Page 29 - 1954-01

RetVO^'â
yl , -dcnra-P-'* 9 PROLETARI DJN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA!
n
I N A C E S T N U M Ă R î

Mal multă atenţie învătâmântu Sfaturile populare au sarcina de — Ţările de democraţie populară pe
lui agricol de ma<să (pig. 2) a îngriji îndeaproape gospodăriile drumul construirii socialismului
Statul popular din comuna noastră colective şi întovărăşirile agricole Moţe şl comentarii externe
trebue să dea «mai multă atenţie (pag 3) (pag 4)
administrării loturilor zootehnice — Securitatea europeană şi politica
sî îngrijirii reproducătorilor Pe teren, căutând materia! de aţâţa-re a duşmăniei in europa
(pag. 2) (pag. 3) (pag *)

Să iritensifiosRi activitatea Ist vederea

ceSsii de al treilea concura artistic
# * a-
Prima. etapă a desfăşurăm concursului Pienaru NicaJae, şeful secţiei culturale a
între echipaîe artistice de amatori se apro­ sfatului popular regional, a adus dupâ Expoziţia închinată aniversări 1.112 tone de cărbune peste plan Adunări comemorative
pii suie o Slabii antrenare a formaţiunilor a 300 de ani dela reunirea dela începutul noului an închinate memoriei
X'u ne mai deoparte rncl o lunâ şi pe artistice la concurs, o slabă activitate
scenele căminelor culturale dela centrele Ucrainei cu Rusia încă dela Începutul anului, minern şi Eehipe ca cele conduse de tovarăşul lui V. I. Lemn
a acestora şi o muncă dezorganizată şi
de comune din regiune# noastră, echipele tehnicienii minei Aninoasa. au înregistrat Guran Augustin. Hoţea Gh.. Moidovan Va-
dezorientată In ziua de 18 Ianuarie, tn sala „fhe In seara zilei de 31 Ianuarie, cu pri­
de joc. cor. formaţiunile instrumentale, so­ succese de seamă în Lupta pentru spori­ jile, Biro Ştefan. Bare Cheorghe. Both
Munca de îndrumare şi control In a- Pintilie" din Deva intr'un cadru de ade­
liştii vocali, dansatorii şi prezentatorii de rea necontenită a producţiei de cărbune Bela. Ni stor Petru şi Popa losn lui Ana. lejul împlinim a 30 de ani dela moartei
orograme din cadrul căminelor culturalo, ceaată direcţie lasă mult de dorit Atât vărată sărbătoare, a lost deschisă de că­ In cadrul acestei exploatări, fruntaş In extrag zilnic cu 9—60 la sulă mai mult marelui Lemn au avut loc numeroase
comitelui executiv al sfatului popular re­ tre Comitetul regional A R L U S. expo­ ma/uîeitări In toate oraşele — centre de
caselor de citit dela oraşe şi aste ji ale întrecerea socialistă este Sectarul II Pri­ cărbune peste normă
gional. cât şi comitetele executive ale sfa­ ziţia „300 de ani dela reunirea Ucrainei
colţurilor roşii, angrenate in concurs, vor Un deosebit sprijin dau minerilor, teh­ raion din regiunea noastră, la care au
turilor populare raionale şi comunale, n z-j cu Rusia", la festivitatea deschiderii par­ boi, condus de tovarăşul Bolea Teodor, participat mii ae oameni ai muncii
(ncerca primul „obstacol'' pentru a nicienii şt maiştrii nunei Joia loan. Pope
analizat In perioada acestor 4 luni nici ticipând numeroşi oameni al muncii al cârui colectiv a dat dela 1 Ianuarie şi *
trece mai departe in cea de a doua. Maci vei, Tâşcanu Gligor Pop losif. Ma
i treia şl in ultima lazâ a concursului care măcar o singură dat3 felul cum se desfă­ Tovarăşul Go’cu Constantin diroclor până In prezent l 112 tone cărbune peste cavei Nicotae Şi alţii lnlro atmosferă de adâncă recunoştinţa
