Page 3 - 1954-01
P. 3

Nr. 1                                                                  DjîUV.L'L SOCIALiîfr.j-UI                                                                  Pag. 3

                                             D!.M EXPERISNTA P.C.U.S.                                    Cadre noi comerţului                Din activitatea coeperaftveSor
                                                                                                              cooperatist
                     Conifetul de partid şi propagandiştii                                                                                          raionului Hunedoara
                                                                                                       Pentru   a   asigura   deservirea   populaţjei
                                                                                                                                     In   realizarea   prevederilor,   ce   izvorăsc   din   tovarăşul  Davld  S  toii  an,  preşedintele  coo­
                Odăii  cu  venit  ea  Dinei.  comuniştii.  ccm-   de P. COŞELlOV  sesc a*ci operele clasicilor marxism-leninis*   cu   mărfurile   necesare,   comerţul   de   stat   şi   plenara   lărgită   i   CC.   al   PMR   din   19—20   perativei   „înfrăţirea”,   nu   au   luat   nici
               somoliştii   ţi   activi   liră   de   partid   deia            mul-ui, informaţii Şi materiale documentare   cooperatist  cu  are   o  nevoie   de   cadre   bine   pre­  August,   şarcini   de   seamă   stau   şi   in   faţa   până   ln   prezent   măsurile   necesare   în   a-
                                                                                                      gătite.
                                                                                                                             calificare
                                                                                                                  corespunzătoare
               combinatul   textil   jriohgomaia   MannShc   ideologic   al   prelegerilor   ţinute   tn   cadrul   decupate din ziare ţi reviste, ei pot folosi   cooperativelor   de   desfacere   în   aprovi­  ceastâ direcţie.
               tura"   dia   Mo$cova.i   început   tnvâţământul   cercurilor,   şcolilor,   seminariilo'.   Iată   un   materialele vii, convingătoare ale expoziţiei   profesională   In   acest   scop.   a   -luat   fiinţă   zionarea   din   timp   a   populaţiei   cu   tot   mai   Pentru   a   ne   putea   da   seama   de   lipsa
               poiilîc   Peste   I   SOWe   persoane   au   luat   exemplu   grăitor.   Anul   trecut,   Biroul   de   consacrată celui de al 5 lea plan cincinal de   încă   in   anul   1651.   şcoala   de   pregătire   a   multe mărfuri de larg consum  muncii   organelor   de   teren   ş>   de   nevoia
               cartea  !n  mână.  Intxun  ţi  la  ţcolile  «po­  partid  al  imprimeriei  de  stambă  a  aliat  că   desvoltare a economiei naţionale a U RS S.  cadrelor   cooperatiste   djn   AJba   luiia.   De   Ln   acest   sens   unele   cooperative  din   ra­  unei   conduceri   severe,   să   luăm   spre   e-
               litice,   !a   seminar!!.   tisă   aplecaţi   deasiipro   Fedothina,   conducătoarea   cercului   politic,   Lucrătorii   bibliotecii   ajută   pe   propagandei!   atunci,   şcoala   a   dat   comerţului   nostru,   ionul   Hunedoara,   au   reuşit   tă   obţină   re­  xemplu   conducerea   cooperativei   „Munci­
                                                                                                             gestionari
               cărţilor,   ei   studiazjstoria   partidului,   fi-   care   făcea   pentru   prima   dată   munca   de   prut   sfaturi,   mdicându   !e   cum   sa   organi­  zec!   de   educaţi   în   şi   vânzăton   temeinic   zultate   Însemnate   Printre   cooperativele   torul"  din  Câlan.  care  deşi  a  obţinut  unele
                                                                                                                                faţă
                                                                                                      pregătiţi,
                                                                                                                         dragostei
                                                                                                                    spiritul
               losolia,   economia   ;j:tcâ,   politica   Curentă   propagandist,   trebue   ajjiatâ.   S'a   'hotâr'.t   ca   zeze   lecţiile,   recomandându   le   literatura   pe   care   şi-su   realizat   planul   pe   trimestru!   rezultate   în   ultima   perioadă,   b   dat   dovadă
               a  Statului  Sovietici*  de  propag  an  djţti  îi   ea   sâ   prezinte   un   rc/eral   In   cadrul   une*   care  trebue  s'o  iotoseaieâ.  In  vederea  pre­  de   cumpărătorii   ce-ji   procură   prin   ma­  IV   înainte   de   termen,   se   numără   şl   coo­  de   nepăsare   în   rezolvarea   multor   treburi
               ajută să studieze Irt marxist-leninisţâ.  şedinţe   a   biroului   Doi   propagandişti   cu   ex   legerilor   cu   tema   :   ..Sarcinile   ridicăm   con­  gazine   şi   cooperative,   mărfurile   neceiare   perativa „Muncitorul" din comuna Câlan  ale cooperativei
                Comitetul   de   pa^   al   urne.,   selecţio­  penenţâ   au   primit   sarcina   de   a   asista   U   tinue   a   buneistari   materiale   a   oamenilor   Zilele   trecute,   cei   peste   30   elevi,   care   ln   urma   unei   munci   sistematice,   colec­  ln   activitatea   acestei   cooperative   re   ob­
               nează   cadrele   de   pagandfşţi,   ii   ajută   lecţiile  ei,  de  a  sta  de  vorbă  cu  ca  si  cu   muncii",   biblioteca   a   pregătit   pentru   con­  au   frecventat   —   de  ultimele   luni   —   cursurile   tivul   ei   a   reuşii   sâ   îndeplinească   planul   servă  o  aerie  de  lipsuri  izvorîte  din  cauza
