Page 30 - 1954-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Kr. 7
Mlai rrrnlîă afeft}ie îm& ămâniuh i agHeof de masă Scriso?'i către Întreţinerea liniei ele cale ferată
îrt rsSdnul Sebeş _____ redacţie____ pe timp ele iarnă,

în aps.ş>odărnle colective şi în întovărăşi­ oatoreşte in mare măsură şl organizaţiilor Faptul că in raionul Sebeş, învăţămân- prin aplicarea metodelor sovietice
rile agricole preaum şi Sn căminele cul- de bază şi consiliilor de conducere din gos­ lul ogricoî de masă «e desfăşoară in mod Cp. ar fi dacă.. .
ur’îe d!n satele regiunii noastre au fost podăriile colective care nu au o preocu­ defectuos se datoreşte in mare parte şi cele două secţii ale cooperailvei „Hi- Puternicul avânt al întrecerii socialiste Potrivit unul plan întocmit pc îft'..aiga
ieschise in cursul lunilor Noembrie 5. De- pare pentru a mobiliza cursanţii să ia pane lipsei de control şi îndrumare din partea eienV* Sebîş sar contopi ca sâ lucrez» care a cuprins masele largi muncitoare, perioadă a iernii se prevăd o serie de lu­
icmbrie ale anului 1653. cursuri agro-zoo la oredarca lecţiilor Tehnicienii agronomi comitetului raional de partid Neglijarea înir'un Singur Iccaî corespunzător pe care din toate sectoarele economiei noastre a crări oe sc execută in lunile de iâr.iâ.
ehnice Aoesle cursuri au un rol dec»e- oara eu sarcina <3? a preda acesie lecţii, acestor cursuri de către comitatul saicnal cocpezaliva il Şi arc 7 ■cos in relief avantajele aplicării meto­ printre care : verificarea atentă a stării
)i* de important In ridicarea nivsluful atunci când se deplasează 5n.tr o gespodăne d® partid este caracterizată însuşi pv.n . sar înfiinţa o casă de plită la cele delor înaintate Aşa se (z c e că In anii din cilii, reparaţia pe porţiunile cu umflături,
irofesional al colectiviştilor, LnlovSrâsiţllcr colectivă sau undeva intro comună şi Psptul câ nu a analizat periodic octivl'.a- două secţii ? urmi tn serviciul ds întreţinere a căii înlocuirea izolată a şmeJor şl eomplecta-
ii ţăranilor muncitori, deoarece piiricipând nu au mobilizarea temeinic făcută, in loc iea sfatului popular în această privinţă şi angajaţii cooperativei sar prezenta (erate sa extins po o scară largă aplica­ rea materialului mărunt de cale. baterea
ru icgu'.antste la ele $1 ins-uf-ndu-şi bine să la măsuri pentru a asigura participa­ nu a tras cu tune la răspundere ps arma rc^v'.it la serviciu şi ar folosi d;n piin rea meicdelor sovic-tice. privitoare la 1n- crampoanelor. etc
na;erlalul predat, ei vor putea să cu- rea tuturor cursanţilor la lecţii. se mul­ care au sarcina de a asigura buno desfă­ eelî 8 ore. fi.-â vi2ite la bodegă ? Iretinerea FBrfectă a liniilor şi asigurarea La calitatea superioară a lucrărilor con-
îcasci mal tcmemic reg-hta stitn;ei de ţumesc şi eu o frecvenţă de 3—4 oameni şurare a acestor cursuri şi nu şi-o înde­ responsabilul s ar interesa mai mult de neîntreruptă a circulaţiei trenurliu: cu tribue in mare măsură respectarea regu­
ucraraa pământului si creşterea amma- numai ca să plece cât mai repede Iraspol plinesc in med conştiincios Cu toate că buna gospodărire a secţiilor şi ar urmări viteze mari în orice anotimp lilor şi proceselor tehnologice, introdu­
cior la raion activiştii comitetului raional de partid cu­ mai îndeaproape munca angajaţilor 7 După cum se ştie. calea ferată suferă cerea pe scară largă a raţionalizam şi
Cunozciixd temeinic aceste reguli şl apl 1- Gospodăria colectivă ..Drumul lui Le­ nosc că în raion învăţământul agricol de S a». . mult de pe urma intemperiilor, eare-i folosirea procedeelor elaborate pe baza
.lindu-is pe o scări tot mai largi, ei vor mn 1 ’ dm Sebeş e numii la un po.s de loc masă se desfăşoară slab şi că el nu e realiza economii d® combustibil şi cu- cauzează ner/umârafe defecţiuni pericli­ unor experienţe d® mai mulţi ani.