şoară activitatea celui de al treilea con­ adjunct al şcolii medii de bâeţi din loca­ pantru cal care şi-a consacrat Intreaga-i
ie va desfăşura la Bucureşti între lâ— 73 plan, ddpâşlndu-şi propriile angajamente ADAM IO AN
curs artistic pe taxă. iniţiat prin Hoio- litate, vorbind cu a coastă ocazie celor pre­ viaţă, cauzei clasei muncitoare, conducând
\ugust a c. cu 18.1 la sută corespondent volutar
rirea Consiliului de Miniştri Nr. 2409. zenţi a scos in relief străvechile legături păşit acesteia pe drumul unei vieţi mai
In prezent, o mare parte din echipele de
Deiscmerl, directorii căminelor cultu­ de prietenie dintre poporul rus şi ucrai­ bune. a avut Ioc la Deva in seara zilei de
ceruri şi dansuri, din formaţiile isuumen- Minerii decoraţi stau în fruntea întrecerii
rale. a casolor de culturi, a caselor de ci­ nean, care şi-au găsit cimentarea în Isto­ 21 Ianuarie, comemorarea a 30 de am dela
tale. dintre soliştii vocali şi instrumentişti
tit. deşi trebuiau ca In această parieadâ s3 rica hotirîre a Radei din Pereiaslav 10 moartea Marelui Lemn.
(ac pregătiri intense în ve-dereo con­ Pentru succesele deosebite obţinute In late a lumi Ianuarie a depăşit plenul cu
facă dări de scama in (aia maselor asu­ (18) Ianuarie 1634 când Bogdan H.melnlţkl Sala cinematografului „Filimon Sârbu".
cursului. producţie multor mineri dela mina T«- 6 la «utâ iar brigada „7 Noembrie' - , in
pra felului cum se desfăşoară pregătirile remarcabil oin de stat ji conducător de devenise neîacâpâtoare (aţă de marele nu­
In ultimul timp. datorită condiţiilor pe pentru concurs, totuşi aceştia nu au făcut. bea li sau acordat dc către partid şl gu­ frunte cu stahanovistul Bârnă Ioachim, măr de oameni al muncii, veniţi sâ cins­
care partidul şi guvernul le-a crei.it, multe oşti, exprimând voinţa întregului popor a vern. înalte distincţii ca : Ordinul Muncii decorat cu Medalia Mur.cii, lucrând in tească memoria iui Lemn. marele om
Din cauza delăsării secţiei cullurale a proclamat reunirea veşnică a Ucrainei cu
formaţiuni artistice s'au întărit, s'au ridi­ şi Medalia Muncii aceiaşi sector, la înaintări, a obţinut o politic şi de stat. fâuntoruJ gloriosului
sfatului popular regional, care In coUto- Moscova, cu Rusia Reunirea cu marele
cat altele noi. s'au ridicat noi elemente cu Aceste dinstincţil constitue pentru ei un depăşire de 7 la sută. Fartld Comunist şi ol statului sovietic Pe
rare cu zecii o de învăţământ, cu sprijinul popor rus a însemnat pentru Ucraina un pas
1 alene artistice care fac cu cinste (aţi ’or- imbold şi mai puternic în munca lor dc In sectorul I. brigada ,,1! Iunie - ' con fundalul scenei, drapat ui roşu străjuia
organizaţiilor de masă şl suo conducerea de deosebiţi însemnătate istorlcâ. scă­
maţinunilor mai vechi. zi cu zi. întotdeauna ei situându-se pe dusâ de vtahanovistul Dcvid Andron. pe portretul Marelui Lemn. încadrat fund
comitetului executiv aveau ta sarcină pând poporul ucrainean, de sub robia pa­
Cel de al treilea concurs artistic deschis locurile fruntaşe in întrecerea socialistă al cărui piept străluceşte Ordinul Mun­ de drapele roşu şi de cifrele 1924—1954.
