Page 23 - 1954-01

Mir, 5 ___________ ___________________________________________ ________ DRUMUL SOCIALISMULUI__________________________________________________ _____________________ Pag 5

VIAŢA DE PARTID La o şcoală profesională Din tarile de
3
democraţie populară
parte din echipele sportive ale asociaţiei
Am intrat în curtea şcolii profesionale de
Să sprijinim birourile metalurgie feroviară din Simeria. tocmai rezervelor de muncă unde practică jocuri
ln momentul când un clopoţel anunţa pa­ de fotbal, volei, şah, tenis de masă, gim­
STATUL CEHOSLOVAC PE DRU­
nastică, atletism, etc.
uza elevilor. După puţin timp, curtea şcolii
organizaf iilor de bază nou alese se umplu de glasurile şi lâsetele voioase In internatul ce se află in incinta şcolii, MUL BELŞUGULUI Şl CULTURII
ale acelora cc aduceau cu ei elanul tine­ stau majoritatea elevilor Aici le sunt asi­ In 1953, cooperativele agricole unice şi
gospodăriile agricole de slat din Cehoslo­
In ultimul timp, în întreaga noastră re­ msinic agitatorii cu toate hotărîriîe şi Ga un fir roşu, trebue să străbată între- resc, voioşia şi torentul anilor de entu­ gurate condiţii prielnice de trai şi învă­ vacia au lucrat 52 la sută din întreaga
giune, stau ţinut adunările generale ale cu t02te problemele importante, ca de e- şu'l plan de muncă, sarcinile ce izvorăsc ziasm. ţătură suprafaţă a pământului arabil. Majoritatea
cr“-m:..aţiilcr de bază, in faţa cărora s’au xemplu, însemnătatea predării cotelor, a din Hotărîriîe plenarei lărgite a-C.C. al Elevii se hârjonesc prin zăpada pufoasă, Do rmi'to anele su-nt bine încălzite şi cooperativelor agricole au cules în anul
prezentat dări de seamă asupra activi­ contractărilor şi achiziţiilor de animale, P.M.R. din 19—20 August 1953. Toate a- aruncă cu bulgări în cei care pentru un curata ; elevii au la dispoziţie spălă­ trecut o bogată recoltă de cereale, cartofi şi
tăţii lor şi s’au făcut alegerile noilor bi­ etc., atrăgând atenţia asupra mobilizării :este sarcini trebue să fie axate pe îm­ moment nu sunt prea atenţi, provocând ha­ toare şi vestiare, iar hrana ce se serveşte plante industriale.
rouri ale acestor organizaţii. cursanţiJor la învăţământul de partid şi bunătăţirea muncii de partid şi ridicarea zul general. Educatorii privesc cu îngădu­ la masă este bine pregătită La succesul cooperativelor unice agricole
Aceste alegeri, desfăşurându-se la un asupra asigurării însuşirii materialelor nivelului de trai al celor ce muncesc inţă joaca nevinovată a elevilor, suprave­ - Administratorul şcolii, tovarăşul Ursu au contribuit în mare măsură staţiunile de
nivel politic corespunzător — în spirit predate. Pentru a asigura înfăptuirea tuturor ghind în acelaş timp modul de comportare loan, se îngrijeşte ca alimentele să fie maşini şi tractoare. Parcul de maşini al
critic şi autocritic — au constituit o şcoa­ NoLle birouri ale organizaţiilor de ?2rcinilor ce decurg din hotărîriîe parti­ al fiecăruia păstrate în bune cond-iţiuni şi ia măsuri celor 255 SM.T.-uri existente în Cehoslo­
lă de educare marxist-leninistă a comu­ bază, sunt sprijinite îndeaproape şi dului şi guvernului, organizaţiile de bază Mulţumirea oglindită pe chipurile elevi­ concrete pentru asigurarea şi păstrarea cu­
niştilor. Prin atitudinea lor, membrii de de către comitetul raional de partid Alba. ou datoria să creeze în jurul lor un larg lor. arată grija deosebită ce o manifestă cei răţeniei. vacia spre sfârşitul anului trecut, număra
18 911 tractoare (calculate în tractoare de
partid, au reuşit să scoată la iveală o care ajutându-le şi instruindu-le cu mare activ fără de partid, cu ajutorul căruia din conducerea şcolii, pentru asigurarea Pe lângă burse elevii mai primesc haine 15 cai putere). 20 075 secerătoare-legătoare,
serie de lipsuri, care s’au manifestat în atenţie — în diferite probleme — le-a dat să strângă şi mai mult legătura între unor condiţii cât mai bune de învăţământ de vară şi iarnă, încălţăminte, lingerie, sa­ 819 combine cerealiere şi numeroase alte
activi.alea organizaţiilor de bază şi au posibilitatea să se descurce mai uşor în partid şi mssele de oameni ai muncii Clasele curate şi încălzite dau posibilita­ lopete, într’un cuvânt tot ce este necesar maşini a-gncolc
făcut propuneri preţioase, pe baza cărora, munca lor. dela oraşe şi sate. te elevilor să studieze materiile predate unui om. Datorită înaltului nivel de mecanizare a
adunările generale, au luat o serie de Dacă comitetele raionale de partid Brad Organizaţiile de bază şi birourile noi şi după orele de cursuri. Un rol de seamă în educarea şi ridicarea muncilor agricole şi unei mai bune culti­
hotăriri, menite să întărească tot mai mult şi Alba, au îndrumat şi ajutat în munca îlese, trebue să fie îndrumate pentru a Cadrele de profesori titulari sau cu ore nivelului profesional al elevilor, îl joacă vări a pămânlului, a crescut producţia Ia
munci lor pe viitor. lor noiile birouri ale organizaţiilor de bază, se consulta cu activul fără de partid, în răzleţe (cei din cadrul întreprinderii care organizaţia U.T.M. din şcoala. Elevii mai hectar a culturilor agricole.