aulea sili pîmântul să producă mai multe sprijinit de către toate organizaţiile de ren.-t electne şi s'ar elibera pentru alte
ele secţia agricolă, ictuşl ea e iar vizitată tând ur.cori siguranţa transportului La districtul I. secţia L 7 Deva apli­
reveale. moi multe (uraje, mai multe la- hază d.n gospodăriile colective, întovără­ stepuri un loccl fn centru
de către tehnicieni, iar învăţământul agri­ Inair.te, se obişnuia sâ se execute pe carea metodelor sovietice în întreţinerea
-ume la ha Vor putea deasemeni să ob- şiri şi sat? şi de către sfaturile populare, termina cu încasarea banilor fără a fi
col 1 se desfăşoară şi aci cât sc poale de o linie îngheţată numai uncie lucrări mici liniei a dat posibilitatea îndeplinirii pla­
;uta mm mulie frvete, mai nvjly struguri slab I r ig . agronom Ltmeny 1 s’a mulţu­ totuşi nu au luat măsuri pentru a lichida trecuţi în fişele de lucru şi ar exista o in legătură cu garantarea siguranţei tre­ nului anual ee 1SS3. în:i dela data de 13
,11 sâ rid.ee simţitor productivitatea vite­ mit să meargă de câteva ori în gospodărie lipsurile existente In această problema şi ordine ds deservire a clienţilor (după nu­ nurilor. Înlăturând deranjamentele ivit: Ncemorie Lucrările preventive de urnă
lor şi a păsărilor par.tru a preda lecţiile planificate Dacă a pentru a asigura o bună desfăşurare a în­ mărul bonului). In cale. «e execută de către muncitori cu multă
Experienţa câştigaţi in anii trecuţi do­ v'âzut insă, că frecvenţa la cursuri esie văţământului agricol ridica productivitatea muncii . Prin acest sistem, pe timpul »crr\ii spo­
vedeşte cu prisosinţă justeţea acestui fapt slabă, In loc sâ ia masuri pentru îmbună­ Programul de măsuri in vederea măririi creea condiţii mai bune de muncă, şi rea numărul de Şine şl de eclise defecte seriozitate
Dcaceia partidul şi guvernul a trasul tăţirea situaţiei, a sccotil că e moi cnmcd producţiei agricole şi a dezvoltăm creştem s ar termina cu obiceiul ,,bacşişurilor". te deplasau şinele, etc,, irr.Funându-se dfe Siguranţa circulaţiei impune un înalt
sarcina ca In acest an ci se pună un ac­ să lise lucrurile balta, ocicî su dea ui» rnimalelor elaborat de plenara C.C al Înir'un cuvânt : totul ar merge mai bine acest motiv uneori chiar oprirea circula­ simt de răspundere şi un rigures control
cent deorebi*. pe învăţământul agricol oc ? Nţ R. din Afgust 1953. Impun o preo­ CHIRCA EUGEN asupra execuţiei lucrărilor, precum «1 o
tatu cursurile pe simplu motiv, de olttel ţiei pc Un.a respectivă. planificare jud.cioasâ in ceeace priveşte
maîâ din gospodăriile colective, întovă­ cupare imensă dm partea orcanelor de corespondent voluntar
neîntemeiat, că nu se poate asigura frec­ Pentru prevenirea unor asemenea deran­ executarea operaţiunilor
răşirile agricole şl pe tinerea conferinţe­ partid şi de siat în ce priveşie răspândi­
venţa necesară. jamente. maistrul de cale ferată A S Un bun exemplu !1 oferă in această
lor cu caracter agro-ioo'ehnic In toate că­ rea largă a cunoştinţelor 2gr3-20otehmce N‘am timp...
