mărului de teme pe care le dau copiilor clubului prezent, Petrila din prinlre caro mineri lul cum birourile organizaţiilor dc bază Si combativitatea, se vor lega şi mal strâns
din
—
printr'o mal bună organizare, prlntrio peste tot s’a simţit din plin preocuparea pentru acasă, cunoscând că aceştia sunt realizează sarcinile stabilite de Plenara de mase, işl vor îndeplini şi mai bine rolul
mai precisă orientare, iar discuţiile pe secţiilor raionale faţă de buna reuşită a In plină dezvoltare fizică.. 63u ajutori ca Diţulescu Nicolae, Dinu loan. CC. fn privinţa muncii cu activul, de * lor de conducători politici ai maselor (n
secţii şi la referatele secţiilor de învă­ consfătuirilor Secţiunile de învăţământ vor trebui pe Mimase Angliei, Ştefan Aurellan şl alţii, lua mă&unlc necesare penlru ridicarea ei lupta pentru trlumlul socialismului tn pa­
prcgătasc punerea In scenă a piesei tn pa­
ţământ, se caraclerliează a fi la un nivel Faptul câ referatele prezentate de şefii viitor să repartizeze în mod Just mste- tru acte şi 6 tablouri — „Vocea» Americii". la un nivol mai înalt. tria noastră.
mal înalt, făcând In acesta privinţă un secţiilor raionale de învăţământ nu au rialul didactic, să-şi îndrepte atenţia şl In acelaşi timp cu creşterea Şi ciUrea */ Articol apărui In „Scânteia" Nr. 2869
salt calitativ. Ajutorul comitetelor raio­ (ost suficient documentate, a reflectat în asupra şcolilor mai îndepărtate care au Teatrul de Stal Valea Jiului din Petro­
nale de partid s'a simţit peste tot mod neîndoios câ aceştia nu au avut o mai puţine posibilităţi în această privinţă. şani. s»prijlnâ în mod permanent activii**
Numărul mBie de participanţi la discu­ preoonpare in a strânge cât mai mult Necesitatea eşirilor pe teren, a îndru­ toa cercului dramatic al minerilor din Pe­ Problema colectărilor
tovarăşul
scop.
Satmuri
acest
ţii a dovedit Interesul crescând pe care il şi mal bogat material de pe teren. Din mării şl controlului din punct de vedere trila. In din partea teatrului, recomandă
Gheorglie,
manifestă cadrele didactico faţă de îm­ referatele prezentate a -reeşit In mod clar metodic, din parlea secţiei de învăţământ în discuţia deputaţilor raionali
bunătăţirea procesului de învăţământ, câ secţiile de Învăţământ din raioanele a sfatului popular regional şl în special piesele ce urmează să le interpreteze tine­
faţă de formarea unei educaţii comuniste noastre nu cunosc suficient activitatea dm partea secţiilor raionale, a rezultat ri artişti amatxri. asislâ la repetiţii şi di In ziua da 14 Ianuarie ac, deputaţii oale nu au (ost exitlnso peste tot, nu a
i tinerelului şcolar. ce se duce pe teren. clar din numeroasele discuţii purtate pc îndrumări preţioase asupra desfăşurării pro­ raionului Orăştie a'au Întrunit in prima existat o strânsa colaborare intre statul
Punăndu-se In discuţie referatele pre­ Brigada constituită de secţia de învă­ această temă gramului şi amenajării decorurilor. sesiune de constituire a sfatului popu­ popular raional şt organele CSC. Tova­
zentate de şefii secţiilor raionale de în­ ţământ a raionului Petroşani, încă la în­ E deadreptul condamnabila situaţia dela Un deosebit talent dovedeşte în cadrul lar raion»l, Incepându-şi munca încredin­ răşul Boco Dumitru, Împuternicit C.S C
văţământ, cadrele didactice au scos in ceputul anului şcola-i, pentru culegerea Alba luiia, unde sunt şcoli cum este cercului dramatic, tânărul Avasiloaiei Ari ţată lor dc eâtxe cei ce iau ales 1% 20 al raionului, nu a efectuat un control sis­
evidenţă faptul câ aceste referate au fost datelor de pe teren in vederea consfă­ cea din Berghin, cane n’a fost îndru­ stoici, care lucrează la mina Petrila. Dea Decembrie 1D33 tematic asupra aparatului său, pentru a
cu mult mal cuprinzătoare, mal ample, tuirilor din Ianuarie, nefiind controlată de mată şi controlată din anul 1949, iar semeni te străduiesc în interpretarea ro­ După validarea mandatelor celor 50 de vedea In ce măsură tjl fac datoria cel In
mai analitice din punct de vedere al tra­ către secţia de învăţământ a raionului şi cea din Meteş din anul 1950. Aici lurilor. tinerele Chila Elena, Stoica Ma-rio, deputaţi Meşl, s'a trecut la alegerea nou­ subordine.