Ip. cadril dezbaterilor adunărilor ge­ apoi trebue arătat că sunt şi comitete diferite probleme şi a-i cere părerea lui predau unele materii în anumite zile ale slabi ca: Dragotă Nicolae, Ceasar Radu, etc
nerale, au fost aleşi — in noile birouri — raionale, care nu au avut această preo­ in probleme de producţie din industrie, săptămânii), sunt în măsură — prin ca- au fost ajutaţi la îndemnul organizaţiei In 1953, a continuat să crească numă­
cei m: i buni comunişti, care au dovedit cupare. instituţii şt agricultură, precum şi în ac­ paritatea lor, să asigure elevilor cunoş­ U.T.M., în cadrul grupelor de învăţământ rul vitelor In prezent, şeptelul vitelor cor­
nute din ţară a crescut cu 10 la sută faţă
prin f:pte că sunt exemple în munca De pildă, comitetul raional de partid ţiunile de interes obştesc. tinţele teoretice necesare, pentru ca in s'au unde se ivea cazul, individual, de ele­
politică şi profesională şi care phn ata­ Haţeg, nu a dat atenţia cuvenită noilor Noile birouri alese, trebue să dea o im­ câmpul muncii, aceştia să dea un randa­ vii mai bine pregătiţi. Ajutorul tovărăşesc de perioada dinainte de război
Partidul şi guvernul luptă pentru ridica­
şamentul lor faţă de partid, au luptat birouri alese. El nu s’a preocupat nici de portanţă deosebită primirii de candidaţi ment sporit. Profesorii' : Dcac Petru de edu­ dat cu căldură prietenească, face ca elevii rea nivelului cultural al ţăranilor. In cursul
cu abnegaţie pentru a transpune în viaţă organizaţiile de bază, care au o activitate si să caute să lichideze lipsurile care mai caţie politică, AVurcşanu Ghecrghe de cul­ mai slabi să nu se simtă jigniţi de faptul
anului 1953, în 6atcle cehoslovace au fost
Hctăririie partidului şi guvernului. slabă. Cu toate că tovarăşul Dragotă An­ dăinue în -unele organizaţii de bază din tură gen'Siraiîâ, inginerul Vemichescu Iuliu. că nu cunosc materia cu aprofunzime ca construite numeroase şcoli, cluburi şl cine­
In noile birouri ale organizaţiilor de ton, secretar al comitetului raional de regiunea noastră. etc., prin respectarea întocmai a programei ceilalţi tovarăşi ai lor. Cu străduinţă şi
bază. de curând alese, fiind o parte de partid, cu problemele organizatorice, a fost In acest scop, comitetele raionale tre­ perseverentă şi cu ajutorul efectiv al ce­ matografe şi *u fost înfiinţate numeroase
analitice şi cunoaşterea profundă a mate­
tovarăşi noi în această muncă, ei vor tre­ in repetate rânduri in satul Măceu, nu bue să ajute birourile organizaţiei de bază, riei, ţin lecţii care sunt înţelese cu multă lorlalţi colegi, ei vor putea să pătrundă biblioteci. ALii de ţărani au cumpărat apa-
bui să fie îndeaproape sprijiniţi şi îndru- s’a sesizat de faptul că organizaţia de care deşi au primit cereri din partea oa­ uşurinţă de către elevi. mai bine în materie, însuşindu-şi-o mai rate de radio şi motociclete Mii de tineri
rn?ţi de către comitetele raionale de partid bază nu a ţinut «timp îndelungat adună­ menilor muncii de un timp îndelungat, temeinic. dela sate studiază în prezent ln şcolile
şi aparatul lor, pentru a putea să-şi ri generale ordinare şi că membrii de totuşi aceste cereri sunt închise în sertare Datorită acestui lucru răspunsurile ele­ Un exemplu negativ în domeniul întă­ medii tehnice şi în institutele de învăţă­
ducă cu cinste sarcinile la îndeplinire şi partid nu duc' o muncă organizată de şi sunt date uitării, în loc să le discute vilor Buda Iulian, Marcu Constantin, Vla- ririi disciplinei în rândul elevilor, îl mai mânt superior.
