Page 27 - 1954-01

Pag, 3
Nr 6 _________ ________________ __ _______________ DRUMUL SOCIALISMULUI
Leninismul trăeşte şi învinge Leninismul despre întrecerea s©cialisfi

,,Socialismul — zrâta Lemn — nu nu
ivilîfi
produc!
a
ca
pentru
muncii
La 2) to.vuirie, oamenii mjaa dm !n- torul multilateral şi neprecupeţit ai L'niunn construirii unei vjeţi noi, îmbelşugate şi lui Vlad-imi-r llia Lenin Intemeicloru', PsMidu u mai că nu tnabaşe tnlrecerca. ci di.ipo- tare luptă -ZI de ti pvr.tru crearea unei
Iniile
Comunist
al
Sovietice,
Uniunii
Ireali i.me uo^tmorsaii 29 dc ani de.a Sovietice, sub cnduccrea partidelor comu­ fericite ocupai, printre multele probleme — a că irivâ. cresz? pentru prima dală posibil' şi in ţara noastră sâ se îriiâpluiasci socu-
rdOârte.i i.iftrve’î* acului Pc;t dulut Camun il niste şi munc-to.-aşti păşesc spre telul Iu lc.vnismul întăreşte . încrederea şi tnsu ror idei îu devenit o forţă materialfi ce îaîea aplicării ei pe o scară largă, de ma lismul
şi al Stalului Sovietic. dasr&l y pirmte dl minoş al socioMsmuiui, o dovedeşte marea lleţeşte lupta dreaptă a popoarelor din ţă­ organizează şi mobilizează pe oameni 1 Si. creozfi pentru majonlatea co'.or oe Oiub conducerea organelor de partid Şt
omenirii muncitoare — V:adim;r Iliei Le victorie repurtaţi de poporul Chinei, sub rile capitaliste împotriva politicii de înfo­ muncn dm tntreega lume — Şi de proble­ muncesc posibilitate* de a fi cu zdevârsl sindicale tn camp.i.na do alegeri a dep-i
mn conducerea Partidului Comunist Chine* şt »■ metare. de mizerie şi agrestone dusa de atraşi în arena unei activitiţi unde ei sa laţilor po.iiru viaturile populare In regiunea
desele exploatatoare ma Întrecerii socal ate
Lenin >! ■ a consacra! întreaga sa viaţă conducătorului său Mao Tie dun Dease- Irtcâ In primii ani ai putem sovietice, se poată maniiesta. să şi desfăşoare apţi naastrâ au lost antrenaţi pe bază dc con
Lagărul păcii In fruntea căruia se allfi
cauzei măreţe a eliberării oamenim rrn-i mnea. această geniali învăţătură este invincibila Uniune Sovietică, create si se s zu observat m'âditele atitudinii noi laţi tud-nile, sâ scoată la iveală talentele cc Iracte de întrecere soc a ista peste 50 0CO
citaore dm ghiercle exptoştâ'ii cap;ia!isîe confirmată prin victoria istorică a poporului de muncă Aceaîe mlidije au îost subolsl- zac ascuns* >n papor - izvor nestins — de muncitor dto industrie Oblecuvu' ur
coreean şi a voluntarilor doineai. prin in'.a.reş’e pe zi ct trece Politice externi a mării tn întrecere este traducerea tn v'pţă
Deaceia numele lui benin a devenit stea­ cile comuns*e. apărute in primăvara anu şi pe care capitalismul le apăsa, le slrt
s'jocesde pop.iare'or din Alalaya, Vietnam. Uniunii Sovietice, politică ce corespunde In vea Şi le înăbuşea cu miile şi cu m,li03ncii: ?. măreţului program de măsuri economice
gul oamenilor muncn din lumea întreagă lareselor tuturor rrepoarelor lumii, <ssfe un lui 19)9. din iniţiativa muncitorilor dela
tn lupta penîru cauza păci. demozrayt-'i Indone* a prin însăşi eşecul total al pa obstacol holăr.'Uv In calea deslăntuifii unui calea IeratJ Moscova Kzzan. care au orga După 16 am de'a npahţia primelor su adoptat de pleura lărgită din August H'sl
şi socialismului, -pentru viitorul luminos al 1 iticl: imperialiştilor In Asia de Sud Est nou război de c\-re forţele agresive impe­ nizat tn lim-pu) I ter ore de muncă volun­ boimee comu.mş'.e. uantemi sovietici con a CC al Pj'vR-, cart are drept scop n
popotelor. U/ieş* putere economică a Uniunii So rialiste tari Len-n a scris că subotmcile coma duşi de gloriosul Partid Comunul au dicirea bjneistân a oamenilor muncii
vietice. este rcdV. transpuneru In v.a schimbat radical lata mirii Patrii a socu tn reg unea no/.sfrâ există toate cnndi*
Adept credincios al învăţăturii lui Mar* Ideile leniniste sunt confirmate cu hoţi m*te au o uriaşi importantă istorică, tor
şi Engols — V. I. Lemn a desljşu-at o |ă a geoYeior învăţaturi leniniste des lire de răspunsurile conducătorului guvei- mai pzntru ci ele marchează iniţiativa Lsmulji. a'J înălţat noi uzine. n:J fabrici (iunie unei iargi deslaşurân a întrecerii
lupIS necruţătoare împotriva duşmanilor fă pre industrializarea so::.i):slă. despre elec nului .sovietic G M Male.icov. la întreba- conştientă şi voluntari a muncitorilor in- înzestrate cu ultimele cuceriri ale tehnicii soc a liste şi a formei ci superioare, miş­