                                                                                                                           a
                                                                                                                              cadrelor
                                                                                                           pariodics
                                                                                                                    pregătire
                                                                                                      şcolii
               să  ţi  ducă  la  îndeple  sarcina  importantă   cursanţii   ei   La   şedinţa   biroului   au   fost   ducătorii   şcolilor   politice   şi   cercurilor   un   cooperatisîe,   au   depus   examenul   Comi­  valoric   pe   trimestrul   IV,   pănâ   la   data   muncii   formale   a   unor   membri   din   orga­
               81   de   cinste   de   aopărllşi   cunoŞtinţe'e   invitaţi   ţi   conducători   ai   altor   oe*curi   ţi   material   bazat   pe   cifre   ţl   lapte   dm   viiţa   sia   instituită   în   scopul   examinării   ab­  de   18   Decembrie,   în   proporţie   de   140   la   nul   de   teren   raional   şi   a   nepăsării   de
               poJitice comuniţtilorikcomsomoliţtilor  şcoli   politice   Discuţia   pe   marginea   dări   locală,  care  arătau  in  mod  convingător  cum   solvenţilor.   a   constatet   că   tovarăşi   ca   :   sută  care   dă   dovadă   in   unele   probleme   însuşi
                Cu  că  fi  va  am  frivnâ,  organi-zaţia  de   de   seamă   prezentată   de   Fedothina   s'a   sunt   înfăptuite   acesle   sarcini   la   combinat,   Jiga   Nicolae.   Negoiţă   loan.   Alepe   Petre.   Obţinerea   acestui   rezultat   a   fost   posi­  preşedintele   cooperativei.   Datorită   aces­
               paTtid   a   eombinetulii.dispunea,   de   numai   transformat   Intr'un   însufleţit   schimb   de   pă­  tn raion, la Moscova  Ketzter   Corola   şi   alţii,   n'au   pierdut   tim­  bil   deoarece   nu   a   lipsit   ajutorul   din   par­  tora.   filiala   cooperativei   „Muncitorul"   —
               câţiva   prooagandlţli   d   rândurile   oameni­  reri   Propagandiştii   care   asistaseră   la   lec­  Folos   nd   aceste   materiale,   propagandiş'.'t   pul   de   pcmană   Ei   şi-au   însuşit   serioase   tea   comisie:   de   organizare   a   Uniunii   re­  Câlan.   dm   satul   Sântâmâr.a   de   Piatră,
               lor   muncii   din   combilaCereunle   ţi   şcolile   ţiile   eî   i-'au   arătat   lipsurile,   care   dealtfe 1 ,   au   putut   să   ilustreze   fn   mod   convingător,   cunoştinţe   teoretice   şi   preţioase   deprinderi   gionale   a   cooperativelor,   oaze   a   îndrumat   şade   închisă   de   aproape   două   săptămâni
                                           sunt   caracteristice   multor   conducători   lineri   pe  bază  de  exemple  cunoscute  de  curs8nlî,               dui   Lipsă   de   gestionar   Tovarăşul   pre­
               politice  erau  conduse-  Ispecial  de  oameni                                         practice   necesare   fn   muncă   îndeaproape   activitatea   cooperative:   din
                                           de   cercuri   Propagandista   nu   a   reuşit   sâ   grja   uriaşă   pe   care   o   manifestă   Partidul            şedinte   Grlgorescu   dela   cooperativa   „Mun­
               trimiţi  de  către  comite!  reional  de  partid:                                       Cei   care   au   luat   cuvântul   la   festivi­  Câlan
               studenţi   ţi   profesori   d«   instituţiile   de   In   organizeze   studiul   individual   al   cursanţilor   Comunist   şi   Guvernul   Sovietic   pentru   bi­  tatea   închiderii   cursurilor   acestei   promo­  Odată   cu   realizarea   înainte   de   termen   citorul"   Câlan,   sa   mulţumit   sâ   la   chello
               vâţâmânî   super’or,   luaon   din   instituţii 1 ®   fn   vederea   însuşirii   materialelor   Cursanţii   nele poporului  ţii,   au   vorbit   cu   căldură   despre   grija   ce   a   planului   valoric,   sa   depăşit   cu   mult   cooperativei,   dela   fostul   gestionar,   fără
               de stat situate In razraionului  veneau   ta   seminariî   nepregătiţi   ţi   din   a   La  bibliotecă  se  organizează  tn  mod  pe­  le-o   poartă   partidul,   angajându-se   s'o   şl   planul   înscrierilor   de   noi   membri   fn   sâ ia vre-o măsură concretă.
                                           ceasta   cauîa   nu   aveau   loc   discuţi»   vii   ţi   riodic   conferinţe   ji   referate   1a   ajutorul   pro­  cooperativă   Astfel   ln   urma   unei   susţi­  La   cooperativa   „Muncitorul"   —   Câlan
                Orga.-vzaţia   de   partid   combinatului   ţi-a                                      răsplătească   cu   fapte
               propus   să-s»   creeze   idre   proprii   de   tnsuîleţile  pagandiştilor.   De   pildă   In   anul   de   învăţă­  Repartizarea   in   producţie   a   celor   peste   nute   munci   de   lămurire   dusă   în   rândurile   se   observă   şl   lipsa   simţului   gospodăresc:
               propz.gandiţti   Pentru   iceasta   in   în­  Discutarea   dării   de   seamă   prezentată   de   mânt  care  a  trecut  aici  s'a  ţinyt  un  ciclu   30   de   vâr.îfitcri   şi   gestionari,   va   îmbună­  locuitorilor,   s'au   înscris   cu   peste   24   la   conducerea   nu   se   îngrijeşte   îndeaproape
               treprindere   existau   toat-ondiţule   In   ian   propagandistă   a   avut   caracterul   unui   ajutor   de   oon?:nnţe   consacrate   lucrărilor   clasici­  tăţi   şi   mai   mult   activitatea   unităţilor   sută   mai   mulţi   membri,   faţă   de   numă­  de   bunurile   cooperative 1    Astfel,   conform
               dările   inginerilor   st   tellienilor,   ţefilor   ce   tovărăşesc   Membrii   biroului   l-au   dat   indi­  lor   marxi   smleninismului.   La   începutul   ac­  noastre   cooperatiste,   asigurând   o   mai   bună   rul planificat pe acest trimestru  instrucţiunilor   raionale,   sau   cumpărat
