Page 28 - 1954-01

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 6

NOTE Şl COMENTARII EX N o t a G u v e r n u l u i S o v i e t i c
adresată Guvernului Austriei
Renaşterea monopolurilor în Germania occidentală MOSCOVA (Agerpres) — TASS Iran»- mas nerezolvală până In momentul de laţi,

mile: Aceasta situaţie se explică In mare mă­
Lnandul dela Fotsdam prevedea lichi- numai de ajutorul financiar al priete­ „Hochsi A. G.** 321,7 434,0 628.0 760,0 La 5 Ianuarie. Guvernul Austriei a ie- sură prin faptul că Guvernele S.U.A., An­
«a Imediată a marilor monopoluri nilor lor din Wall-Street, care încasea­ mis ambasadei U R.5 S. ln Austria o notă gliei şî Franţei, sprijinite de Guvernul Au­
993,2 1517,0 2207.6 2248,7
mane. Această măsură a (ost dictată ză supra profituri din comenzile mili­ In care Guvernul Austriei se adresează Gu­ striac, au insistat asupra unor propuneri
necesitatea de a preîntâmpina renaj- tare. oi şl de sprijinul lor politic Dato­ (în milioane de retohsmArck) vernului Sovietic cu rugămintea ca la care erau In contradicţie cu obligaţiile
ea Imperialismului german agresiv rită acestui sprijin, au fost eliberaţi din Anii 1936 1937 1938 1959 apropiata conferinţă dela Be/Un a miniş­ asumai* de cele patru puleri. inclusiv cu
in Republica Democrat Germană au închisori. înainte de a-şl fi ispăşit pe­ „I. G. Farben industrie” 1290,9 1514,6 1643,4 1907,8 trilor aiace/ilor externe ai celor patru pu proiectul tratatului de stat cu Austria asu­
t lichidate concernele $1 monopolurile deapsa, diverşi monopol işti care fuse­ diviziune a fiecăreia dintre cele trei mari teri să fie examinată problema sustrîacâ pra căruia fn linii mari se căzuse anterior
Adenauer
a
1 ‘monopolistu au fost lipsiţi de putere seră condamnat! la închisoare pe diferi­ bilit Totodată, guvernul germane care resta­ bănci (n câte tret bănci-succesoare In penlru a U rezolvată In cel maj scurt timp de acord
manie
finan­
bând
Germania occidentali nu s‘a ficut inşi te termene pentru crime grave de război Guvernul Austriei a trimis role asemănă In încheierea notei sovietice ac arată că,
care
ţaseră
şi
nic In această privinţă. Acolo au fost săvârşite de al, cum ar (i de pildă Fritz acordaseră monopolurile industriale sprijin sub­ prezent, fuzionarea oficială a aceilor băn­ loare guvernelor Franţei, Angliei şi S.U A. ţinând seama de dorinţa Guvernului Au­
întotdeauna
un
ci este numai o chestiune de timp.
rte măsuri contrare literei şi spiritului Thyssen, Hugo Stinnes. Friedrich Flick stanţial imperialismului german. Cele Bilanţurile publicate Intre timp atât cu Ia 16 Ianuarie, Ministerul Afacerilor striac, Guvernul U.R S.S. cxxnside/â nece­
ordultn defla Potsdam. oare garanta pacea şi AJfred Krupp Averea lor a rămas trei bănci-monopoliste nu au suferit prac­ privire la primul an de activitate — 1952, Externe al U R S S a remis ambasadei au­ sar să declare că este gala si facă tot ce
Europa, au fost violete In mod flagrant neatinsă, ei putând astfel lua din nou In striece la Moscova nota de răspuns In depinde de el penlru reglementarea deat-
mâinile lor conducerea concernelor, res­ tic niclo aUngore !n legătură oo zdrobi­ cât şl cu privire la prunele 10 luni ale această notă se aralâ ci Guvernul Sovie­ rutivi a problemei austriace şî pentru ini­
evederiie ecotnormce ale acestui acord
tructurate în cadrul acţiunii de .reor­ rea hitlerismuiui. suspendându-şl numai anului 18S2, dovedesc rolul important pe tic s'a pronunţat întotdeauna pentru re­ ţierea de tratative corespunzătoare Se în­