tării problemelor fnstructiv-educarive, dar nelâcându-se nicio analiză despre felul Inspectorul Coman loan, tn loc să ducă Cotea Elena, MarinlcJ Elena şi altele. lui comitot executiv raional şl a comi- In discuţiile lor, deputaţii au criticat
tn acelaş timp au (ost lipsite de o te­ cum această brigadă îşi desfăşoară acti­ muncă de îndrumare şi control pe te­ MORARU MARIA slunllor permanente. Au (ost propuşi şi aspru vechiul comitet executiv raional
meinică documentaţie vitatea, ea a devenit in cele din urmă ren. se ocupă in primul rând de „grija corespondentă votanta:ă aleşi în unanimitate, pentru a face parte $1 au făcut noi propuneri noului comitet,
In buni parte referatele prezentând bi­ un fel de ..sperietoare" pentru cadrele sa personală” ; aceasta dovedlndu-o chiar din noul comitet executiv al sfatului pentru a lupta impotriva oricărei atitu­
lanţul celor două pătrare (in olară de şl cu prilejul consfătuirilor, când a doua popular raionaJ, un număr de 13 deputaţi, dini de nepăsare în ceeace priveşte sar­
didactice. Profesorii componenţi a aces­
Hunedoara), s*a constatat că in cel dc al tei brigăzi, necontrolaţi in activitatea lor zl în loc să controleze cum se desfăşoară Câteva procente printre care tovarăşii: Antal Ştefan, Ca- cina îndeplinirii Integrale a planului de
doilea pătrar calitatea învăţământului a au devenit îngâmfaţi şl in loc' să des­ activitatea pe secţl), a găsH de bine să sandrea Mihai, Dan Ilie, Suciu Lucreţla, colectări la toate produsele vegetale şl
crescut, iar numărul de elevi rămaşi co­ făşoare o muncă cu folos, au desfăşu­ serbeze pe „Sfântul Io*n'\ La biblioteca sătească din comuna Geoa- Vlad loan, Rusu Petru, etc. animale.
rigenţi a scăzut. In general referatele şe­ Colaborarea şl ajutorul reciproc, lata giu, raionul Orăştie, In trimestrul IV al Sesiunea a ascultat apoi o dare de Propunerile făcute de deputaţii Pârva
rat o muncă de mântuială şi din fugă.
filor do secţii au fost pătrunse de spirit Feluj dc organizare şi de deplasare a o cheie a obţinerii succeselor noastre. In anului trecut, activitatea cu cartea s'a îm­ seamă a vechiului comitet executiv ra­ Aron, Casardrea Mihai, Nistor Adam, Dan
critic şi autocritic Ceeace a reeşlt insă acestei brigăzi a lăsat mult de dorit' La multe şcoli aceasta există şi cadrele ti­ bunătăţit tn mod simţitor. ional, asupra îndeplinirii colectărilor pe Ilie şi alţii au fost deosebit de preţioase.
din discuţii e că arma criticii a lost în­ Aninoasa, spre exempîu, numărul celor nere primesc din plin Îndrumări şi sfa­ Numărul muncitorilor Înscrişi la biblio­ anul 1953. Deputatul Rusu Petru a arătat Ţinând seama de aceste propuneri, se­
dreptată aproape tn întregime spre ca­ din brigadă care au partloipst la lecţUie turi dela cadrele cu mai multă experien­ tecă a crescut faţă de trimestrul III *1 în darea de seamă, că, datorită efortu­ siunea a întocmit un proiect de hotârîrl
drele didactice şl In Infimă măsură spre ţă pedagogică In multe şcoli instruc­ anului cu 300 la sută. al ţăranilor munci­ rilor depuse de către organele de partid care a fost votat in unanimitate. Proiec­
dela clasă, a fost cm mult mai mare de­
organele de control superioare ; Iar spi­ cât numărul cadrelor dldoctice existente torii de pionieri oolaboreazâ cu conduce­ tori cu 320 Ia aulă. al tehnicienilor » şl de stat, planul la colectări lo produc tul stabileşte că noul comitet cxedutlv
ritul autocritic a fost pe alocuri dulceag la şcoala respectivă. rea şcolii, sprijină măsurile luate de co­ funcţionarilor cu 110 Ia sută, al elevilor sele: grâu, secară, ovăz şi lână a fosi raional va Îndruma comitetele executive
şl formal. Deassmeni referatele nu au Modul defectuos in care a lucrat aceas­ lectivele de învăţători şl profesori pentru cu 300 la sută îndeplinit în întregime. comunale, ca până la data de 30 Ianua­
cuprins felul şi tn ce măsură hotărîrile tă brigadă s’a reflectat şl în raportul ne- Întărirea disciplinei în'şcoală, pentru Im- Biblioteca sătească din comuna Geoaglu In munca de colectarea laptelui s'au rie 1954 să termine de efectuat descăr­
