Page 26 - 1954-01

Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 6

Urmăm principiile leniniste în crtă şi literatură
învăţătura marelui Lemn eonstitue o ror preocupărilor de ordio cullural-ar- treaga noastră muncă artistică ......................... sâ u-
preţioasa moştenire creatoare şi un în­ lislic ale muncitorilor din Valea Juiui, neaşcă simţirea, gândirea şi voinţa aces­
dreptar in lupta oamenilor muncii pentru prin spectacole şi prmtr'o intensă activi­ tor mase. sâ Ie ridice”, aşa cum cerea ma­
i-onsîruirea unei vieţi mai bune Această tate obştească, teatrul nostru a reuşit ca rele Len.r> artiştilor ne lip nou
învăţătură reprezintă un tezaur nepieţult in cei 5 ani de activ; !»•_? de pâuâ acum Aceleaşi cretoare principii leniniste au
şi pentru noi. oamenii care muncim p; să se lege de masa să fie iubit de ele orientat ps actorii noştri spre o bogată
Urâmul artei 31 literaturii, conştienţi câ Inv,*.ţî:nd mereu om creatoarele princi­ actinlate obştească Ei au ajuns la conş­
munco noastră artistică trebuc sâ lie un pii leniniste, care cer artiştilor să se că­ tiinţa artistului cetăţean, activist pe fron­
puternic factor de educare în spirit so­ lăuzească după politica proletariatului, dc tul culturalizării maselor Despre aceasta
cialist a color ce muncesc. a se situa conştient pe poziţiile ideologic? vorbesc sutele de şedinţe de mc/tructaj
In teoria şi practica luptei proletaria­ ale acestuia, actorii noştri au reuşit sa pentru dezvoltarea activităţii echipelor
tului şi a construirii socialismului, proble­ prezinte in laba miilor de spectatori, spec­ artistice dc smatori. emisiunile la staţiile
mele de cultură sunt o parte de nedes­ tacole de un incit nivel artistic, plin? de de radioţicare din Vclea Jiului, participă-
părţit a acţiunii revoluţionate ce se des­ combativitate revoluţionara Spectacole riJe cu programe artistice la diferite ma-
făşoară dsopol.nvă pc plan economic, po­ ca : „Lupii” cia R3du Dctnaonu. „S im ion lufe.Uăn sau munca de creştere a ti­
liţie ?\ ideologic. Albac” dî Silvia Andreascu şi Teodor nerelor talente
InLreoga dezvoltare a culturii şi artei Mânescu. La Vulturul de Aur" de larc- Aceasta a fost orientarea cclivitâţii din
noastre ane la bază concepţia despra lume slav Galan şi midie altele, interpretate teatral nostru Nu put&rn spune insa că
o partidului marxist-lenLnist. depa poziţiile principiului leninist al pir- totul a mers de!a sine A trebuit sâ se
Reforindu-ce la arta marele Lemn spu­ finitâţil operei de artă tn afara de faptul duci o luptă botărîlă pentru însuşirea
nea : „Ario aparţine poporului Prin ră­ ci exprimau în mod bolărit ide'cgîa cla­ principiilor creatoare marxist-leninista.
