Page 24 - 1954-01

D5UMUL SOCIALISMULUI Wi- 5
Pag. 6
întâlnirea dintre ambasadorul U. R. s s. Şedinţa celor patru înalţi
Cronica evenimentelor internaţionale îd S. (J. A. şi Dulles comisari din Berlin

la
8
WASHINGTON
Pentru rezolvarea justă sele muncitoare din această parte a Germa­ lor Asemenea acţiuni vădit duşmănoase c transmite : (Agerpres) — TASS diseurstxl rostit Eisenhoxver Decembrie 1923 de BERLIN (Agerpcvs) — TASS iransmilc:
preşedintele
declaraţia
la
şi
niei muncesc aii cu un avânl şi cu o »lâl «Je des rcpelalo venite dela psrlea a- La II Ianuarie a avui loc la sediul ud-
21
Guvernului
Sovietic
Decembrie
a problemei germane abnegaţie cum niciodată nu s a muncit In mencană, este limpede ci nu suni intâmpiă- La 11 Ianisanc, ambasadorul U R S S din problema folosirii a energiei atomice minislratiri americane iln Berlin ces ju j
in
)upâ eproaps 8 ani dela :drob rea Ger- istoria acestei ţări. Această muncă a lor loare că ele au la bază un scop b:nc de în Sil A. Zarubin. l-a vizitat pe secreta­ tn cadrul convorbirii s a stabilit că se­ 3 a şedinţă a reprezentanţilor cetor pa.ru
rul de stat al S U A , DuJlas.
îinit şi acest scop nu poate fi un altul
nV) hitleriste, poporul german Încă n'o comtitue Insâji cipresia vie a libertăţii dc u.-cat tergiversarea acţiunilor menite să cretarul de stat al S U A şi ambasadorul înalţi comisari d n Berlin tn cadrul cîre'u
n» totuşi ca să-ţi poată vedea împli pline, a ţelurilor paşn cc spre care ele na aducă pacra în Corcea şi in F.xlremul Ori­ S’a efLat câ convorbirea, care a durat U R S S se vor întâlni din nou înainte de au fost analizate problemele lebnice legde
I .lazuinţa sa dreaptă ş1 patriotica ds zuiesc. In Republica Dcmcr-atj Germană ent Ci urmăresc fără îndoială menţinciea aproximativ o jumătate de oră. a fost con­ plecare* lui Dulles Ia conferinţa dela Ber­
,e dervolla in cadrul unui ilat uni!, de- viaţa se dezvoltă, creste nestăvilit. Inss „războiului rece". întreruperea tratativelor sacrat! unui schimb de păreri cu privire lin a miniştrilor afacerilor externe ai ce­ dc pregătirea conferinţei miniştrilor ala-
c.-at ji independent, in armonie cu cele tată de linişte ji progres. Nivelul (Je trai la procedura tratativelor In legătură cu lor patru puteri cerilor cxlorne ai celor patru puteri. ,
e popccre europene Aceasta se datoreşte oamenilor muncii de aici se îmbunătăţeşte Că înîr'adcvâr ncesta esV scopul urmă­ S'j liolăiit ca şedinţa următoare »3 aio!
tului că in apusul Germaniei. dc!a t<y- cu liecnre zl cc trece Numai în decursul rii de imperialişti cât şi de banda lui Li loc la 13 Ianuarie, tn clădirea administra­
p;ej celui de al doilea război mondial, .anului trecui — el a crescut cu 30 la sută Sin Man o duxedesc un şir intreg dc fapie Comentariile presei vest-germane ţiei militare franceze.,
tlahştii americani, englezi şl /râncezi in comparaţie cu anul 1960 O do\ erieşlc In primul rând „pări.nteoscj In
j iosldflt ca înrobitori; regimul las Oamenii muncii dn Germania dc Râsoft ţclegere 1 ' pe cnrc stăpânii americani o m.v
i a fosl înlocuit de ei <u un răgim de — conştienţi că fiecare succes al lor pc nileslă faţă de prolejalu! lor L» Sin Msn îu preajma Conferinţei clela Berlin Ofensiva Armatei Populare
ipatie de aceiaşi esenţă lascislâ Cerca- frontul producţiei consliluc o cărămidă t:i — acest nou Don Quijole apărut pc arena
• agresive din Apus văd In menţinerea plus I» făurirea viitorului fericit pc care »i 1 istoriei — pc care tn loc să ii ia serios Iu BERLIN (Agerprcx) — I li articoleic la introducerea legii recrutării obl gaton!. de eliberare din Paiet Lao
enembrării Germaniei, in renaşterea mj- construiesc Însufleţiţi. işi slză-n.u cu tărie răspundere pentru obrâznicile. penlru im ;i comentariile lor numeroase ziare bu: care vor tncooe la 14 Ianuarie în parla­