i ochi! lumii, propaganda americană a
ganizare" care a durat câţiva ani. vremelnic activitatea lo aoel timp, func­ care 11 deţin din nou, încă de pe acum, glementarea cit mai grabnică a problemei ţelege dda sine că soluţionarea cu «acces
nit o largi reclamă aţa zisei „reorga- ţiunile acestor bănci au fost preluate de aceste nouă bănci mari, (succesoare ale
câri” a monopolurilor vest-germane lo Ca succesoare al* vechilor concerne ale 33 lnstttuţl! bancare create pe baza filia­ color Lra bârna man dinainte de răz­ austriaca in conformitate cu hotărlrilc a acestei probleme şi a respectivelor tra­
ilitate, sub paravanul acestor pâlâvrâ- fontei şl otelului au apărut in Iulie 1951, lelor lor din Germania occidentală şi boi — N.R), in economia Germaniei oc­ adoptate de cele patru puteri, considerând tative corespunzătoare cu privire la tra­
U. s’a procedat ta o regrupare $1 la o dupâ „reorganizare”, noi concerne care, din Berlinul occidental A urmat apoi o cidentale. că restabilirea neîntârziată a unei Austrii tatul de stal cu Austria, cu participarea
ui concentrare a acestor monopoluri. in comparaţie cu cele vechi, se caracteri­ libere şi independente esle necesară ln Guvernului Austriac, va depinde de mă­
Andu-se neatinse drepturile propneta- zează prmtrhin mal bun utilaj şi o mal BILANŢURILE MARILOR BĂNCI interesul consolidării păcii In Eunpa şl sura In caie totI participanţii la tratativele
or In felul acesta a fost menţinută baza mare productivitate. Concentrarea ea pi­ (In milioane de mărci germane) al asigurării drepturilor naţionale ale po­ menţionate se vor al/âdui cu adevărat ca
tlerială a militarismului german. ta! ului a făcut asemenea progrese încât » x m porului austriac. In continuare. In nolă se reglementarea acestei probleme să cores­
Rolul principal in înfăptuirea acestor In Noerabrie 1952 un număr de 22 de În­ 31. XTT 1937 Băncile succesoare 31. XII. 1952 31 XL 1933 ^ CWTlparâ - arată că din cauza unor împrejurări care pundă intereselor de ş se restabili o Au­
şi
liberă
strie
Independentă
sarcinii
şl
isuri. care reprezintă o senoaaâ pe ridi­ treprinderi produceau 87,2 Ia sulă din *- 1 53 ţie cu 81 n'au depms de Uniunea Sovietică, pro­
ca a cauzei păcii in Întreaga lume, 11 producţia vestgermani de oţel, iar 8 la XII 1937 blema tratatului de stat cu Austria a ră­ consolidării păcii în Europa.
aci tn primul rând monopolurile SU.A sută din toate Întreprinderile dădeau 68,2 Banca nord-german6, Hamburg 057.7 1.109,0
ce consideră lipsirea de putere a copi­ Ia sută dm totalul producţiei de oţel Banca Renano-Vesttalicâ, Dussel-
lul ul monopolist german ca o atingere Numai succesorii concernului „Vareinlgte dorf 1 848.2 2 201,5 Pentru o Germanie unită, democrată
însă propriilor lor interese. Aceasta se Stihlwerke”, fără a pune )a socoteală u- Banca sud-geumanâ, Miinchen 1.781,9 2.170,6
‘plică prin faptul că dupi primul ria­ zina metalurgică „Thyssenhutte 1 ’ produ­ şi iubitoare de pace
li mondial, capitalul monopolist german ceau 33 la sută dui cantitatea totală de 3-300,7 Banca germană 4 487,8 5.481,1 + 66.0®/*
Încheia! cu monopollşui din Wall- fontă, 41,3 la sută din cantitatea totală Banca de credit din Hamburg 726,2 847.9 BERLIN (Agerpies). — Ziarul „Neues Sindicalelor şi In rândurite .tinerelului.
La raportul Iul W Ulbricht au luai cu­
Ireet imporlante tranzacţii financiare de oţel şi 33,3 la sută din oca de lami­ Banca Rin-Mato, Fnankfurt pe Deutsohla.id” anunţă câ la Berlin a avut vântul 17 participanţi la consfătuire.