ri,ieiniJc 01 ccic mai adânci, ca trebue să sei muncitoare, au venit să mobilizeze pe O preocupare de seamă in teatrul nostru,
pătrundă în însăşi grosul maselor largi ocmenh muncii la lupta pentru construi­ a constituit-o munca de ridicare a nive­
muncitoare Ea trebuc sa fie pe înţelesul rea socialismului, pentru pace. Ocmascând lului politic, ideologic si profesional al co­
Hcastor mase şi iubită de ele Ea trebue totodată pe duşmanii care uneltesc din lectivului Prin diferite forme de învăţă­
să unească simţirea, gândirea =i voinţa umbră. mânt politic, prin studierea problemelor
acestor mase. sâ le ridice. Ea trebue si A trebuit sâ se lupte împotriva unei mslcdei de creaţie o realismului socialist,
ridice artişti din sânul ci şi să-i dezvolte". mentalităţi înguste că noul nostru pubbc actorn dm teatrul nostru şi-au însuşit
In vjaţa teatrului de stat dm Pcta-oşam. spectator ar prefera spectacole distinctive, pnnc.piiie artei noi. inarmându-se cu mi­
: V. I Lemn la ce] de 2I IMea Congres al Sovietelor, acest principiu leninist a constituit o uşoare şi lipsite de conţinut, în dauna nunatele învăţături marxist-leniniste, pen­ Geniul lui Lenin ne-a deschis
proclamând Puterea Sovietelor preocupare dc prima importanţă Colec­ rpeclacolelor cu piese de temă Experien­ tru promovarea unei mie pusă pe deplin in
tivul no9lru artistic, conştient fiind de ţa ne-a dovedit că acele spectacole se bu­ slujba color ce muncasc Această creştere orizonturi spre culmi nevisate
rolul educativ şi mobilizator al artei. n‘a cură de ceo mai largă apreciere, î-n care politică si ideologică a colectivului nostru,
Ne călăuzei în munca după precupeţit nici un efort de a In ce dvn cajnenu muncii Işi văd oglindite elanurile însuşirea măreţelor principii leniniste con-
arta scenică un bun al poporului, pentru ţi năzuinţele lor. şi găsesc o rezolvare la stitue cheia tuturor succeselor po care le-a la Nu a trecui mult timp de când (aptul că vom putea invăţa
apărea
ne
superior,
in
fată
l.nsbtut
ca
un
de
invăţsmânt
învăţăturile Marelui Lemn ca această artă piin rădăcinii» ei cele problecneÂe ce 1 frământă Astfel, majo­ repurtat teatrul nostru până in pzezent ceva cu totul nereaUzabil Părinţii noştri nu avoau posibili­
mai adânci, să pătrundă in insişi grosul ritatea spectacolelor nocstrz. din care n‘a Colectivul teatrului de stat „Valea Jiu­ tatea de a ne întreţine ani de zile la o şcoa-lâ superioară, şcoli
Poporul muncilor din ţara noastră alături de întreaga o- maselor muncitoare. a?a cum cerea Lenin lipsit nici dementele de divertisment — lui" dm PeîrOŞnrji, se va strădui sa ob­
menire pu-ogresislâ. comemorează la 21 Ianuarie, 30 de em deta Acesl obiectiv nu se putea insă atinge necesare In măsura in care ele au lost ţină şi msi msii succasa pa drumul edu­ in care aveau acces numai fiii de burghezi §! moşieri.
data când poporul sovietic şi proletariatul mondial a fost în­ decât prin munca întregului colectiv de legate de viaţă — 51-au dovedit valabili­ cării în spirit SOOiollSt a oamenilor mun­ Acum suntem studenţi in ultimii am şi puţin ne mai des­
cercat de o mare durere ; Încetarea din viată a lui V I ly?nni. a lega creaţia scenici de viaţa, de nă­ tatea prin viguroasa poziţie de desă in cii. făcând din iccnâ o tribuna dala care parte până in clipa c.md ieşind depe băncile institutului vom
lăuriloru) Partidului Comunist $1 al Statului Sovietic, dască­ zuinţele oamerulor muncii Conştient de interpretare, printr'ur» repertoriu plin de să răsune etivir.tî-Ie luminoase .al 15 parti­ intra in producţie, cadre de ingineri dornici de a muncr a'2-
lul şi conducătorul iubit a) comemJor muncii din toate yănle sarcina dc a fi prezent in mijlocul tutu­ combativitate Acest lucru a făcut ca în­ dului nostru C DEIU turi de clasa muncitoare, cu tot elanul nostru tineresc pentru
— omul care şi-a consacrat întreaga sa viaţă luptei pentru înflorirea patriei noastre.