In gospodăria colectivi din Dom trebu­ Udalov (U.R S S I. a demonstrat că pre­ privinţă stahanov.ştil Igrva îoon, Olaru
minele culturale. in rândul colectiviştilor. Inlovfirişiţilor In abatajele camera şi frontale ale bsc-
ia să fie deschis’ la 13 Moembnc un curs gătirile pentru întreţinerea Junei în tim­ Nistor şi Halda foan, revizori, care prin
Avem în regiune multe gospodării co­ îi ţăranilor muncitori individuali Deaceia toi-ului IV dela m;na Lupenl, întrecerea
.■agrozootehnic de 3 ani Dm cauza indife­ pul iernii trebue eJ inc®2pă încă d.n a aplicarea cu pricepere a metodelor so­
lective şi întovărăşiri agn:o)e cum sunt comitetul raional oe partid 31 comitetul socialist» a cuprins multe brigăzi şi echi­
renţei cu cere tehnicienii secţiei agricola doua jumătate a ve/n, eind este necesar vietice Udalov şi metoda suilajului, rau-
de exemplu cele din raionul Orăştic. o executiv al sfatului popular raic-nal Se­ pe, cară se străduiesc ca pe lângă o pro­
a raionului Sebeş şl cei 21 ssctiai rcncoîz că se execute o sene de lucrări ca dc c- sese sâ-şi depăşească regulat normele cu
mare parte din gospodăriile colective si beş. trebue să ia măsuri operative pen­ ducţie sporită să regizeze şi economii de
Pi sfatului popular regional privesc .'-.ces­ xemplu : înlăturarea cu toată griia a ap;: paste 20 la sută.
întovărăşirile agricole din raionul Alba, tru a îmbunătăţi cât mal repede dcsffi- materiile Totuşi, in acest sactor mai sunt
te cursuri, precum şi a cemoditâţil do care din pr.sma de balast (piîtnşu! dc sub
precum şt o serie de comune din aceste şuiarea învăţământului agro-zoolehnic de unele echipe, care nu reuşesc să-şi depă­ Un ajutor de seamă il primesc revizo­
unii dintre tehnicism sunt cop Ieşiţi, nici cale) şl dm terasamente. aslfe!. ca la în­
raioane in care Lnvăţimâht’uJ agricol o masă in raion şească normele dc producţie, din cauza rii şi ceilalţi muncitori dela fierăria «ee-
pună în prezent, acest curs nu a fost des- gheţarea câli (erate apa s5 fie tn ean!i-
Început la timp şi se desfăşoară in bune Organizaţiile de bază consiliile de con­ lipsei de vaşonete soaie Şeful sectoru­ •tate minimă Suprafaţa prismei de balasl ţiei. care execută diferite dispozitive şl
condamni datorită preocupări! pe care o c h is. ducere ale gospodăriilor colective şi sfa­ lui IV şi in special maistrul miner Guţâ te înclină, ccborându-se spre capelele piese necesare căii, repară sculele etc
au faţă de el, organizaţiile de bază. sfatu­ Deasemem, in cadrul căminelor cultu­ turile populare trebue să fie îndrumate Petru, nu se îngrijeşte da aprovizionarea traversele cu 5 cm., ceeace ajută la scur­ Maistrul fierar, Victor Simion a făcut un
rile populare si în special tehnicienii agro­ rale dela sate, conferinţele cu caracter de către activiştii dc partid 51 ai sfatului sectorului cu vagoneie gosle. cu toate că gerea spel provcnlve din topirea zăpezii aparat pentru legat traverse, i2r fierarul
nomi ai secţiilor agrico’.e raionale iigro-cootohnic sur-t dale uitării în mu’.te popular raional, să se ocupe temeinic de II sa aiuî lo cunoştlnfi. pretex'.ând in­ Groza Traian. aplicând metoda Cuzne-
In raionul Sebeş însă, problema învăţă­ Iccun Cu cât ges-podăna colectivă sou sa­ buna desfăşurare a cursurilor agro-zooteh- variabil „n'am timp". Odată cu venirea iem.i, potrivit me­ ţov, recondiţionează sculele uzate adu­
mântului agricol de masă, este privită cu tul e mal îndepărtat, cu atât şi situaţia nice, si ia măsuri pentru a mobiliza pe In zilele de 9, 10. 11 şi 12 ale lunii todei Cdalov, sa procedează la executarea când economii însemnate
mullă uşurinţă şi cu o condamnabilă in- învăţământului de mzsâ e mai delicilâ. toţi colectiviştii, intovyi jşiţii şi ţăranii acesteia, tovatâşul Guţfl na intrat deloc lucrărilor preventive In scopul uşurăm Muncitori) secţiei de întreţinerea căli