Eâ organizeze desfăşurarea concursului, nilor polonezi şi de primejdia ce-1 pândea
la 20 Septembrie 1953 $1 a cărui pregă­ activitatea .însăşi a concursului a suferit, încă din primele zile ale noului an să­ cii clasa INa, lucrând la investiţii şi-» cifre ce marcau ce: 30 de am de când
tire se desfăşoară în present, va duce la din partea turcilor Poporul ucrainean geţile graficelor de producţie ale minei, îndeplinit planul da producţie In propor inima lui Vladimir Ilici Lenin. învăţă­
deoarece aceostâ colaborare nu a existat. credincios prieteniei cu marele popor rus
descoperirea unor noi talente artistice, a arată tot mai multe şi mai man depăşiri ţie de 113 la sută. tar brigada S-a. a sta- torul ei prietenul truditorilor de pretuhn-
Deficienta pornită dela regiune, prin a fost primul care l-a urmat pe acesta In
unor noi cântece şi dansuri din folklorul ele planului de producţie ha.novistului Ana Nicolae şi brigada li cenl a încetat sâ mai bată
însăşi neformarea la timp a co­ focul Mani Revoluţii Socialiste din Oc­
nostru, va contribui la întărirea şi apariţia Brigada 8-a condusă de ştaharovistul Adunarea comemorativă a fost deschisă
misiei regionale, pn.n nccolaborarea tombrie deschizând prin luptă comună a fruntaşului in producţie Lazâr Lszâr.
a noi' formaţiuni artistice. Zenu Constantin, decorat cu Ordinul ce tovarăşul Dejeu Dumitru, preşedintele
secţiei culturale cu celelalte orga­ împotriva exploatării, drumul spre o viaţă Muncii clasa 11-a. lucrând în abatajul şi-au Îndeplinit planul în proporţie de
In multe raioane, mai mult datorita ini­ Sfatului popular regional Hunedoara, iar
ne care au avut ca sarcină sprijinirea noua. frontal din sectorul II. tn prima jumâ- 104 la sulă.
ţiativelor pornite dc jos decât la îndemnul despre opera nemuritoare a Marelui Lemn,
desfăşurării concursului, prin insuficienta Anii regimului sovietic au făcut din
şl Îndrumarea comisiilor raionale care In a vorbit tovarăşul Cotoţ loan. prim-secre-
muncă de îndrumare şi control ce s a dus Ucraina o republică socialistă avansată
cele mal multe părţi n’au exustat. un Ln- jcs. în cadrul formaţiunilor artistice, a cu o industrie puternică, o agricultură Au predat animalele contractate tar al Comitetului regional de partid
secnnat număr dc echipe artistice s'au an­ In încheierea adunării comemorative a
tăcut ca întocmirea rcpcrtoriiloi-, îmbogă­ înaintată şi o cultură Înfloritoare pie­
grenat in concurs, începând încă de mult din banii primiţi multe articole neocsare rulat fiLmul ..Apî.rarea Ţanţinului'' în care
ţirea lor cu opere contemporane şi dazice sele expuse la expoziţie ogJJndmd In mod Răspunzând cu cinste chemăm parti­
pregătirile In această direcţie In raionul gospodăriei. a fost oglindită activitatea Iul Lemn sl a
româneşti, sovietice st ale ţărilor de de­ convingător acest lucru dului care prin măsurile luate contnbue
Orâştie, spre exemplu, s'au angajat până — Nu mal aveţi puţină hârtie, cere to­ tovarăşului său de luptă — Slalin — in
mocraţie populară să lase de dorit. Dupâ festivitatea deschiderii expoziţiei din plin la ridicarea nivelului de viaţă
ccum in concurs 22 echipe de cor. 33 Pentru îndrumarea formaţiunilor artis­ al maselor muncitoare din tara noastră, varăşul Grueţ. ca să învelesc şl talpa ? timpul războiului din 1918 împotriva in-
echipe de dans şl 23 echipe de teatru tice asupre executării şi interpretării unor oamenii muncii prezenţi la această sărbă­ mulţi ţâram muncitori din raionul Brad — De ce io mai înveleşti? Intervine to­ tervenţionlştilor ♦
In raionul Sebeş. 33 echipe de cor. 40 opere, vor trebui să fie folosiţi toţi spe­ toare au cercetat cu atenţie panourile cu au încheiat contracte cu ORACA Ei au varăşul Pleşa, lae'aâ vadă top te am pri­
echipe teatru, 17 fanfare. 4 echipe de cialiştii. toţi oamenii capabili să aducă fotografii, primind explicaţiile necesare început acum sâ predea animalele con­ mit pentru vitele ce le-am predat In oraşul Hunedoara In sala rinemato-
fluieraşi şi un număr destul de însemnat un ajutor de preţ In această direcţia Expoziţia „300 de ani dela reunirea tractate — O să-mi daţi şi mie talpă când o grafului „Maxim Gorki - '. în faţa 9 sule de
de solişti vocali, instrumentişti $i dansa­ să-ml predau cet doi boi?, se interesează muncitorii slderu/gişti, constructori, etc.