pace. libertatea şi fericirea popoarelor. La cea de a 30-a comemorare a morţii Marelui Lemn. gân­
Meritul de însemnătate istorico-mondială a lui Lemn constă Păşim pe drumul trasat de Lenin în acţiunile cultural-educative dul ne zboară la el. la marele gemu al omenirii care a rea­
in faptul că el a fâunt Partidul Comunist a) Uniunii Sovie­ lizat ideia dc'cStuşâru proletariatului de sub lanţurile capi­
tice. partid ce constitue un modal pentru toate partidele co­ Vremea în care a trăit Lemn au înde­ legiul muzeelor şi al protecţiei monumen­ care pun Intro noua lumină istoria veche talismului. scăpând de sub exploatarea moşierilor şi capita­
muniste $1 muncitoreşti şi a trasai prin genialele sale învă­ părtat-o abia l/oj decenii de timpurile telor de artă şi istorie” a pământului patriei liştilor — prin Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie —
ţături calea ce duce la descătuşarea din ghiarele exploatării. proletariatul şi ţărănimea dc p® 3 şasea parte 3 globului pă­
noastre ; trei decenii încărcate dc istorie, Lomn preconiza folosirea maximă a tu­ Una din acţiunile mari dum pe ţară
Nu este sector de activitate, în care aplicate fiind învăţă­ mântesc După victoria revoluţiei din Rusia Lemn a arătat
in timpul cărora intuiţia lumii sa trans­ luror cuceririlor progresiste culturale ale şi organizate pe regiuni a fost inventa­
turile marelui dascăl so nu ducă la rezultate , sarcinile care stăteau în faţa poporului sovietic şi tn deosebi
format — pe drumul trasat de cl — 51 s a trecutului pentru crearea culturii noi, wo- rierea monumentelor culturii materiale,
Marele Lemn avea o încredere neJimJ'.ată in forjele coea- plăsmui* o nouă conştiinţă sociali — con­ ciail!3te. dovezi ale dezvoltării societăţii de pe te­ in fa(3 tinerei generaţii, ţn c?eace priveşte construirea noii so­
loarc ale clasei muncitoare, ale oamerulor muncii, alo mase­ ştiinţa socialista — dar preţios pc care Genialitatea lui lxşnin, experienţa Uniu­ ritoriul tarii noastre, având o mare im­ cietăţi
lor populare. Comitetul raional de partid Tîrad. câlâiuindu-se V I 1/cr.in 1-2 oferit a'ât de luminos U- nii Sovietico, in întregul proces al noii portanţă pentru studierea trecutului de lată ce spunea Lemn la cel de ui 111-lea Congres genevr.l
după învăţăturile Iul Lentn cu privire la activitatea creatoare niunii Republicilor Socialiste Sovietice şi repartizări a valorilor culturale ou fost luptă şi de muncă al poporului, pentru ■ai Uniunii Tineretului Comunis' în Octomhrie tfi2ti, ad:?sân-
a maselor, încurajând acest lucru, in urma celor paste 250 lumii întregi. şl sunt îndreptarul sigur şi in acţiuruîe cunoaşterea evoluţiei artelor şi a tehnicii du-se tineretului sovietic : „In fata voastră stfi sarcina construc­
propunen venile din rândurile ocmenilor muncii din raion, similare dela noi ; In problema biblioteci­ cât şi p?ntru educarea oamenilc-t muncii ţiei si o veţi rezolva numai însusmdu-vă toate cunoştinţele
In doctrina 51 activitatea revoluţionară
a reuşii să obţină o serie de succese ca lărgirea comevţLilm lor şi a arhivelor, a muzeelor, a colecţiu- 01 a tineretului in spiritul patriotismului modeme, ş-.iind »& transformaţi comunismul din formule, sfa­
a lui Lemn, problemele culturii ocupă un
de stal si cooperaţie'., ridicarea nimici a producţiei In între­ niîor de artă. in problema recensământu­ socialist turi, reţete, prescripţii şl programe gata invăţate. în ceva nou
ioc de /runie
prinderi şi odată cu aceasta reducerea preţuim de cost al pro­ lui, protecţiei şi restaurării monumentelor $î io această acţiune, deosebit de im­ care îmhmâ munca voastră nemijloui!â lran&ţo:-mând comunis­
Chiar în timpul Marii Revoluţii Socia­
duselor lnsusindu-ji în mod creator învăţaturile l:is Lenin, de artă şi istorice, ele portantă. linia tresatâ de I-enin ne-a fost mul tntr o cilâuzA a muncii voastre practice"
,-itAţ comuntş'ii din organizaţia de bază cit «1 nemembrii de liste dm Octombrie şi in momentele cele Reţeaua de muzee a ţării noastre devmc un sprijin permanent Aceasta >1 fost sarcina ti-asatâ de f.cnln tineretului şi la rea­
mai grele aîc Uipldi împotriva interven-
partid o'ela J.C.S.H. Tebea şi Tcbea 1-IM au reuşit fă ridice lot pe zi ce trece faeior cultural tot mai viu lizarea acestei sarcini, tânăra generaţie a lui Octombrie a por­
ţu,nişUlor 51 a gardiştilor albi, şi deci, su­ In regiunea noastră au fost inventa­
mai sus graficele prr.riucţie) Şl productivităţii muncii lor in munca dc construire a socizlismtilu'. ni» cu un nemaivăzut elan
praîncărcat de uriaşa sa activitate de par­ riate cu acc-st prilej aproape 1000 de monu­