să traducă în viată Hotărîriîe elaborate partid. in adunările generale ale organizaţiilor dislav Vtarel, Brâneţ Francisc şi a a'ltora oferă încă directorul şcolii, Şerban Cons­ AMPLOAREA CONSTRUCŢIILOR
în adunările generale. Nici comitetul raionail de partid Sebeş, de bază Există chiar cazuri unde Ja unii sunt judecate ş* pline de claritate. tantin Metodele sale pedagogice sunt în DE CASE IN SATELE UNGARE
Comitetele raionale de partid, au dato­ nu s’a achitat cu cinste de această sar­ tovarăşi le-a expirat de mult termenul sta­ Aţi avut poate prilejul să simţiţi fiecare felul lor „foarte originale”. Înainte, acest
ria sa a.îute birourile noi alese * la în­ cină. Acesta, nici până în prezent nu a giului de candidaţi şi totuşi se tărăgă­ satisfacţia ce vă cuprinde atunci când ve­ director pălmuia elevii pe motivul că „nu Dela înfiinţarea sa, uzina pentru cons­
tocmirea planurilor de muncă şi a dărilor instruit noile birouri alese, deşi comitetul nează cu lunile, primirea lor în partid. deţi că munca dumneavoastră nu s'a pier­ se poate altfel” Atrăgându-i-se atenţia de trucţia de case de locuit la sale din R. P.
rie seamă ce le vor prezenta in faţa adu­ regional de partid, i-a atras atenţia în re­ Faţă de această nepăsare, comitetele dut în van, când cei cărora Ie dedicaţi cei în drept, el procedează acum mult „mai Ungară a construit 8.000 casc de locuit
nărilor generale. petate rânduri asupra acestei importante raionale de partid trebue să ia măsuri toată puterea de muncă şi pricepere, vă a- blând”, mulţumindu se să aplice doar câte în diferite părţi ale ţării. Noul program al
Unele comitete raionale de partid, în­ probleme. de înlăturarea ei şi să vegheze, ca in­ rată prin răspunsurile şi comportarea lor, o „uşoară” urecheală vinovatului, „pentru- guvernului R. . P. Ungare a făcut să spo­
ţelegând că este necesar să ajute ime­ Comitetele raionale de partid, pe viitor strucţiunile Comitetului Central al parti­ tot bagajul de cjnoştinţc acumulate Poate ca acesta să se îndrepte mai repede şi cu rească sarcinile acestui oficiu. Astfel, în
diat noile birouri alese, au şi trecut la trebue să urmeze întocmai indicaţiile date dului nostru, cu privire la primirea de f.i oare ceva mai înălţător ca faptul dc mal mulţi 6orţi de izbândă”. cursul anului 1954 vor fi construite pen­
fapte. De exemplu, comitetul raional de candidaţi şi membri de partid, să fie a- a fi profesor, de a cultiva în munca ce­ N'ar strica ipcntru o mai bună documen­ tru membrii cooperativelor agricole de pro­
de către comitetul regional de partid Ele
partid Brad. orienîându-se bine. dela în­ ou datoria să sprijine în permanenţă noile plicate întocmai de către noile birouri lor mici, educaţia şi dragostea faţă de taţie în ceeace priveşte educarea elevilor, ducţie aproximativ 1000 de locuinţe. In a-,
ceput s’a ocupat cu multă grijă de ins­ birouri ale organizaţiei de bază şi să ţină ale organizaţiilor de bază. patrie şi partid, faţă dc poporul munci­ ca tovarăşul director să studieze mnî pro­ cest scop, arhitecţii au elaborat 14 pro­
truirea şi educarea comuniştilor din noile Comitetele raionale sunt datoare să în­ tor ? fund .Poemul Pedagogic” a lui Ataca iecte tip de locuinţe Pentru a economisi
tot timpul legătura cu acestea, Comite­
