Page 21 - 1954-01

Nr. 5 DRUMUL SOCIALISMULUI
TEZELE

cu privire cea de a 300-a aniversare a reunirii Ucrainei cu Rusia

(1654-1954)

Aprobate de Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice

MOSCOVA (Agerpres) — TASS transmite tezele cu privire Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a pus capăt pentru Poporul ucrainian a pnmit Cu însufleţire hotărârea Radei din Ucraina a fast salvată de Înrobirea de către Pol
&» cea de a 300-a aniversare a reunirii Ucrainei cu Rusia totdocuna asupririi sociale şi naţionale a popoarelcr din fosta Pereiaslav cu privire la reunirea cu Rusia Cronicarul Sama- ticâ şi de înghiţirea ei de către Turcia sultanilor.
(.1654—V9â<»>. aprobate de Comitetul Central al Partidului Co­ Rusie ţaristă, a creat condiţiile pentru formarea naţiunilor videţ (Roman Rskuşka-Romanovski), contemporan al acestor Prin actul reunirii, poporul ucrainian a consfin
munist al Uniunii Sovietice socialiste, a pus bazele strânsei lor colaborări ir» construirea evenimente, vorbind despre actul reunirii, spunea eâ „tn în­ strânsă şl indisolubilă istoriceşte stabilită cu pop
Acum 300 de am, in Ianuarie i6o4, in Rada (Sfatul — n societăţii comuniste treaga Ucraina. întreg poporul a primit-0 cu bucurie". care a câştigat un mare aliat, un prieten credincios
tred) din Pereiaslav. printr'o puternică manifestare a voinţei Prietenia şi alianţa frăţească dintre popoarele ucraiman, rus Hotârirea Radei dela Pereiaslav a fost o încununare a luptei câtor în lupta pentru eliberarea sa socială şi naţio
poporului ucrainian a fost proclamată reunirea Ucrainei cu Si celelalte popoare din ţara noastră s'au întărit şi s’au călit întregului popor penlru reunirea Ucrainei cu Rusia, o expresie Reunirea cu puternicul Stat rus centralizat a o
Rusia. Acest eet istoric o încununat lupta îndelungată a po­ in anii grei ai războiului civil şi ai intervenţiei străine, in a aspiraţiilor şi speranţelor seculare ale poporului ucrainian dezvoltarea economiei şi culturii Ucrainei In a do
porului ucrainian iubitor de libertate împotriva asupritorilor procesul construcţiei socialiste, în istoricele bătălii ale Marelui şi a marcat o etapă de cotitură in viaţa acestuia. a secolului al XVfl-lea, economia Ucrainei a dev»
străini, pentru reunirea Iul cu poporul rus într un stat rus Război pentru Apărarea Patriei împotriva cotropitorilor ger- Deşi în fruntea Rusiei se aflau pe atunci ţarul şi moşierii, Integrantă a pieţii întregii Rusii, care se formasaj
unic. Cea de a 300-a aniversare a reunirii Ucrainei cu Rusia mano-lasclşM Prietenia de nezdruncinat a popoarelor din reunirea Ucrainei cu Rusia a avut o uriaşă însemnătate pro­ a contribuit deasemenea la creşterea forţelor de pi<>
— remarcobil eveniment istoric — este o mare sărbătoare U R S S. este una din principalele baze ale statului socialist gresistă pentru dezvoltarea ulterioară politică, economică şi Rusiei şi la Îmbogăţirea culturală reciprocă a celor-
nu numai a popoarelor ucrainian ?i rus, cl si a tuturor popoa­ sovietic multinaţional şi principala condiţie a tuturor succeselor culturală a popoarelor ucraiman şi rus. poare frăţeşti. ^
relor Uniunii Sovietice republicilor sovietice frăţeşti Importanţa istorică a hotărârilor Radei dela Pereiaslav pen­ Intrarea Ucrainei în sânul Rusiei a avut deasemenea
Reunirea a avut o Importanţă uriaşă pentru dezvoltarea is­ tru destinele poporului ucrainian consta, in primul rând. în importanţă internaţională Ea a constituit o lovitura
Partidul Comunist este animatorul prieteniei de nezdruncinat
torică ulterioară a celor două mari popoare, ,,atât de apropiate faptul că, unindu-se cu Rusia în cadru) statului rus unic dinţelor agresive ale Turciei sultanilor şi ale Polonie:
a popoarelor libere şi egale in drepturi ale U R SS Aflându-s«
si prin limbă, ţi prin aşezare, $1 prin caracter, şl prin istorie”
In fruntea luptei popoarelor Uniunii Sovietice pentru victoria t
(Lemn) Legându-şi pe veci soarta de cea a poporului frate
comunismului, partidul comunist întăreşte alianţa dintre clasa
rus, poporul ucrainian e'a salvat de înrobirea stTăină ţi şi-a muncitoare şi ţărănime — baza de neclintit a societăţii sovie­ 11.