               ateliere,   a   personalului   conducerea   com­  caţii   cum   să-şi   remedieze   lipsurile   ţi   cum   tualului   an   de   t.ivâtământ,   propagandiştii   au   deservire   a   populaţiei   cu   mărfurile   ne­  Pentru   aprovizionarea   oamenilor   mun­  pentru   cooperativă   car   şi   căruţe,   iar   pen­
               binatului   existau   numei   eomumţtî   capp-   să   învioreze   murea   cercului   Toate   aceslea   ascultat   câteva   referate   cu   privire   la   ho-   cesare  cii  pe  timp  de  iarnă,  cu  cele  necesare  sau   tru   hrana   cailor,   furajele   necesare.   Aces­
               bi!i   ca   In   urma   unei   gatiri   corespunză­  au   dat   rezultate   pozitive   La   slârţilul   anu   târirfle   co'-ei   de   a   îa   sesiuni   a   Sovietu­  BERGH[AN EUGEN   tns.lozat   la   cooperativele   din   Hunedoara   te   furaje   Insă   s'au   depozitat   In   dezordine
               toare  să  ducă  munca  (propagandist.  Co­  lui   de   învăţământ   când   s'a   făcut   bilanţul,   lui  Sup-em  al  U  R  S  S  ţi  ale  Plenarei  din   corespondent voluntar  şl  Câlan,  pesle  170  000  kg  de  cartofi.  în­  in   garajul   autocamionului,   împreună   cu
               mitetul   de  part'd  a  in):  pregătirea  aces   cercul   condus   de   Fedothina   a   pil   mentio   Septembrie   a   Comitetului   Central   at   Parti­  semnate   cantităţi   de   rădăcinoase   şi   pro­  ruşte  saci  cu  făină  şl  numai  cine  n'a  vrut
               tora.                       nat printre cele mai bune    dului   Comunist   Toate   icestea   complectea/.J         duse legumicole, ele.         nu  a  luat  din  ele  Iar  peste  sacii  cu  lăinâ
                                            O   â!tă   formă   deopotrivă   de   eficace   de   munca   pe   care   o   duce   comitetul   raional   51   fn   munca   de   achiziţii   şl   contractări,   au   năvălit   porci;   şi   ro2&ndu-i   ru   consu­
                L’n   grup   numeros   demumţti   şi-au   ex­                                                EDITURA DE STAT
                                          conducere   a   muncii   ideologice   o   constitue   de   partid   cu   propagandiştii   Seminarele   care   sau   obţinut   rezultate   frumoase   In   urma   mat   }1   murdărit   în   mare   parte   făina   caza
               primat  dorinţa  de  a  sescrie  la  universi­                                            PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ
                                          consfătuirile   per-odice   ale   propagandiştilor   au   loc   la   comitetul   raional   constitue   o   Hotârtril   Consiliului   d?   Miniştri,   cu   pri­  urma sâ fie distribuită
               tatea   serală   de   marxllenlnjţm   de   pe
                                          organizate  de  com.îetul  de  partid  al  combi­  bună   şcoală   pentru   propagandişti   şi   tl   Volume de versuri   vire   la   îmbunătăţirea   şi   dezvoltarea   sis­  Tovarăşul   Grigorescu   Nicolae,   care   în
               lângă   comitetul   orăţen*   de   partid.   Aiii»
                                          natului,   precum   ţi   de   birourile   organizaţii­  înarmează  cu  un  bagaj  bogat  de  cunoştinţe   temului   de   contractare   şl   achiziţii   de   a-   calitatea   lui   de   preşedinte   trebue   să   se
               au  fost  îndreptat)  la  ţcoserală  de  partid,                                          apărute în anul 1953
                                           lor   de   partid   ale   fabricilor   ţi   secţiilor.   De   teoretice                 nîmale   şi   produse   animale,   cooperativa   îngrijească   de   avutul   cooperativei,   caută
               iar   alţii,   care   posedau   suficientă   preg.i
                                           pildă,   b   începutul   acestui   an   de   învăţă­  Una  din   formele  cele  mai   răspândite  afe   „Muncitorul”   din   Câlan,   a   contractat   cu   sâ  se  degajeze  de  răspundere,  punând  vina
               lire   politica   ţi   e2re   auropta!   si   dev r nâ                                 M. Eminescu : Foe2ii (Ed populară) 272
                                           mânt   comitetul   de   partid   a   organizat   o   schimbului   de   experienţă   In   munca   propa   membrii   săi   peste   26   bovine   şi   13   por­  pe   referentul   tehnic.   Grecu   Avram   şi   pe
               conducători   ei   şcolilor   arcurilor   politice,                                      pag — 3,60 lei.
                                          constituire   cu   propagandiştii   tn   cadrul   cî-   g.’nd*s‘ă   de'a   combinat   sunt   vizitele   pe   cine.   iar   Agevacoopul   Slmeria.   de   pe   lân­  restul   personalului   Cme   e   de   vină   ci
               au   fost   pregătiţi   tn   ez<   seminarului   .ie                                   Don Deşliu: Versuri alese 228 pag —
                                           rja   a   fost   discutat   plaiul   calendaristic   care   le   fac   propagandiştii   la   cursurile   şco­  gă  U  R  CAD  Hunedoara,  are  şi  el  rea­  butoaiele   cu   vm   şi   bere   au   îngheţat   in
               propagandist',   organizate   comitetul   ra-                                            9.50 iei.
                                           al   lecţiilor   la   cercurile   Si   şcolile   politice   lilor   si   cercurilor   De   pi’r'j   Berejcov   condu­  lizări frumoase in această direcţie.  curtea   cooperativei,   că   două   vagoane   cu
               Ier.al  de  partid  Curând,  niţelul  de  partid                                       Mana Banu-i : Versuri alese 173 pag. —
                                           In   condiţiile   muncii   in   t-ei   schimburi,   cum   cătorul   cercului   de   studiere   a   Istoriei   Parii-   Pe   lângă   aceste   rezultate,   conducerea   morcovi   stau   îngheţate   in   acelaş   loc.   iar
               al   combinatului   dispunea   un   număr   su­                                          6.00  lei.