ţjşl Şi ascunşi ai partidului, împotriva di Iriîicarea ţării, despre planul cooperatist de file d Iui Ki-ngsbury Smiţh Z< de ai lumea tr.resaţi In mir rea prr.duciiv lăţii muncn, Jn tocul mizeriei şi foametei » început s» carea slahan ivistă. Trebuese stimulate -st
ve/selor manileslâri de oportunism In miş- transformare e ag/icu’îiir'i pe bază socialiste întreagă este martoră «iodului statului *o fn crearea unor noi cond ţii «co--icm:co so domnească beşug'jl şi bunăstarea, iar vii larg paputanzirte iniţiativele ş> metodele de
Câjea munciloreaşcâ. pentru organizarea şi despre înfăptuirea /evoluţiei culturale vietie. indreptaf spre !nt|: rea păcii, slăbi­ ciale fa i devenit ma; Irumoasâ. rr.ai veselă pen mureâ ale vrednicilor slahznovişli din re­
unirea Jorţelor proletariatului aut» steagul Astăzi Uniunea Sovietică este tara tn rea încordării internaţionale şi apre tmpfe- Marele gânditor Vfadimir Mici Lenrn a tru oamenii muncii giunea noastră curu suni minerii dm Va­
lutiJ
Kor.etm
Haidu
Geza,
Jiului.
lea
marxismului revoluţionar care scopul producţiei nu este profitul ca dicairea x-.iui război atomic dat n deosebiţi atenţie initiat-vei creatoa­ Drept urmare a noi Iar condiţii de munci
!n lumea capitalistă ci ridica.rea bune stări şi de viaţă, intrccerea socialistă a căpătai Mihal Ştefan Vizi Andrc. Aartha Eugen
Leninismul aială că partidul «le -jnil.v Poporul român urmează şi ap'ică iderle re a oamenilor muncn şi a apărat oonsec şi alţii, oţelarli Costachî Vas,le. Forţu Pc
tea de voinţă şi de acţiune a membrilor .1; o oamenilor muncii Unfcnca Sovietică a cernu rit or u'-ui Lenin. a'e acelui care îm­ veni e)env?nljl nou. l a rid cat, combiiind tn Si ea o lormâ noufi superioară — misei tru. Pelrovici Alexandru, dela HunedCari.
partid — unitate Incompatibili cu exis­ devenii tarul călăuzitor a) oamenilor mun preună cu Sto-ţin au elaborat măreţul pro- ar.elaş timp intelectualitatea burgheza, cere rea staliarovistâ — porn tâ dc A'.exci St.i- Moldav an Ana dela fabr.cj de Incâlţfimin'.O
tenţa tracţiunilor. Partidul comunist ol cil din lumea întreagă. Citadela invincibili g/am el coListrucţiei socxabsie o.mn lot le'ul de „zrgumente*' ciuta sfi hanov. miner crescut de partid, a cărui din Alba Ju'ia, Petrzru Vasile ceferist deto
Uniunii Sovietice * zdrobit toate elementele a socialismului, bastionul păcii, speranţa y In fabricile si uzmele ce se rid : că pe tn- dovedească trăinicia trecutului. Subolnicile pildă a fost urmată apoi de alţi fii vrej
antipartinice, contrarevoluţionare pe toţi duş­ exemplul minune! pan tu oamenii muncit de tinsul patriei noastre. In gospodB/nJe agri­ comunafe erau puţine la număr. « drept, nici ei Petr ei sovietice Simeria. etc. uzinele şi labncilc noastre sunt
Minele,
Continuatorul
genialului
mănit merxism-lcninismului culminând re pretutindeni cola coleclive. ir scoli şi universităţi şi to tată de imensitatea numărului de mun Slalm — a acordat o Lenin — marele notate cu utilaje moderne, sovietice — ex­
covfir
importanţă
oa.nl cu zdrobirea grupului contrare*-? jţ'o De nenumărate ori Len n a> arătat orice colţ al Republicii noastre Populare, tu citori şi Lenin a arătat că sar putea „...ci presie a ajutorului Irâţcsc şi multilateral al
nar condus de trădătorul Beuie. di.şmi.iuJ că p.-ntru victoria socialismului. tre- polit-ca slalu'-ji nostru, trfiiesc Şi tnving unele din ele si plzrâ” Lemn scria că Şitoaie mişcării stahanoviste ..însemnătate::
Uniunii
noaslrfi
eliberetosrea
Sovietice
de moarte al poporule sovietic şi agentul hac asigurată alianţa dintre clasa mun- ideile leninismului. „ nu aceaita esfe important o faptul dc mişcării Stahanoviste — spunea Stalin Io şi cu utilaje noi Izbricate |,i industria noa­ —
irr\pe.'ia'isjnului mondial odoare şl ţărănimea muncitoare Translnr Leninismul ne arată drumul întăririi şi a sprijini toate elementele noi, din care prima consiătu're a slahancvişti'or — con stră socialistă (n f ecare întreprindere dm
Stă in Uptu! tâ ea este o m «care care răs
Jn lumina Ideilor leniniste despre pârtii, morea socioltsli a agricultorii pc baia consolidării neîntrerupte a statului nostru viaţa va selecţiona pe cele mai viabile". regiune există şcoli dc calificare unde mii
planului cooperatist elaborat de Irenin. a toarnă vechil-» norme tehnice ca fiind ne