asigurat posibilitatea dezvoltării naţionale Totodată, reunirea
tice. Partidul se preocupă neobosit de dezvoltarea tuturor
Ucrairuei cu Rusia a contribuit în mare măsură la Întărirea 7 Unirea resurselor eeonomiee ale Rusiei şi Ucrainei a na a fost unul dm detaşamentele cele mat mart şl
popoarelor care alcătuesc Uniunea Sovietică, duce o luptă in-
Statului rus şl la creşterea prestigiului său internaţional. In sporit forţele popoarelor rus şi ucrainian in lupta loz comună tive ale proletariatului dm Rusia
Iransigentă împotriva manifestărilor naţionalismului burghez,
lupta dusă laolaltă împotriva duşmanilor comuni — ţarismul
educă pe oamenii sovietici in spiritul prieteniei între popoare, împotriva cotropitorilor străini La sfârşitul secolului al XlX-lea şt începutul sec
feudalii şi capitaliştii, precum şi împotriva cotropitorilor străina Ln 1709 armata rusă. din care făceau parte unităţi ucrainiene
al patriotismului sovietic şl al internaţionalismului proletar. XX-lea. centrul mişcăm revoluţionare mondiale s'a i
— a crescut şl s'a Întărit prietenia dintre oamenii muncii din a zdrobit lângă Poltava pe cotropitorii suedezi Poporul ucrai­ Rusia Rusia era punctul nodal al tuturor contradicţiile
Întreaga experienţă istorică a popoarelor U R S S dovedeşte
P.usio şl Ucraina In epoca imperialismului, in fruntea acestei nian s'a ridicat în unanimitate împotriva hatmanului Mazepa rialismului ; ea era un focar al jugului miUtaro-feudi
în mod evident uriaşa importanţă a prieteniei lor cu marele
lupte s'o situat clasa muncitoare rusă, cea mal revoluţionară trădător mârşav, crescut de iezuiţi, care, cu ajutorul cotropi­ nial şi capitalist La asuprirea oamenilor muncit de c.
popor rus. forţa de nebiruit a alianţei frăţeşti şi a strânsei co­
dm lume, condusă de avangarda sa de luptă — partidul co­ torilor suedezi şt polonezi, a încercat să despartă Ucraina dc nsm, moşier ;i burghezie se adăuga jefuirea imperl
laborări dintre toate popoarele ţării noastre, care, sub condu­
munist. Clasa muncitoare rusă a condus popoarele Rusiei la Rusia şi să reinstaureze odiosul jug străin. Rusiei de către capitalul monopolist vest-european In
victoria istorico-mondială asupra autocraţiei, iar apoi şi asu­ cerea Partidului Comunist, au construit socialismul şi păşesc In a doua jumătate a secolului al XVJII-lea. Rusia a repurtat timp, in Rusia exista o forţă reală capabilă ti rerolve ;
pra moşierilor şi capitaliştilor. astă2i cu încredere înainte spre triumful comunismului asupra Turdei sultanilor victorii importante, in care marele revoluţionară toate aceste contradicţii : această lorţâ er
comandant de oşii rus V Suvorov a avut un rol de frunte lelanatu! din Rusia. i
In urma acestor victorii. Crimeea şl ţinuturile ucrainiene Sarcinile mişcării muncitoreşti tn creştere din Rusia tl:r€3
din Sud au fost eliberate de xub stăpânirea Turciei, ceeace a imperios crearea unui partid proletar revoluţionar, Ocupe
jucat un uriaş rol pozitiv în dezvoltarea forţelor de producţie . Eliberarea muncii”, care reunea pe primii reprezentat ţi s