rismului german calea Spre reahr.area rândurile In jurul guvernului lor plini ile l>«st'n?n.tcle ameninţări şi provocări die care gheze din Germania occden-tală se ocuna mentul dela Oonil, ziarul arată că aceasta PARIS (Agerpces) — Potrivit relată­
cnnslilue „o încercare dc torpilare a con
nurilor lor războinice încredere lată dc acesta şi în acelaş timp zilnic se lace vinovat. îl bat pc umăr in pe larg dc problema apropiatei conferinţe rilor agenţiilor de presă occiden'.ale. uni­
eliberare
dm
şi Z-clndu i „bun
,i adâposiu) creări» aşa numilet „amm îşi măresc vigilenţa faţă de actele provo­ r.urajâîtdu-l apoi comportarea tă|iş patriot". O dela Berlin a miniştrilor alierilor externi: fennţei dela Berlin". tăţile Armatei au Populare o de puternică ofensi­
lansat
dovedeşte
provoca
Patet
Lao
eurcper.e" monopoîijtii smeriesnî urmă catorilor. Jntr’o unitate de nezdruncinat CI ai celor patru mari puteri. „Coaliţia guvernamentală a lui Adena-
t să oficializeze, să dezvolte si ;â ac merg mereu înainte. Patriotismul lor. dra 'oare a lui Arlhur Dean. reprezentantul a- Astfel ziarul „Passauer Ncue Pressa" ■jer, «cric ziarul, intenţionează să o ia vă in centrul LaosuJui
la
mcricnn
a
declara*
llr»
tratative
rare
lueze acţiunea lor de renaziliczre. ţ» goste» pentru partidul si guvernul care l-s» scrie că „confermţa ce!cv patru maci pu inainte conlermţei marilor puteri Guver­ După remarcabila victorie obţinută prn
zarmarc a Germaniei Occidentale îndrumat pe calea unei \icti lentile l-au «nconjur că partea americană intenţionează teri ne pumite sa sperăm inlro reunifi- nul dela Bonn duce o politică complect eliberarea regiunii TaWheh, unităţile Ar­
dovedit şi I dovedesc prin elanul nestăvi­ să elibereze cu forţa după 22 Ianuarie 1354 care cu fraţii noştri dm Răsărit". npusâ imperalivului momentului care cere matei Populare InaLnleaz! In prezent fpre
dârele SLalin reîenndu se la rolo* pe prizonierii de război a părţii coreea no cM
e Germania li are in menţinere» si In lit din producţie, prin energia cu care ştiu „Dacă pacea şi bunâln|eiegerra din in să nu se întreprindă nimic ce ar pulea Nord. in direcţia localităţilor Ntpe şi
sa dfm*şL* uneltirile celor care vor r.e/e nîlaţi sub controlvl comisiei nejt.e tngreuna tnlr un fel sau altul tratativele Pahsan. importante căi de acces sp _ e ca­
Irea picii a precizat câ această Lai* lerioru! Germaniei xor conlribui la destin
să organizeze noi războaie Ei au dat o de repatriere O allâ dovadă Care acuză jon dintre Răsărit 51 Apus. Ir ajunul confe­ pitala administrativă şi regală a statului
Mtitus cheia păcii tnîre popoarele euro- dorea tncordârji mlcrnaţionale. aesst lucr.i
ripostă puternică provocatorilor «lela 17 Iu gleriile părţii americane tn ceeacc -priveţ’r rinţei dela Berlin. Bonn-ul intenţionează Patet Lao. Corespondentul militar al
ie. E de Inţe’es dar de ce renaştere* va li cil sc pnato dc imbucurâlor pentva
nie anul trecut, dovedind aceslor» că In soluţionarea justă şi eclidab lă a păcii ;n sâ adopte tn mod demonstrativ modifica­ agenţiei France Pressc. comentând ofen­
C.TjaclUului hiCerist umple dz îndreptă noi, scrie ziarul mai dcparlc. căci noi, gc;
Germana răsăriteană puterea e tn mânj Ext-remul Or ent este faptul ca deşi in acor­ rea conslitu|iei. ceeace af însemna tnc! siva forţelor populare, relsteazâ c! ele
i tngTijcrare masele populare de pretu mann, nu dorim dccâf să muncim tn pace
poporule; si peste puterea popu-lari nu vs dul de armistiţiu a lost stabilii co în ter un pas înainte pe calea înfăptuirii politi­ „înaintează acum sub forma a doi c[eşîi
lent Oamemi muncii si In special cei pentru a ne reconstrui ţara".