partidele oomumste şi muncitoreşti din C? demoeraf-popolar, necesitatea de a strâng Viafa. istoria tn desfăşurarea ei a do îndestulătoare, care Întrece, mtc'o serie Io de muncitori işi însuşesc tehnica avansată,
hoslovaora Unjecia Bulgarie, Franţa şi tăcut dm agricultura sovietică rea mai cât mai mult legăturile Inlre partid, gu vedif cu prisosinţă acest inare adevăr pre Leagă de cazuri, productivitatea munci; di:i Trebue t» ducem o luptă nelntrerupîl
altele au izgonii din sinul lor duşmanii înaintată agriculturi din lume şi a cimen­ vern şi popor de a ţine veşnic trează vi- confzat de lenin. fiindcă el se baza, tăii-le capilalisle înaintate 31 care deschi­ pentru o şi mai largă deivnltare a Intru-
ce intenţionau si le submineze umlates şi tat panlru totdeauna alianţa dintre clasa gi'enţa revoluţionari şi a preveni orice a'unei când scria sau câ.nd vorbea pe ceru socialiste In întreprinderile noastre,
muncitoare şi ţărănimea muncitoare de posibilităţi practice pentru o şi mai
coeziunea rândurior lor. Jnsuşmdu şi Invit acţiune a duşmanului de clasă, de a lupta adevărul Vieţii, pe legile de dezvoltare ale mare oonsol dare a socialismului in ţi.-y pentru 0 o ridica tnlr'adcvăr U treapta
(Itunle leniniste partidul nnstru. a zdrobit Sub aoe.asre alianţă dc nezdruncinat, cu holărîre Şi abnegaţie pentru wlisJacerca societăţii omeneşti „Producliv:-talea mun noastră, posib : litatea (ransîonnârii ţârii superoară la care au adus-o oameni so
şi lobidat acţiune^ en1ipartm»e5 şi antista idcia lenin stă a inlcrnaţ'onalismii'ui pro maximă a nevoilor materiale Şi culturale Ci este. In ultima anal zâ — scria Lemn noastre îr. ţara cea nial înstărită” vieild. In unele Inlrepnnden cum ar :l
le-ll a Iu! V Luca şi .-astăzi co.nduoe poporul letar a rodit tn cioclul trăiesc a celor mereu crescânde ale oamcnilcr muncii — (actorul es! mai important, ce) mai de Mişcarea stahanovistă din U R S S a luat de pildă. I C S H Victoria Cfilan. Mmcic
muncitor dn victorie tn victorie Spre viito­ 60 de naţiuni grupuri n ci,ion al e ale popu Hoiârîriie plenarei lărgite a CC a 1 st\amă al victoriei noului regim social Ca­ proporţii ur-aşo, şl pnn măreţele ei Suc de fier Tel'uc. Atelierele CFR SuneriiJ
rul fericit al socialismului laţiei dm UR.S.S. ducând la (aurirea un pitalismul a c-eaf o productivitate a mun­ cese ohlmitc a licut din ţara Sovietelor ele., se mai încheie 'ncâ pe zlocurt cOii-
Ci gemă) teoretician şi strateg ol luptei fâ|ii moral-poiitice a poporjlui sovietic, de P.M.R din 19—20 August 1953. suni Izvo ci pe care n a cumscut o iobăgia Capi Cta mai irustărltâ şi mai puternică ta tracic formale de Inirccere socialistă, tn
revoluţionare a proletariatului, Lenin a Ini al cfirui zid de nezdruncinat s‘au sffirâ rfite d-m măreţele şl r.emuritotrele învă­ tili.vr.ul poate şi va li învins definitiv, tâ din lume. Duşmanii Uniu-nii Sovielice au alte tn'repnnderi contraclcie se lac de că-
bogaţii Invâţăiur-a marjictă cu teoria posi- mat oştiri'e cotrop-torilor hitlcrişli. ţături leninist stalmiste, sunt o s nteti/.ire prin aceia câ socialismul creară o pro­ 6imţit pe propria lor pieţe. In Marele Rit irt unii ichniriem dm birou, aşa cum s'a
bl'ita111 victoriei revo‘u|iei socialiste la în­ Edjcaţi dc Învăţătura lui Lenio şi Sta in. a ap'icăru t-a mod creator a pragramulii ductivitate noua a muncii, mult superioară" boi pentru Apărarea Patriei, căi de putea întâmplat la minele de (ier GheUr
cepui tn câteva ţări sau chi.ir numai SnIr o conduşi d'j Pirîdul Com-znist a-'. Uniuni' cosi.ru i.* i i socialismului tn condiţiile noi Lenin scria aceste cuvinte tn anii grei nieă este o ţzră in care domneşte muic-a tn unele întreprinderi nu sunt populari­
singură tară. luată aparte Sovietice, oamenii sovietici au reiăcut tn create )n ţara noastră, un le/ultat al poli di foametei şi ai rlzbo u'.ui civii |-mp tn paşnică şi bunăstarea ce'or ce muncesc zaţi tn mod suficient căşligâfoni întrecerii,
Victoria Marii Revoluţii Socialiste din tr'un timp scurt după război, economia (firii ticii partidului nostru în centrul căruia care pe deoparte muncitorii Şi ţăranii fă Sub steagul întrecerii socialiste, oamenii iar tn altele, rexullucle bune ob|inuto nu
Octombrie a însemnai un triumf deplin et şi au porm» înainte 6prc comunism c-eau mnum de vitejie împotriva armele sovieiici după ce au zdrobit maşina de răi conxMue puneiul Ce plecare spre rezultate