                                          este   cazul   la   această   în-trepnnde-e.   plani­  dulu-   dela   Imprimeria   de   stambă   a   asistat   U  R  C  A  D  Hunedoara,  a  manifestat  tn   arhiva   cooperativei   este   intr'o   dezordine
               ficient   de   propogandisţjroprii   Aceştia                                           Horvath Imi-e: Versuri alese 120 pag —
                                          ficarea  lecţiilor  nu  esle  un  lucru  uşor  Se­  recent   ta   lecţiile   cercului   similar   condus   de   ultimul  timp   şi   o  serie  de  lipsuri.  Ea  a'a   de   nedescris   ?   La   cooperativa   „Muncito­
               aveau   un   avantaj   faţă   diopagand'.ţli!   tri­                                     5.00  lei
                                          cretarul   adjunct   il   comilelului   de   partid   propagandistul Murzin dela filatură  culcat   pe   laurii   victoriilor,   dând   dovadă   rul"   dm   Câlan   poţi   găsi   eineulărl   şl   dis­
               miţi   din   alte   organizaţi   instituţii   prin                                     Cicerone Theodorescu : Un cântec din
                                          a   întocmit   un   gratie   al   lecţiilor   in   cer   Ziarul   de   mare   Uzaj   „Znamta   Triohgor-   de   neglijenţă   şi   nepăsare   condamnabbâ   poziţii   din   anul   1953.   amestecate   cu   celo
               faptul  ci  ei  cunoşteau  b  oamenii,  situs-                                           uliţa noastrâ 264 pag — 7,00 lei.
                                          cur:   ţi   ţcoli   politice   care   cerea   din   partea  '  ehi"  publică  cu  regularitate  tn  paginile  sale   laţă   de   unele   sarcini   ce-1   revin.   In   întreg   din   1949,   în   hambarul,   ce   poartă   numele
               Iia   din   Întreprindere   ţi   urmare   aveeu                                        M R Parajchivescu: Laude
                                          comitetului  de  partid  o  conducere  precisă,  de   articole   scrise   de   propagandişti,   scrisori   ale   raionul   Hunedoara,   încăpând   dela   Uniunea   de   arhivă   Iar   dacă   îndrăzneşti   sâ-i   spui
               posibilitatea   <ă   'ege   mbine   teoria   cu                                        Demostene Botez: Floarea soarelui. 100
                                          zi cu zi                      celor   mai   bum   cu*santi   ai   cercurilor   şl   af   raională   a   cooperativelor   de   aprovizio­  ceva   tovarăşului   Grigorescu.   te   reduce
               practica   construcţiei   com'.te.   In   actualul                                       pag — 4.00 lei.
                                            Comitetul   de   partid   împreună   cu   salaria­  şcolilor   politice   tn   care   aceştia   vorbesc   nare   şi   desfacere   şi   până   la   ultima   uni­  imediat  la  zecimale  :  Ce  vrei  dela  mine  ?
               an   ds   invjţâmânf   alte   e   persoane   au                                        Veronica Porumbacu: Prietenii mei 124
                                          ţii   bibliotecii   comitetelor   de   partid   organi   despre   felul   cum   se   pregătesc   ei   pentru   tate   cooperatistă,   se   poate   observa   slaba   Sunt şi eu un singur om l
               fost   înscrise   la   cucsurilimversi'-ăţn   se   zează   odată   pe   trimestru   o   consfătuire   cu   lecţii.  Intr'un  număr  dm  N'oembrie  al  aces­  pag — 5,00 lei.  organizare   a   muncii   Organele   de   teren   ale   Uniunea   raională   a   cooperativelor   din
               rale   Aceştia   vor   forma   rele   propagan­                                        Ştefan lurej: Cuvânt despre tinerele. 112
                                          propagandiştii   pentru   schimb   do   experienţă   tui   ziar   a   fost   descrisă   tn   mod   amănunţit   Ununii.   nu   tşi   fac   întocmai   datoria   To­  Hunedoara,   trebue   tă   tragă   cu   toată   târla
               distice  de  rezervă  ţi  vor  folosiţi  în  vii­                                        pag. — 4,50 lei.
                                          La  una  din  aceste  consfătuiri  a  'fost  anali­  experienţa   conducătorutui   şcolii   politice   corn-   varăşii   Topor   losif   şi   Şolea   loan,   instruc­  la   răspundere   pe   acest   preşedinte   îngâm­
               tor                        zată   In   amănunţime   experienţa   cercului   somoliste.   Eliseev,   care   a   ştiut   să   organi­  Al Andrifolu: Jn ţara moţilor se face   tori   ai   serviciului   de   organizare,   pleacă   fat   şl   lipsit   de   grijă   faţă   de   avutul   ob­
                Comitelui   de   partid   al   nbinatului   este                                        ziuă 120 pag — 4,50 lei                                  ştesc
                                          condus  de  propagandista  Margolina.  dm  care   zeze bine cursurile                    ambii   ln   acela?   timp   in   concediu,   lă­
               foarte   exigent   in   seleclioia   cadrelor   de                                     Aurel Rău: Mesteacănul. 80 pag — 4,46
                                          lac   parte   comîomollsti   $i   tineri   muncitori.   In   toate   fabricile   combinatului,   propagan­  sând serviciul in voia soartei.  Uniunii   regionale   a   cooperativelor   din
               propagandişti.             La   început   fn   cercul   Margolînei   treaba   nu   diştii   prezintă   dări   de   seamă   la   şedinţele   lei  Tovarăşul   preşedinte   Oraviţan   Alexan­  Hunedoara-Dcva   îi   revine   sarcina   să   a-
                Comunistul care va de. propagandist   mergea   bine,   lecţiile   nu   erau   interesante.   birourilor   organizaţiilor   de   partid   a!e   fa­  Mihnea C-heorphiu : întâmplări dm ma­  dru,   nu   se   sesizează   de   acest   fapt,   iar   naLizeze   temeinic   munca   Uniunii   raionale