putea trece niciodată mciun duşman. meo de 3 luni după încheierea acestui» cii iraloteîor dc!» Bonn şi Paris Oricine spre cele două capitale laotiene. O r.i.j-
căror ţâri au lost zguduite de bubuil" să ne convocaţi conferinţa pohlic.J menţ­ Ziarul „Hannovcrische Prcsse", care v ştie Insă te consecinţe nelaste va avei care este îndreptată spre Nape. oraş si­
i războiului, păstrează încă vie şi dure Republica Democrată Germană a inlreprins ii să restabilească definitiv- problema pâ declară dcasemenea In (av'oarea conferin tuat la 60 dc km de fluviul Me!:ang.
sâ amintirea sulenntelor pe cere le-au numeroase »de prin care să se ajungă Iu cit tn Coreea, totuşi e» încă nu s’a ţinut [ei celor patru mari puteri. recunoaşte, c asemenea actmne pentru rezolvarea pro
II si de aceea sunt hotărlli să lupte cu o înţelegere reciprocă in)r« loţ» germanii, cu loale că dc alunei »u trecut mai mull in acelaşi t,mp că cercurile conducătoare btemei germane. Deaceea, noi Ircbue sâ Cealaltă mişcare exte Unşaîâ spre Sud. in
direcţia capitalei Luo-ng Prabang"
nduplecare pentru a zădărnici planurile prin care să se ajungă )» o unitate nn de 5 luni S> acest lucru nu » fost făcut dela Bonn urmăresc să submineze zceaşlâ impsedtcSm această politică, căci la urma
«sorilor ce urzesc o nouă maşină dr ţională, ta un tratat de pace drept cu i» dm prirna reprezentanţilor americani, care conlerinlâ. urmelor soarta Germaniei se va hotărî la
ioi de rândul acesta mult mai îcroce La Germanie u-n:lâ, democrată si independentă după cum se vede fac tot ce le stă ‘n Berlin şi nu la Bonn". Cu privire la tratativele
•.du) său poporul gennan c hotârft să Poporivl germnn nu v» ingldui niciod.itrî putinţă pentru a zădărnici tratativele, pen Referindu se la (dezbaterile cu privire
mai Îngăduie r.a încă oda'S patria sa c» anumiţi .politicieni cţjoisti si xc se jonce Iru » menhrc încordarea între popoarele dela Panmunjon
l e transformată în teatru de război, iar cu destinele viitorului» sâu Kflptul ci oa­ As'?i. Cr dovedeşte eceastn altceva decât
eretul său tn came de Iun menii muncii d‘n Gcrmm » de Răsărit — letuzul rle a examina eu siisccritote şi in Declaraţia Comitetului Executiv al Partidului Comunist PARIS (Agerpres). — După cum a-
sub conducerea partidului şi guvernului — nunţă ugenţia France Presse reprezen­
n ciuda acestor» Insă. fevansarxii de li conformitate c'J pccvederile acordului de ar- din Marea Britanic In legătură cu conferinţa dela Berlin
au lichidai marile concerne ale industriaşi­
nn — sub direct» instruire a cercurilor inisliţiu, p-roblema eoreua-nă tantul părţii americane la tratativele dela
lor Faptul că au pornit pc drumuil -/ne re­
resive din Apus — pun la cele tnl le LONDRA (Agerfves) — La 11 Iarmane. tru o conferinţă a celor cinci puteri me­ Panmunjon in problema convocării con­
faceri paşnice, încheind acorduri comerciale iVnm Ir, m<rt 1 s 1 ruI plăcerilor externa al
de planuri expansioniste iniţiind ac Comitetul Executiv al Partidului Comunist nită sâ ducă la slăbirea încordării internn ferinţei politice pentru Coreea a propus
cu un sir de ţări. exprimă limpede dorinţa R P D. Coreene » declarat recent c5 „ga
a! ce sfidează făţiş hotarlnle dela Pols- dm Marea Brdanie a dat publicităţii o dc lionaţe, la interzicerea bombelor atomice
lor sinceJâ de a contribui cu loale torţele vsrnnl R P D. Coreene e gnla să depună sâ se organizeze la 14 Ianuarie ora 11.
n cum ar li de pilda ,,anexarea Aus- claraţie in care suhliniază însemnătatea
I» creajen unei unităţi pentru inheg po eforturi pentru convocare» cât mai grabnici şi cu hidrogen şi la reducerea Înarmări o întâlnire a ofiţerilor de legălurâ a_i ce­
ti sau lai moşul „marş iP re Răsărit" deosebită a apropiatei conferinţe dc.la Bev
porul german .Mesajul adresat I» 5 Deccm ,1 C0nlerin|ei pnlillee prevăzută în acor
eeslă politică aţâţătoare dusă de către lin a miniştrilor afacerilor ««terne ai cehi' lor. lor două părţi.