1 Reunirea Ucrainei cu Rusia tn anul 3634 a fost rezultatul cllor se dezvoltau şl se întăreau legăturile economice şi cul­ ale întregii ţări care a primit o-ieşire la mare. altădată inacce­ marxismului din Rusia in frunte cu G V Plehanov, a p is Li
necesar al întregii instorii precedente a celor dcuâ mari popoare turale dintre Ucraina şi Rusia Aceasta a contribuit la apropie­ sibilă pentru ea. Pe litoralul Mănl Negre au apărut centre deceniul al 9-lea al secolului al XlX-lea bazele teoretic* a J
slave frăţeşti — rus şi ucrainian. Ea a fost condiţionată de dez­ rea dintre cele două popoare frăţeşti şl a avut o influenţă comerciale şi culturale foarte mari ale Ucrainei, ca Herson. mişcăm muncitoreşti revoluţionare din Ruaia. In ultimul
voltarea mul ti se cui ană a legăturilor economice, politice şl cul­ hinefScâtoare asupra dezvoltării culturii lor. Nikolaev, Odessa şi altele. cenlu al secolului al XlX-lea, tn fruntea clasei muncit,
turale dintre Ucraina şi Rusia $i a corespuns intereselor vitale 4 Eliberarea de sub Jugul Poloniei şleahtice şi înlăturarea Spre sfârşitul secolului a XVfl-lea sau reunii cu Rusia ţinu­ du» Rusia a venit marele LenLn In 1095 V. I Lemn a or
şi năzuinţelor celor două popoare. Drimejdlei de a fi inghîţlt de Turcia sultanilor a fost pentru turile ucrainiene de pe malul drept al Niprului, care până nizal la Petersburg „Uniunea de luptă pentru eliberarea i
Popoarele rus. ucrainian şi bieloru3 îşi trag obârşia din poporul ucraiman o necesitate Istorică, o problemă fundamen­ atunci se aflau încă sub Jugul Poloniei panilor (regiunea Kiev, sei muncitoare", care a fost pnmul germene al partidului ,»•
aceeaşi rădăcină a ne imul ui rus din vechime care a creat tală a existenţei sale naţionale. Volânia, Podolia) letar revoluţionar din Rusia Uniunea de luptă" a lui Lf*
statul rus străvechi — Rusia Klevliană. Una dm cele mai glorioase pagini din istoria poporului ucrai­ In războiul pentru apărarea patrie» din 1812. popoarele a exercitat o influenţă uriaşă asupra mişcăni revoluţia
Dezvoltarea social-eccnomică a Rusiei în perioada feudalis­ nian a fost războiul popular de eliberare din 10-iB—1654 ţării noastre, inclusiv poporul ucraiman, in frunte cu poporul dm întreaga ţari In Ucraina au fost create deasemenea as
mului in vremurile grele ale invaziei tăiaro-mongode, a dus forţa principală şi holăritoane în acest război a fost ţărănimea, i-us, au zdrobit invazia duşmană a armatei Iul Napoleon. de „Uniuni" la Ecatennoslav. Kiev şl In alte oraşe Orga:
la separarea unor părţi ale vechiului neam rus. Troptzt, din care lupta Împotriva jugului social al feudalilor polonezi şi 8. Reunirea Ucrainei cu Rusia a întărit unitatea popoarelor raţiile social-democrate de orientare leninistă din Ucraina, <
vechiul neam rus unic. s'au format tirei naţionalităţi frăţeşti — ucrainieni stăpâni de şerbi şi împotriva asupririi străine. Ală­ ucrainian şl rus in lupta lor comună împotriva jugului social şi cele din Rusia, au condus greve, au realizat trecerea
rusă. ucrainienâ şi bielorusă, — cu particularităţi de limbă, turi de ţărănime, la războiul de eliberare au participat maso al feudalilor ruşi şi ucrainieni Răscoalele antifeudale, care agitaţia in masă. unind socialismul cu mişcarea muncitoreas.