Marele Lenin ne mai învaţă că, cu cât este mai înalţi enn- de educator în spirit socialist Şi odată cu mente, bunuri ale întregului popor, puse Au înecul ană», şi iată că odată cu zdrobirea fascismului ger­
tid gi de stat, Lemn se Interesează, dâ
»!ilnţa politică do clisă a maselor nvunciloare cu atât este organizarea Şi creşterea numărului aces­ sub protecţia «talului Sau întocmit apoi man. un alt număr de ţări printre care şi lava noastră elibe­
sfaturi şi directive, semnează decrete, ia
r.ni activă participarea lor la transformarea revoluţionara » tora. sporeşte şi interesul şi numărul vi­ planuri şi s su prevăzut fondurile nece­ rate de glorioasa armată sovietică, armata lui Lemn ş\ St alin,
îcetclâţii. De acer-a. I enin a sublimat in repetate rânduri ne­ masuri privitoare la arhive, monumentele zitatorilor, transformendu-se din aşeză­ sare pentru conservarea şi consolidarea au pornit pe drumul deschis de Lemn în Octombrie
istorice, la opere de artă, la muzee, la in­
cesitatea de a învăţa insseie şi dc a învăţa dsla nnse de a minte cu caracter îngust de clasă cum unor monumente Importante cum sunt • Tara noastră a pornit pe un drum nou. lipsit de cxploalarea
ventarierea $1 naţionalizarea tuturor bu­
1* conduce de a le studia experienţa practică & luptei lor de erau în trecut, in instituţii puse în folo­ Caatelu) de’a Hunedoara. Cetatea Deva, sângeroasă e capitaliştilor si de „binefacerile ajutorului ameri­
nurilor culturii materiale.
zi cu ii. sul întregului popor muncitor. Cetatea Alba lulia şi alte monumente can”. Pentru tinerelul patriei noastre tot mal multe visuri,
Dalonlă legâţurv cu masele largi ol? oamenilor muncii am Decretul leninist „Despre reorgnni?.area In regiunea noastră, după reorganizarea Cele de mal sus sunt doar câteva rpl- nerealizabilc altădată au devenii realitate
re 15ii să punem ta practică o serie de hotirin ale partidu­ şl centralizarea arhivelor" este un factor pe baze noi a muzeelor mai mari şi mai cuiri sumare din vastul domeniu al ac­ Partidul nostru, urmând calea lumina»5 de gemut lui Lenin.
lui cum ar fi de exemplu Hoiărirea C C at P jM R din 19—20 de o deosebită importanţă in Ccnsiru<reo vechi, ca cel din Deva 51 Alba lulia, noi tivităţii culturale având ca exemplu şi a deschis tineretului porţile către cetatea ştiinţei tn anii de
August I0o3. cu privue la ridicarea nivelului de trai. material culturii în prima perioadă a puterii so­ unităţi sunt in curs de definitivare la îndreptar preţioasa 'învăţătură leninistă democraţie popuLuă s au creat în pana noastră noi şcoii me­
5' cultura] al celor c? muncesc, intă-ind schimbul dintre oraş vietice Grija pentru arhive, naţionaliza­ Oruştie, Sebeş şi Zlatna şi muzeul me­ Vladimir llicl Lenin a stat in contiul dii şi institute de Învăţământ superior şi totodată s'au creat
şi şat Cooperative ca „Moţul * 1 ' din Raia de Criş şt „Crişana" rea ocestora, ca şl a tuluror valorilor cul- morial A. Vlaîcu întregii activităţi politice şi culturali care condiţiile materiale pentru ca tot mai mulţi fir de muncitori
din Erad. unde comunis'ii stau in fruntea acţiunilor, au dat luiale, a creiat condiţiuni prielnice folo­ In câmpul cercetărilor şi a punerii în avea să ducă la crearea orânduirii so­ şi ţărani muncitori sâ pătrundă pe băncile facultăţilor
oamenilor muncii cantităţi imense de produse de larg conîum sirii lor in mod ştiinţific pentru întocmi­ evidenţă a monumentelor, săpături ar­ cialiste Ideile şi măsurile preconizate 5i iată, acum când mai avem doar puţin timp până a ne
1 Min. marele gs'.ndi'.or şi învăţător revnluţtnnar sa stins rea şi cunoaşterea adevăratei istorii a heologice de m3n proporţii s f au realizat de V. 1 Lenin sunt şi pe mai departe che­ vedea visul de a deveni Inginer!, realizat, gândul ne zboară
acum 30 de aru, cceat lucru umplând de mâhnire Inimile patriei Documentele de arhivă au demas­ in ultimii ani cu sprijinul şi îndruma­ zăşia progresului, a victoriei socialismu­ spre acela care prin geniul sAu ne-a deschis drumul spre ştiinţă
multor milioane de muncitori Dar învăţătura lui Lenin. piatră cat pe mulii duşmani ei poporului si au rea de fiecare ?ii a Partidului Muncito­ lui şi a păci: dm patria noastră. — marele Lenin — şi un sentiment cald. dc bucurie şi recu­
-Je hotar spre o viaţă mai bună. pentru cei mulţi şi ob.dîţi a contribuit in largâ măsură la crearea a- resc Român şi a Guvernului ţârii Unul
învins şi învinge prin forţa ta viabilă paraiului noii puteri de stnt rîin aceste şantiere a dat la iveală in re­ prof. OCT AVI AN FLOCA noştinţă pentru el. ne cuprinde.