(tre anii 1924 şi 1931 se îndrepta spre nate. In telul acesta, trustul oţelului, În­ Maln 1.161,2 1.370,6 loc o consfătuire de trei zile a CC ol Rapoilul „cu privire la înfăptuirea ho-
armante un şuvoi neîntrerupt de do­ tocmai ca în trecut, ocupă şl in prezent Banca Rin-Riihr, Dusseldorf 1 188,0 1 341,5 P S U G cu primit secretari al organizaţi­ târtrilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor
ri In vederea refacerii Imperialismului o situaţie dominantă După el urmează 2.310,7 Banca Dresden 3075,4 3 S60.C -r4l,5®/o ilor districtuale şi raionale a!e Partidului de muncă Şi s situaţiei materiale a mun­
aman. In acelaşi timp în cadrul infâp- concernele lui Krupp, „Gutehotfcnuji- Banca de comerţ şl credit, Franh- Socialist Unit din Germania şi ale Uniunii citorilor şl eu privire la drepturile sindi­
liril exportului de capital, multe mi- gshirtte", concernele lui Mennesmann, furi pe Maln 345,6 473,5 Tinerelului Liber German. La lucrările con­ catelor" a fost prezentat de Ziller, secre­
srde de mărci se îndreptau tn directe Kieck.ner şi Hesch. In 1052 aceste şase Bankvereta Weetdeutschland sfătuiri! au participat membrii Biroului Po­
pusă. trecând Rinul Aceşti ani au cons- concerne au produs aproxlmatav 79 la Dusseldorf 1,140,4 1.438,6 litic aJ C C. al P S U G. tn Irunte cu Ollu tar al C C al P S U.G. Raportorul a rea­
CuK o etapă din cele mai Importante sută din oţelul vestgerman. GrolecvoM ţi Walfer Ulbricbf. Raportul „Cu mintit marea însemnătate a hotirtrii gu­
Banca de comerţ şi scont, ptivlre la situaţia actuală ţi ta sarcinile vernului R. D Germane cu privire la îm­
i întărirea legăturilor dintre capitalul Refacerea concernelor oţelului In Ger­ Hamburg 562,9
nandar al Statelor Unite ale Amerieli mania occidentali este dovedită nu nu­ 4266 partidului” a fost prezentat de Welle/ UI- bunătăţirea condiţiilor de muncă şi a si­
capitalul financiar german. Cu tâmpul, mai de cantitatea produsă, ci şi de suma 1.441,9 Banca comercială 1 914,6 2 495,0-t-73,0#'o bricht, prim secretar al CC. al P S U G., tuaţiei materiale a muncitorilor şl a che­
ceste legături au devenii dui ce In ce mal capitalurilor învestite de „noile” socie­ 7.258,3 T O T A L 9 477,8 11 536,1 -5-53,9% care a caracterizat activitatea partidului mat lâ intensilicarea muncii de lămurii»
rtofle. ele supravieţuind şi în perioada tăţi dela Plenara a XVII k a P S U G ş. a l/asal ln rândurite oamenilor muncit tn legătură
alui de al doilea război mondial Această sumă este in medie de trei ln prezent, băncile succesoare ale ce­ aceste monopoluri, imperialiştii germani noi sancrnl partidului. cu proteinele care rezultă din această no-
După cel de al doilea război mondial mm mare decât suma Investiţiilor de n»- lor trei b&nci monopoliste şi-au lărgit In acaparează întreg a putere in statul se­ Intensa luptă politici pentru unitatea lărlre. In prezent, a declarat Ziller, este
îonopoliştil germani aveau nevoie nu plitel din perioada antebelică. mod considerabil funcţiunile, deşi astăzi parat dela Bonn creat de cercurile reac­ democratică a Germanici, a subliniat Wil- deosebii de necesar ca grija penlru om
sfera lor de activitate este limitată nu­ ţionare din SU.A. In spatele cheii lui ler Ulbricht, Irebue să devină principalul să alea In eentruf activităţii partidului
Vechiul lui capital in mai la teritoriul Germaniei occidentale Adenauer — lachei servili ai monopol iş­ conţinut al activităţi! organelor de partid Raportul asupra înfăptuirii hotâririlor