cultură ţi obiceiuri proprii fiecăreia dintre ele In ciuda tutu­ largi ale căzăcimu şi ale populaţiei dela oraşe precum şl au avut loc in Rusia in secolele XVII—XVIII sub conducerea 12 La Congresul al If-lea al P M S D R , care a avut h
ror vicisitudinilor istoriei şi a marilor încercări, popoarele rus şefii ră2Jcimo in 1903. a fost creat un partid marxist de tip r»ou, bazat
şi
participat
ucrainian şi bielorus au păstrat şi au dus dealungul secolelor In timp ce masele de ţărani şl cazaci duceau o luptă eroică lui Stepan Razin multe Emeîlan Pugaeiov, la un care au răsunet tn principiile ideologice şi organizatorice elaborate de V I Lent
activ
au
ţărani
larg
de
găsit
neamun,
conştiinţa unităţii originii lor. o apropiem de limbă şi cultură, împotriva jugului social şi naţional, vârfurile feudale ucral- rândurile maselor asuprite &le poporului ucrainian In lupta In lupta împotriva elementelor separatiste şl naţionaliste d:
conştiinţa comunităţii destinului lori nlene (şefii căzâclmii şi micii moşieri), participând la războiul împotriva jugului leudaio-iobăgist şi naţional, din rândurile mişcarea muncitorească, V I .Lenin a apărat principiul intern*
2 Ca urmare a slăbim străvechilor ţinuturi ruse. caro de eliberare, urmăreau să menţină şi să întărească In Ucraina ţărănimii ucrainiene au ieşit conducători popular» ca Zalizmak ţionalismulul in construirea partidului marxist. P M S D R
i fost într'o mare măsură consecinţa cuceririlor hanilor tataro- relaţiile feudalo-iobăgiste Dovbuş, Karmellul» şi alţii reunea in rândurile sale pe muncitoru revoluţionari de toaf
mongoli, pământurile uczainicne.. rupte dc Rusia de Nord-Est, In războiul de eliberare din 164R—1834 poporul ucrainian a In ciuda caracterului lor spontan a lipaei de organizare şi naţionalităţile dm Rusia. Chiar dela început, el a fost stegarii
au fost rupte în bucăţi şi au căzut pradă feudalilor lituanieni, luptat în acelaşi timp şi pentru eliberare* de sub jugul Polo­ a fărâmiţării lor, mişcările ontifeudale care au cuprins masele ideologiei internaţionalismului proletar şi al prieteniei într»
polonezi şi unguri. Turciei sultamlor şi vasalului acesteia niei panilor şi pentru reunirea cu poporul frate rus Intr'un Stat ţărăneşti de diferite neamuri ale Rusiei, au zdruncinat regimul popoare La Congresul al Il-lea al P M S D R a fost adoptată
han a tul Crimeei rus unic. cererea programatică a lui Lemn cu privire la problema na­
feudal şi au unit strâns aceste mase In lupta Împotriva duş­
In se:ciul al XVI-lea cea mai marc parte a Ucrainei a fost 3 In fruntea poporului ucrainian care se ridicase la războiul manilor comuni ţională — recunoaşterea dreptului naţiunilor la autodeternun-'j-e.
cotropită de Polonia panilor. La aceasta a contribuit politica de eliberare se afla remarcabilul om de stat şi comandant de
In cursul luptei eroice împotriva jugului feudalo-iobăgisi Muncitorii ruşi aveau rolul dc iniţiatori in tupta împotriva
trădătoare a feudalilor ucrainieni stăpâni dc şerbi care, In oşti, Bogdan HinelniţWi Meritul istoric al lui Bogdan Hmot-
şi a cotropitorilor rtrăioi s'a dezvoltat şi s’a întărit prietenia orânduirii burghezo-moşiereţti, ei ridicau şi uneau proletariatul
alianţă cu panii polonezi, încercau să înăbuşe lupta antifcu- nlţki ccnslă in faptul eă. exprimând aspiraţiile seculare şi
de luptă a oamenilor muncii dm Rusia şl Ucraina Si pe toţi oamenii muncii din regiunile naţionale periferice tn
d?Jâ a maselor populare. *5-şi întărească şi să-şi ext ndă pri­ speranţele poporului ucrainian într'o alianţă strânsă cu poporul 9 Absolutismul ţarist a fost duşmanul de moarte al popoa­ lupta penlru eliberarea socială şi naţionali.