ARDELEANU IOAN încă dm toamna anului »f*n. în urma giunea Hunedoara, ie Piatra Roşie. Gră­ dir Muzeului regional GRUBER ROZ ALIA şi IONIŢA IOAN
Pi'imsscrelar 3-1 Comitetului raional P M R Prad indicaţiilor lui Leoin. ia organizat „Co­ diştea de Munte şi Conteşti, monumente Hunedoara-Deva studenţi ai Institutul de mine Petroşani
II ale gospodăriei ţărăneşti. Numai pe această nivelul salariului lor rcjl dinjinle de <e
In mod practic, sarcina grandioasă a or cale se poale ohţine şi Îmbunătăţirea 6>tu * v n! u 11 e
fdeile lui L@rtân iumirseaiă calea şjiinizârii producţiei pe baze socialiste, n ţiCi muncitorilor, $1 întărirea o hanţei din Inlăplmnd holirtrile isioric* ale Co-i-
rezolvării concrete ,1 contradicţiei dc ne tre muncilor) şi ţărani. înlârire.a dictaturii gre-sului al NIX tea al PCU ij . popoiul
munceşte
.sovietic
la
Indcpl'-
cu
entuziasm
proletariatului”
spre ridieerea bunesstări & poporu Împăcat In condiţiile capitalismului diii In conJiţhle existenţei unei clase nu nirea celui de al cincilea pînn de dezvol­
tre producţie şi consum, a fost pusă (le
istorie pentru prima dală în lata Partidu­ morojse de proprietari mici şi mijlocii. Le tare 3 U R S S . , care va constitui un Im
lui Comunist al Uniunii Snviehee. după nin socotea schimbul prin cunipâra.rc-vări- portant pas al societăţii sovietice pe calea
Ideile leninismului, Inlăjiluite penWu fui- 1 cfnşjNr.vsCHi organizarea producţiei pc ba2C socialisi? victoria Mar.i Revoluţii Socialiste din Oc­ zare drept unea turma de icgâiuiă ecom de la socialism la comunism Măsuri'e
linte de C C tl P C U S Şi guvernul
m'c3 Cu oraşul acrrpla bilă pi-nîru lărarh.