aceste» nemuritoare învăţături tervniste. o Acesle idei leniniste pu triumiat tn pu sffi omul cu nevoile sale lor contrarevoluţionare ale lui KolceaV şi boi lascistă a;i trecui cu un avânt şi mzi şi mai mari ci suni fnchelale contracte noi,
cotituri radicală In istoria întregii omeniri temicut lagăr al pficii şi socialismului ce Steagul roşu a! leninismului luminează Denikin. iar pe de altă parte masele mun­ puternic le refacerea Şi dezvoltarea ccnnn care cuprind aceleaşi angajamente ca Şi ve­
citoare făceau tn mod conştient edevărale
Aceasta o dovedeşte victoria popoarelor ţă­ cuprinde astăzi o treime din omenire, care. calea întregii lumi spre comunism. miei nafionile Astăzi, popoarc'e Uniuni» chile contracte
sacrificii in producţie, asigurând spote.e împotriva metodelor tocmite şi birocrzlico
rilor dc democraţie populară, care cu aju pâşaşte din victorie in victorie pe drumul ANGHEL TRAJAN frontului Snvic'.ice vons'rueir. cu succes comunismul t.n întrecere trebue dusfi o luptfi perma-
Printre muncitorii sovietici SC găsesc gru
Chein succesului spre obţinerea unei pro- puri întregi, cane s'au r-dcal la niva’iil rentă şi neeru|âtoare Muncitorilor şl len
duclivilăţi Ina'le a muncii a '.ndicat-o be­
personalului tehnico-ingineresc Aceste gru­ nicienllor Irebue să li *e explice amănunţit
nin. trasând lima organizării întrecerii so­ de căite organe-'e de pzrtid şi cele sin­
învăţătura leninistă mă ajută în munca cu cartea cialiste, şi a dezvoltării ci. puri luptă pentru sfârâmzreo vechilor nor dicale, In ce constfi esen|j întrecerii socia­
me. şi cer revizuirea şi In'ocu rea !or
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a cu norme no: listo şi a mişcării stahanoviste. Nu trebue
Pentou Lemn pmiAe.ma clrţu ora una dintre cele mai de rite îziL-eprinderi din alte localităţi — tnsâ cu dormeiUul sta­
sssmâ chestiuni ridicate faţa puterii sovietice. încă din pn- bil în comuna noastră. găsit In gândirea leninistă ghidul minu­ In geniale sa lucrzre ..P»ab'cme.'c eco­ si se ma' întâmple asemenea tucnin. ca
nat de organizare şi extindere a întrecerii
me!a zile aîe existenţei sale. Lenin — genialuj conducător ol In anul acesta acMvitatea bibliotecii noastre a cunoscut dela socialiste — metodă cnmiinisfă de coji nomice ale soeiaLsmu'ui In U R S S ” ma ereiea petrecute «nul '.recul la fabrica de
intăiului slat st muneiîoTiJor şi ţăranJor — a arâtot că : ,.Peo- început rezultate frumoase Peste 200 noi volume. în luna struire a socialismului — după cum a nu re'e Sialm a ară*el cu o clară previziune blănuri ..Vidra" din Orăştfe. unde cu toate
Iru a lua parte In mod raţional, conştient şi eu succes la Re­ aceasta ns-au îmbogăţit Irodul bibliotecii. înregistrând dea- mito Slalin. discipol şi tovarăş de luptă perspectivele ce se deschid oamenilor so ci au lost luate 40 de mişun tehnico or­
voluţie. trabue să înveţi". acmeni aproape 100 de cititori, difuzând 270 de vo-îume Lu­ vietici pentni viitor „Ce sar mfămpla — ganizatorice. cu toile câ p anul a fost tn-
a lui Len n. $i intr’adcvăf. tntrecere.a so s sens Stalin — dacâ nu dilentc grupur depI n 11 înainte de lermen iar productivita­
Jn legătură cu valoarea biblloleculor. L-enln rftteva .'aptul c5 crările Iul V I Lenin — geniul conducător al proletariatului riahsiâ s a Iranslormal Inîr o largă miş- de muncitori, ci majoritatea muncitorilor tea muncii a crescut tn mod simţitor nu
nu în numărul manusenseJor şl cărţilor din zccoîu) al X-lea rus L-j masei Revoluţie — sunt căutate şl cihî-to de oamenii caie de masă, şi a croit drum târg In via şi ar ridica nivelul cultural-tehnic la nlve a fost ocnfirmzt niciun s'ahanovist. dssl
sau al XVJ-lea atlale to raliuri, consta valoarea bibliotecilor : muncii din comuna noastră. ţâ. de a subotnlcile comuniste ea e ajuns
din contră : aceasta se poate aprecia dm r.umărul crescând Asttel. ţăranul sărac Buda Mihailă. a studiat lucrarea „Ce-t la maturitate, ridicându-sc pe trepte din ful personalului de ingineri şi tehnicieni ? există asemenea elemente merituoase smdici'e
v
cele
pzrtid
Ofgznuaţnte
de
de noi cttltori. de felul cum suni satisfăcute cerinţele publice, de fâcii*" Lucrările Iul V. 1. l>erun sunt studiate cu mare ce In ce mai înalte Industria noastră sar ridica (a o înălţime
de numărul ccrp ilor te sunt atraşi în biblioteci, de rezolvarea atenţie- ne muncitorul H loan. de tânărul ţăran sărac Barbu inaccesibilă industriei celorlalte ţări'* conducerile tnlrepiinderilor noastre sunt d«