               trebuie in primul rănd s5>ede suficiente   Urmând   sfatul   comitetului   de   partid,   pro   bricilor   ţi   secţiilor   Totodată   se   organizea­  rea răscoală 80 pag. — 3,00 lei   tovarăşul   vicepreşedinte,   abia   se   mai   poa­  a   cooperativelor   din   Hunedoara   şi   să
               cunoştinţe generale ţi pce. să aibă o   pagandista   a   începui   să   caute   forme   mai   ză   cu   regularitate   consfătuiri   ale   conducă­  Dimos Rendts : Pământul patriei. 60 pag  te  ocupa  de  puşca  de  vânătoare  ce  o  ţine   ia   măsuri   severe   pentru   reglementarea
               oarecare experienţă tn mu de partid Şi.   interesante   de   predare   Ea   a   început   sJ   torilor  de  cercuri  şi  de  şcofi  politice  pentru   -   3,00 lei.  Jn   biroul   său,   agăţată   in   cuier   In   serta­  deficienţelor   existente   in   acest   raion   In
               bineînţeles să-şi iubeascJunca. .Munca   organizeze   excursii   cu   cursanţii   la   diferite   schimb   de   experienţă   La   rândul   său,   co­  Volume de proză   rul   biroului   acestuia,   poţi   observa   prin­  munca de cooperaţie
               de propagandist nu poate dusă de oa   muzee   dm   Moscova,   pe   şantiere,  legând  v   mitetul  de  partid.  ascultă  din  când  fn  când   tre   câteva   hârlii   10—15   cartuşe   de   vână­  Uniunea   regională   trebue   sâ   îndrume
               meni. care max'lestâ indifţl. In ceeace   ceste   excursii   de   programul   cercului   Mar-   dările   de   seamă   ale   secretarilor   organiza­  apărute în anul 1953  toare.   Acest   fapt   nar   fi   condamnabil,   îndeaproape   activitatea   uniunilor   ralonalo
               priveşte metodele de prei ele se ca­  goîina  a  început  sâ  se  intereseze  mai  pro­  ţiilor  de  partid  despre  lelul  tn  care  conduc   dacă   tovarăşul   Andrelca,   s'ar   ocupa   mal   pentru  ca  ele  la  rândul  lor  si  traseze  sar­
               pătă cu timpul mai alesră propzgan   fund   de   succesele   tn   munrl   ale   cursanţi   munca  propagandistică,  ti  ajută  să  şi  reme­  Mihoil Sadoueanu .- Fraţu Jderi 776 pag  mult   de   munca   sa   de   vicepreşedinte   at   cini   concrete   pentru   fiecare   unitate   în
               d : stul este ajutat de cornul de pa.-lil   lor  săi  şi  sâ  folosească  In  convorbirile  sile   dieze lipsurile  -   21,55 lei.  Uniunii   şi   nu   de   alte   chestii   particulare   parte,   sâ   lupte   pentru   ca   fiecare   coope­
               de birourile organizafiloi partid e/e   exemple   din   viaţa   întreprinderii.   Curând   Propagandistul   este   figura   esenţială   T n   iMihatf Sadoueanu : OPERE Voi. VII   Din   păcate   însă,   lucrurile   se   întâmplă   rativă   sâ   devină   mijloc   de   întărire   a   a-
               fabricilor ţi secţiilor    cercul   Margolmei   a   devenit   unul   dinlre   munca   ideologică   Vivelul   propagandei   .te   Mihait Sadoteanu; OPERE Voi VIII.  invers:   Lntât   vânătoarea   ei   după   aceia   lianţeî   dintre   clasa   muncitoare   $1   ţărăni­
                                                                                                      G Cdlinescu : Bietul loanlde 6'6 pag —
                Jn  ce  consfă  acest  ajuton  conduce  In   cele  mai  bune.  iar  cursanţii  —  activişti  pe   partid   depinde   de   propagandişti,   de   pregii-   —  bine  nţeles  dacă  mal  este  timp.  —  mun­  mea   muncitoare,   factor   de   seamă   in   rea­
                                                                                                        14,23 lei.
               mod   concret   munca   propidişlilor   în­  tărâm  soc  at  ţi  (runtaţl  în  producţie.  Mazgo   firea   lor   teoretică   de   priceperea   tor   de   a
                                                                                                     C. Cdlmescu : SUN — mit mongol 208   ca de cooperaţie.      lizarea   sarcinilor   ce   izvorfisc   din   plenaro
               seamnă   a   te   ocupa   tn   momănunţit   de   lina a relatat toate aceste la consfătuire  conduce   cursurile   Iată   dece   comitetul   de
                                                                                                        pag — 2.44 lei              Aşa   «e   face   câ.   problema   lemnelor   nu   lărgită   a   CC.   al   PMR   din   19—20   Au­
               întreaga   lor   munci,   de   a   cunoaşle   In   Biblioteca   comitetului   de   partid   acordă   partid   j?   combinatului   acordă   o   mare   *-
                                                                                                     Ceo BoQ2a . Meridiane sovietice 176 pag
               lond, de a te interesa a vin* conţinutul  un   ajutor   preţios   propagandiştilor   Ei   gă­  tenţie acestor activităţi pe frontul ideologic.  a   fost   rezolvată   nid   până   astăzi,   iar   gust   cu   privire   la   ridicarea   necontenită
                                                                                                        1,95 lei
                                                                                                                                   muncitorii   din   cooperaţie   duc   lipsa   aces­  a  nivelului  de  trai  al  celor  ce  muncesc  din
                                                                                                     Cezar Petrescu: întunecare. 628 pag —
                                     78 de contractări de animale                                       13.86 lei                  tora   Tovarăşii   Cacuei   loan.   responsabil   patria noastră
                Hotărirea   partidului   şi   guvaiui   cu   pri­  1S03   kg.,   obTgându-se   sâ   predea   statului   alimentare   din   cooperativi   ţi   reducindu-   Vasile Bâgu: Povestiri 100 pag — 1.42   sindical raional cu protecţia muncit şi  E BERGHIAN
               vire   la   dezvoltarea   sistemude   contrac­  un  spor  de  240  kg,  pentru  a  fi  clasat  în   11-se  o  parte  d>n  cotele  şi  din  impozitele   lei
               tări   de   animale,   a   fost   pri   cu   multă   categoria   semigrasâ   Au   mai   contractat   câte   faţă de stat.  / Ludo : Domnul general guvemearâ 436