brie de Prezidiul Camere- Populare a R. D dul ds armistiţiu In Coreea, penl-ru re­
bnauer pe rare poporul german o con- patru pi'ler.t. Nu putem închide ochii la încercările
Germane. Adunăm Naţionale Frnneeic - zolvarea ecliil.rbilă 3 problemei coreene pr
lină — e susţinută cu tărie de căL-e In declaraţie «« spune: febrile pe care reprezentanţii lagărului
din care se desprinde cu târ ; e adevărul ci calea t ra la livclor, penlru atenuarea tncor Situaţia dîn zona
rlementul dela Bonn Analizând Insă de „Conferinţa dela Berlin poate şi trebje războiului dm SUA., împreună cu adepţii
torţele iub'toane de p»ce din întreaga Ger­ dării inlcrruţionaîe ji pentru asigurarea Canalului de Suez
Js si dela cine porneşte aceasta tneur.v
manie sun) gala să Iacă tot ce le stă ir» unei păc; trainice tn Extremul Orient şi să devină un punct de cotitură In situaţia lor din Anglia Şi dm guvernul lui Ade-
e a agresiunii revanşarde. se pot vedea CAIRO (Agerpres). — P'esa relateazi
pu-t-inţi pentru ciearea şi ştab,Urca unor in lumea întreagă". internaţională şi l/ebue sâ ducă la col.: nauer din Germania occidentală le între­
ipede şj cauzele care o determină Arm- dexpre actele de diversiune care au de­
legiluri de prietenie si bună vecinătate tn In laţ» acestei sincere declaraţii dc pace
id o privire peste componenţa acestui bora rea dintre puteri, in vederea stabiliri prind pentru a zădărnici aceaslă conferinţă venit tot mai dese in taberele trupelor
l:e ţoale popoarele, demonstrează elocvenl ..vilrazul" Li Sin Man Insă, sub oblădui­
r -r1a.ment dela Bonn << poale slabii' că politica de pace nutrită de adevăraţii IU păcii După armistiţiul din Coreea, «ceasta şi a grăbi reinviere» Germaniei mili'.a de ocupaţie engleze din zona Canalului
din el lac parte actualmente 23 de crim: rea prolectorilor săi, cuptins de atacuri va fi o nouă victorie a mişcării pentru rişte ca principal partener in coaliţia mi de Suez
ci poporului germnn neputincioasă furie se bate cu pumnul tn
na li de război membri notorii ai partidu pace şi un triumf al revendicărilor insis liiarâ ves’curopeană In prezent, mai mult Ziarul „Al-G’jmhuria” a anunţat la II
Sui hillerixt. generali ai Wchrmachl'jlui, iar Aceastâ polilieâ de pace — menită să •»■ piept slr-igân«lu-şi In gura mare planurile tenie ale popoarelor luturor ţărilor. Popoa Ianuarie ci în tabăra militar! engleza de
din tei 19 miniştri ai cabinetului, o au lost s gurc linişlea Intre popoarele europene — de ngres::ine Şi acest lucru dcpazle de ea oricând este necesar să se organizeze
Ir trecut tascisti. : a: 3 au ocupai posturi e cu însufleţire sa'ut.ită de întreaga ome­ a i !■’ oprit ii este întreţinut cu g.ri|ă. îi rele din inlreaga lume cer ca aceaslă con cea mai vâslă campanie pentru a tace să lângă Ismailia. s'au produs mari incendii
nire muncitoare, care cere cu hntărlre rezol este încurajat Sistematic de câlre stăpânii Icrinţl si pregătească a trainică re despre care se crede câ sunt rezultatul
de lna»llâ răspundere 'n aparatul de stat eşueze aceste planuri de război ţ' penfrj
varea grabnici 51 tn conl-irmitato cu ho- săi care ar trebui dc fapt eă l ia la rost glemcnUrc In Europa, bazat! pe creare» unor acte de diversiune Au ars şapte de­
bitllmt Asa stând lucrurile dar. e lesne cu ţoală lăna şi să-i astâmpere setea de uncr 1 "Germanii ‘ursite; iubitoare de pace a întâmpina conferinţa deta Berlin cu ce
îlrtrile dela Polsdam, a problemei germane pozite După cum transmite coresponden­
de înţeles de ce acc*slâ politică războinică război şi democrate şi să pregătească terenul pen­ reri de pacv ale popoarelor"
tul din Sue2 al ziarului „Al-Mîsri” la ae­
promovalâ de guvernul dela Bonn de ce Dacă aceştia tnsâ nu o lac apoi o lac
împotriva tergiversărilor
această gojnS după reinarmare, de ce «- Inlr'un singur glas loale popoarele lumîî, rodromul Kfcstarit au (o«t avariate cinci
din Corcea Sesiunea Consiliului Ligii Jărilor arabe avioane englez# Corespondentul reiate*;.!