diforenţâ de către tehnicienii secţiei agri­ Cele câteva exemple amintite ilustrează muncitor; de a participa regulat la aceste în mir.ă. cu toate că ştia că prezenţa sa revizuirii liniei, se curStâ jonntcle (capo­ (erate L 7, sunt hotârîţi ca in anul acosta,
cole a sfatului popular raional Aceii cu putere acest fel defectuos in care sc cursuri. este obligatorie şi cunoştea situaţia care tele şinelor) şi partea lor inferioară de prm aplicarea metodelor înaintste. să
fapl a dus la situaţia ca nici inîro gos­ desfăşoară invăţâmăntul agricol de masă Perioada de iarnă trebue folosită din nu permitea tărăgănarea aprovizionării zâpoââ. duoâ fiecrre ninsoare, arordân- asigure in lot cursul anului circulaţia
podărie coleolivă să nu fie predate pâr.! în în raionul Sebeş Ele dau In viloag'desin- plin pentru ridicarea nivelului profesio­ mmel cu vagoneie şi material lemnes. Ar du-se totodată o atenţie deosebită menţi­ neîntreruptă a trenurilor, conform gra­
prezent mai mult de 2—3 lecţii Calitatea teresul cu C3.re tehnicienii secţiei agricole nal al oamenilor muncii oui agricultură putea oare tovarăşul maistru sâ ne spună nerii rosturilor de dilata',le normală a ficului stabilit
predării lecţiilor lasă mult de dont şi din pnvesc acesie cursuri şi lipsa de control pani-ru a ridica din mijlocu! lor moişţr: ce ocupaţie în pius ',1 fece sâ neglijeze ioanteior pentru temperatura dc iarnă MOLDOVAN GHEORGHE
aceasta cauză frecvenţa la Cursuri esto r.i îndrumare ce se manifestă la comitetul adevăraţi ai recoltelor bcgo’e. producţia şi sj nu satisfaci îndreptâţilalc Rosturile de diUuţle se reglează in ra­
slebâ Faptul că frecventa este slabă se executiv c j sloiului popular raional T marian cerinţe ele muncitorilor ? port cu temperatura, pr»n slăbirea sau şef de echipă, districtul Nr l
strângerea buloane'.or secţia L 7 Deva
Considerăm că ..ocupaţiile” tovarăşului
Sfatul popular din comuna noastră trebue să dea mai multă maistru av trebui înlăturate, sau amânate dragoste de a munci
până cu-pă orele de serviciu, iar căr.d
atenţie administrării Ioturilor zootehnice este la mină sâ se intereseze mai îndea­ Când există hotârtre şi tembne 1952 teatrul a prtnnl o schemă je
proape de prcducţie şi de muncitori
LAZAR NICOLAE
şi îngrijirii reproducătorilor corespondent voluntar Un începui modest 10 posturi şi dotaţie bugetară
Nu <:j după amiază când, daci te rlu
Sub negunul dcmocral-popular. creşte­ treţinuţi în comuna noastră Taurii şi sfatului pcpular raional nu am fost spri­ Două lecţii agrotehnice ceai in!/una dm camerele căminului cui Intrând înţr'o nouă lazâ. colectivul râ­
rea animalelor In satul nestru a cunoscut berbecii nu au primit de 3 ani grăunţe şi jiniţi de cât intr o măsură foarte mica Co­ predate In 30 dc minute furai orăşenesc d : n Alba IuIia, cameră s: mase oarecum dezorientat de mulţumire,
o largă dezvoltare Dacă în trecut, din cele r.ici raţia de fân nu o primc-tc întreagă mitetul ExzcuUv al sfatului popular raional luată I; etaj, sâ nu li găsit câteva per- de aprec.erea făcută 51 de răsplata muncii
paste 370 familii da ţărani muncitori, 40 Verii deasemeoi in timpul verii au fast llia o avut cunoştinţa de lipsurile grave La gospadâriile agricole colective din depuse Conştient fund însă ci de acum
la sută nu aveau nic; un fel de animale, hrăniţi numai cu buruieni Oare repro­ ce există în comuna noastră în privinţa Damsuş şi Peşteniţa din raionul Haţeg, fi­ saanc lucrând dc to r Ca simplu spectator va trebui să facâ paşi deosebiţi In vederea
acum. nu mal avem de cât două trei fa­ ducătorii hrăniţi în felul acesta, pot sâ administrării lotului zootehnic, dar totuşi gurează in planul de muncă întocmit cu fără z primi explicaţii, cu greu te ai li Imbunâtâţiiti activităţii sale, cu sprijinul