               bucune   de   ţăranii   muncitom   comuna   o   pereche   de   boi   şi   tovarăşii   Silvestru   Numărul mare al contractanţilor creşte   pag — 8 34 lei.  Informaţie
               Vinţul   de   Jos,   raionul   AJbsre   au   tre­  11   ie.   Abrudear»   Nicolae,   Lâncrănjean   loan   tot mai mult. Aceasta se datoreşte fap­  foachtm Bote2: însemnări din şcoala de
               cut   în   număr   mare   la   contarea   ani­  ş. alţi».  tului că primul contractant a fost chiar   ieri şi de azi 236 pag — 3,88 lei.  Direcţia   Regională   CEC   Deva,   anunţă   telor ale căror numere, vor ieşi la sorţi,
               malelor,  încheind  78  de  conte  cu  coo­  Toţi   ţăranii   muncitori   din   comuna   Vjnţul   achizitorul cooperativei, care împreună   A 1 Basarabeicu : Schiţe $i Nuvele 192   pe   locuitorii   oraşului   Deva   că   tn   ziua   de   câştiguri reprezentând IOOQ/ 0 . 200t/ o , 250o/ 0
               perativa „Plugarul".       de  Jos,  care  au  fâcut  contractări  cu  coo­              pag — 3,23 lei             10  Ianuarie  1954,  orele  16.00  va  avea  loc   calculate asupra soldului mediu d:n cursul
                                                                        eu un colectiv format din 3 tovarăşi con­                  în   sala   clubului   muncitoresc   „23   August",   trimestrului IV al anului 1953
                Printre   pronii   ţărani   care   făcut   con­  perativa   „Plugarul",   se   bucură   de   toate   foano Postelnicii: Pădurea Poenan 304
                                                                        silieri. ajutaţi de organizaţia de bază.                   feslivitatea   tragerii   la   sorţi   a   libretelor   de
               tracte   a   fost   tovarăşul   Băi   Romolus.   avantajele   prevăzute   în   Hotărire,   ei   având   pag — 7,20 lei                             Festivitatea va fi urmată de un frumos
               preşedintele   întovărăşirii   age   ,.7   No-   dreptul   să-şi   cumpere   materiale   de   con­  popularizează Hotărirea In rândul ţăra­  Dragoş Vicol; Valea fierului 286 pag —   economii cu câştiguri.  program artistic dat de echipa clubului
               embeie". care a contractaţi boi de  strucţii. îmbrăcăminte, încălţăminte şt  nilor muncilor!  5,27 lei               Cu   această   ocazie,   se   vor   atribui   libre-  muncitoresc „23 August".
                                                                                                     de   emsle,   de-a   munci   conştiincios,   de-a   Organizaţia   de   bază   din   secţie   trebue   Comitetele   sindicale   s>   sectoarele   de
               Toată atenţia alificârii şi perfecţionării             cadrelor în industrie          transmite   cunoştinţele   şl   experienţa   lo:   că   spnjine,   lă   controleze   prin   comitetul   pe   lângă   întreprinderi,   trebue   să   contro­
                                                                                                     muncitorilor                  de   secţie   calitatea   şedinţelor   de   grupă   leze   unde   au   fost   repartizaţi   cei   califi­
                Creşterea   continuă   a   bunelri   mate­  Datorită   unei   munci   sistematice,   la   com­  Cu   totul   alta   este   situaţia   in   economia   Lipsurilor   existente   In   domeniul   califi­  sindicale,   ca   ele   vntr'zdevâr   sâ   dezbatâ   caţi,   cum   muncesc   el,   pentru   a   cunoaşte
               riale   şi   culturale   a  poporului   tru   mun­  binatul   siderurgic   „Gh   Gheorghiu-DeJ"   socialistă.   Aici   problema   calificării   ca­  cării  trebuie  sâ  Li  se  pună  capăt  de  ur­  problemele   cele   maî   arzătoare   din   cadrul   zilnic   rezultatele   obţinute   de   aceştia   in
               cilor   stă   in   atcoţia   guvernului   partidului   Hunedoara,   s'a   reuşit   ca   până   în   prezent   drelor   a   devenit   o   problemă   de   stat.   iar   genţă   prun   măsuri   practice   intreprtnse   secţiei.  procesul  de  producţie.  Acest  sistem  de  con­
               nostru,   constituind   una   dit   ('mai   im­  planul   de   şcolarizare,   faţă   dc   planul   de   asigurarea   ramurilor   de   producţie   cu   for­  de   comitetul   de   secţie   şi   conducerea   teh-   Faţă   de   lipsurile   existente   in   domeniul   trol   va   permite   să   se   descopere   din   timp
               portante   sarcini   în   lupta   de   struire   a   stat  şâ  fie  realizat  în  proporţie  de  60  la   ţele   de   muncă   necesare   se   face   In   mod   nico-adminlslraltvâ   a   sectorului   O   S   M.   calificării   si   perfecţionării   cadrelor   comi­  lipsurile   existente   în   pregătirea   cadrelor
               societăţii   socialiste    sută,   iar   faţă   de   prevederile   contractului   planificat.  Organizaţia   de   bază   Irebue   să   controleze   tetele   de   secţii   în   colaborare   cu   conduce­  în   diferitele   ramun   de   producţie,   sâ   se
                Programul   de   măsuri   eonte   adop­  colectiv   de   19   la   sută   Pe   lângă   combi­  In   această   privinţă   comitetelor   de   între­  şi   sâ   tragă   la   răspundere   cu   toată   tăria   rile   tehnico-admmisLrative   trebue   să   ia   ia   toate   măsurile   de   îmbunătăţirea   mun­
               tat/  de  plenara  lărgită  a  C  Q  P  M  R   nat   funcţionează   o   serie   întreagă   de   şcoli   prindere   le   revin   sarcini   deosebit   de   im­  pe   acei   care   negbjează   în   mod   nepermis   măsurile cuvenite
               din   19—20   August,   Insuliţe!   pe   toii   de   calificare,   de   recalificarea   muncitorilor,   portante  cursurile de calificare  Membnl   de   partid   trebue   să   fie   cii   tn   domeniul   Învăţământului   tehnico-
               mundtoril,   tehnicienii,   ingneţl   func­  şcoli   pentru   statisticieni,   contabili,   etc   Ele  sunt  acele  dare  trebue  sâ  mobilizeze   Mai   există   şi   o   altă   latură   dăunătoare   tn   fruntea   luptei   pentru   calificarea   profesional.