birouri Astfel, au organizat o adunare, tele raionale de partid, au sarcina să con­ drume birourile noi alese, să sprijine şi In acest sens, un exemplu grăitor îl renco, unde va putea vedea cum acest emi lemnul care se importă dm străinătate,
la care au participat membrii tuturor voace periodic şi de câte ori este nevoie să conducă în activitatea lor organizaţiile oferă şi maistrul instructor Gherman Re- nent pedagog sovietic, a educat oapi'i chiar şarpanta acoperişului şi tavanele vor fi
birourilor organizaţiilor de bază din ra­ — birourile şi secretarii organizaţiilor de de masă. Ele trebue ca să prevadă în pla­ mus de!a atelierul de instructaj al şcolii, după frământările şi greutăţile războiului construite cu ajutorul unor grinzi şi plăci
ion In cadrul acestei adunări, tovarăşul bază ,1a centrul de raion sau la centrele nul lor de muncă analiza unor organi­ dela care elevii anului 1 primesc primele civil, pregătind din dânşii cadre de nă prefabricate din beton armat Statul acordă
Zahxu Nicolae, secretar cu problemele zaţii de masă, « cooperativelor, etc. şt sâ noţiuni în domeniul practicii Zeci de ge­ dejde ale statului socialist. credite de I8COO forinţi pentru construirea
de comune, informându-le şi făcându-le
organizatorice al comitetului raional de instructaje asupra problemelor noi In le îndrume în activitatea lor. Ele mai tre­ neraţii de elevi s'au perindai prin mâna a- Străduinţa educatorilor, profesorilor şi a locuinţelor cu o singură cameră, iar pen­
partid, a făcut un temeinic instructaj, bue să asigure conducerea de către partid cestui încercat maistru, In decursul anilor. organizaţiei U.T.M. de a creşte oameni cu tru locuinţele cu două camere acordă cre­
felul acesta, organizaţiile de bază, vor fi
prin care s’a arătat cum trebue să mun­ întotdeauna la curent cu problemele de a U.T.M.-ului, care constituie principalul Dintre aceştia, mulţi s'au ridicat ajungând baze morale sănătoase trebue să 1 preo. dite dc 24.000 forinţi, care sunt rambur­
cească noile birouri. El a demonstrat în partid şi de stat şi vor şti să acţioneze sprijin şi rezerva nesecată de cadre a profesori, maiştri, ingineri, etc Elevii 6unt cupe şi pe directorul şcolii din Simeria Vio­ sabile într’o perioadă de 20 de ani Ţă­
mod practic cum trebue să se organi­ la timp. partidului. antrenaţi şi în activitatea extraşcolară unde lenţa nu cultivă in elev simţământul înalt ranii muncitori care doresc să şi constru­
zeze adunările generale ale organizaţiei Birourile organizaţiilor de bază noi a- De felul cum comitetele raionale de pregătesc programe artistice pe care le pre­ al necesităţii păstrării disciplinei şi al re>- iască case, primesc din partea stalului ta
de bază. cum se iau hotăriri şi se ur­ partid, înţeleg să sprijine noile birouri zintă în fata muncitorilor din Simeria şi pectului. ci îl îndobitoceşte, îl face să vadă mod gratuit şi folosinţă veşnică un loc de
lese vor mai trebui să fie sprijinite la
măreşte înfăptuirea lor, cum să întoc­ întocmirea planurilor de muncă. Apoi a- ale organizaţiilor de bază, va depinde în n locuitorilor satelor din jur. în cei mai mari ai lui, oameni care spun casă având o suprafaţă de 250 — 400 metri
mească procesele verbale, etc. Mişcarea sportivă a cuprins întreaga ma­ una şj fac alta pătraţi.