milii care nu au vite mari, iar animale doa randamentul cerut ? Este l.mpede că nu a tras la răspundere pe aceia ce sc fsc multă luare sminte, şi cursurile agroteh­ dumerit ce se lucra zcolo O tovarăşe I»
mici ca : oi, porci, capre au toate fami­ nu. vinovaţi de slaba lui administrare Tehni­ nice care se compun din 12 lecţit o măsyţâ lângă fere:s!râ scotea d ntr'o şi ajutorul comitetului raional de part• 3 x
liile din sat. Numai in ultimii am Tn sa­ Proasta hrânire a reproducătorilor co­ cienii agronomi şt zooiehniştii cund vin la In plan la rubrica „ziua incepcril cursu­ presă un bulgare de lut sare dzică îl pri­ purces Io complcctarea colectivului $: aşa
lul nostru au fost construite peste 30 graj­ munali nu se datoreşîe faptului că în noi prin comuni se mulţumesc doar s3 rilor". este trecuta data de 15 Nocmbrie zl de zi acest teatru si dezvoltat ajun­
duri de cărămidă higienic: pentru vita comuna noastră nu ar exista condiţii pen­ sene câteva observaţii in condica de pro­ 1933 Această începere insă a fost tără­ veai nun îndeaproape ai li vâzut câ arc gând ca in prezent lot datorită ajutoru'ui
Trebue spus că datorită sprijinului ce l-am tru ea e; sâ poată fl hrăniţi rationnl şi cese verbale şi mai mult dc cât atif nu gănată nici mai mult nici mai puţin de trăsăturile unii' cap de om cu o/rcc.ar; primii din partea partidului sâ posede o
primit dm partea statului am reuşit co substanţial La noi in comună cxiît» toa­ fac nimic. Cut o lună de 2<le adică pini la data de părţi diforme O altă tovarăşe locm.11 In
51 rasele de animale sa Ie îmbunătăţim te condiţiile pentru a se putea asigura pa Acesta noi nu-1 considerăm ajutor îch- 13 Decembrie 19:3 citea un costumaş dm bucâto!e multico­ sală de spectacole proprie, bine amenajai.'.
deosebit de mult deplin hrana Ier p? întreg anul Statul a nic, după cum nici nu este. Ci 11 consi­ Deoarece termenul de predare a acestor lore prea mic pentru 3 putea li lmbrăc*t Dar aceasta nu este totul. Pentru confec­
Legea cu privire la dezvoltarea creşterii înzestrat staţiunile de montă cu peste 30 deri m simplu iormalism Cerem ca co­ cursuri este d® 3 luni adică pini la data ţionarea deopvurilor »> capelelor de păpuşi,
animalelor, prevede o serie de măsuri na. teren Dar dm cauz.ă câ la sfatul popu­ mitetul executiv al sfatului pepular ra­ de )5 Februar.e ac., secţia agricolă a sta­ de un copil iar a Ir e-a muind pensula teatrul posede atelierele respective iar
pentru sprijinirea ţăranilor muncitori iă lar din comuna nenstră domneşte de mult ional s£ pună capâl acestui sistem de mun­ tului popular raional Haţeg s a grăbit să când Intro culoerc când In alia. comb! problema depfasârdor pe teren a fost rc
crească mai multe vite şi sâ ridice produc­ limp birocraţia şi nspăicrea laţu d s sar­ ci formală sl unor tehnicieni, sa ia trimită pc tehnicianul Stan Marin Ie gos­ nându-le. împestriţa ceva pe un panou ce
tivitatea lor. In lege se spune că ei vor cini acest teren nu e lucrat la timp şi in măsurile necesare pentru ca ci sâ se de­ podăriile dm Demşuş şi Peşteniţa psn- aducea o căsuţa pentru pitici zolvaiâ prin dotarea teatrului cu o camio­
pnmi credite din partea statului pentru bun-î cer.dîtiuni. (ursjele sunt recoltate plaseze regulat la «ate şi sa ajute cu sfa­ tru a preda primele două lecţii care au In asemenea condiln sau conturai spre netă Teatrul mal posedă şi alte mijlooco
a-şi putea construi adăposturi corespun­ cu mare Întârziere, sau altele nu sunt ra­ turi practice ţăranii muncitori pentru a durat doar 30 minute Scurtul termen In de bază ca pizn şi un grup electrogen de
zătoare pentru animale, pentru a-şl pu­ ce Mate deloc. dezvolta bazele furajere şi pentru a mări care aceste lecţii au fost predate, denotă bucuria celor mici. Incepulunle teatrului IC00 de lumini.