eeste priviri p:ez ş« aruncale câtr.s Franţa care condamnă cu (ăne şi înfierează lio-
că avioanele au fost avariate chiar de sol­
rin către celelalte popoare vecine. Opinia publici mondiali uwnjrcştc r u tărtt aiurelile palriolarde ele lui Li Sin BEIRUT (Agerpres) — TASS transmite; engleze de pe fenloriul Egiptului In co
Nucleul grupului egresiv pe care mono vădit interes desfăşurarea evenimentelor din Mar, pnn care acesla nutreşte şi caută sâ La Cairo continuă de patru zile tcs'u mumcalul dat publicităţii de către Cun daţii englezi „care au vrut sâ-şl demon­
poţrjtii americani vor eâ I creeze In Eu­ Corcea, eu privire fa operaţiunile fntre asmuţe bandele sale înarmate asupra Co­ nea Consiliului Lign ţărilor arabe. La sil iul Lign se spune câ el „sprijină pe streze indignarea pentru (aptul c» sunt
ropa Occidentală, adopta azi tot mai evi prinse conform acordului de armistiţiu în reei de Nord ca as(lc) dm nou să Se verse lucrările sesiunii participă delegaţi din deplin poziţia cu justă şi şl lermâ a Egiptului reţinuţi vreme indefungaiâ in zona Ca­
sc
adresează
Anglia)
conflictul
(In
den) acriaşi politică expansionistă, in bai» cotare priveşte «chimbul de prizonieri. Cu valuri dc sânge. Omenirea protestează cu in partea Egiptului. Iordaniei. Irakului. Ye (uluror ţârilor arabe chcmându-le să des­ nalului".
câre i nu de mu'i sângerosul Hil-er a indignare Insă se constată co !n timp ce dignare Împotriva tergiversărilor americane menului, Libiei,- Libanului, A robiei Savi făşoare dc urgenţă consultări hoiărltojrc
curmat iară şovăire milioane de vieţi Teo partea coreeană depune m\mră stăruitoare In Coree» şi cerc ca neîntârziat «ă fie re dite şi Siriei Majoritatea ţărilor sunt ce tnlrc ele şi să şi revizuiască politica ev In Mcdjlisul turc
rla „spaţiului vital" c propagata cu acc penlru respect?rea înfoemai a prevedoriîor dc luat! munca de lămurire a prizonierilor dc prezentate de primii miniştri şi miniştrii Iernă conducându se dup! principiul: meum ANKARA (Ageijircs). — TASS
taj «I (i de căt'e Adenauer. e scrisă cu armistiţiu asupra acestei probleme, apoi rlzbrx in vederea repatrierii lor, muncă cc afacerilor externe. Concomitent au luc şe­ lei de colaborare sau prietenie cu alte La II lanuzne, MedjLsul turc » începu/
aceiaşi tendinţă rârboln că pe steagul cri parle» americană dimpotrivă, utilizând fm a fost împiedicată cu premeditare de către dinţele altui organ conducător sl Ligi' state — fâr! excepţie — decâl pe bsr.â diseularca proiectului dc lege cu prîvire la
mrnal al agresor dor dela Honn felul de m»şin>3ţiuni şi urzeli cnut» să puni partea americană X’oinţa unanimă a popoa­ — Comitetul politic. La II Ianuarie, Co de drepturi şi drcptale, tovărăşie şi recu­ încurajarea invesliţulur de capital străin
In lata politicii avenlurir.re duse de eS piedici. Dând Irâu liber islericului Li SI 1 relor de pe g!ob se ridica asemeni urnii miletul polilic şi Consiliul Ligii au lecm : - noaştere a demnităţii noastre". Consiliul tn economia Turciei. Acest proiect de lege
«Iacerjşl»lor
ajutorul
t;« aceştia. se rid că însă in oxala'ală p*,te ,'tan şi Ineurajându I pc acesta tn accesele zid de neînvins Iii faţa organizatorilor *le nat discutarea problemei Egiptului Socvc Ligii ţârilor arabe declară ei „ţările arab? prcgăM cu porţile pentru penetraţia americani,
deschide
capita­
t Germa-niei, puternic s’ h>1 ar‘l. glasul Itai de eroism lanfaronie, areşlia torpilează agresiuni şi peste această voinţă agresorii tarul gerveral a! Ligii ţărilor arabe, Abdci întind mâna tuturor acelora care prin lapte lului străin m (oale ramurile economiei lui-
Republicii Demccrale Ge'msne. a cărei pa buna desfăşurare a tratativelor îngreunând nu vor puie» si treacă oricât vor hi l-lalek Hasun. 3 declarat reprezentanţii')- şi nu numai prin vorbe arnlă cî sunt ceşli
Plici de colaborare şl paşnică reconstrui părţii coreene cond'tiile ic a duce norma! cerca ei. presei cS toate ţările arabe sprijină Egip s-nceri In prietenie şi credincioşi cauze- In şc(Jiii|a McJj!-is'f ui deputaiu! Ojah.t
ţie a atras simpat ; a inlregn omeniri Mu munca de lămurire tn mijlocul prizonieri­ V. DAN Iu) In lupta lui pentru evacuarea inipetur păcii «i că respectă demnitatea umană" Zaman^il (membru ui partidului pnpular-
rrpubhcan) s'a pronunţat impotriv» admi­
terii investiţiilor de capital străin tn agii-
n fl dispus sâ scrie adevărul despre silui oarecare Durenmalt Durenmatt întrcrluce cultura şi comerţul Turciei
N o t e ş i c o m e n t a r i i e x t e r n e (ia oamenilor muncii din Elveţia, a înfiii» in piesa sa nenumărate asasinate şi ac'.c Deputatul Q|e/_mi Tiurk s'x pronunţat îm­
de violeuţâ penlru a declara inJiccct spec­
penlru
rubrică
specială.