c'este proiecte ale planurilor de muncă tre- mare măsură aplicarea întocmai în viaţă
Tot în acelas timp, tovarăşul Zahiu să a elevilor, toti fiind purtători ai In­ BARBU MIHA1
buesc bine discutate şi aprobate de adu­ a tuturor hotărârilor partidului şi guver­ DEZVOLTAREA INDUSTRIEI ALI­
a arătat că secretarii organizaţiilor de signelor GALA. sau F.G.M.A. şi făcând corespondent votuntar
bază, au datoria de a instrui-în mod te- nările generale ale organizaţiilor de bază. nului nostru. MENTARE IN R. P. BULGARIA
Dezvoltarea industriei alimentare şi asi­
O preocupare de seama gurarea creşterii necontenite a producţiei
In scopul îmbunătăţirii muncii de recrutare a cadrelor mărfurilor de larg consum se alia necon­
Comitetul A.R.L.U.S. al raionului Haţeg, Februarie a. c. In acest scop s'a revăzut tenit în centrul atenţiei Partidului Comu­
La Deva a avut loc Sâmbălă 9 Ianuarie că. O asemenea recrutare ncorganizalâ a tea însă. trimişii birourilor pentru recruta se preocupă îndeaproape de organizarea şi o bună parte din materia predată, iar nist Bulgar şi a guvernului popular al
a. c., şedinţa pentru darea de seamă a Di cauzat o permanentă fluctuaţie a braţelor rea şi repartizarea forţelor de muncă, nu buna desfăşurare a cursurilor Ie limba pentru elevii mai slab pregătiţi, s’au acor­ R P Bulgaria. In anii puterii populare, In
recţiei Regionale a Recrutării şi Repari!- de muncă dela o întreprindere la alta, pro­ iau legătură. Tocmai din această cauză, une rusă In raion funcţionează în prezent 36 dat ore suplimentare de studiu. R. P Bulgaria au fost constatate şi puse
zării Braţelor do Muncă. Ln şedinţă au luat vocând greutăţi în buna desfăşurare a< pro­ ori ei aduc oameni necorospunzăîcri, sau re­ cursuri populare de limba rusă, cu un nu In ceeace priveşte organizarea şi des în funcţiune numeroase întreprinderi ale
o.cite activişti ai birourilor raionale îi> cesului de producţie şi in însăşi munca di­ partizează tineri calificaţi într’o ■ meserie măr de 531 elevi Cele mai dc seamă suc­ făşurarea cursurilor de limba rusă. In ra industriei alimentare, inzeslrate cu tehnica
rubord inca Direcţiunii, directori de între recţiunii. Alte întreprinderi, prin delegaţi oarecare, la munci tn care nu sunt spe­ cese In însuşirea limbii marelui popor so ionul nostru, există însă şi lî-psuri. Tovi cea mai modernă.
prinderi şj activişti ai organizaţiilor de ti­ dc recrutare proprii, făceau muncitorilor care cializaţi. vielic, !e-au obţinut cercurile din Berthe- răşi ca Heljoni loan responsabil la cursul In 1952, volumul producţiei industriei a-
neret şi sindicale doreau să se angajeze, promisiuni exage­ Tovarăşul Rolaru Lazâr. şeiul serviciului lot, Sarmîsegeluza, şcoala elementară Ha popular de limba rusă dela cooperativa limentarc o R. P Bulgari,i a depăşi! de
Darea do seamă prezentată de tovarăşul rate, fără a se stră.dui să le respecte până iog:ona], a precizat că lipsurile manifestate ţeg, I F.E.T Baru Mare şi altele. Preşe „Tara Haţegului”, Ivacşu Gheorghe şi Pâr două ori nivelul anului l'.MH şi de trei ori
Guzan Traian, inspector regional, a scos Iu Ia capăt. Chiar unele sfaturi populare ca in cursul anului trecut în ceeace priveşte dinţii acestora, pe lângă că respectă pro jăioiu loan, subapreciază importanţa cursu­ nivelul anului antebelic 1939
evidentă realizările obţinute în recrutare) cele din Apoldul dc Sus, Cut, Aipoldul de recrutarea şi repartizarea forţelor de mun grama analitică şî asigură materialul biblio­ lui de limba ruso şi nu se interesează de­ ln anul care a trecut s'au vândul popu­
Jos, Ludoş, au refuzat categoric orice spri­ grafic necesar, se străduiesc să îmbunată mobilizarea elevilor la lecţii Este necesar laţiei de două ori mni multă carne, con­
şi repartizarea organizată a cadrelor călii' că, se dalorcsc în cea mai mare parte ne
serve de carne şi uleiuri vegetale, de trei
cete sau nccnlifietite, a absolvenţilor şcoli jin delegaţilor Direcţiunii Recrutării şi Rc respectării Hotărîrii Consiliului de Miniştri, ţească necontenit frecvenţa elevilor b pre­ ca tovarăşii amintiţi să dea o mai mare ori mai mult zahăr şi de 5 ori mnî multe
atenţie sarcinilor ce le sunt încredinţate vl
:
lor S.F.U şi succesele în ridicarea nivelu­ partizani Braţelor de Muncă. ! psei de control şi îndrumare de care a dări şi semînarii- pe viitor să lichideze cu lipsurile ce per produse zaharoase, faţă dc mut 1948.