tea procura animale de rasă şi pentru a Din această cauza, c*.® pe ^ ha teren în­ productivitatea vitelor. câ secţia agricolă a statului popular ra- de păpuşi din Alba fuha încetul cu încetul studiind materialul do­
mări producţia de furaje şi Ierburi. In sămânţa: cu cri şi cvf.z nu s a recoltat în Sfatul popular al comunei noastre tre­ lenal Haţeg trtmite oameni nepregătiţi
comuna noastră sunt posibilităţi mn pen­ ţinui 1C53 de cât 2000 li-ţ, boabe, pc culă bue să tragă învăţăminte cm lipsurile ce pe teren, desconsideră folal aceste im­ încercările dau rezumate cumentar şl profesional In cadrul cercu'ui
tru ca eă putem dezvolta şi mai mult creş­ vreme un singur ha de teren din comuna le-a avut anul trecut ţi sâ ia măsuri ca portante cursuri pentru ţăranii colecti­ L'na in problemele ce se pun»au şl Sianîsfavschi oeat tn cadrul teatrului,
terea vitelor şi sâ tnbunâtăţîm zoiunfo noastră poate sâ producă mai mult dc in acc-sl an lotul zootehnic sâ fie bine ad­ vişti, şi muncesc uneori noplanificati şi fşiepi.iu lezalvarea din pârlea co'ecljvuţui membrii colectivului au găsit soluţia în­
lor Aceste posibilităţi însă, cşa după cum 7000 kg boabe In rtarâ de faptul ci a ministrat iar reproducătorii sâ fie hră­ chiar la întâmplare. care pumise cu mult tel 3 d;i viaţi ace-- dreptării multor defecţiuni oe se făceau
se arată In lege, nu au fost pânJ acum fost obţinută o producţie slaba de or/ şi niţi după reguli ştiinţifice, oşa după cum In perioada de iarnă, ţărinu colectivişti cunoscule In munca artistică. A dispărut
folosite din cauza unor lipsuri oOi pe iotul zootehnic din cauza lipsei sc aiatâ in 20otehm;nim Trebue sâ ia sunt dornici de a-şi acumula cât mai multe lui gen de teatru era problema coniceH
Păşunea noastră de exemplu, cu toate c i de interes c comitetului executiv, in sa­ deasemem măsuri pentru a mobiliza ţăra­ cunoştinţe agrotehnice pentru a le putea nării capelelor dc pâpuş: F.iplul că pri­ mânuirea rigidă dela Început, dicţiunea ac­
e pe malul Mureşului, la loc bun. totuşi tul Balada au rămas trei ha ac orz nc- ni muncitori la curăţitul păşunilor de mă­ aplica In practică, deaceia el cer comite­ mele încercări n‘*u prea dai rczuflatr, na torilor a devenii dm ce In ce mai clară
produce puţine Ierburi dm cauză că 60 rccollate. iar in So.muş ovăzul da pe o în­ tului executiv al sfatului raional Haţeg să Iar mfşcânle păpuşilor sunt astăzi in buna
răcini şi buruieni şi Ia întreţinerea lor descurajat insă inimosul colectiv Invi
la 9u‘ă din suprafaţa ei e acoperită de semnată suprafaţă de teran a fost cosit după reguli agrotehnice Înaintate acorde o deosebită Importanţă acestor (and şi mai bne Z'S. imilând lealrele de mjsurâ sincronizate cu vocea Poziţia de­
scaieţi şi alto buruieni: Până acum nu a şi lăsat in brazde pină o putrezit cursuri in viitor, pont rocă din lecţiile care
£RANDU$a andronic păpuşi ce treceau in lumea prm. Alba Iu fectuoasă a păpuşilor In tâmpul spectacole­
existat o preocupare din partea sfatului Iată deci d» ca reprod'.icâtorii om co­ sunt predate in pripă şi din fuga nu-şi
popular pentru a mobiliza ţăranii munci­ muna noastră nu pat să-şi primească ra­ ţăran muncitor comuna Soimuş ra­ vor putea însuşi nimic lia. rezuiţalcle n'au întârziat sâ «e aralo lor, mersul lor plutit, dispariţia lor in du­
tori la curăţirea eu ţia prevăzută In zooteSmmim ionul llia deputat in Sfatul Popular MARCU DUMITRU Dat fiind ecesl fapt sfatul popular oră­ şumea şi nestab'lilatea decorurilor au că­
Reproducătorii comunali sunt prost în­ Ti'ebu® sâ spunem ci mei dm partea Regional corespondent voluntar şenesc intervine cu ajutor; masă de (âm pătat deasemenea rezolvare prin continuii
plar şt sculele necesare deşeuri de mate* ridicare profesionala a art ; şti|or mânuitori.