CONCERNUL milioane de retehsmark Capitalul total r T şl deşi ln 1945 ele — ca bănci ce finan­ ti! or — steu, alături de junkeru izgoniţi In pregătirea cdul de ol IV lea Congros Consiliului de miniştri al R O Germane
sau de mărci germane noilor societăţi ţaseră statul Iul Hltler — dăduseră un din Germania răsăriteană, bancherii şl al P S U G . cu privire la ridicarea şi îmbunătăţirea pro­
„Vareiiugte Stahlwerka” 480 1.491,9 faliment total. După 22 de lunJ de acti­ monopol)ştii vestgcrmsnJ legaţi de zeci Raportorul a declarai tn continuare câ In ducţiei mărfurilor de strictă necesitate pen­
„Mannesmâxin” 160 320 vitate, bilanţul lor total a depăşit cu 50 de am de capitalul financiar din S.U.A. 1954 trebue să se intensifice lupta în­ tru populaţie şl fa unele probleme ale co­
„Klecknfic” 106 332,2 la sut A bilanţul total al an dor antebelici Prin „planul MarahaK". care a servi* tregii populaţii din Republica Democraiâ merţului, a loal prezentai de E. Lange,
„Hesch” 135 391,0 Ele îşi datorează restaurarea In primul scopului Instaurării dominaţiei mondiale a Germană penlru restabilirea unei Getma şeful secţiei comerţ, apromionaro şl in­
„GHitehoftnungihirtte” 80 396.4 rând guvernului dela Bonn, care le-a monopolurilor din S.U.A., Germania oc­ nii unite, iubitoare de pace şi democrate dustrie uşoară din CC. al P S U G
creat baza materială pe seama contri­ cidentală a fost şl mai strâns înhămată Raportorul a subliniat că chiar din pri­
Familiile Thyssen, Hesch, K leckner, şl re de 1 660,3 milioane de mărid germa­ Ocupându-se de sarcinile partidului, mele şapte luni ale aplicării noii linii in
buabilului vest german. Pnn adoptarea la carul Wall-Streelului. Regiunea Ruhr —
altele, care au netezit drumul fascismu­ ne Această sumă depăşeşte cu aproape unei legi eu privire lâ valorificarea aşa centru economic al Germaniei — a fost Ulbricht a vorbii despre necesiLalea de> R D Germană puterea de cumpărare a
lui, şi-au refăcut averile 300 milioane de mărci sumat ultimului lăşurărit muncii de lămurire In rândurile populaţiei a crescu! In planul economiei
ziselor „pretenţii dc despăgubire a pa­ Indusă In „Uniunea europeană a cărbu­
Contrar prevederilor acordului dela capital de bază ai concernului „1. G Far- gubelor suferite”, guvernanţii vestger- populaţiei In problema slăbirii încordării naţionale pe anul 1954 sunt prevăzute
Parts dam, a fost refăcut dease menea „I benlndustrte". mani au plătit băncii or toate pagubele nelui şi oţelului” — acest supracartel internaţionale Mişcarea pentru unitatea măsuri penlru ridicarea continuă a puterii
G. Farbeninduitrie”, cel mai mare con­ Dupâ cum arată tabelul publicat mal jos, aflat sub conducerea monopohştllor din democratici a Germaniei, a spus ef, cere
suferite de de kt legătură cu împrumu­ de cumpărare şî pentru tmbunălătirea con­
cern din Europa. Ca succesoare ale aces­ rulajul de capital al acestor trei mari so­ turile acordate startului hitlerist. S.U A Prin tratatul militarist încheiat de ca lupLa împotriva tratatului cu privire la diţiilor de trai ale oamenilor muncii din
tui vechJ supratnist au apărut In primul cietăţi-succesoare nu numai că a crescut guvernul dela Bonn, întreaga Germanie „armata europeană” şi a militarismului
In legătură cu lărgirea sferei lnr de occidentală &e transformă lntr'un depo­ R D. Germană