vilegiile leudalo-iobăgisle de clasă şt să intensifice exploatarea aia şt conducând procesul de închegare a formaţiunii de sfat
relor rus, ucrainian şi al celorlalte popoare ale Rusiei Spriji- în anii primei revoluţii burghezo-democrate din 1905—1987,
oamenilor muncu. ucrainiene, a înţeles Juit sarcinile şi perspectivele ei, a văzut oamenu muncu din Ucraina. împreună cu eroicul proletariat
că salvarea poporului ucrainian este cu neputinţă fără unirea nlndu-se pe vârfurile reacţionare ale moşierilor locali şi ele
După ce au cotropit pământurile ucrainiene, feudalii polo burgheziei, ţarismul ducea o politică de cruntă asuprire na- rus, au luplat cu abnegaţie Împotriva duşmanu'or lor de clasă
Iul cu marele popor rus, a căutat cu perseverenţă să obţină
nezi (magnaţii şi şleahta) au Instituit in Ucraina un Jug iobăgesf ţional-colnnialâ a popoarelor neruse In Ucraina, ţarismul a In acea perioadă, in Ucraina au avut loc man răscoale tnlr o
reunirea Ucrainie) cu Rusia
extrem de greu şl neomenesc întreaga povară a jugului loba- lichidat autoguvernarea locală, a reprimat cu cruzime mişcarea sene de oraşe Şi gubernii precum şi răscoale ale marinarilor
gesc şi naţionil a căzut asupra ţărănimii, tarâciml» oraşelor In perioada războiului popular de eliberare au fost create de eliberare naţională zădărnicind năzuinţa spre crearea unei de pe Marea Neagră In cursul acestor răscoale, muncitorii din
şi câzicimii de rând Şleahta polonă nu-i considera oameni pe in Ucraina sub conducerea Iul Bogdan Mmelmţki. puternice vieţi de stat ucrainiene a dus o politică de rusificare forţată centrele Industriale ale Ucrainei au croat după exemplul Mos­
ţăranii ucraimeni, călca cu brutalitate în picioare demnitatea forţe armate care au repurtai o serie de viclorii strălucite asu­ a împiedicat dezvoltarea limbii Şi culturii ucrainiene covei, Petersburgului şi al altor oraşe dm Rusia, Soviete de
lor umană Cu ajutorul Vaticanului, panii polonezi au răspân­ pra trupelor şleahîei poloneze şi au eliberat de inamic o maro 10 Marele popor rus a avut un rol de frunte în lupta revo­ deputaţi al muncitorilor, care au fost proiotipul Puterii Sovie­
dit pnn măsuri dc cruntă constrângere catolicismul >n Ucraina oarte a Ucrainieî In afară de Bogdan Hmelmţki, din rândurile tice Lupta revoluţionară a muncitorilor şi ţăranilor dm Ucraina
au introdus unirea bisericilor, au dus o politii de polonizare poporului ucrainian răsculat au ieşit asemenea conducători luţionară de eliberare împotriva ţarismului şi a iobăgismului. a ocupat un loc important in desfăşurarea generală a revolu­
forţată a ucrainienilor. au batjocorit limba şi cultura ucrainiană, militari şi eroi populari remarcabili ca Krivonos, Neciai. Bogun luptă care s'a desfăşurat in Rusia în secolul al XlX-lea. ţiei din 1005—1907.
încercând să aservească dm punct de vedere spiritual poporul şi alţii Prima generaţie de revoluţionari luptători împotriva ţaris­ In perioada reaeţiunii sloltpmiste. a noului avânt revoluţio­
ucrain'an şl să rupă legăturile lui cu poporul rus Poporul frate bielorus A luptat împreună cu poporul ueral- mului. continuatorii tradiţiilor revoluţionare ale lui Radişcev, nar, şi in anii primului război mondial, muncitorii din Ucraina,
Situaţia grea a maselor pcpulare din Ucraina era agravate nlan împotriva jugului feudalilor polonezi şi Lituanieni, pen­ au fosi decembriştii, care au organizat In 1025 o răscoală la ca şi coi din întreaga Rusie, s au unit şl mai strâns In jurul
tru reunirea cu Rusia
de anarhia feudală care domnea fn statul polonez şi care se P M S D R (b) in tupta împotriva absolutismului şi a burghe­
Petersburg şi în Ucraina (răscoala regimentului Cernigov) După
manifesta prin samavolnicia deşănţată a magnaţilor şl şleahtel Ţăranii Moldovei au participat activ la războiul de eliberare ziei.