Coopîraiia de aprovizionare şi desfacere care valorifici animalele prin ccnlrjclâri na!e defa întreprinderi, din care sâ se ‘O reală conţnbutie 'n ridicarea calda-
aie un rol deosebit de irr.pcrtanl tn in­ Oespre comerţul de întâmpinare sau ochizilil. vor mai putea cumpăra şi conf«ţion»ze costume 51 decoruri. 11 vă a prezentărilor a adus o tovarăşul
tensificarea schimbului de mărfuri InUc mă»hrL!e iadu>lnale special destinate tn Problema confecţionăm capelelor de pă­ Diaconu Petre regizor Tot la îndrumarea
oraş şi sat acest scop ca : talpă, piele, cisme de piele, tovarăşului Diaconu a fost aduse anumde
aproviz'lonarez cu mărfuri industriale, cât vit noilor condiţii n comerţului de întâm­ cojoace si căciuli puşi a losl şl ca rezoivaiă Intr’o masur.i
Pentru dezvoltarea schimbului de măr­ pinare. prevăzute de Motări-ea Consiliului îmbunătăţiri scenei şi sa creat o Ic-rmă
Şi In ce priveşte valorificarea p-oduseiur oarecare de colectiv. In acest iei colecli-
furi Intre oraş şi sal. In scopul asigurării Producălom ce»scoli, careşi valorifică *
agricole de Miniştri, cheresteaua se poate eumpân vul teatrului de pipuş. a pre'.întat spnr- turnantă.
aprovizionării oamenilor muncit dela oraşe nurulele pnn cooperative sau unilltile co-
Astfel, pe lingă mărfurile induslrî-iîe prin valorificarea oricăror dintre produsele Însemnatul număr de piese ce Vau pe­
cu produse agro aJ menlare, a industriei cu agricole prevarute tn raportul dc schimb mertuftv tic stat l.i condiţ unite prevăzute lalonlor peste 20 spectacole Piesa „lirne
existente pâ.nâ acum in cadrul comertulu 1
materii prime şi a (ărimmii muncitoare de întâmpinare, ca: ţiglă, ciment, elieres Un alt avantaj pe care Hotârîrea 11 *■ tn aceaslâ Holârîre. pol cumpăra mârfuM în pldure", de exemplu a fost prezentată rindat pe scena teatrului de păpuşi din
cu mlrjuii industriale, cooperaţia de v tea. tablă galvznuală. sodă caustică, car­ corda ţăranilor muncitori, este laptut că industf.ale (a corelaţiile prevăzute fn ca­ având in întregime capelele de pâpuş! Alba tulia ca : „Iarna in pădure", „Mor­
provizionare 5: desfacere, practică — p-i ton jsfjliat. petrol, zahăr, ţesălun, ele, aceştia — pentru produse'e agricole vale drul oomcrţu-lui de întâmpinare, până la confecţionate de colectiv şi decorurile la covul". ,.Cozonacul”. „Hânsel şl Grelei”.
raîel cu desfacerea mărîurilor şi aciuit- noua Holdrîrc prevede includerea tn ca r'( cate — pot cumpăra mâriun industriale de IQ la sulă din valoarea boemelor s« mân- fel „Capra cu trei iezi”, „Motânel cot isteţ'’,
ţionarea de produs» agricole — comerţul drvl comerţului de întâmpinare şi a alte» o valoare msi mare decât aceea la care zaţilor, 25 Iu sută dm valoarea porcine® „Micul Gâscănel" ş. ,Moş Gculâ" au atras
de întâmpinare aveau dreptul până acum şi viţe.lor şi 60 la sula din valca'ca ovi­ 1952, an de cotitură
articole de mare cerinţa ca : opinci C t un mare număr de spectatori totalizând m
In cadrul comerţului de Întâmpinare piele, biciclete, bocanci, sandale populare Aşa de p Idâ. dacă se valorifică produse nelor. miclor şi păsărilor valorificate Aşa Tn activitatea teatrului
mărfurile industriale ceJe mai ceru'e de de cauciuc, cizme de cauciuc, bunuri de agjo-al'mentare tn valoare de lei ICO se do! de exemplu, dacă un producător predă o cursul anului 1933 cifra de 12 154.