               ţionarii   din   intreprindente   rean   noa­  Frecvenţa  la  aceste  şcoli  oste  în  medie  de   fi   să   controleze   activitatea   inginerilor,   teh­  in   practica   muncii   de   calificare   a   unor   şi   ridicarea   calificării   oamenilor   mun­  „/nsuşi   reatî-area   marilor   sarcini   ale
               stre   fn   lupta   pentru   mărreaoducţiei   79 la sută  nicienilor   şi   maiştrilor   care   predau   lecţii   comitete   sindicale   practică   ce   se   face   cii.   Ei   trebue   sâ   lupte   cu   hotărire   şi   planului   cincinal   —   spune   tovarăşul   Gh.
               ţl a productivităţii muncii.  Faţă   de   efectivul   total   al   angajaţilor   fie  la  cursuri  de  calificare  fie  la  şcoli  de   simţită   in   special   la   atelierele   CFR   SI-   perseverenţă   pentru   funcţionarea   neîntre­  Gheorghiu-Dej.   —   sunt   de   neconceput  fard
                                          dela   Combinatul   Siderurgic   Hunedoara   minim   tehnic   Acolo   unde   aceste   comitete   mena   Cu   loate   rezultatele   obţinute   în   ruptă  a  şcolilor  de  calificare  şi  a  celorlalte
                îndeplinirea   şi   depăşirea   sailor   de                                                                                                     creşterea  intr'un  ritm  rapid  a  zeci  şi  zeci
                                          peste   40   la   sulă   sunt   cuprinşi   în   dife­  şi-au  înleţes  menirea  această  problemă  a  fost   domeniul   cabficării   şi   perfecţionării   ca­
               plan   constitue   contribuţia   br   tanspu-                                                                       forme   de   minim   tehnic   si   superior   v    Ei   de   mii  de   muncitori   şi   numeroase  cadre
                                          rite   cursuri   tehnice   Printre   aceştia   peste   privită   cu   atenţie.   Acolo   însă   unde   ele   drelor   ei   au   neglijat   fn   mod   neadmisibU
               nerea  în  fapt  a  măsurilor  eonot  adop­                                                                         trebue   să   se   afle   în   primele   rânduri   in
                                          28  de  femei  înscrise  sunt  în  curs  de  ca­  au   fost   lipsite   de   spiritul   de   răspundere,   tinerea   cu   regularitate   a   cursurilor,   cum   în economie".
               tate   de   plenară,   la   dezvoltireilustriei                                                                     aplicarea   şl   extinderea   metodelor   sovie­
                                          lificare   după   metoda   Cotlear   Dea   semeni   s’au   ivit   lipsuri   serioase   împotriva   căro­  sunt   de   exemplu   cursurile   şcolilor   de   Sarcina   organizaţiilor   de   partid   este   do
               siderurgice,   metalurgice   şi   amil   şl   prin                                                                  tice,   in   a   lâmun   tu   multă   răbdare   pro­
                                          la   şcolile   de   ridicarea   calificăm   sunt   ra   Irebue   să   se   lupte   cu   toată   hotărirea.   stahanovlşti   care   după   ce   a   terminat   o
               aceasta   la   ridicarea   pe   o   trep   mai                                                                      blema   ridicării   de   noi   cadre   tn   timpul   a   desfăşura   o   intensă   muncă   politică,   in
                                          înscrise  peste  16  la  sută  femei,  Iar  La  şco­  Aşa   de   pddă.   comitetul   sindical   dela   com­  serie,   şi-au   început   activitatea,   iar   comi­
               înaltă   a   industriei   uşoare   >1   aentare                                                                     cel mai scurt.               rândurile   muncitorilor   şi   tehnicienilor,   de
                                          lile   speciale   procentajul   de   înscriere   al   binatul   Siderurgic   Hunedoara,   din   cauză   tetul   sindicat   aşteaptă   „dispoziţii"   de   svs
                „Pentru  a  pune  tehnica  r  mire  ţi  a                                                                           Organizaţiile   de   partid   trebue   să   în­  a   întări   rolul   de   conducător   politic   al   or­
                                          femeilor se ridică la 28 la sută.  că  nu  a  analizat  felul  tn  care  se  desfă­  pentru   reînceperea   cursurilor   O   atitudine
               o  folosi  ponfi  Ia  capot  —  n!  ini  tova­                                                                      drume   şi   sâ   controleze   îndeaproape   acti­
                                           Datorită   grijii   partidului   şi   guvernului,   şoară   activitatea   şcolilor   de   calificare,   a   asemănătoare   o   manifestă   şi   comitetul   ganizaţiilor   de   bază   dm   întreprinderi   ca
               răşul   Stalin   —   ne   trebuesi   caii   care   astăzi   in  patria   noastră  creşte  şl  se  dez­  dat  naştere  la  o  serie  de  scăderi  în  acea­  de partid dela atelierele C F R Simerla  vitatea   comitetelor   sindicale   cât   şi   a   con­  ele   şâ   fie   luptători   neobosiţi   ln   realizarea
               sâ  fie  stăpâni  pe  fehnied.  ne  -ebuesc   voltă   necontenit   omul   nou,   om   cu   o   ati­  stă direcţie  Aceri   fel   dăunător   de-a   munci   In   pro­  ducerilor   tehnico-admmistrative   in   vede­
               cadre  care  sa  fie  in  stare  Sjşi  ’ajeased                                                                     rea   dezvoltării   învăţământului   tehnic   de   măsurilor   economice   adoptate   de   plenara
                                          tudine   nouă   socialistă   faţă   de   muncă   om   Datorită   unei   munci   de   supraiaţâ   pe   blema   calificării   cadrelor   are   serioase   re­  lărgită  a  C  C.  al  FM  R  din  19—20  August,