Secţiunea de arfâ a sfatului popular re­ Ucrainei eu Rusia" poate fi vizitată zil­ Tovarăşul Grueţ loan. din Brad, a con­ lovarâşul Boureanu Ştefan, prim-secrerar
tori Deasemeni. In raionul Alb2. Hune­ Dineş loan din Valea Brad
gional va trebui eă dea mai mult sprijin nic intre orele 15-18. tractat cu ORACA o vacă cu menţiunea sâ aJ comitetului raional P M R a expus con­
doara şi Haţeg sau angajat In concurs — Bine Înţeles, vel beneficia de toate
în această privinţă, folosind speciaJişui o predea de calitate semlgrasă In momen­ ferinţa „30 de ani dela moartea lui V I
numeroase echipe de artişti amatori şcobl de arLâ populară dela Petroşani, ar­ tul contraclărn animalul cântărea 430 kg avantajele. 11 asigură tovarăşa Dobârcău Lemn . In încheiere a rulat un film so­
Deşi nu ne mal desparte decât mai bine tiştii dela Teatrul de Stat din Petroşani Sporesc producţia iar la predare 350 kg-, intrând în catego­ dela ORACA Vei primi talpă, piele să-ţi vietic. care s’a bucurat de un mare succes.
de o jumătate dc lună până la începerea şi dela teatrele de păpuşi. ria grasă. Predând-o tovarăşul Grueţ a ajungă pentru o pereche de cizme şi toate *
desfâşurâril primei taie a concursului, to- In această privinţă atât activiştii sec­ de mătase primit 2120 lei, şi i-ş a scăzut cu 123 kg celelalte la care ai dreptul. In sala casei de cultură „7 Noembrie"
N tuşi tr> raionul lila, nu se cunoaşte care Până In prezent s'au contractai la
ţiei culturale a sfatului populez- regional, ceta dc porumb şi 37 kg cea de came, iar din oraşul Brad. tovarSşul loan Ardeleanu
şl câte formaţiuni artistice, vor participa cât şi activiştii secţiilor culturale raionale Muncitoarele filatoare din Lupeni au prin comerţul de întâmpinare a cumpărat ORACA Brad, multe animale mari şl miei prun-zecretar al Comitetului raional
la concurs. Tovarăşa Grosu Florica, şefa vor trebui să desfăşoare o mm intensă organizat In ziua de 18 Ianuarie a c o la preţ redus 2.230 kg. bumbac, 1.309 kg dintre care 33 bovine. 8 mânzaţl, 7 viţe: P M R . . a conferenliat despre viaţa şl ac­
secţiei culturale a sfatului popular raio­ muncă de îndrumare şi control la unită­ zi de producţie mărită Ele sunt hotă- talpă 3 fuse de piele, ciment, carton as­ 5 oJ, 289 miei tivitatea lui Lemn. genialul continuator
nal — nouă In muncă — va trebui să se ţile culturale Vor trebui să sc ocupe şi rite si dea patriei cât mai multă mâtaie faltat, sodă caustică şi altele Ţăranii muncitori din raionul Brad. con­ al operei lui Marx si Engels
ocupe mai intens de aceasta problemă, să de activitatea formaţiunilor artistice dela de bună calitate şi astfel sâ conlribue la De aceleaşi avantaje sa bucurat şj tractând creşterea de animale şl vânzând t t
cunoască, să ajute şi să antreneze cât mai colţurile roşii care tn ultimul timp au fost animalele contractate unităţilor coopera­ Despre viata (l opera lui Vladimir Itic
multe formaţiuni la desfăşurarea celui de neglijate traducerea in viaţă a măsurilor elaborate tovarăşul Pleşa loan din Crişcior, care a tiste şi de stat. realireazâ frumoase câşti­ Lenin a vorbit şi tovarăşul Mărgineam
al treilea concurs artistic de amatori de Plenara lărgit! a CC aJ PUR din contractat o vacă de 330 kg şi a predat-o
Pentru buna desfăşurare a concursului, guri. asigurând in acelaşi timp aprovi­ loan. prim-secreiar al comitetului raiona