luate In consfătuirile din Septembrie ou documenlat al tovarăşului Feher, şeful bunătăţirea procesului do învăţământ numără astăzi peste 220 cititori perms situat fruntaşi pe raion comunele Mâr- cările do cote fn Jurnalele colectorilor,
fost duse la îndeplinire De altfel hotări- secţiei de învăţământ al raionului Petro­ Dacă Liceul de fete din Alba Iulla a nen|i a» bibliotecii tineşti, Turdaş şi Orăştie ; la colectarea pentru a se cunoaşte evidenţa restanţelor ;
rile luate in consfătuirile din Septembrie şani, care pe baza unor chestionare bi­ găsit de cuviinţă sâ refuze împrumutarea Numărul cărţilor, broşurilor şi al rev'i- cărnii, comunele Balşa, Cugir şl OrăşLte, sâ se analteors fiecare gospodărie restantă
Sn mare parte n'au fost concrete, pe ter­ materialului didactic solicitat de Casa tar la colectarea cartofilor, comunale şi pe baia planului de muncă a colecto­
rocratice trimise ia şcoli, pe baza unor IcJor Împrumutata dela bibliotecă In iri-
mene, iar o parte din secţiile de Învăţă­ pionierilor, dovedeşte lipsa unui spirit MârtlneşiI, $ibat, Turdaş, Romos st altele rilor sâ se ia măsurile concrete Cel pu­
Informaţii luate dela cadrele didactice, mcslrul IV, a crescut deasemeni considn
mânt (Alba şi Orăştie) nici n*au trimis tovărăşesc, unilateralitate în vederi, e- Organizaţiile de bază săteşti au antre­ ţin odată pe lună, comitetul executiv ra­
pe baza dateloT primite dela brigadă, rabil la|â de trimestrul III al aeeluiaş an
aceste hoLâriri şcoMior. lată un motiv pen­ a socotit că e suficient sâ întocmească golsm şl subapreciere E lăudabilă voinţa In trimestrul IV s'au distribuit cu 135 la nat în acţiunea de colectări un mere nu­ ional va cere dări de scamă sfaturilor
tru care o bunâ parte din lipsurile scoase cu cane profesorul Vabirovschl dela Si- măr dc agitatori Smpârţindu-t pe sectoare populare comunale, analîzfindu-le artl-
referatul secţiei. sută mal multe cărţi ideologice şl politice
la iveolă in consfătuirile din Septembrie bot se pregăteşte pentru a termina a şi rezultatele au dovedit rodnica tor ac­ ’.'itatoa în problema colectărilor
Secţiunea de învăţământ a sfatului cu 44 la sută mai multe cărţi tehnice, cu
au dăinuit şl mal dăinuie încă. doua facultate, dar e condamnabilă în­ tivitate. Iată unul din numeroasele exem­ Deasemenl, se vor cere dori de seamă
popular regional va trebui 9â la neîntâr­ 44 la sută mai multe cărţi de agricultura
gâmfarea, autoaprecierea, lâudarea de sine ple ale muncit cu masele în problema şi împuternicitului CSC iar colectorii
In oraşul Orăştie nici până acum casa ziat măsuri impotriva acesLul birocrat şi cu 152 la sută mal multe ciril de lite­
comite­
seamă
dări
in
pionierilor nu este deschisă. Şi în aceas­ şi comod. împotnia acestui om care in loc pe care o manifestă cu orice împreju­ ratură colectărilor Tovarăşul Peştereanu bavâ Sa- vor facc executive de ale sfaturilor faţa populara
organizaţiei
moilă,
secretarul
telor
din
de
tă privinţă foarte Just a arătat instruc­ să meargă pe teren sâ îndrume cadrele rare, şi când nu ui1â sâ apună câ el a Dela biblioteca sătească din comuna Geoi Orăştioara de Sus, pnn acţiunea între­ comunale In urma acestor dări de sea-
toarei superioară de pionieri dela şcoala didactice, foloseşte un sistem propriu de terminat o facultate şi urmează pe a giu In trimestrul IV al anului trecui stau prinsă împreună cu comuniştii şi r.gita- mS s? vor lua hotârîri, care apoi se vor
de băieţi din Orăştie. cum că şi la cons­ informare a ceeace 9<* Întâmplă pe teren, doua. fără să împrumute din cunoştin­ distribuit In total cititorilor 1020 cărţi, bro controla cum sunt ele îndeplinite
ca
reuşit
fătuirile din Septembrie ca şl acum. to­ prin convocarea unei şedinţe săptămânala ţele şi experienţa sa şi cadrelor tinere şuri şi reviste. toru 3 locali, a 1—3 Noembrie numai in prin termen In proiectul de ho'.ăriri sunt arătate
de
zile,
1953.