Comitetul raional A.R L.U.S -Haţeg. se
lui profesional a-] acestora. Planul de re­ S'au 'întâmplat cazuri când întreprinde dat dovadă în multe cazuri Direcţia Re
riî;? n’au primit cu destulă încredere absol preocupă acum de organizarea seminariilor sistă ln activitatea lor In anul 1953, producţia conservelor dc le­
partizare a cadrelor pe întreprinderi a fost gională. şi muncii de suprafaţă ce o (lei
venţiî şcolilor S F U., sau dacă i au pri­ recapitulative a cursurilor de limba rusă, CRAINIC ALEXANDRU gume a sporit cu 47 la sută, a cărnii cu
îndeplinit în cursul anului trecui, în pro îăşoară tncă unii activişti ai acesteia
mit, le-au atribuit alte munci de cât cele caie vor ivea loc între 15 Ianuarie şî IU corespondent voluntar 31 ta sulă, a zahărului — cu 55 la sulă.
po'ţie de 97,14 b sută. Consfătuirea a prilejuit minunate învăţă­
corespunzătoare pregătirii lor. a unturii — cu 75 la sută în comparaţie
Pe baza planurilor întocmite, birourile ra­ minte pentru munca de viitor, ea a arătat cu anul 1952
Pe marginea dării de seamă prezentate
ionale ou repartizat forţele dc muncă în că este neccsaiâ o mai temeinică organi­ P R O G R A M U L F I L M E L O R
r>a; licipanţii s'au înscris la cuvânt sesi­
conformitate cu specificul şi necesităţile în zare a muncii organelor din direcţia io* PARTICIPAREA FEMEILOR CO­
zând şi alte lipsuri existente Ir recrutarea In a doua jumătate a lunii Ianuarie ALBA IU LI A între 18—20 „Cămăta­
îrcprinderilor din raza lor de activitate gională şl birourile raionale, că acestea REENE LA RECONSTRUCŢIA
<i repartizarea braţelor de muncă Tovarăşul ac. vor rula pe ecranele cinematografe­ rul”, între 21—24 „Prin India”, între 25—
li role raioane, ca de exemplu Petroşani şi trebue să ţină o mai strânsă legătură cu ŢARII
Rizca loan clda C.S.R a arătat că de­ lor din regiunea noastră următoarele 27 „Sub jug”, între 23—31 „Fericirea fu­
Alba, au reuşit să-şi îndeplinească planurile organizaţiile de partid, sindicate şi de ti­
legaţii raionali nu iau legătură şi nu sc filme : rată”.
în procent de 158, respectiv 120 la sută. neret, pentru mărirea necontenită a numă­ femeile coreene participă în mod activ
consultă cu birourile de partid şi sindical DEVA 17 I „Primăvara la Moscova”, in BRAD Intre 18—20 Republica Populară la reconstrucţia ţării lor In fiecare oraş
Darea de seamă a scos in evidenţă şi pentru a găsi împreună soluţii in mobiliza­ rului de oameni ce vin să lucreze în în 18 „Cadavrul viu”, in 19 „Nunta lui Kre- Mongolă”, între 21—24 „Model Bianka”,
o serie de lipsuri ivite In rec.ruUirea şi re rea muncitorilor pentru întreprinderi. treprinderi. Consfătuirea pentru darea de cinski", in 20 „Profesorul de dans”, în între 25—27 „Trei povestiri”, între 23—31 şi sat al R P.D Coreene, femeile organi­
zează echipe de munca pentru a ajuta cu
portizoren cadrelor. Uncie întreprinderi ca seamă trebue sâ ducă Ia o serioasă îmbu­ 21 „Dincolo de Dunăre”, în 22 „Şcoala „Ceapaev”.
însăşi organizaţiile de tineret — a ară mână de lucru la lucrările de reconstruc­
f C S H şi C.S H au angajat cu dela şina nătăţire a muncii Direcţiei Regionale a Re­ calomniei” în 23 „Oaspetele neaşteptat”, HAŢEG Intre 18—20 „O pânză în de­
lat tovarăşul Tudoran d:n partea comite­ ţie a clădirilor distruse de bombardamentele
putere muncitori, fără să ţină scamă de Ho crutării şi Repartizării forţelor de muncă Şi în 24 „Revizorul”, între 25—27 „Mâine părtare”, între 21—24 „Secerişul”, intre
tului regional UT.AL, pot da un sprijin americane.