o
cc:
t»t
„Sfaturi
potriva
ce părăsesc patna". Desigur, nu o viaţă tatorului asurzit dc cinisunul neruşinat al este în proiectului de cu lege, declarând că
contradicţie
Turciei
constituţia
prea fencifâ S'leşte pe zeci de elveţieni «2 piesei, (nnăhuşil dc paradoxurile sufocant* In ciuda criticii aduse proeclului de lec#
„lată cum se lace acesl lucru .. se adreseze ziarului întrebând in care ţări ale acesteia: „Omenirea trebue sâ se în­ de către unii deputaţi, el a losl aprobat
cu
Acelaşi
milenii
trei
toarcă
urmă"
din lume ar putea încerc» să şi înceapă
în
In ansamblu. Medjlisul trecând apoi :a
vial» din ncu. îndemn la întoarcere la trecut, ea şl la
Piesa „Căsătoria d Iu: Mississippi" pusă în Includerea Olarulci in „comunitatea dc discutarea lui pe articole
de S OLEN1N După cum se vede. potrivii intenţiei au Orlega y Gassel Aceeaşi apologie a mo:
scana de un tealiu din Viena. fotoreportajul fensivă europeană", trecerea economiei ei lorilor săj. reporţojul apărut Ir „Selirvcizer ţn ca Ş> la filosoful reacţionar spaniol.
despre Olanda apărut in coloanele săptă Inlr'un cuvânt, ta prima vedere s'ar p'i pe picior de tăzboi şi. ca urmare 1 sccs lllusli'iei'tc Zeitung" cu privire la emigră In programele ce se vindeau spectatori Sesiunea ordinara
minatului „SeMveizer Jllustricrle 2eilung'', (ea crede că revista burgheză elveţiană u tui fapt, restrângerea producţiei industriei rîle din Olanda, este menit sâ sugerez? lor dramaturgul declara : „Autorul tşi
eseul lilosolului spaniol Ortega y. Gasscl hotârit să prezinte cititorilor o imagine civile şi reducerea supraleţelor insimâo cititorilor asemănarea dintre acest proces omoară eroii lărl milă Omnrându i. d a parlamentului Suedez
publicat tn ziarul ll lndustrietur 1 ie^ l, — or mai mult sau mai puţin apropiată de rea tale — iată adevărata cauză » scade:.: şi cel care sz nbsenâ $1 tn Elveţia. Aş!- râde triumfător”.