lă­
varăşei Mosin. şeful secţiei de invâţă- cu directorii şcolilor din raion. ce se găsesc la şcoala respectivă murirea cetăţenilor sâ fie colectate GOOO fi sarcinile căminelor culturale din ra­
mănt a raionului, s’a mulţumit să-şi facă Din cauze ştirbirii spiritului critic şl au­ A-ţi atribui titlul de director polilac al Pentru dezvoltarea kg de cartofi. ion, ale deputaţilor şi comisiilor de fe­
autocritica, Iar casa pionierilor sâ nu fie. tocritic. in cadrul secţiei de învăţământ şcolii, cum fece instructorul superior de
pionieri raionul Haţeg, în­ Un mare sprijin l-au dat In acţtuneu mei. cărora li se vor cere să-şi însuşeas­
deschisă. a raionului Petroşani s'au cuibărit o serie creşterii animalelor colectărilor, comisiile de femei tn frunte că un nou stil de rr.unefi tn toate do­
in această direcţie o mare lipsă — şi de lipsuri care dăunează bunului mers al seamnă a nîf^ţf cunoaşte sarcinile, a nu-ţl meniile de activitate. Inclusiv problema
r, socotim cea mal mare — o are comi­ procesului de învăţământ. Aici inspecto­ cunoaşte misiunea, a subaprecia in mod In urma aparaţiei L*|ii privitoare la mă cu responsabilele lor de pe lângă sfatu­ colectărilor. Ir mod special comislunea
rile populare comunale, cum ar fi de
tetul raional de partid Care a cunoscut rul Ferentz Mihai care răspunde de pro­ nepermis roiul conducerii directorului în şurile pentru dezvoltarea creşterii animale­ pUdă, tovarăşele Boierescu Matilda dela permanentă sgriccla raionali de colectări
de mult această sltuatte dar s'a mulţu­ blemele şcolilor minorităţilor naţionale. şcoală Instructorul de pionieri nu este lor, In anii 1954—1956. In Republica Popu Cugir. Cosobea Safta dela Beriu Hene- ore sarcina sâ studieze In med serios
mit şl el să-şi Iacă autocritica şi cu 39ta... In decursul acestui an n’a controlat şi director politic al şcolii, el este respon­ lari Română, secţiunea agricola a raionului gar Ravcca dela Vinerea. Bartoc Rafila problema colectărilor *1 st» vină cu pro­
basta. îndrumat nici o şcoală din raion. Dease- sabil cu educaţia comunistă a elevilor Sn Brad a început o susţinută acţiune pentru dela Turdaş şl altele, comisii dc (cmc! puneri. cerând comitetului executiv at
In cadrul consfăluirlor din T—8—9, Ia­ meni toverăşn Rusu dela sindicatul învă­ şcoală. ameliorarea raselor dc animale. Astfel. Io o îfrtnlui popular raional punerea lor în
nuarie, a c., organizarea muncii pe sec­ ţământului. Din analiza consfătuirilor a reeşlt că mare parte din staţiunile dc montă stau fruntaşe pe raion în toate acţiunile tre­ practică
la şcolile de 7 ani din regiunea noastră burilor obşteşti.