care jefuiau şi ruinau sistematic pământurile ucrainiene. a poporului ucrainian. decembrişti, la lupta împotriva ţarismului şi a Iobăgismului Sub influenţa mişcării revoluţionare din Rusia sc lărgea
Jugul statului sicarii ic polonez şl samavolnicia fără margini Lupta poporului ucrainian împotriva panilor polonezi a găsîl s'au ridicat marii revoluţionari democraţi ruşi. BelinrVi. Her- lupta oamenilor muncu din {mutunie ucrainiene apusene,
a panilor polonezi deveniseră o (rină extrem de puternică nn larg răsune! şi simpatie in rândurile ţărănimii poloneze care ţen, Cemlşevski şi Dobroliubov care se aflau sub Jugul monarhiei austro-ungare lupta pentru
pentru dezvoltarea economică şi culturală a Ucramlei Popu­ indura jugul feudalilor polonezi Sub influenţa luptei de elibe­ In ciuda politicii reacţionare ţariste de cruntă asuprire na eliberarea lor naţională, pentru reunirea cu întreg poporul
laţia Ucrainei suferea deasemenea de pe urma neîncetatelor rate. in dezvollare, a poporului ucrainian, într'o «orie de re ţional-colonialâ, cel mai buni fii ai poporului rus au recunoscut ucrainian
incursiuni banditeşti ato turcilor şl ale tătarilor din Crlmeea gluni ale Poloniei au avut loc acţiuni ale ţăranilor care au
marele
Pentru
marxismului,
în
pnma
In lupta îndelungată şi plină dc abnegaţie împotriva înrobi­ slăbit statul feudal polonez dreptul Ucrainei la independenţa naţoinală şi, alături de mili­ elaborat programul oară teoretic istoria politica partidului ţn Lenm a
şi
problema
torilor titaro-mongcli sj a altor înrobitori străini, poporul rus Ajutorul permanent şl sprijinul maselor largi populare dtn tanţi! înaintaţi ai poporului ucrainian, au luptat împotriva naţională El a arătat că problema naţională este o parte com­
a pus capăt fărâmiţării feudale, şi-a aparat independenţa na­ Rusia şi al Statului rus au contribuit la marea amploare a râz- politicii ruşinoase de oţâţare a popoarelor Rusiei unul împo­ ponentă a luptei revoluţionare generale a clasei muncitoare
hoiului de eliberare a poporului ucrainian şl la succesele lui
ţională şi a creat un puternic slat centralizat cu capitala la triva altuia dusă de moşierii ruşi şi ucraimeni şl de burghe pentru dictatura proletariatului Lemn a fost inspiratorul poli­
Moscova Moscova a devenit baza şl irriţiatoarca constituirii remarcabile In rândurile trupelor ucrainiene au luptat mul|> 2ia rusă şi ucramlană, precum şi de slugile lor — şoviniştii na­ ticii de egalitate în drepturi şl prietenie între popoare şi a
aiului rus. centrul lui politic, economic şi cultural cazaci dela Don, ţărani şi orăşeni ruşi. ţiunii dominante şl naţionaliştii burghezi ucrainieni Militanţii
Luptând împotriva Poloniei şleahtice şi respingând Incursiu­ condus aplicarea în practică a acestei politici. Indicaţiile pro­
Statul rus centralizat a jucat un rol uriaş in destinele isto­ revoluţionari dm Rusia, recunoscând totdeauna dreptul po­
nile tâlhăreşti ele hanilor din Crimeea. Ucraina se sprijinea în gramatice leniniste In problema naţională au găsit, pe haza
rice ale popoarelor rus, ucrainian. hiclorus şl ale altor popoare porului ucraiman la o desvoltare naţională liberă, au legat a
permanenţă pe ajutorul economic, diplomatic şi militar al Ru
el» tării noastre Chiar dela începutul apariţiei sale. el a fost ceasta de răsturnarea ţarismului şi de eliberarea aţii a po­ generalizării experienţei construcţiei socialiste o dezvoltare
siet Din Rusia ;e trimeteau !n Ucraina convoaie cu cereale
renirul c’e atracţie şi sprijinul popoarelor frăţeşti, care luptau creatoare in operele lui I. V Stalm şi in hotărârile partidului
arme, muniţii, sare, produse de metal Diplomaţii ruşi apărau porului rus. cât şi a poporului ucraiman şi a celorlalte popoare