rând trei concerne, puternice sub rapor­ mal repede dar a întrecut considerabil activitate, aceste bănci şl-au extins ac­ oare reînvie In Germania occidentală ii In ultuna zi a lucrărilor consfătuirii,
tul financiar — . Bayer A G” (A G zit de anine, intr’o cazarmă, intr’o bază devină conţinutul întregii activităţi a parti­
încă din 1951, totelui rulajului de capital tivitatea şl In domeniul creditului Iti Karl Schirdcrvan a prezentat raportul asu­
sod-tate anonimă pe acţiuni — N.R), de atac pentru deslânţulrea războiului îm­ dului, întrucât tratatele militariste dela pra sarcinilor partidului penlru îmbunătă­
al «upratnistulirl „I. G. Farbenindusirie’ , timp ce. potrivit bilanţului Încheiat la
,£9dîsche AnMin-und Sodafahric" şi Ho- 31. XII 1637, volumul creditelor celor potriva ţărilor democraţiei şi socialismu­ Bonn şl Parts sunt Îndreptate Impotrtvn ţirea mundl ln rândurile tineretului tl
,ehst A G.”. Aceste trei concerne pose­ în perioada ultimilor ani dinainte de trei mari bănci se cilrase la 5 353.4 mi­ lui destinderii situaţiei internaţionale a subliniat succesele tinerelului progresist
dă mljlcace materiale proprii In valoa­ război: Poporul german nu se poate împăca cu A doua sarcină a partidului — a de­
lioane mărcri. volumul creditelor băncilor din R 0 Germană tn construirea unei
aservirea Germaniei occidentale de că­ clarat tn continuare Ulbricnt — constă iu
RULAJUL CAPITALULUI succesoare atinsese la data de 31. X 1653 tre regia Ruhrului şi stăpânii din Wall economii paşnice şi In lupla penlru resta­
cifre de 7.999,S milioane, cu alte cuvinte lărgirea şi întărirea legăturilor partidului bilirea unităţii Germaniei, a arătat lipsu­
(exclusiv societăţile-fiice şl firmele alăturate) Street Pe zi ce trece creşte în Germania cu masele. In ridicarea activitâ|(( organi­
crescuse cu peste 2,6 miliarde de mărci. rile In munca Uniunii Tineretului Libnr
(In milioane de mano g armane) occidentală frontul patrioţilor care luptă zaţiilor de partid.
Aceste fapte dovedesc influenţa mereu German şi a trasa 1 sarcml pentru înlătu­
Anii 1649 1930 I8S1 1932 crescândă a monopolurilor bancare asu­ pentru o Germanie independentă, iubi­ A treia sarcină a partidului este întări­ rarea lor
„Bayor” A G.“ 40M 577,4 860,9 835,6 pra Întregii vieţi economice şl politice a toare de pace, democrată. rea lui Internă. Ulbricht a cerul să se dea Cuvântul de închidere a consfătuirii a
„Badische Anilln und Sortifabrik" 263,7 483,6 670,7 681,1 Germaniei occidentale. B&zându-oe pe („Provdd“J o maj mare atenţia muncii (n rânduri;* fosl rostit de Walter Ulbricht.
ne dependentă, semicolonie a capitalului în imperialism problema stăpânirii dc decepţie, deoarece pe arena mondială în­
monopolist. teritorii de colonii prezintă o Importanţă cepând cu acel moment, sa ridicat un
Lenin despre imperialism seamă după cel război mondiatl şi ce) mal deosebit de unei mare astfel deoarece politici sc prin stat nou care acesta ştirbit simţitor statul so­
mal
a
eu
primul
numai
dominaţia
După
capitalului
dc
doiloa,
al
pot
şi
a
(ost
promovarea
de
mari exportatori de capital au devenit realiza profiturile râvnite Iată dar cauza cialist sovietic, rezuliat al Revoluţiei So­
Pornind dela teoria lud Marx cu pri­ el, adâncirea contradicţiilor care macină bancare Lenin ne arată câ din această monopollştii americani oare prin acest luptelor nestăpânite Intre marile state Im­ cialiste din Octombrie.