Cât de mult sa dezvoltat arta in tara pentru angrenarea a cât mai multe for­ August >933 Astfel, la secţia răsucit lu­ cu un sper de greutate de 70 kg Predând zionarea in cele mai bune condiţiuni a de partid Alba. cu ocazie adunării coms
noastră sub anii regimului de democraţie maţiuni artistice, peniru promovarea ti­ crând cu mult entuziasm in schimbul de vaca, el a primit 1680 lei. i sa redus cota oamenilor muncii eu came şi alte produse moral've din seara zilei de 2l Ianuarie
populară, cât de mult preţueşle partidul nerelor elemente talentate, neîntârziat Co- producţie mărită, râsucitoarele lacobescu de came cu 29 kg- şi şi-a cumpărat animale. h
şi guvernul ncsCru, înflorirea artei, ce po­ miîelele executive ale sfaturilor popu­ Maria şi Goia Veronica şi-au întrecut nor­ Ln oraşul OrSştle, In sala cineroatogra
sibilităţi largi se daschid azi oamenilor lare în frunte cu comitetul executiv al fului „Vasile Roaitâ”, tovarăşul pnrn-şe
cu înclinaţii artistice — se reflectă din sfatului popular regional vor trebui să mele cu câte 110 la sută Tot cu aceastâ Din realizările minerilor din Lupeni crelar al raionului de partid — Pave
numărul crescând a) formaţiunilor artis­ analizeze in cât mai scurt timp felul cum ocarie muncitoarele Molnur Irma şi So­ îndrumat şi ajutat de organizaţia U T M Ca răsplată a muncii sale tânărul mi­ Toan — a expus in adunarea comemora
tice la sate şi oraşe, tn numărul iot mai aceastâ latură a muncii culturale fş\ des­ clu Raveca au răsucit mai mu!t decât tivi conferinţa Intitulată : „Nemuritoa­
mare de artişti amatori. In suflul nou de făşoară activitatea şi să ia măsuri de li­ aveau norma, prima eu 90 la sută, iar a a Minei Luperu, tânărul miner Csailovicl ner a fost distins cu LtluJ de stahanovirl rea Învăţătură a lui Lenin lumineaz.
care sunt pătrunde şi străbătute produc- chidare a tuturor lipiurilor doua cu 83 ia sută. Carol. dela sectarul II şi-a însuşit repsde Tot cu 60 Ia sută şi-a întrecut norma calea intregu omeniri în lupta pemri
care
este
măestria
astăzi
mineritului
de
ţ umfle foBdoric-e din ţara noastră. şl brigada minerului Molnar Alexandru, pace. democraţie şi socialism 1 ' După ex
O contribuţie de scamă pentru buna La secţia depanat — secţia tineretu­ mândru. Lucrând cu entuziasm sporit zi
însăşi Hotărirea Co.nsJiului de Mtnlştrj. reuşită a concursului pol şi trebue sâ a- de zi si lună de lună, minerul Csailovici iar brigăzile conduse de Comărleanu Con­ punere s fost prezentat un Llm în ean
privitoare la organizarea acestui concurs ducâ cadrele didactice. lui — in schimbul de producţie mărită din Caro), a înregistrat succese însemnate tn stantin şi stahanoviştul Demian loan au s’a ogl ndit viaţa şi activitatea marelu
— cel de al treilea t.n anii puterii popu­ Cu prilejul consfătuirilor ce au 16 lanuame cele mai frumoase rezultate lupta pentru mai mult cărbune, obţinând înscris pe graficele lor de întrecere socia­ Lemn
lare — este o nouă dovadă a aprecierii pe avut loc în riale de 7, 8 şi 9 au lost obţinute de stahanovistole Ltsca cu întreaga sa brigadă depăşiri zilnice listă pe perioada dela î—16 Ianuarie de­ Asemenea adunări au mal avui loc >:
care regimul democrat-popular o acordă Ianuorie, a. c.. a reeşil că In specia) Maria şi Eelovan Olivii Ele au dat peste de norma in medie de 60 la sută păşiri de normâ de 31—39 la şută In celelalte localităţi ca : Haieg. Iha. Că­
dezvoltării artei noastre populare, dezvol­ cadrelo didactice dela sate. participă cu normele Lor cu 140-130 la sută mal multă lău Sebeş etc