tărîroa Consiliului de Miniştri privitoare la preţios delegaţilor plecaţi pe teren în sco a subunităţilor ce i aparţin. se va dansa pretutindeni”, intre 28—31 25—27 „Nevestele vesele din Windsor*', Liga democrată a femeilor coreene jo.ica
recrutarea şi repartizarea braţelor de mm- pul recrutării braţelor de muncă. Cu aces> A. CI Bl AN „Scutierul şi cenuşăreasa” între 28—31 „Pe arena celor curajoşi”. un rol importam in organizarea acestor
echipe de muncă alcătuite din femei. La
că însuşi tovarăşul director Vlad loan cerii socialiste pe echipe Secţia poli­ plenara Comitetului permanent al Ligii H<u
vine la serviciu la orele II aşa cum s'a tică nu 6‘a ocupat deasemenea de mobili­ mocrnte a femeilor coreene s’a luat fiotă-
buna ©rganssare a muncii petrecut cazul în ziua de 8 Ianuarie 1951 zarea tractoriştilor şi a mecanicilor de a rîrca dc a se încuraja participarea în nu­
Faptul că o parte din muncitori nu par­ participa la muncă, lucru nepennis unor măr cât mai mare a femeilor coreene ta
în campania de reparaţii la S. M. î. Orăsfie ticipă regulat la muncă nu este întâmplă­ conducători politici. lucrările de refacere şi s’a pus accentul
tor, cî tocmai din cauză că conducerea sta­ Trebue spus că nici comitetul raional de pe importanţa ocrotirii sănătăţii femeilor
ţiunii nu le-a oreat condiţie necesare d:e partid Orăştie nu a analizai starea lucră­ care participă la munca de reconstrucţie a
Programul de măsuri economice adopt it şi pentru pregătirea cadrelor de tractorîş'.i, lipsa de gospodărire şi organizare îngre­ muncă. Atecanizatorilor nu II s'au amena rilor de reparaţii în S.M.T., cu toate că ţării
dc plenara lărgită a CC. al P.M.R. din totuşi la această staţiune munca se desfu unează mult munca. jat un spălător unde să fie apă caldă a ştiut că munca se desfăşoară defectuos.
August 1953. pune în faţa oamenilor mun­ şoară cu multe Ii<psurî. Majoritatea tractoarelor şi maşinilor tre­ pentru a se spăla. In sala de mese dea­ Lfpsurile existente la S ALT. Orăştie în cc MUNCITORII DIN R. D. GERMANA
cii din agricultură, sarcina principală de In campaniile din anii trecuţi S.AVT bue reparate în cadrul S.M T.-u'lui. Penîru semenea până în prezent nu s'a făcut foc, priveşte organizarea muncii la reparaţi’ pot LA ÎNCEPUT DE AN NOU
a lupta pentru sporirea producţiei agricole Orăşlie a avut lipsuri serioase din ca.v aceasta nu au fost luate din timp toate dîn cauză că nimeni nu s'a Îngrijit să fi lichidate. Conducerea S.M.T cu sprijinul Oamenii muncii din Republica Democrată
vegetale şi animale, penlru îmbunătăţire;) ar fi putut să tragă o serie întreagă de în masurile de organizare a muncii, pentru ia măsuri pentru instalarea sobei de te­ organizaţiei de bază, al comitetului de în­ Germană au păşit în anul 1954 cu un mare
aprovizionării oamenilor muncii dela oraşe vă (aminte. Sarrimiile de plan nu au fost mobilizarea tuturor muncitorilor din sta­ racotă ce stă mai bine de doi ani risipită treprindere şi al secţiei politice, are datoria avânt politic şi in muncă Din tonte col­
şi a industriei cu maleriî prime. realizate în totalitatea lor şi aceasta dm ţiune la muncă în vederea realizării pla­ sub streaşină magaziilor. sâ găsească cele mai hune metode de mo­ ţurile republicii sosesc ştiri despre primele
nului de reparaţii.
In această privinţă S.M.T urile au dato cauza sfabci pregătiri tehnice a tractorişti­ Lipsuri serioase se manifestă şi în ce bilizare a muncitorilor Ia reparaţia tractoa­ succese realizate în aciivilntan inlr^prmdc-
ria de a - şi îmbunătăţi simţitor activitate,) lor. Astfel o serie întreagă de lucrări ca Deşi în planul de reparaţii, întocmit de priveşte pregătirea tehnică-profesională si relor şi a maşinilor agricole, sâ ia mă­ ri!or. despre deslăşurar-Ni întrecerii pentru
ln vederea înfăptuirii programului agricul­ desmiriştîtut şi arăturile adânci de toamnă conducerea SALT.-ului Orăştie, este trecut politică a cadrelor de tractorişti Cursurile suri penlru combaterea indisciplinei şi u creşterea producţiei şi îmbunătăţirea cali­
turii şi sporirii producţiei agricole la ha nu au fost executate în toate gospodă că, reparaţiile în ansamblu vor începe ta profesionale care trebuie sp funcţioneze în lipsei de organizare care provoacă greutăţi tăţii produselor
Partidul şi guvernul, poartă o deosebită nilc agricole colective şi în întovărăşirile data de 15 Decembrie 1953, ele n'au în perioada de iarnă în S ALT. se desfăşoară în realizarea planului. Aăuncilorii, inginerii şi tehnicienii fabri­