ţii o cunoscut — laţi de cele organizate O mare lipsă « multor referate pre­ adus vier» mangaliţa Şi berbeci dc rasă Darea de seamă a scos la iveală şi Sesiunea dc constiture a sfatului popu­
în Septembrie — un însemnat progres zentate dc către secţiunile raionale de în­ există încă lipsă de cadre calificate Acest ţigaic Densomcnca sta identificat tineret unele lipsuri în problem* colectărilor lar raional Orăştie a trimis apoi două
Expoziţiile oranjale in fiecare secţie şi văţământ, este că nu sau oprit asupra lucru este just dar in mare măsură se bovin mascul, dc rasă Pinlzgau pentru ne­ La unele produse de toamnă planul nu telegrame ; una eit-re C.C al P.MR. şl
mai bogate de cât In toamnă — in afara unor deformări anttştlinţiflce care mai datoreşte proastei orientări asupra re­ cesităţile staţiunilor de montă cât şi pen a fost îndeplinit, pentru câ nu a exista* tina comitetului executiv al Sfatului popu­
de raioanele Petroşani şi Haţeg care există încă In şcolile noastre. La Cricău. partiţiei de cadre In oraşul Deva. Iru crescătoria de tauri, care vo zprovi lar regional H\medo*ra. in care deputa­
spre exemplu, a fost necesar sâ sa o preocupare atentă din parlea vechiului
r.’au organizat aceste necesare expoziţii raionul Alba, spre exemplu, la Blâjeni, zlona cu reproducători de rasă superioară comitet executiv raional Metodele bune ţii îşi iau ongnjamentul câ vor Ii demni
— au dat posibilitate cadrelor didactice să raionul Brad şl in multe alte părţi, ele­ fărâmiţeze catedrele de Istorie, silinţele atât raionul cit şi fnlrcagă regiunea. folosite de unele 9faturi populare comu- de încrederea maselor
documenteze in mod practic felul cum au vii clasei a l-a sunt grupaţi pe cunoş­ naturale şl geografie! întrucât sunt prea Pentru adăposlirca reproducătorilor în cele
aplicat unele metode In procesul instnic- tinţe, unii fiind la o lecţie iar aiţit la mulţi profesori de acelaşi specialitate, tn mai bune condiţluni s'a început construirea
timp ce la şcolile de 7 ani sunt lipsă a-
tiv-educativ. altele — metodă combătută de noua pe­ a 3 grajduri modeme tn comunele Bu
semenea profesori Din faptele cooperatorilor meşteşugari
La secţia istone-geografie dela Orăştie dagogie. curcşci. Ribiţa şi Baia de Criş.
tovarăşul Suciu Simlon a arătat felul Din discuţiile purtate In Jurul refera­ Problema muncii de alfabetizare şi a Pentru ridicarea productivităţii şi com­
muncii de culturalizarea maselor au fost Câleva lirme modesta marcau pe atunci vele dm Halcg, Alba luiia şi Petroşani
cum foloseşte materialul didactic şi cae- telor şl pe secţii, a rezultat că secţiile
obiective care n’au scăpat nioi unui re­ baterea sterilităţii la vaci. fn curând va tn existenţa primelor nouă unităţi coopera In cadrul expoziţiei ce a lost organizată
tele de desen ale copiilor ; felul cum de învăţământ nu acordă importanţa su­
ferat In aceasta direcţie deşi sau obţinut cepe să funcţioneze o staţiune dc insâmân- liste meşteşugăreşti La Petroşani, Deva, la Deva, cooperalivele „Partizanul" Petro*
foloseşte Pantograful pentru mărirea hăr­ ficientă învăţământului preşcolar. {ări artificiale în comuna Baia de Cri*.
ţilor la tablă, Gnomonul, pentru a deter­ In cadrul organelor de îndrumare şl rezultate frumoase până acum, totuşi mal Pcntruca legea să fie cunoscută de cât B.na de Criş. Dohra şi Alba lulta. lunc «ani. .Crxşan" Brad şl oiţele, itu expus
mina direcţia liniei meridiane, dease­ control dela raioane, există încă multe exista încă lipsuri. O parte însemnată din ţionan cu 3 am In urină, cete dintâi sec minunate obiecte de mobilă populară, exe­
menl a arâLal felul cum foloseşte apara­ cadre care n'au văzut in acest an nici aceste lipsuri se datoresc şi sfaturilor mai mulţi |ăr.inl muncitori, se duce o sus­ ţii de frizerie, croitorie, cizmărie «i tâmplâ- cutate de cooperatorii meşteşugari Multe
populare care nu s’au îngrijit din timp ţinută muncă <le popularizare, prclcucrându-se rie, a căror membri lucrau in comun. In d<n acestea împodobesc acum casele locui­
tul pentru demonstrarea efectului presiu­ măcar o singură grădiniţă. Această sub­ legea în fiecare comună cu agilalonl. iar
nii laterale asupra formării de cute. L» apreciere s'a reflectat şî în rândul di­ să aprovizioneze cu combustibilul nece­ acum s începui să fie prelucrată cu mi­ Inlreaga regiune, numărul celor care pă torilor regiunii Hunedoara.