               şi  sd  fotoşeojco  această  teh»ţă  e£  toate                                                                      toate gradele
                                          care   se   bucură   de   drepturi   minunate   cum   care  o  duc  aici  unii  şefi  de  sectoare  sau   percusiuni   asupra   procesului   de   pro­
               regulele   artei"   Ista   sorcln^de   îetenie   sunt   :   învăţătura,   dreptul   la   muncă,   la   profesori   problema   calificării   muncitori­  ducţie.   El   nu   stimulează   iniţiativa   crea­  Organizaţiile   de   partid   trebue   să   des­  care   constitue   un   vast   program   de   muncă
                                                                                                                                            intensă
                                                                                                                                                 activitate
               ce   stă   în   faţa   organizaţii^-   dpartid   odihnii   etc   In   ţânle   capitaliste   treeându-   lor   este   neglijată   intr'un   mod   nepermis   toare   a   muncitorilor   şi   tehnicienilor   în   făşoare   In  o   vederea   desrâdâeinâni  politlco-edu-   pentru   organizaţiile   de   partid,   sindicale,
                                                                                                                                   cativă
                                                                                                                                                          concep­
               sindicale,   U.T.M   ţi   condudilorhnlco-  se   la   remilitanzarea   economiei   naţionale   Pnntne  cel  care  se  fac  vinovaţi  de  aseme­  vederea   ridicării   producţiei   şi   a   producti­  U.T.M.   şi   conducerile   tehnico-administra-
                                          Şi   la   reducerea   continuă   ţi   sistematica   a                                    ţiilor   mic   burgheze   ce   se   mamlestâ   in   tive   Ele   se   pot   realiza   prin   calificarea   şi
               administrative   pe   calea   ridiarliloduc-            nea   atitudini   sunt   ing.   Miţă   şi   mg.   Cepeu   vităţii   muncii,   pentru   ca   aceştia   să   poa­  atitudinea   unor   tehnicieni.   In   problema
                                          activifâţii   ramurilor   industriale   producă­                                                                      ridicarea   calificării   muncitorilor,   cc   stă­
               ţlei   şi   a   productivităţii   mucii   I   loate     dela   sectoarele   OSM   care   nu   Jşt   înde­  tă   contribui   şi   mai   mult   —   prin   îmbogă­
                                          toare   dc   morfuri   de   larg   consum,   s ! a                                       caUficăru   cadrelor.   In   acest   scop   trebue
               ramurile   economiei   noastre   lăţime   ajuns   la   scăderea   nivelului   de   viaţă   al   plinesc   conştiincios   planul   de   muncă   cu   ţirea   cunoştinţelor   tehnice   —   la   descope­  folosite   din   plin   gazetele   de   perete   şi   pânind   cu   lemeinicie   tehnica   noua,   vor
                 In   acest   scop   organizajiiH   departid   oamenilor   munci:,   la   şomaj,   la   sărăcirea   privire   la   predarea   lecţiilor.   Tot   in   cadrul   rirea   şi   folosirea   pe   scară   largă   a   rezer­  celelalte   forme   ale   agitaţiei   politice   de   pulea   folosi   pe   deplin   capacitatea   de
               Irebue sâ indrumc nermano a cile te a  maselor          sectorului   OS   M   cele   trei   cercuri   de   stu­  velor   interne   existente   în   fiecare   între­  masă  producţie   a   maşinilor   şi   agregatelor,   la
               comitetelor sindic?.!?. ocgar.iaiilod.T.M  Fără   îndoială   că   în   asemenea   condiţii   diu   tehnic   sunt   inexistente   Această   in­  prindere   Această   atitudine   birocratică   faţă   Organizaţiile   de   partid   trebue   sâ   dove­  care   lucrează   dând   produse   mai   multe   şi
                                                                                                                                  dească   exigenţă   şi   principialitate   în   pro­  de   calitate   superioară   şi   spormd   neînce­
               şl   a   conducerilor   tehnico-minrative   aici   nu   se   poate   vorbi   de   ridicarea   cali­  tolerabilă   Situaţie   desigur   că   nu   cores­  de   învăţământul   tehnic   trebue   grabnic
                                                                                                                                   blema  creştem  de  noi  cadre  si  si  tragă  la
               de   Întreprinderilor   ca   elee   snulezo   ficării   profesionale   a   muncitorilor   In   ţă­  punde   cu   dorinţa   celor   înscrişi   la   dife­  lichidată   şl   luate   toate   măsurile   privitoare   tat   producţia   şi   productivitatea   muncii
                                                                                                                                   răspundere   pe   acei   care   au   o   atitudine
               creşterea,   perfecţionarea   şprorvarea   rile   capitaliste,   dreptul   la   învăţătură   cât   rite   cursuri   de   a   învăţa   din   experienţa   Ia   crearea   condiţiilor   optime   pentru   buna   birocratică   fată   de   învăţământul   tehnic,   pentru   continua   ridicare   a   nivelului   dc
               cadrelor   medii   şi   telinico-linertt   in   şl   celelalte   drepturi   cuprinse   în   legislaţia   maiştrilor,   inginerilor   şi   tehnicienilor   desfăşurare   a   învăţământului   tehmeo-   faţă   de   prevederile   contractului   colectiv   in   trai al celor ce muncesc
               toate rcmurile de producţie  burgheză sunt simple petece de hârtii.  Maiştrii, tehnicienii şi inginerii au datoria  profesional  problema calificării muncitorilor.  NACY ALEXANDRU
   1   2   3   4   5   6   7   8