grijă pentru înzestrarea S.M T.-urilor cu agricole care au contractat cu SMT.-ul pen ceput nici până în prezent in mod serios. anevoios, numărul participanţilor la aceste Serviciul regional S .M T ca şi secţia a- cii de mătase artificială „Fnedrich linge',s"
utilaj tehnic modern şi pregăteşte cadrele tru executarea acestor lucrări. Din lipsa de Cauza principală a rămânerii in urmă cursuri nu atinge nici 30 la sută dîn nu­ grîco'â a sfatului popular raional au da­ şi-au luat noi angajamente in muncă. Anul
necesare mânuirii maşinilor şi tractoarelor interes a conducerii staţiunii n'au fost exe cu reparaţiile este lipsa de interes şî de mărul mecanizatorilor din staţiune. La (el toria de a da tot sprijinul S. AL T.-ului acosta producţia fabricii va ii sporită cu
pentru ridicarea agriculturii noastre pe o cutate arăturile adânci nici pe cele 13 na. răspundere faţă de sarcini, ce o manifestă învăţământul U.T.M nici până tn prezent Orăştie penlru a i se asigura toate condi­ 36 la sulă fn prezent, colectivul înlreprîu-
treaptă superioară. teren zcabi'l ale staţiunii care aparţin gos­ conducerea staţiunii a cărei director este nu s'a deschis deşi organizaţia U.T.AL nu ţiile în vederea terminării la vreme şi în derii îndeplineşte şi depăşeşte cu succes
In vederea îndeplinirii sarcinilor trasate podăriei 2nexe Tractoarele şî maşinile a- tovarăşul Vlad loan Deasemenea lipseşte mărâ peste 30 tineri. Fată de aceste lip bune condiţiuni a reparaţiilor. Secţia a- normele zilnice de producţie
de .plenara din August 1953, S M.T.-urile grieole aflate pe teren se defectau mereu, disciplina în muncă Din cei 67 de trac suri vina principală o poartă activiştii sec­ grară a raionului P.ALR Orăştie trebue ln primele 2 i Ic a!c noului an, minerii
vor trebui să ia toate măsurile necesare din cauză ci în iarna trecută reparaţiile forişti, mecanici şi şefi de brigăzi numai ţiei politice, tovarăşul Tîranescu şi tova­ deasemenea sâ ia măsurile necesare pentru deta mina carboniferă „Rari Liebknechl”
nil fel ca în perioada de iarnă sa se efec s’au făcui de mântuială 16 participă la muncă, iar 16 suni plecaţi răşul Tru|ă care nu au făcut nimic în a- lichidarea lipsurilor semnalate, penîru îm din Oelsnitz, îndeplinesc cu succes sar
tueze la timp şi în bune condiţiuni repj Gradul înaintat de u/.urâ. a maşinilor şi în concediu, restul de 33 de mecanizatori ceastă direcţie, nu au sprijinit şi îndrumai bunătăţirea muncii şi pentru grăbirea rit­ emile lor de producţie. Câteva brigăzi de
rarei întregului utilaj agricol, pentru tractoarelor pune în fata staţiunii sarcini nu ştie nimeni unde sunt şi ce lac. Acest organizaţia de partid şi tineret ca să mo­ mului de reparaţii al _tractoarelor şi maşi­ mineri şi-au luat angajamentul să înde
în primăvară să poată executa la tu tip mai grele în această perioadă, când întreg lucru nu este intâmptălor ci se petrece toc bilizeze Iractoriştii !a aceste cursuri To nilor agricole. plinească planurile anuale cu 2—3 luni
toate lucrările pe care !e solicită contam* mai din cauză că nu este introdusă disci­ varăşul Tirănescu nu numai că nu a da' In acest fel S A1 T Orăştie va putea să înainte de termen
parcul de maşini şi tractoare trebue supus
fanţii plina nici în cadrul personalului adminis ajutor politic concret conducerii staţiunii. traducă în viaţă sarcinile ce-i revin în Alctalurgiştiî dota uzina dc laminate din
unei reparaţii generale. lupta penlru sporirea producţiei agricole, otel dm Brandenburg nu marcat începutul
Trebue spus însă, că deşi conducerea tralîv Nu rare sunt cazurile când func 1ar nici nu a luat legătura cu tovarăşul
Analizând modul cum se desfăşoară re t ion arii se prezintă la serviciu la orele 9 director pentru a-l ijufn fn organizarea in vederea creşterii nivelului de trai al nn.uluî prin executarea dc şarje rapide,
S.M.T Orăşlie a avut sarcini precise dv
felul cum va trebui să-şi organizeze munca pa: aîiîîn şi pregătirea Iclin r?! a mecanizata şt semnează în condică că s'au prezentat muncii de reparaţii a utilajului agricol, poporului muncilor. dând republicii mai mult oţel şi laminate
in vederea reparării maşinilor şi uneltcloi rîlor la S.M.T Orăşlie se poate vedea va Ia orele 8 dimineaţa. Aceasta o fad pentru nu s’a ocupai nici de organizarea între­ D DEMEA decât prevede pianul.