Deva, tovarăşul Achiţei, directorul şcolii rectorilor de şcoli care au neglijat In sar atât centrele de alfabetizare cât şi u- sele largi dc ţărani muneilori. arjlându-se Şiscră pe drumul . cooperaţiei meşteşugii Pe lângă caopcratncle meşteşugăreşti din
Fedagogice a arătat cadrelor didactice la med nepermis îndrumarea şi controlul nttăţile culturale. roşti, abia întrunea cifra de 40C Obiceiul regiune, ou fost organizate scc|ii pentru
Faptul că în aceste consfătuiri s'a ri­ Importanţa creşterii vilelor şi avantajele lucrului dc unul singur, se pâstiu co o Im deservirea populaţiei cu zugravi, instala*
secţiu de matematici. 3 metode de felul unităţilor preşcolare. Dlreotorul şcolii acordate de stat celor ce contractează crcj
cum so pot rezolva problemele de alge­ elementare din Gurasada, raionul llia. dicat mai mult ca oricând problem* Ieri şi îngrâşări de animale dltle dc nccjlcat; la confcc|n sau la sec lori. eteclrieteni. coşar!, dulgheri, ele.. Iar
bră pe cale de aritmetică La Sebeş, to­ nici n'a ştiut că este o datorie a sa de muncii de Îndrumare şi control, denotă ţiile de cizmărie, fiecare cooperator meş la S:merta şi Alba luiia s'ou amenajat şi
varăşa Mercheşan, în cadrul ciclului 1— a Îndruma şi controla (ciul cum grădi­ că tn această latură există lipsuri serioase, teşugar îşi lucra produsul încredinţat. Des pus in funcţiune, 2 noi oofdSrii Penlru
lipsuri care s’au resfrănt până jos in u- pre lucrul pe bandă, nici vorbă Primele dcslaccrea produselor dc încălţăminte, ta
IV, a arătat metodele pe care le foloseşte niţa işl desfăşoară activitatea Nereguli la autogara
la cl9sa I. cum se pregăteşte pentru lec­ O lipsă de seamă In privinţa Învăţămân­ nltâţile şcolare unităţi cooperatista iticşle-f'ieiircşli. exccu flrtid şi Alba luiia au luat fiinţă magozlno
ţii şl cum foloseşte materialul didactic tului preşcolar o are şi tovarăşa Andre­ Datorită folosirii organelor de indru-, I.R.T.A. din Deva Iau tn 1950 doar reparaţii mărunte şi * speciale destinata acestui scop.
La Brad, la secţia ştiinţele naturale şi le, care răspunde direct In cadru) sec­ mare şi control, atât dela raioane cât şl rareori comenzi particulare Un deosebit sprijin au acordat coopera­
meşteşugăreşti,
fizico-chimice s'au făcut experienţe de ţiunii de învăţământ a Sfatului popular dela regiune de către sfaturile populare l.i ultlmuJ timp. ta autobaea I R T A din Dtnlr'un începui mcdesl tivele regiunea noastră In ţărănimii muncitoare,
din
scopul
mat
unei
laborator, iar la Haţeg, tovarăşul Iliescu regional de această problemă. Tovarăşa in alte munci, în munci ce nu le apar­
dela Berlhelot. deşi cadru tânăr, a arătat Androne deşt a cunoscut foarte bine câ ţin şî pe alocuri datorită şt neglijenţei Deva, s'au (nrcglslrnt unele succese In ce- Au trecut ani dc atunci şi fala lucruri­ bune aprovizionări a satelor, cooperativele
Cum lucrează in orele de ajutorare a ele­ educatoarea Silagy Melentina din Znm manifestată faţă de această problemă de cace priveşte asigurarea transportului că lor sa schimbat mult. Dt-la 9, numărul coo dm Deva. Hunedoara. U*t«g. Alba luiia
vilor. mal bine de o Jumătate de lună 3 lipsit către secţiile de învăţământ, controlul lâlorilor Astlel, la maşinile care lac cursă pcrativclor a crescul I* 19. iar al coope­ şi Orad. au elecluat ^ ieşiri tn târguri,
şl îndrumarea cadrelor didactice a lăsat ratorilor a atins olrj de aproape 2000. expunând la cănzane produsele cete mal di­
Discuţiile purtate pe secţii — vioaie dela grădiniţă. Iar tovarăşa Zamfira Pro- regulată intre diferite puncta ale regiunii,
şi intr'un număr destul de mare — s'au fira dela Pojoga părăseşte grădiniţa când de dorit. îmbunătăţirea calităţii contro­ in ciuda frigului care îngreunează simţilpr La Lupcni, Haţeg. Hunedoara, Brad, Ilin ferite. Cooperativele „Progresul" Deva ;i
ntuat cu multă superioritate faţă de cele îl dictează Interesele sale personale, to­ lului şl a îndrumă rit exercitate dela re­ Deva. Simcrla, Cugir şi Orăştie, s'au des ..Munca Colectivă" Slmeria, au pus în văii-