m.v oară In U.RSS., au dcvcml o puîcrmcâ teefetar al Comitetului Central poate asigura o ridicare continuă şi mulii tombrie. Partidul comunist, marele Lon;n In acelaşi timp voSrjul trebuia sâ l'c U R S S in ullimut timp. tp vederea ndi^T
ferţâ malcnală. care organizează şi mobili­ al Partidului Muncitoresc Român laterală 3 buncistâri a poporului -au elnborz! un program lundamental ştiin­ dezvoltat in aşa lei tncâl sâ contribuie If câni conlir.ue e producţiei agricole dez­
zează pc oa/nemi muncii din loate ţănlc In Odată cu instituirea proprietăţii socialisto ţific de transformare a Rusiei din*r o tară întărirea rolului conducător şi la lă^gireu voltării ind'jslnei uşoare şi alimentare,
luptă pentiu bansiormareo soc.elăi'i inimm de trai considerat drept necesar din asuprii mijloacelor de producţie şi consoll Înapoiata dm punct de vedere economic SÎ poziţiilor secloiului socialist Io economia precum şl a comerţului soviclic, sunt me­
Succesele obţinula ţn Uniunea Sovieticii punctul dc vedere al statisticii olkîaîe darea relaţiilor de producţie socialiste, re ruinată de războiul imperialist, de războiul de alunei a Uniun" Sovietice In condiţiile nite să asigure tn următorii 9—3 aru o
sub conducerea Partidului comunist în Cursa înarmărilor, care oruoc-1 asupra oa­ laţii dc colaborare şi ajutor reciproc, ca tivit şi de intervenţia strâinâ. tntr'o mare unei juste orien;|ri a dezvoltării cornerţu abundenţă de produse dc consum popu'ar
dezvoltarea economiei naţionale şi a cul­ menilor oiuncii poveri insuportabile, duce pată câmp liber de acţiune )cye;j economică putere SOCiOliSiă Areal program prevedei lui. rolul re-gulalor rămânea Io mâinile sta necesare populaţiei Asemenea creştere *0
turii. In ridicarea nivelului de trm al popu­ la o iscăJere continuă a salariului tor real fundamentală a socialismului. Scopul p:o ln(1ustr,a)izarea socialistă u ţârii, eteefrifi tului. Puterea de stat proletară, ne învaţă pidâ a producţiei bunurilor de consum
laţiei eonstitue un ezemplu Insufleţitor pen­ In S U A , salariul rc.nl este astăzi mult in­ ducţicî tn socialism esle asigurarea săli*- cârca economici naţionale. reconstruirea Lemn. poale sa stăpânească comerţul, si-t popular b devenit posibilă dalorilâ puler
tru masele populare din ţările dc dcmocr.v terior celui dinainte de război, tn Franţa tăcerii maxime a nevoilor materiale $■ cu 1 agriculturii pe baze socialiste. înfăptuirea dea o anumilă direcţie, sâ I pună In anu nice; dezvoltări a industriei grele tn jnii
ţie populară din Europa Şi Asia şi Italia cl a «căzut la jumătate Din cauza turale mcrc-u crescânde ale întregii societăţi revoluţiei culturale Temelia temeliilor m mile limite Aşadar, schimbul intre oraş şl precedenţi.
Călauzmduse dc alo'biruiloarca invăţă jafului imperialist, zccl dc milioane dc oa prin creşlcrea şi perfecţionare» neîntreruptă dustrializăru 3 constituit o. potrivit «cc». sal reprezintă tn concepţia leninistă haza
tură ma.rxisl leninista, partidele comuniste me.ni din ţările dependenţe şi coloniali suni a producţiei socialiste pe baza tehnicii ce iui program, crearea şi dezvoltarea Indus­ economică a alianţei dintre clasa munci* A$a cum a arjial Iov G M Malenknv.
şi muncitoreşti dm ţăr.lo dc democraţie condamnaţi la foamote şi degenerare lirică lei mai Înalte Satisfacerea nevoilor ma*e trie grele, tn special a industriei producă tnare şi ţărănimea munctoare preşedintele Consiliului d? Minijtri al
U R S S , tn cuvântarea roslilă la cca de 3
populară luptă cu sueccs pentru construi Lemn a nritat câ In epoca imperialis­ lor se tace tn proporţiile cele mai mari tn toate de maşini, pentru ca bizuindu se pe In loaie problemele privind producţia şi V a sesiune a Sovietului Suprem ul
rea «oci.ilisinuhn, singurul tn slnre sâ asi­ mului această contradicţie de neimpăcal corespundere cu nivelul de dezvoltare a tor­ aceasta si poată li dusă înainte agricultura schimbul Lenin dădea o mare Importanţă IIR.S.S, unaşete posib'l'lăţt de tare 'dis­