împotriva asupritorilor străini. Apărând principiul internaţionalismului proletar partidul a
Interesele Ucrainiei In cadrul tratativelor cu statele străine ale ţării noastre
3 Poporul ucrainian. fiind ameninţat cu exterminarea, a
e'c Pe teritoriul Rusiei găseau refugiu ţăranii şi orăşenii ucrai­ sublimat cu toată vigoarea necesitatea unităţi» de acţiune a
luptat neîncetat împotriva jugului înrobitorilor străini pentru In strânsă unire cu democraţii revoluţionari ruşi, a luptat
nieni care îşi părăseau aşezările lor in momentul incursiuni­ proletarilor tuturor naţiunilor şi a strânsei lor uniri in jurul
libertatea şi independenţa sa şi totodată pentru reunirea cu împotriva ţarismului şi a iobăgismului marele fiu al poporului
lor trupelor şleahîei poloneze şi ale hanilor din Crimpea proletariatului rus
Rusia. ucrainian, poetul şi democratul-revoluţionar T G ŞevcenVo
In interesul întăriri» statului, guvernul ţarist sprijinea nă­
în lupta maselor populare ucrainiene împotriva Jugului feu­ Prin operele sale, pătrunse de ură prolundă împotriva asupri­ „Printr’o acţiune unită a proletarilor velicoruş» şi ucrai­
zuinţa poporului ucraiman spre reunirea cu Rusia Ţinând sea­
dala-iobâgist şi naţional, precum şi împotriva incursiunilor mă de repetatele cereri ale reprezentanţilor Ucrainei şi luând torilor, el a jucat un rol uriaş in dezvoltarea conştiinţei naţio­ neni, scria V I Lcnio este posibila o Ucrainâ liberă ; fără
turco-tătare. s'a creat o forţă militară — căzScimea — al această unitate nu ooate fl nici măcar vorba de aşa ceva"
deasemenea în consideraţie primejdia ce ameninţa dm partea nale şi sociale a poporului ucraiman. Calea spre eliberarea
cifrei centru a.devcnit in secolul al XVI-lea Seci dm Zaporojic,
cotropitorilor polonezi lituanieni. turco-tâ.ari existenţa poporu­ (V. I Lenin, Opere, voi 20. ed P.M R. pag 15)
(organizaţie a eiizăcimu zaporojene din Ucraina în secolele poporului ucrainian el o vedea în primul rând în unirea revo­
lui ucrainian de acelaşi sânge, la l (II) Oelombrie 1653, Zemski Naţionellşlii burghezi ucraimeni, fund duşmani de moarte
XVT-XVIH — n trad.l, care a )ucat un rol progresist ift Istoria luţionară a tuturor popoarelor slave cu poporul rus Seveenko
Sobor (Adunarea ţării — n trad) din Moscova şl-a dat con­
poporului ucrainian. In timp ce o parte din vârfurile şefilor a fost un luptător intransigent împotriva naţionalismului ş» li­ sl internaţionalismului şi al uotunii frăţeşti a poporului ucrai­
simţământul la primirea Ucrainei in sânul Rusiei şi la decla­
înstăriţi ai cnzucimii cădea uneori la înţelegere cu şleahla po­ nian cu cel rus, au căutat să otrâvecscă pe oamenu muncii cu
rarea războiului împotriva Poloniei şleahtice pentru eliberarea beralismului burghez ucraiman
loneză, masele cuzăcimii de rând. împreună cu ţărănimea şi cu veninul naţionalismului, să le inoculeze un sentiment de duş­
Ucrainei şi Bielorusiei După cum slau mărturie documentele împreună cu revoluţionarii ruşi şi ucrainieni. împotriva ţa­
sărăcimea oraşelor, duceau o luptă neîmpăcată împotriva jugu­
in aiarf de boeri, nobilime, cler $i demnitari ţarişh ,1a ZemsVi mănie faţă de poporul rus, să-i abată dela lupla comună de
lui leurtalc-lobăgist şi naţional. Una după alta răscoalele ţâri- rismului au luptat Şi demorratii-revoluţionan polonezi Cei mai
Sobor au fost de faţa şi reprezentanţi ai oraşelor ruseşti, negus- clasă împotriva asupritorilor şi să-t supună astfel din punct
neşt!-e52â;eşti împotriva dominaţiei şleahte* poloneze şi a ex­ buni reprezentanţi ai poporului polonez au simpatizat totdeauna
lorimii, ţărănimii şi puşcaşilor.