giune. raioane şl !n cadrul şcolilor de ntâl pornirea maşinilor câl şi porcurgeren cliiş noi cooperative meşteşugăreşti. Penlru zare peste 300 bucăţi plapome .şl nenumă­
purtate in plenare Necesitatea legării tuşi nu a tras la răspundere aceste to­
cunoştinţelor teoretice de practică a fost varăşe deşi a primit sarcină în această către directori, va trebui să stea ca sar­ traseului. 6'a reuşit ca şoferii stahanovişti prima dată au intrai fn tuncţiunc secţiile rate alic confecţii regiunea noastră, numeroase
tn
Există
un obiect asupra căruia in majoritatea privinţă din partea tovarăşului Pelca An- cini permanentă tn faţa acestor organe în­ Adam Amos, Bodea Zalici. Adam Ilie şi mircchinărie $1 prelucrarea deşeurilor m cooperaiIve tneşIcşugărcşM care lucrenză nu
lor învăţătorii şi profesorii şl-su axat dronlc, şelul secţiunii regionale de în­ cadrarea învăţătorilor şl profesorilor Cibian losll, să realizeze depăşiri Intre confecţionarea dc obiecte mărunte, dar ne­
discuţiile lor. văţământ. cinstiţi în învăţământul politic este o cesare oamenilor S'au labrîcat cele dintâi cu lond central ci cu londul propriu cre­
sarcină de care secţiunile dc învăţământ 37-53 la sulă perechi de sandale, opinci, serviete, pori ai din vânzarea produselor Se numără
Col dc frueloase sunt In acest sens A spune „lasă-le săracUe’’, cum ade­
vor trebui sâ ţină seama, urmărind feluj Dacă insă şoferii întreţin maşinile tn printre acestea „Muncitorul"*Sebeş, „Progrc*
Organizarea excursiilor cu caracter ştiin­ seori afirmă tovarăşa Androne, nu în­ moncc şi part-ochelari. La cooperativei**
cum se studiază şi cum se conspectează sul"-Deva şî altele
ţific, a arâLat profesorul Rusu dela Balşa, seamnă altceva decât a te complace in liunfi stare de funcţionare. >ar taxatori ca „Moţul" din Oaia dc Criş şî „Progresul"
Numai fn oraşul Hunedoara sunt 10 edu­ Alba luiia, cooperatorii s'au întrunit pentru In cursul anului 1953 ca şl tn primele
care o organizat cu elevii şcoalel vizi­ lipsurile ce există, a lc încuraja, a con­ do exemplu Popa losll, Lugojan Nicolae şl
catoare ce nu sunt Încadrate în învăţă­ zile ale noului an colectivele cooperative­
tarea muzeului şi a cetăţii din Alba Iulla tribui direct la înflorirea lor. Tovarăşa Jurj Petru curăţă eonşliincios maşinile dând a discuta măsurile cc Ircbuiesc luate în ve­
mântul politic. lor meşteşugăreşti din Hunedoara, an în­
Dzasemeni profesorul Şuteu d*n Vinerea Androne va trebui sâ-şl schimbe atitu­ o atenţie deosebita asigurării normole y derea deschiderii producţiei de bocanci nr
Întărind munca de îndrumare şi con­ ccsorl oţelarilor şl minerilor penlru lucrul registrat s.iccesc înscm.intc Planul ck««
a accentuat oeeastă problemă In cadrul dinea. Iransportului, mai sunt unii taxator! ca cnţnlor dc confecţii din resurse locale a
secţiei de ştiinţe naturale, cunoscând dir, In cadrul consfătuirilor desfăşurate în trol. luptând pentru o calitate cfll mai la temperaturi ridicate s'au în tocuri umede
superioară a lecţiilor, întărind disciplina, L'rsicii Elena şi Şlmon Alana, care lasă 51 liolărtrea tuelă. a prins viaţă t calectivclc l'ost depăşit dela I Octombrie şî până tn
proprie experienţă rezultatele minunate zilele de 7—9—9 Ianuarie ac., a reeşlt
în primul rând în cadrul colectivelor de celor două cooperative au trecut la tabri prezent, cu 66 la sulă. Iar lj contce|li!e
pe care le-a obţinut In urma organizării că în regiunea noastră sunt sute şi sute ca tn maşinile pc care-şi tac serviciul să
învăţători şi profesori şi în al doilea eareo bocancilor din resurse locale. Nu totale, cu 170 la sută însuşi sarcinile de
unei astfel de excursii cu elevii Ja com­ de cadre didactice care îşi depun inlreaga domnească dezordinea, diferita gunoaie pe producţie ce le reveneau cooperativelor meş-
binatul siderurgic „Gh. Cheorghiu-Dej" lor putere de muncă .întreaga lor capa­ rănd in cadrul elevilor, dezvoltând spi­ jos iar geamurile să nu fie curăţite de mai In cursul /inului 1953, ele nu d.it mi (cşugârcşli pe anul 1953. au fost realizat»*