justă a circulaţiei cărţilor, ele • Br-j'.us, de invăţitoruJ Bordel Nicolae st de mulţi alţii Pe baza ideilor leniniste despre Intre Penîru oamenii muncii din patria noastră, I sare să luple pentrj cpficarea In practic;
cen. Partidul Comunist al Uniunii Sovto aceste învăţături leni.oisl stalimsle con a lozincilor de luptă ale partidului, să ş : în
Aplicând minur.it» învăţătură leninistă in munca po care Elevii şcolii elementare vin la biblioteca cu mare dragoste
îndreptar
r> di'fâţor în calitate de bibliotecară am reuşit sâ obţin suc­ Aici e: studiar.A eu atenţie cărţile „îdanva lui Lenin", ,,La mu­ lice a dat o serie de îndrumări practice stltue un socialiste şi prelins în «i dezvoltarea suşească experienţa îndelungată a conducă
întrecerii
forma
lonlor sovietici şi să asigure întreceri; so
despre modul de organizare el tntrecrr i
supe/ioarz
cese de îumfi in lupta da răspândire a culturii In rândul zeul lui Lenin", „Copilări» lut Lemn’’. socialisto despre stimularea materutâ * ce rnişcarex slahanovisfă. tn ridicarea nive ct a 11 st e largi perspective dc dezvoltare.
muncitorilor şi ţ&rmilnr muncitori In comuna noastră, cartea a devenit cu adevărat un bun al lor ce 6unt antrenat! In această mişcare lulu: politic, cultural şl tehnic, tn prencu Să cinstim prin munca noastră paşnici
In anuJ 19S3. biblioteca noastră a avut in aclivilatea el încă poporului de masfi Rezultatele Întrecerii socialiste au pzrea mărim continue a producţiei ji r.rcatoaie, memoria marelui dascăl «1 onie
mul'.e lipsuri ; ioîuşi, peste 23C0 volume au fost oitita de peste HERLEA SALOMIA lost cele preconizate de Lemn. iar ou productivutăţiî muncii învăţătura gen.aiului nirit muncitoare, unul dintre ce> mai msr
SOC c.-ti-tori. dmtre care 40 la sută au fost ţărani muncitori. Blbilioteoarâ tn comuna Vinerea cele propovăduite de intelectualii bu? Lemn despre întrecerea socialistă s»| In iubitori de oameni, viadimir Mici Lenin 1
20 la sută tinaret şi elevi, iar restul fiind mu-ncitorl la dife­ raionul Orfiştie ghen lemelia luptei dârze x oamenilor muncii I Di AC ONU
(Urmate din pop. 2 a) chiui din trimestrul IV al anului trecu'. «uitatele munci sale capătă o însemnătate tism, de nepăsare Şi dispreţ laţâ de ne învăţătura lui Lenin, chezăşia succeselor noastre
Urmând indicaţiile leniniste portidu' cu atât mai mare când este vorba de gue volle 51 propunerile celor ,ce muncesc
Dar aceste cilrc nu pot da decât o idee ia nostru cheamă pe muncitori, ingineri y podărnle individuale a'e tSrnnilor munci fn rezolvarea sarc.nllor puse. d* ple lă lătoare deasemenea avem o creicâtOîN
co.mptotâ aiupîa Imhunătfiţini condlţiila.' Cu prilejul comemorării a 30 dc ani
tehnicieni la luptă ptvmaneniâ pentru mă ton, care există pe baza producţiei de nara dm August a CC, partidul nostru ve dela moartea inare'U' geniu al omenir-i de iepun de casă Toate aceste* zunl min
de trai a!e clasei muncîtoafe, care benet--
mea producţiei. ridicarea productivităţii mârluri şi schimbului de mârîun Şi care călăuzeşte de indicaţii mareţui Len n câ muncitoare V I Lenin. alături de tcţi -ia dr ; a njastră 1 Partidul nostru «pltoăod tn
c-azâ dc concedii plă'ito. de case de odîli
muncii, reducerea preţului dc cost al pro lr.ee multă vreme vor da ţării o parte con temelia şi principiul suprem a! puterii menii munci; rlm ţara noastră noi membri' vâţâtura Iji Lemn y Sîalm despre Iraasfor
nâ. asigurări sociale, îngrijire medicală duselor şi îmbunătăţirea calităţii lor. ară siderabilâ a producţiei agncole marld populare este alianţa dintre clasa munc : - mj.res socialistă a agr culturi. 1« j tndru
gratuită, un v a s t sistem de proiecţie a gospodăriei agricole colective ..Drumul Iu-
tând că aceasta este condiţia primordială Ajutoiu! sporit acordat de stat acestor toare şi ţărănimea muncitoare. că clas.i Lemn" dm Iha, cinstim memoria nurrtu 1 mal si ne îndrumi 2.1 de zi paşii, oe araţi
muncii ele A crescut şi consumul propriu
0 creşterii buneis!âri materiale a mase gospodării arc drept -scop stimulorea ţă muncitoare poşte sâ construiască sociali* învăţător şi conducător al proletariatului calea dreapta şi siguri ce duce spre vi a 11
al ţăranilor Aşa de pildă, consumul «la lor populare Creşterea producţiei Irebu c mul numai împreuna cu cele mai largi