gure tuturor membrilor societăţii un Înalt dmlre producţie şl consum se ascute la ?<• ţelor de producţie şi a întregii economii şi industria producătoare de bunuri de con siud.erii cerinţeloi maselor la*g' populare, pune econom^ sovietică, puternica activi­
nivel de (mi. satisfacerea maximă * tre trrm şi poale fi rezolvaţi numai pe calea naţionale e ţârii respective. 6um popular. Electrificarea era pfîvilă Je dezvoltării Iniţiativei Inute şl cointeresă­ tate Şi iniţiativă a muncitorilor, colhozni
bumţelor lor trese Arde. dezvoltarea lor li- revoluţiei proletare, socialiste Spie deosebire de societatea capitalişti, l.enln ca o pjrşhie peniru trecerea ireptală rii personale a oamenilor muncii In sti cilor Şi intelectualilor sovietici ion.rtilnP
bsrâ Şl multilaterală. Grijo pentru creşte­ Pcnlru o acoperi, pentru a masca încapă unde cea mai mare porte 3 venitului naţio a întregii economii 3 ţârii, inclusiv agr 1 - mularea Iniţiativei locale, tn folosirea re chezăşia inlăplulrii tntr'un răstimp scurt
rea continui 3 buneîstâri n poporului este citalca capitalismului dc a srilislooe nevoile nai este însuşită de clasele exploatatoare. tultura, pe o bază tehnică nouă pe baza surselor locale In vederea satisfacerii ne­ a acestei măreţe sarnnl
legea supremă a partidelor comuniste şi elementare n le maselor populare — pro In timp cc masele #.e ruinează şi sărăcesc ţchnici 3 mar n producţii moderne voilor oamenilor muncii, tn lupta tmpo
muncitoreşti, expresia fidelităţii lor faţă de rlucălorii tuturor bunurilor materiale. — apo­ tot mai mutt. 1n societatea socialistă intre Necesitatea reconstruirii ftocmlisle a t-r 1 va birocratismului, a «fulmei. e nepâsăril III
popor logeţii capitalismului ta. de pildă, Maltlius gul venit naţional aparţine celor ce mun agriculturii era dictată dc faptul câ mica f a ţ ă de nevoile maselor, Lenin vedea umil Planul lul'I>enin dc construire a socia­
1 şi urmaşii săi — nconiallhusienii, ou În­ cesc Şi se repartizează în interesul oame producţie ţărănească nu este In sfve să dm obiectivele centrale ale Inlreccrii w lismului fn U R S S şi glorioasa experie.i-
Marxism leninismul ne tnv.iţă că In ra cercai şi Înecarea să dovedească ca nu cx nilor munci! Creşterea continuă a produc­ asigure o producţie tare să fie capabilă să cial'Sle tnţre snvieit, organizaţii roonera- || 3 Stalului sovietic fn realizarea acestui
pltallsm există o contradicţie de nerezot- pion tarea şi goana capitaliştilor dupâ L»n ţiei asigură s* o creştere continua a veni salistacâ cerinţele crescânde ale oraşului bslf obşteşti etc plan constituie călăuza cea mal siguri pen
vxt tnlre producţie, şi consuni Această con profil maxim eonstitue cauza mirenr.i cres­ tului naţional, atât a fondului de consum şi salului, precum >1 de laptul Că sociali.* Sub cnnduceica Comitetului său Co.' Iru parjidcîe comuniste şl .muncitoreşti J n
tradicţie constă tn laptli) că în tnnp .c cânde 3 maselor, a scăderii consumului tor. cîţ şi a lordului dc acumulare Datorită mul nu se putea construi tn ţară lărâ Iran* trai. tn Irunte cu I V Stal'n. marele con ţările de democraţie populară tn rezolva­
fo: marea socialistă a agriculturi 1 . Lenin *
producţia se dtzvoîtă. consumul nu capătă ci creşterea populaţiei Cu uo cîni.xn» si o acestui fapt In socialism creşterea forţelor linuaior al npere.t Iul V. I. Lentn. Parfijul rea sarcinilor ce le Mau In faţă
o dezvoltare corespunzătoare, dm cauză brutalitate nemaiîntâlnită zceşti lachei ai de producţie duce In mod direct la ridica arătat că singura cale pentru eonst/uirea Comunisl al Uniunii Sovietice a zdrobit or Merg-jnd pe drumul indicat de Lenin,
câ scopul producţiei capitaliste esîe nu sa- capitalismului propun sâ se reaolve pro rea nivelului ne trai material şi cullu'al socialismului la sale este calea unirii irep duşmanii lăţişi şi ascunşi al leninismului, poporul român, sub conducerea Partidului