vire La concentrarea şl centralizarea ca­ capitalismul. cauză b&nclle din sLmpiul rod pe caxe-1 mod urmăresc subjugarea economică şl perialiste pentru colonii, pentru „sferă Stalln a prevăzut şl o a doua încerca­
pitalului, Lena a fost primul care a In caracterizarea pe care o face im­ aveau ca Intermediari do vin deodată o politică a lumii Prin aşa zisul plan mar- de influenţă”, pentru reîmpărţirea teu­ re de „reîmpărţire”, caic aşa după cum
arătat că, capitalismul in t&2a Imperia­ perialismului, Lenin precizează Câ ln a- putere mare cu cuvânt holirltor şl ln schal — „de ajutorare” a ţărilor lovite de tonii or. ştim a avut loc prin cei de ai doilea răa-
listă nu va mai cunoaşte o dezvoltare ceastă perioadă „muncriorul dorine tn cec a ce priveşte industria In felul acesta război — Statele Unite au căpătat un de­ In Imperialism există intre ţările capi­ bol mondial şi care după cum dcasemenea
lină a o descreştere care va ascuţi mod absolut un cerşetor, adied devine se ajunge te o împletire a capitalului plin control asupra ţinlor care au fost taliste o apropiere mal mare din punct se ştie a costat in\perlalismul şl mai
extrem toate contradicţiile lntorne şl ex­ mai sărac ca (nainte, este nevoit să monopolist bancar, cu capitalul monopo­ prinse în această plasă, subjugăndu-le de vedere economic decât în perioada scump deoarece a smuls acestuia încă un
terne, care va duce la zguduiri şi catas­ trăiască mai rdu. sd js alimenteze mai list industria), )a schimb de reprezentan­ economicele şi politiceşte. preimperialistă şj această apropiere duce şir intreg de ţări E clar decJ câ, această
trofe pectru capitalism. prost, să râmdnd mai mult flămând, să- ţi în diversele consilii de administraţie Vorbind mai departe despre imperia­ tocmai la inegalitate In ceeace priveşte dezvoltare inegală şl in salturi a capita­
Proi opera sa Lerun a dat o puternică şl gâseascâ adăpost prin pivnlţt şi po­ dând loc la o nouă formă de capital lism Lenin r»e arată că acordurile inter­ dezvoltarea economică şi politică a aces­ lismului duce la posibilitatea victoriei so­
armă in mâna proletariatului internaţio­ duri”. Aceste rânduri se potrivesc de mi­ care poartă mimate de capital financiar naţionale între monopoluri au un carac­ tor ţări Datorită acestei apropieri in ceea­ cialismului intr’o singură ţară aau Lntr’un
nal arătând ci Ln această fază care de nime pentru imperialismul din S.U A. cât Faza imperialistă se caracterizează toc­ ter nestabil şl aceasta pentru câ monopo­ ce priveşte nivelul economic alins de ţă­ gnip de ţări „/nepailtetea dezvoltării e-
nu
altfel este şi ultima, capitalismul este şt pentru cel din alte ţări capitaliste, mai prin domnia capitalului financiar lurile mal pot înlătura concurenţa Lupta rile capitaliste in faza imperialistă, per­ cxinomîce fi politice — spune Lenin —
Înverşunata
între
toi
este o lege absolută o capitalismului Re­
monopoluri
oopt pentru revoluţie ln întregul lui pe unde clasa muncitoare se abate Ln cei care capătă o influenţă hotărltoare atât pentru pieţe de desfacere determină în­ mite ca ţâri râmase In urmă aă-şi acce­ zultă deci că victoria socialismului este
lereze dezvoltarea, să ajungă şi chiar să în­
baza dezvoltării inegale şl în salturi a mal neagră mizerie, în timp ce trustu­ ln economia cât şl în politica unei ţări.
economiei sale Sprijinlruiu-se pa aceas­ rile adună prin jaf averi uriaşe, gră­ Acest capital financiar penlru a-şi aser­ săşi politica statelor imperialiste, poli­ treacă prin salt ţările mai înaintate din posibilă ta început într’un mic număr de
tă genială qpnstatare, el a arătat prole­ mezi de dolari împroşcaţi cu sânge. vi cât mal mult statui, pentru a-1 tran­ tică de jaf şl cotropire, politică ce as­ punct de vedere economic Aşa dar, legea ţări sau chiar intr’o singură ţară". Iată
tariatului că revoluţi proletară este pe In acest nou 6tadiu al capitalismului sforma Intr’o unealtă docilă ca apoi cu cute contradicţia dintre aceste atate. dezvoltării ţărilor capitaliste ae caracteri­ deci cum ln aceste condiţii istorice de