tării tradiţiile:- şl cuceririlor artei pro­ mult entuziasm In cadrul căminelor cul­ mâtaie
gresiste. turale. la ridicarea nivelului cultural al Succesele gateriştilor Se pregătesc
In bătălia pentru mărirea producţiei un
Sub regimul trecut, arta na cunoscut ceior ce muncesc, la ridicarea calitativă
depozitului
de
şi
circularele
Gaterele
şi
— cum n’a cunoscut mei celelalte sectoare a formaţiunilor artistice de amatori succes de seamă a obţinut şi muncitoarea lemne deiz mina Lupem, taie cu repezi­ muncitori si incârcâton. printre care Iacob. pentru muncile agricole
Gngorie
tovarăşii
Catca
Irîdon
de activitate — o aşa dezvoltare şi înflo­ Comitetele executive ale sfaturilor popu­ Brânet Aurelia dela secţia sortare care ciune buştenii, transformându-i in scân­ Marisu loan şi alţii, dela încărcarea că­ de primăvară
rire. Burghezo-moşierirnea a căutat pe cât lare comunale vor trebui si creeze ţoale a dat peste norma ei cu ISO la iută, mai duri şi grinzi pentru armarea abstejelor
posibil să înăbuşe însăşi izvoarele adevă­ condiţiile materiale pentru ca pregătirile multă mătase. Iar stahanovlslele Dnmltraş £) rucioarelor cu material lemnos pentru Grija de a avea totul pregătii in vede­
ratei arta, artă ce-şi are adânci rădăcini ce se lac peniru concurs, sâ se poată des­ Ioana şi Groza Ana au înregistrat depă­ Ţinem gaterifti His Toma şl Neacşu mjnâ. au realizat până in prezent câte 2 rea Inceperu muncilor agricole din primă
fti sufletul poporului nostru muncitor — făşura Ia nivelul cerinţelor, iar rezulta­ losn, folosind integral cele 8 ore de mun­ norme zilnic vâri este o chestiune care preocupă înc:
creatorul de veacuri a celor mai frumoase tele străduinţelor depuse sâ fie cele dorite şiri de normâ de 160 la sută că. asigură funcţionarea din plin a celor Aşa au pornit la muncă in noul an ga- ce pe acum. mare parte din ţăranii mun­
prodacţiuni foUdorioe Depăşirl de peste 100 la sută au mai două gatere Prin îndemânarea şl conştiin­ tenştii şl muncitorii dela depozitul de citori din comuna Gurasada la acest lucn
Organele de partid şi organizaţiile de ciozitatea lor în muncă ei reuşesc să-şi ajungându-se in urma unei activităţi deo­
Concursurile artistice anterioare — or­ bază dela sate, vor trebui sâ aibS In cen­ realizat la aceartâ secţie si Beokey lu- depăşească regulat normele cu 30 la sută. lemne, hotâriţi, sâ sprijine din plin lupta sebit de frumoase desfăşurată de organi­
ganizate In ţara noastră sub puterea popu­ trul atenţiei lor şl problema organizării liana, Avram Vaierla şi altele, care ei-au minerilor pentru o producţie sporită dc
dând materia) lemnos la timp şl de bună zaţia de bază prin agitatorii săi La rân­
lară — au scos la Iveală bogăţia frumu­ şi desfăşurării concursului, problema an­ întrecut normele ţu 130-130 la sută. calitate. cărbune dul său venind şi sfatul popular cu par-
RUSU CHEORGHE
seţilor artei noastre, bogăţia conţinutului trenării tineretului şl a celor vârstnici in CHISU ELISEU întrecerea socialistă, a cuprins anul a- lea sa de contribuţie, astfel că în mo
cântecelor, jocurilor şi a domelor noaslre. activitatea artistică. corespondent volular cesta toate sectoarele minei Lupeni Mulţi corespondent voluntar meniu) de fată mulţi au uneltele agricoli
reparate şi puse la adăpost gata de a intr;
au dat prilejul afirmării unor noi forma­ Comitetul regional U.T M . comitetele
in brazdă îndată ce se va topi zăpada