grâu şj seceră a crescut apioximativ cu rănilor muocito.-:. tn vederea folosirii to din lurr.ej inlreagi. Si belşug
sl se blzuie nu numai pe sporirea investi ta'e a posibilităţilor gospndâni'or lor de * mase a'e ţărănimii. Penţiu noi. viaţa şi operete Iu Lenin
50% ţaţa de 1923 In 1953 s'au vândut tu In garpodlr'a co'ecliii roadele obţ'n-ite si
(iilor, ci şi pe . lupta permanentă şi susli spori producţia agricolă O mere Insemnâ Holăilrile plenarei din August au lost sunt un nesecat zvor de Inviţamirte p< tmparb colectiviştilor dupi numim 1 zile'
&ato de 3 ori mai multe ţesături şi conţer
nulă tn vederea descoperirii şi folosirii re late pentru traducerea In viufâ a acest;:' primite cu satisfacţie de narr.emi muncii drumul t:anslnrmăfij socialiste -* agncul lor muncă, lucrate de hocare Oe aocsl jde
ţii de lână 1«i raport cu I9f9. cu 50% mai zsrvelor interne ale întreprinderilor, tn ve
multe ţesături şi ccntc-cţu de bumbac, lle principiu au măsurile prevăzute in hetâ Poporul nostru este torm încredinţat că lorii, pe drumul vieţi 1 fericite lipsita d« vâr s'au convins nu numai ţăranii mun
derea Inlâpiuinl unui strict regim de oca rtrea C.C al P A I R ji guvernului privin-J aplicarea tuturor acestor măsuri va asiguir »riji Alături de ţărănimea muncitoare d'n
peste 3 om mai multă încălţăminte de piele clton dm ral dar şl cei dm satele apro­
no.-ml îmbunătăţirea sistemului de contractare şi In următorii 2-3 ani o s mtitoare .Imbuni- ţara noasiră -.io; puriim o adăicâ recu.noş piate ca : Gurasada, Dobra şi zile sate
ele Cantitatea de mărtur) vândute popu­
laţiei de la oraşe şi sale prin comerţul .to Sarcm» ridicării nivelului de trm al pa achiziţie de animale Şi produse ammaie. lăţire z aprovizionăm populaţiei cu pru linţj tui Lenin care ne a arâui cel dintâi care tn anul trecui, ş. au unit pământuri!»
stat şi cooperalisl a crescut tn 1953 In porului Impune aplicarea unor măsuri oon precum şi legea recent aprobată de Marea rluse «limentore şi a industriei uşoare cu calea spre o viaţă itouâ a szte'or, pe baza 'n ininvărăyn agricole, .ar aeuni ş. a'
crete In vederea ridicării producţiei ag'i Adunare .Naţională privitoare la dezvolta­ matern prime, va contribui la întărirea genialului plan cooperând Aminf'rca Iu' îndrept a t gândul d« a şl înjgheba gospo.4-1
expresie valorica de 2,3 ori |aţâ de I9t9
cole Plon«r8 a hdărll fă se aenrde un rea creşterii animalelor tn anii I9Î4-I93-5. schimbului dintre oraş şi sat. la întărire.» trăieşte in fiecare dm victoriile gospodăriei «ie co'eclivă Viaţa cnlecl'vşîitor s' a îmbo­
OheltueHe pentru nevoile 60Cia1-cultureto
ajutor mai mare decât până acum celor hotăririle privind reducerea unor impo continui a «Inntei dtotre clasa muncitoare noastre co'eclive, m'ădiţâ a agriCullurii so găţit mult Dm venlur.le realizare lf
ale populaţiei au crescut In 1953 Istă «Ic
1948 de 8 ori 4 090 de gospodării egneote colective şi zile şi taxe esupra gospodăriilor agricol» şi ţârânnnea muncitoare cialiste primii am colectivistul Lupşa loan şi-a
întovărăşiri agricole pentru lucrarea tn tn colective Şi individuale şl îmbunătăţirea Conştiinţa şl spiritul de răspundere de Cotecliviştil dm gjspodăna noastră, sto Cânstruit o casă nouă ia» acum încă 15 ca
Şomajul a lost lichidat pentru totdeauna
mun a pământului create tn solele noastre Sistemului de colectare a cărnii şi lapte care <il dovadă eroica noastră clssâ mun diază Cu mul! mîeres |n cercul de Inviţi lectivişti t şi pregâlesc materiale psotm
tn ţ«ra noastră Oamemi muncii privesc cu
Încredere ziua de mâine. pe baza principtolut liberului consimtă tui. citoare tor|a conducătoare a statului şi tn mSnt „Scurta expunzre a v.eţn şi aclivită construire» de no. case
mfinl. tn vederea întăririi lor economico ţu maretjî Lenm' 1
La toate Întrebările ce se pun tn proee Dezvoltarea multilaterali a comerţului tregului popor, Încrederea cu care (Jrăni Ir, anul trocul, penlrj liecarc zi-muncf
organizatorice şi a transformării lor tn pu de staţ şi cooperatist, precum şj folosirea Arr, învăţat cum marele Lemn a lupiat
6u) mersului ţâ/ii noastre pe teica socia­ rr.ea muncitoare urmează pe aliatul şi co.i no colectivist a prim.t la tmpăcl'rea vom-
temice gospodărit socialiste Acordurea Je comerţului privat fn scopul îmbunătăţirii ducătorul său de nădejde, clesa munci­ pentru e iberarea poporului rus. pentru
lismului. Parlid-jl Muncitoresc Român gă lunlor c*te â Vg grâu. 1 L e porunih.