t sîacerra nevoilor societăţii, ci realizarea bicma consumului prin nimicirea unei pârp al namendor muncii Pentru întâia na'ă — late o producătorilor mici Şl motocii In apărând cu «succes şi înfăptuind planul lc.nl. Muncitoresc Romăp a obţinut succese cu
unul profit din te in ce mal mare de că o populaţiei globului cu ajutorul războam arăta Lemn — după secole de muncă pen cooperative de producţie n 1 st de construire a socal'-'miilul Victo ‘>i care pe drept cuvânt se poale mândri
Lenm a avertizat câ transformarea so
tre Cjpil.ilişl' r.nnsimujl interesează pc cu lor de .:xlerminare, sălbatice Iru alţii, de muncă Silnică fn lolosul ex .socialismului In U R S S, întărirea «irV* Acesle euccese ar fl lost de neconcepul
pitaiivl numai în măsura tn care I. asigură Faptele istorice inlirmâ tn toiul „teoriile* ploxtatorîlor se iveşte posibilitatea muncii cialislă a agriculturii trebui sâ vbJ 'oc duirii de slat şi viciale sov'etîre au adu# fără strânsa prietenie şi colaborare cu
pe baza unei continue întăriri a alianţei
prolif. Dezvoltarea producţiei capitaliste s» noomslthusienilor. teorii cane sunt larg omului pentru el însuşi, şî pe deasupra « Uniunea Sovietică, care nr. acord? un «ju
loveşte de puterea de cumpăraic hmilnta răspândite «astăzi in S.U.A . Angt'a Şi in unei murei care si se biruie pe toate cuce­ clasei muncitoare tu ţărănimea muncitoare, poporului sovietic o îmbunătăţire radicală tor continuu $1 multilateral
a populaţiei cetarc duce )a crize pc alic ţări capitaliste. Dar creşterea conlinuâ ririle tehnicii şi ale culturii moderne clasa muncitoare având rolul conducă! x a .situaţiei şale materiale, au creat Con Jî Volumul prcductiel industriale a R-m'*
|ii!e pentru o via (A îmbelşugată Şi civili
In această ilianţx.
riodice de supraproducţie, la creşterea şu a nivelului je trai in U R S.S. nu este Aceasta constituie baza atingerii unei Totodată l.enln arăta că tn scopul r■ d■ zală a oamenilor muncii Cu ţoale pagu­ mei In 1953. a Inst. aproximativ de 2.S ori
majuluî de loc împiedicată de creşterea naturală ţrnductivilăţi a muncii mult mai înalte de carii imediate a nivelului de trai al mase bele uriaşe aduse economie' naţionale * mai mare decât tn 1918 şl dc 3.5 nri mai
In epoca. Imperialismului, datorita coa­ masivă 1. populaţiei M R S S. Nu creşterea ril tn capitaiism s' care asigură Intreg-i mare decâl In 1948. A crcscul nivelul dc
nei capitaliştilor după prnlîlul maxim, creşte populaţiei, ci mndul de. producţie capital'»! socielă-i o cantitate fol mai mare de bu­ toi populare o sarcină urgentă este sp'i I I R S S tn timpul Mare'iii- Război de Apă trai material şl cultural al poporului ro­
pauperizarea absolută S< relativă a ma-e cs'e predica în calea progresului social *t nuri de consum, haz» muncii p!>ne dc a- jinirea gospodăriilor individuale lle l’r« rare 3 Patfio. încă In 1951 veniiuni? mân. Dacă luăm nivelul anului I93P “
r.itor muncitori tn vederea Mirării agil-
reale ale munrilnrilm şi luncţionarilor au
tor. cecarc asepte ţi mai mult contradic­ ? fericirii omenirii vânt. x întrecerii socialiste de masă şi a culturii Acum sarcina cea mai urgentă erescul laţă dv 1940 cu ^7%. iar cete a!e 100. consumul dc pâine al unei lamilii df
ţia de Hglrolvîl dintre creşterea . produc Marxism leninismul a demonstrat că mj mişcării inovatorilor Productivitate» mun­ — scria lenin in lucrarea sa „Despre im cnlhnznîciloi cu aproximativ 60% Astăzi muncilor a crescut tn 195.1 1.1 România la
ţiei şi consumul in dcsceeşlrre jl mnseluf mai liclii»l.-jica capitalismului pc calea reva cii — arată Lemn — esle tn ultima ane pozitul tn natui V — c-ste să sc 'a măsuri salariul real al muncitorilor şi funcţiona HO. cel de ulei ta ?C>4. de z.ahâr ta
jiz» Ixc'nrul cel mai important, oe! mai de
populare In majoritatea (ărilnr capitaliste luţiranxr» numai trecerea nnjlnacc’or d® care sâ rid'C* imediat torţele d» product’» riloi dm U R S S depăşeşte dc câteva nil (Cantir.o/ift in oo£ J o)
dm Europa nu este atms nici mărar aevl producţie In mâinile celoi ee muncesc S< $:amâ al victoriei nou orînduirt sociale