ţiuni artistice la sate — cum este echipa raionale şi organizaţiile de bază U.T M Cele 9 cenfre pentru reparatul uneltelor
de jocun a căminului cultural din Pe- dala sale, vor trebiu si dea tot sprijinul Primul examen, prima nota de cinci aprovizionate fiind cu celo necesare -
ţeica. raionul Alba. echipa de Dueraşi dela pentru antrenarea întregului tineret cins­ In sala de clasa a anului IV A e oră Mai,întâi iţi spun cum se construeşte, apoi — Eu m'am gândit, pot sâ răspund ? cărbuni, material fieros. etc, — ş> fiint
Jina, raionul Sebeş, corul căminului cul­ tit dela sote şl oraşe la formarea şi întă­ de meditaţie Peste tot o linişte perfectă întrebuinţarea şi scopul ei... vorbi elevul Manş Am subiectul : „Ob- deservite de oameni de nădejde. n‘au con­
tenit o clipa lucrul fapt care a (icul c;
tural din Poiana şi multe altele. oare au rirea formaţiunilor artistice dm cadrul Elevu se pregătesc cu încordare pentru Din „fir in păr' elevul Mariş explică cervaţu asupra temperaturii aerului şl or­ sâ se poată pe drept cuvânt mândri cu
folosit de pe ponţii înaintate, tot ceeace câimnelor culturale, caselor de citit şi a examenele de 6fârşit de semestru: fac tot ce irebuia despre platforma geografică ganizarea unei excursii la O gospodărie 192 pluguri repsrate. 397 grape şi 3S se­
repetiţia generală a materiei In jurul lui se mai adunară câţiva elevi agricoli colectiva - '. 1
a foit mai de preţ tn creaţia populară colţurilor roşu din cadrul gospodăriilor a- mănători de< porumb
Intr o bancă din fundul clasei elevul care-1 ascultau cu atenţie, unu chiar — Poftim, ai dreptul să vorbeşti cât
Deşt au trecut 4 luni dela dala deschi­ gncole colective. Mariş loan, un lânâr veşnic vesel, stă a- notându-şi unele probleme vrei despre . subiect întovărăşirea din Gurassda se poatr
si
rezultate
derii concursului — la 13 Februarie, tre­ Sprijinind prin toate forţele noastre plecat asupra unei cărţi de geografie Clopoţelul anunţi pauză, dar In clasă Intradevâr, elevul Mariş. avu nevoie mândri, cu care intovâiâş.ţl) mau frenoase
lu­
vor
cu
Uneltele
îşi
buind si înceapă desfăşurarea pnmei e- şi traducând In viaţă Hotărirea Consi­ Daci-i urmăreşti fiecare mişcare i) poţi nici o mişcare lilevul Manş nu termi­ de muli timp pentru a-şl expune cunoş­ cra In comun pământul sunt la aceastf
tape — totuşi in regiunea noastră, încă nu liului de Miniştri privitoare la organiza­ vedea adese» cufundat in rândurile cârţn nase incâ de explicat lotul In jurul lui tinţele sale Toţi elevii 11 ascultară cu dată in întregime reparate
ori noiâr.du-şi cu repeziciune în caetul de se aQa aproape toată dasa. multă atenţie
6 a făcut totul In vederea antrenării a cât rea celui de al treilea concurs pe ţară Ca sâ smulgi pământului roade bogate
alaiuri, sau cu privirea aţinlnă la ceva 18 Ianuarie, ziua începerii examenelor *
mai multe formaţiuni artisiice la concurs între echipele artistice de amatori, vom neînsemnat. Ţi se pare că se gândejie In anul IV A., elevii discută cu înflăcă­ trebue ca din când în când eă-i dai a-
Constituirea comisiei regionale pentru or­ contribui la dezvoltarea şi înflorirea ar­ cine ştie unde rare ; Când elevul Manş termină de vorbit cestuia hrana necesară, ca el s’o poatl
ganizarea şi desfăşurarea concursului — tei noastre populare — tezaur de preţ al Cine a crezut c« elevul Manş ee gân­ — Aş vrea sâ-rru „cadă"’ studiul plante­ profesoara II privi cu un zâmbet de mul­ transmite plantelor Acest lucru îl ştiu bin<
taranu
Gurasadd.