credite pe tormen lung. repartizarea de aprovizionăm populaţiei, asigurarea ru toare. participând tot mai activ la oners construirea socialisrrril-ui fn Uniunea So
seşte răspuns In nepreţuitul tezzur al în 5 lei Şi alte produse Astfel lamil.a co'ec-
vălîlurii marxist leniniste, tn experienţa materiale şi utilaj. Iurnizarea de seminţe mărfuri to cantitate tot mai mare şl de de construire 1 socialismului, însufleţirea viei câ Dcasenoenea am t.ivâţai să f'm î.i Mvstulu' ludcr Fiorca a pr.m-| la tmpir.
selecţifinate. vite de so». îngrăşăminte, spe buni calitate a oamenilor muncii de I» cu care intflzclualilatoa Înaintată tşi dă permanenţă luptalor, aclii'i pentru caiir..-;
unaşâ a Partidului Comunist al Uniunii l.rea veniturilor 2999 Vg grfiu, 4200 <g,
mea spr jm-j’ui calificat «’grotohnic si eon oraşe şi sale stau tn centrul atenţiei parii contribuţia ta cauz* întăririi şi înfloririi Slădli a clasei munclloarc. a construiri'
Sovielice porumb 1363 kg cartoli. lăJCl kg orz, 150
Plenara lărgită a CC îl P.M.R. din tehnic acordat de stat prin S M T — dulul şi puterii populare Ţărănimea x e patnel. constituie o chezăşie ci hotăririlr socialismului fă fim combativi şi vigilenţi irg ceapl. 200 L-g, lloarea soarelui, .7190
toxic acestea sun» menite sâ ducă la trans­ plenarei CC al partidului nosîru vor ti faţa de uneltirile duşmanului de ciasâ sâ
August 1953, pe baza raportului prezentat nevoie de mârluri industriale pe care iu lei şi însemnate cantitâli de lurafe Va­
formarea gospodăriilor agricole colective îndeplinite cu succes respectăm cu stricteţe disciplina de partid
de tovarăşul Glicorghiu Dej, secretar ge capătă dc la industria socialistă, iar clasa lorificând o parte din aceste produse c«)
ners) al CC. „Cu privire ta sarcinile pa.fl> Si a întovărăşirilor agricole pentru lucra muncitoare, populaţia orăşenească au nr Mergând pe drumul lui Lenin. tnsvşin. Şi dc stat. sâ lim întotdeauna alături te lectn'islul Florea Tudjr şi a îmbrăcat fa
dulul In domeniu) dezvoltării eeonoinre.i rea In comun a pământului în contre de vote de produse agricole pe care te capăto du şi experienţa glorioasă r Partidu'ut Cn masa larga a oamenilor muncii. Lemn ti miha cum au a lost îmbrăcată nioodaiă
naţionale şi ridicării continue z nivelului abrag-rre pe calea sneretismului a ţărănimii de le ţărănime Nu poate li conceput;» munist al Uniunii Sovietice, partidele ro învăţa' pe comunişti să Înveţe ma*e> .şi <a şt-* cumpărat o bicicleij nouă pentru ccp'i
de trai material şi Cultural «I nameniW muncitoare Cele circa 40000 de ccrcn construirea victorioasă a socialismului lârâ muniste S' muncitoreşti 4m ţările demn- inveţe de!a ele Partidul nostru, calăuzin şl mobilă tn casă. Coieclivislul Rogj.an
muncii”, a adoplat o Itotărire amptă In care primite in ultimul tlinp de la târâm mult dezvoltarea multilaterală a comerţului ia crat -populare, strâns legale de mase. luptă du se după 'nvă|â(ura marelui Len'n. In Parlene ş. alţii Care au munci! cu multă
a constatat că r;tmul de creştere a nivelu­ citori In care ei îşi exprimă dorinfa de » lorma economică principală a legături' pentru continua ridicare a buneistări e oa­ drumâ ţărănimea muncitoare de a pişi sârguinţă In gospodăria enfectiv'fi au d'us In
lui de trai al maselor rfimfine lotuşi tn etea nni gospodîrti agricole colective şi tn oraşului eu satul „Comerţul — scria Le menilor muncn. pentru victoria deplină s spre o viaţă nouă Ascultând îndemnul case'e lor 1 isemnate raniitâţ. de cereale şi