concurenţa este meu aprigă mai sânge­ ajutorul lui să stoarcă cât mai multe In silele noastre apar tot mal evident zează pnn dezvoltarea prin salturi a unor dezvoltare economică a capitalismului
deplm poaibUâ izitr'o singură ţară sau in-
roasă şl ea se manifestă nu numai in­ profituri, atrage ca membri in eansJHite contradicţiile ascuţite dintre monopoliştil ţări capitaliste ceeace duce le Înlătura­ ajuns ln faza sa ultimă, problema revo­
tr’uo grup de ţăn Această teză a Iul Le­
tre monopoluri d chiar şi In Interiorul de administraţie oameni politici, miniştri, din SU.A. şl cei dm Anglia, care duc rea rapidă de pe piaţa mondială a altor luţiei proletare nu fi« mai pune luându-sa
mn a fosl Integral confirmată de istorie
marilor monopoluri, între membrii aces­ ctc. In acest Iei se creări o strânsă legă­ luptă pentru acapararea celor mal impor­ ţări care au (ost ajunse şi Intrrecute. tn vedere cutare sau cutare ţară, luată
prin succesul revoluţiei socialiste din Oc­
tora, care dau lupte înverşunate pentru tură intre capitalul financiar şi stat tante regiuni de materii prime, strategice Acţionarea Jegd dezvoltării inegale şi apşrte, acum capitalismul este copt pen­
tombrie, iar azi Ln coudiţiuni noi &*a con­
cucerirea de poziţii dominante tn consi­ In perioada liberei concurenţe, atunci şl pieţe de desfacere. Semnificativă este In salturi a capitalului ln faza imperia­ tru revoluţie ln Întregul său şi revolu­
firmat din nou prin crearea ţârilor de
liile de conducere, penlru obţinerea unei când capitalismul nu trecuse in faza sa expansiune? monopoLIştllor americani care listă esle posibilă pnn aceia că lumea ţia va l2bucn! acolo unde lanţul imperia­
democraţie populară din Europa şi Asia
părţi cât mal mari de profit In aceas­ Imperialistă, caracteristic era exportul urmăresc d.-ramcţia mondială şi in acea­ se prezintă — aşa cum s’a demonstrat — list este mai slab unde contradicţiile sunt
Referindu-se Ia aceste geniale desco­ stă direcţie esle cunoscută lupta aprigă mal ascuţite Această teză formulată de
tă lupta de concurenţă monopobşUl fo­ de mărfuri de pe urma căruia se aduna împărţită kitre principalele state impe­
periri ale lui Lenin, continuatorul său losesc cele mai diferite metode care se tot mal multă plus valoare. In perioada dtntee lînnsnalişlll americani si englezi rialiste şi orice reîmpărţire nu poate Lenin atunol. este deosebit de actuală
Stelin a deiknlt leninismul ca fiind mar­ in care Anglia, concurenta şl m aceJaş
bazează pe distrugerea, pe gâtuirea fără capitelului monopolist însă. caracteristic face decât prin lorţă, prin terţa armelor. astăzi învăţătura el luminoasă îndeam­
xismul epocii imperialismului şl al re- timp ahota S 11.A., apare în poziţia jal­
aruţare a celui mai slab Legat de apa­ devine exportul de capital aub formă de Pentru a învinge insă are nevoie de un nă pe proletari eă se pregătească me­
voluţiei proletare. nică a urnii jefuitor jefuK.
riţia monopolurilor, s‘au încercat şi se împrumuturi, investiţii, etc. Acest lu­ potenţial militar puternic, de dezvoltarea reu pentru revoluţie, să fie gata să La
Vorbind despre Imperialism Lenin 11 mal încearcă şi astăzi de către scribii cru se întâmplă tocmai datorită concen­ „Trăsătura caracteristică a perioadei unei tehnic! care să permită ca unele ţări parte la ea atunci când condiţiile vor fi
defineşte astfel.. „imperialismul este ca­ burgheziei şi ai uneltelor acesteia social- trării capitalurilor care ating dimensiuni de care uorbim — a scris Lenin in monu­ râmase Ln urmă să se dezvolte rapid şi prlednice. Acirm, rănd criza economică
pitalismul în stadiul da dezvoltare In democnaţii de dreapta, să ae arate că uriaşe şi oare nu mai pot fi valorificate mentala ea operă „imperialismul stadiul să întreacă ţin mal înaintate. Un aseme­ ameninţă tot mai mult profiturile ma­
care s'a cristalizat domnia monopolurilor impenaliamul ar li c>că baza capitalis­ aşa cum doresc Imperialiştii, adică să cel mal înalt al capitalismului” este că nea exemplu nl-1 oferă Angla care 100 rilor nuignaţ! americani, când mizeria
şi a capitalului fhiancuir. In cere ex­ mului organizat şl datorita acestui lapt obţină maximum de profit, prin faptul împărţirea definitivă a pământului este de ani ln perioada preimperialistă a stat maselor din ţările capitaliste întrece ori­