SUindu-
muncitori
din
ţumire. apoi îl invită sâ ta loc io bancă
sarcină de care. conform HctârirLl Con­ poporului nostru — vom întări legâtura de deşte în altă pane, a greşit Când ochn lor în timpul excursiei au şi pomit la acţiune, astfel că In pre­
elevului Manş stau uneori aţintiţi, el ana­ — Eu aşi vrea să-mi cadă - Examinatoarea luă tocul fn mână. Cei
siliului de Miniştri, trebuia să se ocupe pnelenie intre poporul nostru şl minori­ din bănci îşi lungiră gâturile, concentrăm zent ei au transportat pe pământurile loi
lizează şi aprofundează cunoştinţele. Deodată In clasă se făcu linişte In uşâ
comitetul executiv al Sfatului popular re­ tăţile naţionale din patria noastră, vom du-şi atenţia asupra vârfului peniţei A- 196 tone baligax de grajd Fruntaşi p<
Deodată insă este conturbat. De banca apăru profesoara Oprea Maria. împreună
gional — a fost tergiversată până in ulti­ pune tn valoare cele mai preţioase pro- lui se apropie colegul său Cotea loan cu comisia de examinare Seria I-a luă cesta făcu o liniuţâ verticală făcu ape comuna in munca de reparat a uneltelor şi
ţăranii
mun­
sunt
băjigarului.
transportul
mul timp Din această pricini nici ia ra ducţiunl folldorice de cântece şi joc — Mariş. spune-mt le rog cum se face loc in băncile din faţă, apoi ndicarâ câte un şemieerc dela dreapta spre stânga şi citori Oana Teofil. postea Da vid tui Petru
ioane nu sau format comisii peniru or­ pe care poporul — creatorul artei — le-a platforma geografică ? un bilei cu conţinutul problemelor de e- deasupra mai adăugă o liniuţâ orizontală Negru Mana şi alţii Acţiunea nu î’a ocru
Acesta nu ridică privire» de pe carte xamirvare. Elavul Manş, ridică şi el. Ln Cel din bănci scăpară un şoptit uşor dsr
ganizarea şi dirijarea acţiunilor în vede­ plămădit pnn veacuri, ridicându-le la pronunţat: „cinci",,. aici. ci continuă cu aceeaşi intensitate ca
Nu terminase toată fraza de citit şi con- citirea cubieclului, nu manifestă nici o
rea concursului, iar acolo, unde totuşi sau înălţimea artei. şi până acum. lucru care va permite ţă­
■ llnuâ până la punct surprindere Cunoştinţele elevului au fost Just apre­
format, acestea au fost doar pe hărţi». „Nici un cămin cultural, nici un colţ — Cum ai zis ? — Aveţi zece minute pentru a vă gândi ciate. ranilor muncitori din Gurasada sâ fie
Neformarea la timp a comisiei regionale roşu, nici o casă de citit înafara concursu­ — Platforma geografică asupra obiectului — spuse profesoara R LAL printre cel dintâi care sâ dea viaţi ogoa­
pentru concur». a cărei vină o poartă şi tov lui’ Să înfăptuim această lozincă. — Ei. uite cum e platformă geografică Oprea Maria. cu glasul el domol corespondent voluntar relor.