genul cercurilor Financiare î' industriale litate a mizeriei şi şomajului din Oland» considctabile a nivelului de trai al oam» fel se săvârşeşla al doilea (als: caiamilă STOCKHOLM (Agerpres). - TASS Iun-
dela Bonn — traducerea unei poem din In realitate, acest reportaj, care pare atât nilor muncii lalâ un all cxcinplj : Rcvislele liirg'ieze smile :
Desigur câ „Sclnveizcr llUistrierte Zeitung” ţile sociale. e;ire lovesc direct pe elveţia­ americane, iar după ele tiarele norvegiene
limba egiptean! veche apărută in presa a- de obieelivîxt, nu urmăreşte câtuşi dc pu­ nul dc rjnd, Mint Ir.mspuse pe teritoriu! La 12 Ianuarie s'a deschis sesiunea or­
nu scrie mmia despre loafc acestea Dini „Adeeiseavisen" şi „Morgen Postcn" au pu­ dinară 3 Ricksdagului (parlamentului) ,;u«-
mencană şi scandinavă ţin o informare veridică a cititorului. Acest Olandei, despre carr acesta şlie desigur m-jlt
potrivă, reportajul acestei reviste Începe blicai cu marc zarvă traducerea■ unei poezn dez. Negrie Gustflv Artolf al VI tea a ros­
S'ar părea câ toate aceste lapte nu au reportaj permite să analizăm un procedeu mai puţin deent ilcfpre propria lui ţară
cu lolografn menite si arate cât dc tnall recent găsite, scris! acum patru mii de tii tradiţionalul meszj »! tronului
nimic comun Intre ele Dar Leeare dintre destul de răspândit al propagandei bur este nivetul agTÎeulturîj ş, industriei Olan­ Folosind acest mMcrial. Rarului ti este ani dc un tânăr egiptean care 6» smueis
zceslc lapte luate in parte şi mai ales pheze Şi *3 aflăm In ,,cum se face acest mai uşor şi mai s-mplu sî încerce să im Această poezie » lost proclamată ca c«s» Sesiune» 1 ales pe Juhan Nilson (parti­
toate laolalţS ne nlcră posibilitatea de a lucru". dei Iar tn text se spune ci. cu toate »- pună pe ocolite concluzii pătrunse de ură mai bun! descriere a morţii din întreaga dul de dreapta) preşedinte al primei Ca­
analiza unele procedee caracteristice alo Minciuna «frunlalâ nu este unica ci me­ cesle succese, ţara nu este in 6tate sî şi fa|â da om. potrivit cărora suprapopulaţi» mere e deputaţilor 51 pe Gustav Nils-in
propagandei burgheze contemporane todă Este cu neputinţă si foloseşti la In hrănească populaţia. lilcrafu'â universală (soc;a| democrat) preşedinte al celei de a
„Surplus de oameni" se cileşte negru pc ar fi izvorul aceslor calamităţi. Interesul penlru această poezie care rix-.â doua Camere,
lată reportajul lotogralic consacrat OG;i linii numai acest procedeu grosolan. Iară
alb in subtitlul articolului Suni prea mulţi Articolul dm „Sclnveizer llluslrierte Ze- moartea ca pe un (el slânl, nu esle îre
dei Pc cFşee: anunţurile de pe zidurile a risca să pierzi deluvliv încrederea cititori­ A fos! preaenfat spre discutare Rick*-
fijmeni I — iată lot motivul acestui repor tung" este In unison cu eseul filosjliVin zii nicidecum de dragostea l»tâ d« poezia
caselor unor olandezi — „Vând totul din lor. Un procedeu mai subtil de a eirmu dagtilui proiectul noului buget pe exerci­
taj menit să sugereze ctitorilor preia mâr spaniol reacţionar Ortegn y Gasscl Duj)5 antică
cauza emigram"; şlepuri din car,ale Iran n : ca faptele conslă în a !e prezenta ritit-o- ţiul financiar 105-4— 1055 Alocările direcic
şa vă vi cauza tuturor lipsurilor pc care cum s« mă' rclalnt Tn presă. Ortcga y Gasset Iată cum se lac tonte aceste» I Reportaje
slormale tn jilnice adăposturi de cei care tutui, epa.renf destul de obiectiv, şi dc a penlru forjele armate ale ţării se cifrea­
le Indura oamenn muncii rlm Olanda ar I: 3 publicat tn paginile revistei „Industrin- pseudoobicctiviste şi pseudnşjj&ifiee, rin
nu şi pot permite să inthificze o locuinţă convţe un fals abil când ajungi la inter­ ză la 2 019 milioane de coroane, «dică
procentul pie» nd'C.xt al natalităţii Nu de­ kurier". organ al cercurilor financiare şi malurgie supermodernl şi rcieelăn arheo­
pe Uîcat ; cursuri pentru şomeri: luncţio pretări. cu 37 milioane ma 1 mult decât fn actualul
geaba explicaţia la clişeul care intiţişeaiâ industriale din Germania occidentală, un logice In sarcofagnle egiptene — (;i loale