portul de capital a dobândit o (nsemnd- va fl posibilă înlăturarea concurenţei ca ci piaţa interioară sa îngustat prin să­ terminată, definitivă, nu In înţelesul că tn fruntea ţărilor capitaliste din punct ce Umilă şi aceste mase înfometate au
tate primordială. In care s’a început îm­ şl prevenirea crizelor Crearea monopo­ răcirea maselor. De aici dorinţa de a nu mal eilc cu putinţă o reîmpărţire — de vedere Industrial. In perioada impe­ pornit Ia lupii penâru Ubert-ate, zadarnic
părţirea lumii intre trusturile Interna­ lului insă. departe de a-şi îndeplini ase­ cist locuri cât mai favorabile pentru fo­ dimpotrivă, reîmpărţiri sunt posibile fi rialistă însă, in numai 20 de ani a fost caută monopoliştil si-şi ocolească sfâr­
ţionale şl in care se termină împărţirea menea profetice misiuni măreşte starea losirea ace9tor plusuri de capitaL Ca o Inevitabila — ci în înţelesul că politica ajunsă de Germania şi întrecută prin şitul care se apr apte ameninţător Două
tntreffulul teritoriu al globului pămân­ de haos a întregii producţii, ascuţind la caracatiţă trusl/urHe işt întind tentacu­ cotonială a ţârilor eapllatiste a terminat salt, tar in ceeace priveşte SU A, le-a încercări de reîmpărţire a pământului,
tesc de efitre pirite capitaliste cele mai maximum concurenţa Este evident de;i lele dincolo de graniţele tării acaparând cucerirea pământurilor neocupate pe pla­ trebuit şi mal puţin ca să ajungă şi să care au dus la ode două războaie mon­
mari". că asemenea „teorii” nu sunt altceva de şi jefuind In special aceste capitaluri neta noastră. Lumea se prezintă pentru Întreacă atăt Anglia cât $1 Germania diale au smuls de sub dominaţia impe­
In urma acumulării de plus valoare cât manevre penlru uşurarea dominării sunt îndreptate spre ţările înapoiate şi întâia oară ca deja Impărptd, aşa că în Datorită deci schimbării raportului de rialismului o treime a globului pă­
capitalurile cresc tot mal mult, concu­ şt a jafului lumi» exploatate de către Im­ aceasta deoarece investiţiile de Capital viitor mai sunt posibile reîmpărţiri, adi­ forţe, vechea împărţire a sferelor do in­ mântesc Este evident deci, că un ncu
renţa acerbă duce la Înghiţirea micilor perialiştii amencan!. tn aceste ţări pcerinţă o seria de evan­ că trecerea dela un „posesor” Io altul, fluenţă nu mal corespunde ceeace impune război mondial este cu atât mai pericu­
întreprinderi de către cele mari. care Asemănător Industriei există şi în băn­ tai li Cu căt exportul de capital e mal iar nu luarea in posesie pe teritorii lip­ o nouă împărţire care duce Inevitabil la los pentru imperialism cu căt roasele lar­
dictează pe piaţă condiţiile pe care le ci un proces de concentrare şi centralizare mare Izitr’o ţară, cu atât ţara importa­ site de stdpdni“. războaie imperialiste de jaf şi cotropire gi populare, câlAuzite neîncetat şl tot mal
cred mai convenabile Această uriaşă con­ a capitalului care duce la ruinarea băn­ toare e subjugartă mai mult, atât din Până in 1900 toate teritoriile de pe Primul război mondial a fost prima în­ mult de învăţătura marxist-lenlnlstâ. se
centrare a producţiei nu inreamnă Insă cilor mic), la înghiţirea lor de către bin­ punot de vedere economic căt şi politic glob au (ost împărţite, natural Inegal pe cercare de a se retmpărţî lumea. Această rldlet cu hotărlre, tot mai puternic la
totodată şi consolidarea economiei capi­ cite mari In urma acestui fapt apar Guvernele In aceste ţări sunt numite de baza raportului de forţe, intre princi­ încercare însă departe de a servi inte­ luptă neînfricată pentru eliberarea lor de
taliste. d din contră Înseamnă slăbirea acele bina uriaşe, adevărate monopoluri fapt de către Imperialişti Iar ţara devi­ palele' state imperialiste E ştiut Insă că resele capitelului a adus acestuia o amară sub jugul exploatăm. V. DAN
Redacţia clarului Str. 6 Martie Nr. 9, Telefon 688-689 — Administraţia Str. 6 Martie Nr. 20, Telef. 67a Taxa plătită în numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr. 136.320 din 6 Nov. — Tiparul, întreprinderea Poligrafică de Stat DEVA