din Hunedoara şt la minele Ghelar. citate creatoare, aplică cu succes metodele ritul critic şl autocritic, spiritul de co­ norilor şî oţelarilor, M 960 perechi dc bo
laborare şl ajutor reciproc, de Îm­ mult timp. canei. numai în II luni. in proporţie de 113 >j
Folosirea din plin a laboratoarelor, a pedagogiei sovietice, pentru a da copil- părtăşire a metodelor bune de muncă, sută Asemenea realizări se explică şî prin
muzeelor şcolare, a colţului viu. a lotu­ lor oamenilor muncii o educaţie comu­ vom reuşi ca in celelalte două pătrare Casierul autobazei Butariu Glicorglic mai La majoritatea secţiilor producătoare * faptul câ in comparaţie cu 1950, mecani­
rilor şcolare pentru formarea de grădini nistă. nivelul procesului de învăţământ să favorizează Şi acum pe unii „cunoscuţi", bunurilor de larg consum, s'a introdus lu­ zare* procesului de producţie, ta majorita­
miciuriniste, a întregului material di­ Pe lângS aceste cadre didactice mal crească calitativ. Iar la sfârşitul anului dându-le bilele pe sprânceană, pentru cs crul pe band;i. O asemenea măsură lui15 tea cooperativelor meşteşugăreşti, * crescul
dactic. este baza consolidării cunoştinţelor există insă şl elemente care folosesc bă­ şcolar sâ avem cât mal puţini elevi co­ aceştia la rândul lor sâ le vândă ailor IncS fn cursul anului trecut, a dus ta cu peste 40 la sută L-* maşinile de cusut,
elevilor, baza dezvoltării sentimentului laia ca mijloc de educaţie, ca mijloc de rigenţi. cunoscuţi Aşa s'a întâmplat In ziua de 31 sporirea simţitoare a producţiei şi produc­ unde mânuirea se făreu maau.il eu ajutatul
de dragoste (aţă de construirea noii vieţi asimilare forţată a cunoştinţelor Astfel Decembrie 1953. când costul unu. bilet tivităţii muncii şi a creat posibilităţi coo­ pedalelor, au losl instalata motoare «*l«e-
Pe lâns® cântarul greu al părţilor po­ în raionul Orftşlie cu prilejul eceslor Dacă holărlrile luate tn aceste cons­ peratorilor să lărgească sortimentele produ­ trtcc. tar la secţiile dc lâmplărio m-
zitive, consfătuirile cadrelor didactice din consfătuiri au fost aspre criticate cadrele fătuiri — care ou fost cu mult mai con­ vindul pe „dinăuntru" a ajuns să fie eu selor : redus rindeaua mccxoiviî
regiunea noastră, au scos la Iveală câ in Hartea Gheorghe, Dulubel Mana, Lupea crete de cât cele luate în consfătuirile 2 lei mai scump dc câl valoarea lui obi»- Cooperativa „Moţul" şi altele, tn cadrul Datoria organizaţiilor dc partid, a orga­
procesul de învăţământ, in munca de e- Vasile şi Clorolanu Emil Asemenea me­ din Septembrie — vor fl urmărite şi în­ nuilă cărora funcţionează secţii de cizmărie, un nelor de stat şi ccreînmice, este dc a spri­
ducuţlc comunistă a tineretului. în activi­ tode c; r<î nu fac cinste tnvăţălorimii deplinite, cu siguranţă că vom asigura E de dorii ca cei din conducerea aut;' prndu* până .icum (Mo resurse tarata, 32 523 jin ■ în mod peiinmv'iii activitatea eoopc-
tatea de îndrumare şi control o cadrelor noastre au folosit şl tovarăşul Tîimaş şi învăţământului noslru un nivel mal înalt pvivfli: dr opinci a* uu fost distribuite prin ralivr-lor moşU’jiKi.irrtşti de >> ta ajuta pe
didactice, mnl dăinue încă o seric de lip­ Instructorul de pionieri Văetiş din Uri- $i dc o bună calitate, vom asigura copi- bar.ci să se Intereseze mal tn»lc»iproapc ita unităţile de slut $1 cooper jllşfc. ţâr i ni'oi noulea In sporirea produvţivi bunurilor do
suri care împiedică dezvoltarea acestui canl. raionul Petroşani ,] 0r _ viitorul patriei noastre — o edu­ chestiunile care i privesc personal Şi ne­ muncitori dm regiune larg consum şi In 'rr»Iîşi întărirea lot or*
el
din
proces. Împotriva acestor cadre secţiunile dc caţie sămtoasă. şl menită să focă activ» al mulţumesc publicul călător. | \tasc Je uv r;nnic realizate rlio deşeuri gauu a torico-cconnmicâ.
ccn9truc»on
cetăţeni
buni
Pornind dela analiza organizării aces­ învăţământ vor trebui să ia atitudini COVALIU ARTUR j sau resurse lo*ale. lubrică acum cooperati­
tor consfătuiri — care au avut ca scop hotărîtă socialismului. I CIOBOIA