nari dela biroul de plasare ţin tn laţ» Penlru ca cititorul se şi dea limpede sej- bugd Cheltuielile minare generale, inclu­
coph olandezi mergând grămadă la şcoală articol inlilul.-it „Moartea In rol de erei aceste mijloace recurge - prnpAganrij hnr-
unor oameni ajunşi !a disperare prelegeii ma de cauze'e mizeriei, ale crizei de lo­ siv alocările pentru conslructii mililare ci-
conţine prevestirea de rău augur: „Va ti tor'. încercând si înlesnească recrutarea gliczâ atunc> cârd minciuna se dovedeşte s
despre perspectivele de a se aranja, st»- cuinţe şl ale şomajului din Olanda ar li pilale se ridică I» 2 11K milioane de co­
şi mai râu )“. pentru Wchrmaclitu] fn curs de reînviere, nu fi suficient! roane Noul buget militar prevede o nouă
bilindu se In Auslraliz sau Canada. dcslul de simplu să i se atragă atenţia furnizorul de carne de tun care sa apu­
Sunt citaie cifre, desigur interioare ce asupra unor fapte elocvente In telul acesta se comite falsul mai sus Este lesne de înţeles penlru cc tac loale lărgire şi sporire s forţelor militare se
lor reale, dar suficient de elocvente, cu Să menţionăm, de pildă, declaraţia lui amintit In felul acesta cititorului i se pre cat de filosofie. proslăveşte Evul Mediu acestea Preia, arta şi filosolia reacţionară nene ate Suediei şi. In deosebi. lărgirea
a (ost mai scurtă, şi
Când viaţa omului
privire (a numărul locuitorilor din Amstej Miltus, directorul Târgului rlm Ulrecht. dos zint! concluzii matthusiariste reacţionare el o preţuia, parcă, mai puţin. dm America şi dm Europa occidenlati construcţiei de aerodromuri
dam lipsiţi de adăpost Si despre numî pre micşorarea sistematică a investiţiilor Dece Insa revista elveţiană a holirtl caută ,sâ sugereze cu orice pret oamenilor D frărilurî caracteristică a noului bug-»l
rut şomerilor din intreaga Olandă Se de capita-1 în industria producâtoare de si recurg! la acest truc folosind un m: Nu trebue ti «e creadă că acesta este simpli şi In primul rând tinerelului, câ o c.onst'tue majorarea Impozitelor Din .ni
vorbeşte deaseroenej despre trista înlâm mărfuri de târg consum, sau declaraţia Iu» lenal rlin Olanda 7 Elveţia este ca ţi Olan un simplu delir al unui om ale cărei Hi*i viaţa nu «re nicm valoare Si daci lucru­ ma tot a i o a i'enilurjloi bugc'a fţ c 3 f ® îr -
ptrre a finerei olandeze Josma van Iu Mansholl, ministrul agriculturii a) Olandei da o ţară mică cu industrie şi agrieu)tu:S fixe sunt tetele la madă ale Llosotici reac­ rile slau asttcl. dece n'ai deveni InndsUnecî»'? fidiCâ la 8 S I Î milioane dc coroane. Im
ven: „Familia van Luvcn cmlgreazi Av<e despre reducerea suprafeţelor Însămânţate dezvoltată Dar, la fel ca şi tn Olanda, ţionare contemporane Nu t Arejstâ mame Atunci când ei propâvăduiesr mallhusu- pontele reprezint! peste 7 600 milioane de
rea ) a (ost vândută pe străzi la licitaţie sau. înstârşil. dalele publicate In presa olar nivelul de trai al oamenilor muncii elve îşi are metoda sa Unele comparaţii afuiă n smul. aşa cum lace pr ini r*- rănduri e« iroane
Poimâine pleacă vaporul care î va duce tn dszâ dm care fciesc.eă in perioada 1047- t:em a scăzut sim(itnr In uILmii ani Pa sâ ţi faci o ideie despre ea „Schweitzcr Mluslnerle 2cilung" ei apără Comentând proiectul noului buget presa
Canada Dar tânăra Josna. In vârstă dc 1932 pâinea s'j scumpii io Olanda eu f» ratet cii scăderea rvvelului de trai c/eşle Pe scena aşazisuluf „Teatru Popular" din acea ordine socială nedreaptă care gen* democraiâ suliliniaz! c! el prevede conti­
10 ani a (ugil Ea nu vrea «i se despanâ la suli, untul cu 92 la sulă. margarina cu emigraţia Nu întâmplător ziarul burghrv Viena a fost prezentată recent pies» „Câ reazâ mizeria Şl războaiele nuarea cursei înarmărilor S 1 limileajr alo­
de logodnicul ei". 35 la sută. b'ânzeiurîle cu S) la sută... influent „Die Tat", care este departe «Ic sătona (4-1 ui Mississippi" scris! de un („Lilrralumaia Gazel»"') cările penîru nevoile sociale «le poporului.
Redacţia liarului Str 6 Martie Nr. f), Telefon 688-609 — Administraţia Str. 6 Martie Nr 20, Tetef 670 Ta*a plătită !n numerar cont- aprobării Djrecţiutui Generale P T.T îNr. 136 320 dm 6 Nov. — Tiparul, întreprinderea Poligrafic! de Siat DEVA