ploatatorilor locali zguduiau Ucraina şi Bielorusla. La sfârşitul cu lupta de eliberare a poporului ucrainian. de vedere Ideologic intereselor egoiste de clasă ale burgheziei
secolului al XVI-lea şi în prima Jumătate a secolului al XVII- Hotărirea adoptată de Zemski Sobor a fost expresia voinţei şi moşierilor ucrainieni Pentru înşelarea maselor, naţionaliştii
şi dorinţei întregului popor njs de a acorda ajutor poporului 11 Dezvoltarea capitalismului în Rusia a determinat apari­
teo cele mai mari răscoale populare din Ucraina s’au desfăşurat au propagat „teoria” reacţionară antiştiinţiflcS potnvit căreia
frate ucrainian în lupta sa dc eliberare împotriva înrobitorilor ţia unei noi clase — proletariatul Pentru puma oară in Istorie,
iuL conducerea lui Kosinski, MalwaiWo. Taras FeodorovSc:
străini. naţiunea ucramiană n ar avea clase şi nici burghezie, şi
ITriasilo) şi alţii oamenii muncii de toate naţionalităţile din ţara noastră au
6 Reunirea Ucrainei cu Rusia a fost proclamată în mod pu­ „teoria" „curentului unic" Totodată, naţionaLştn burghezi
Un exemplu însullelitor pentru oamenii muncii dm Ucraina dobândit in proletariatul rus un conducător dc nădejde in
blic la a (18) Ianuarie )6ă« Ia Rada dm oraşul Pereiaslav (astăzi ucraimeni se manifestau ca aliaţi ai ţarismului rus şt ai bur­
i*t Bielorusia, care luptau împotriva jugului străin şi a asupri lupta lor pentru răsturnarea jugului social ji naţional
PereîasJav-Hmelniţki, regiunea Kiev), la care au participat re­
lo-ilor locali, a fost răscoala ţărănească din Rusia, condus» gheziei şi ca agenţi ai imperialismului străin
prezentanţi a» diferitelor pături sociale ale populaţiei dm toate Odată cu dezvoltarea industriei în Ucraina s'a dezvoltat ra­
de Ivan Boîotmkov (ICOS—1607) la care au participat activ Situându-se in Iruntea mişcăm revoluţionare a oamenilor
ţinuturile ucrainiene eliberate Ce sub jugul Poloniei şleahtice pid clasa muncitoare, care se forma atât dm populaţia ucrai-
şi aram din Ucraina muncii dm intreaga Rusie, Partidul Comunist a dus o luplâ
f,a radă au fost dc faţă deasemenea trimişi ai guvernului rus mană cât şi dm cea rusă Clasa muncitoare din Ucraina a (ost
Lipta maselor popular; împotriva Jugului sorini al feuda­
rtngdan Hmelmţk! a adresat participanţilor li radă o cuvântare hotărâtă atât împotriva şovinismului rus al naţiunii dominante,
lilor polonezi şi ucrainieni se împletea strâns cu lupta da el: o parte componentă a proletariatului din Rusia. Mişcarea mun­
:i\ care a evocat drumul greu dc luptă şi încercări al poporului cât şi împotriva naţionalismului burghez ucrainian.
cente împotriva asupririi naţionale Victorii glorioasă repur­ citorească din Ucraina sa dezvoltat in unitate indisolubilă cu
ucrainian care a indurat jugul Poloniei şleahtice. incursiunile
tată ţ» poporul rus suh conducerea lui Minin «i Pnjzrski. î- •âlhăreşti ale Turciei sultanilor şi ale hanilor din Crimeea mişcarea muncitoar *a din întreacă Rusie încă in dece­ Partidul Comunist a căutat sâ obţină contopirea mişcării do
râzbojl împotriva mtcrven'ionişlilor polonezi şi suedezi 1, eliberare naţională a r 4 ăţJ
■fmeln:j!ti a adresat radei chemarea dc a adopta o halărire cu niile nl 0-lej si al d»n spcoIuI irccut. în Ucraina, ca şi
inccpţu) ec-cslului ol XVîT-leo. a cîat acestei lupte un imlioi.', privire 1* reunirea cu Rusia Participanţii la rao.
pu'erle sau pronunţat in unanimitate peni.ru reunirea Ucrainei cu în Rusia, au ine. sie crcaie nr*-»ni2ai* ! «»'"
rev ovaţiona re,
Luptad pentru eliberarea sa naţională, poporul ucrainiai. Rusia „pentru ca toţi să fie uniţi pc veci''. (,.Reunirea Ucrai­
aspira a reunirea sa cu poporul rus. In ciuda tuturor piedi- nei cu Rusia". Documente ş» materiale, voi fH,