urma ritmului dc itoivoltîre generală a tov.îrăşiri pentru lucrarea in comun a pâ mn — lată „veriga" tn lanţul istoric al socialismului, pentru pace 51 colaborare partidului, noi luptăm pentru a traduce In importante sume dc bani
economiei naţionale In vederea dezvoltării mântului arată că tot mai muM* ţârani rvenmentelor „de Care trebuie sâ ne prietenească Intre popoare Avem încre­ fapte tnvâ|âtufa leninistă, Noi am por-yi In pregătirea campaniei ■ de primăvară
continue a cei-notniei naţionale şi ridicării muscilori se conving că politica partidului prindem cu toate puterile” noi puterea dc dere tn victoria deplini penlrucă oamenii in vara anului 1959 pe drumul ce duce spre am ohţinul rezultate Irurnoase reparând în­
nivelului de trai malerlal şi cultural al oa­ de tranxlormare socialistă a agriculturii .stat proletară, noi, paitidul comunist cort muncii dm ţările de democraţie populară lencire şi belşug, drum arătat ţărănimii tregul utilaj agricol şi am pregătit S«
menilor muncii, plenara a lua* o serie de este singura politică justă se conving de ducător Dacă „ne vom prinde" acum des­ eliberate de sub jugul claselor exploata­ muncitoare de marele şi nemuritorul Lemn minţfle de orz, ovăz şi porumb" asilel c.n
măsuri memte «ă liehidere rămânerea tn avantajele luerării tn comun a pămănln tul d* tare de această vefigâ vom reuşi toare merg sub conducerea partidelor cn Oealunci. via|a nnajfrj *‘a schimbat şi se in primăvară să pulerr. incepe tns5mânţân!«
urmi constatată In dcz.voliare» agricul­ lui. se unesc pe baza liberului cons.mţS cu siguranţă, intr'un viitor apiopial, c-â muniste ?i muncitoreşti P* drumul lum' selnmLiă pe zi ce frece. îndată ce «e topeşte «ăpzdx
turii. industriei uşoare şi industriei a'î mâni fn gospodării agricole colective ttăpânim întregul lanţ Alltel nu vom p-j n*t de atotbiruitoarei ştunţă marxist Recoltele obţinute de noi In gospodar 1 .’ Noi cinstim numele lut Lemn, $1 xnntern
meutore Hotăririle p'enarei p«-e\ ăd dubli tn perioada de trecore de la capitalism tea stăpân» întregul lanţ. nu vain rcuţi s3 leninistă, penlrucă In lăurirea vieţii no! colectivă s-j tnlrecut eu mult recoltele p«- hotărîţi cu tn acnsl an gospodăria noastră
rea. aproximativ. « liiv'cstiţillnr pe. anii la socialism. araLl Lenin. economia trebuie creăm luildninrntuî relaţiilor social ecouo le ajutâ zi de 21 marca lor prietenă — care le obţin (ârnn-i muncitori c«-şi mu;i sî lie f r un l a Ş â tn obţinerea rccolle'nr bo
1953 )035 pentru industria uşoară şi zii construi'ă „no direct pe bază de entu mice sovâlisto' 1 . Uniunea Sovietică, ca»c a dai omenirii pi- cesc pâmaniul mdividua" Hm primul an d« gate ş" p:iu pilda ni sâ atragă pe dru­
mentară J.iţă de cete prevăzute iniţial tn tiasm. ci cu ajutorul entuziasmului născ: 1 Plenara a cerii! 'tuluror organelor Je marele Lemn cxislenţă. gospodării noastră a început sâ mul Iransformăr i socialiste 1 aorieu'l'irii
pfanut cincinal Aceste investiţii vor mâ'î de marea revoluţie — pe h.ara de interes se dezvolte ş> de unde ta început nu aveam noi 31 nm lamilii rlc ţăran, mnne lori
in mult tauacilntoa de prndoelie. s indn personal, pe baza de cointeresare per»:i partid ţi de stat sn acorde toată atenţia (Articol npdruf în „PENTRU PACE nici vite şi nici unelte, as!ăn avem tn
siriei hunur ’nr de consum popular Pla­ nală pc bară de Calcul economic...". rorinţelor şi nevoilor maselor, să combată TRAINICÂ. PENTRU DEMOCRAŢIE gospodâ ie peste &0 capele de v.lo mari, OR$A GHCRA5E
nul dc înves!*ţi« a început a li suplimentai Principiul cointeresării personale In rc cu toată hotăfirea atitudinile de birocra­ POPULARA r Nr. J (211). evem crescătorie de porci eu 22 scro>fe G A C „Drumul lui Lenin" — Jiu