ţăranii muncitori se schimbă pe produse piele, şină de căruţe, cuie, mobilă ţără­ cumpăra mărfuri ca: opmc- de piele, soda pereche de boi pcnlru care primeşte suma Activitatea colectivului teatrului de pă Teatrul de păpuşi din Alba lulia unitate
agricole fccreele, grăsimi, cane, ouă. ele j. nească. maşini dc cusut, ric, precum s' caustic», ciment, tab'â gahamzatâ şi al de lei 5 000 — el poale cum-păra mărfuri puşi. din 1950 pânâ in 1952, a fost dusă de cultură pentru mici şi mari. merge pe
!a priţuri stabilite de stat pentru vâru.ire- motociclete şi maşini autocamioane pen- lele In valoare tot de lei 100, sau co industriale ce lac parle din comerţul ;le in mod benevol, lucrându-se cu un perso­ drumul just O aleniie mai mare dm pârlea
cumpărare şi co.nlonn unui barem .!* tu gospodăriile agricole colective \ercot. bocanc! sandale populare, cheres tniimpmjre. pentru 10 la sută dm suma nal nesalnriat. totuşi rerultjtele la care 1 forurilor condjcâtoa/e, o disciplină mai se­
schimb tea. ţigle, carton astaltM. zahăr şl altele încasată, adie» pcnlru lei 500. ceeace tn
Produsele agricole ce se pol valoriiion junsese au început a demonstrj frumoase veri tn cadrul* coJect/vului va laee dm 9-
Rolul aeaslu! comerţ este de a preîn­ In valoare de lei 200 Alte mărfuri indus­ scamni <ă In valoare de 300 lec «I are
tn cadrul comerţului dc întâmpinare sunt-
tâmpina afluxul neorganiza* al produselor grâul, secara, porumbul, floarea soarelui, triale cb : şaluri de vigogne reiteord ma posibilitatea sâ cumpere mârlun ca. opmcl posibilităţi de viitor Apreciat Iţind acest cest teatru şl pe mai departe un focir
agricole pe pîsla liberă si a-l transforma (asolve, cartofii, ceapa uscată ouăle, păs-î- $in! <Jc cusut, ele., se ţ>ot cumpăra tn va de piele, sodă caustică, ele., pentru 1000 lucru de Comitetul pentru Artă, Ia 1 Sep- ite educaţie.
Intr un aîfu.v organizai prin reţeaua co­ ne. brânza tebmea 51 frâmântaifl caşul toarc de 300 le> pen'ru 100 lei produse a ici bacano sandale populare, eovercoî,
merţului cooperatist şi de stat gncole rcnlicate Astfel, dară se valori­ e a hac, etc., iar pentru 1 500 lei reilcord
svân-fat. untul topit, untura, ule ul pie tn maşini de cusut, etc
Hotârîrea Consiliului de Miniştri pri­ de bovine, ovine ş< porcine fică prin unităţile cooperatiste ş« ale co Se pregătesc de examen
vind reglementarea comerţului de întâm­ Un însemnat avj.nta) pe care noua Ho mertului de stal diferite produse agricole Pentru ca ţăranul muncitor să poată (o %
pinare este memtii sâ contribuie la im fărîre îl acordă ţăranilor muncitori ti ca;>- prevârute la comerţul de întâmpinare. !:i losi din plin acest ajutor, es'e necesar tl In ţoale şcolile medii tehnice dm patria şi problemele neclare şi rtclnleleşa In mod
lninâîâţirea acestui comerţ, prin stimu'area stitue laplul că noile ccno ţn de practicare valoare de tOQ Ic. se pot cumpăra măr­ sc desfăşoare o larg» campanie de popf 1- noasirj. in zilele acestea se desfăşoară in­ S-jiiciont. pcnlru ca prezonfali la examen,
interesului ţăranilor muncilon pentru spo­ a comerţului de intampinace dau posib l : furi industriale tn valoare de 1A0. 200 şi I,-irizare a acestei hotîiriri la sate Cu cil tens examenele dc încheiere i întâiului ei sâ proti c u cinsîc da v.ală lozincii I
rirea producţiei agricole şi pentru valoriM falca ceîcr caic şi valorifici produsele >- 300 lei după categoria mărfurilor pe caro orcanele cooperniiste şi corpul de achizi­ semestru din anul şcolar 1953—1054. „Nici-jn coriţe.il. niciMn repetent"
c.ir;n produselor egro aliincn'are prn cm>- {picnic prin unităţile comerciale dc stat j-î predătorul ie solicită. tori vor Înţelege mji b:ne însemnătatea In cinslen Irecen. cu succes a acestor Ca rezullat «I mur.Cif eonşliincioase Je-
icrahve sl comerţul de stat In j;cst senn prin cooperative, si cumpere oricare itin Deaccmenea beneficiază dp avânta gi ii? dîorcbHă n ncrslor ho’Jriri şi vor lupta examene, elevii şcoalci medii tchnîee
noile condiţii de funcţionare a comerţului mărfurile industriale prevăzute pentru co comerţului de tik/nnainarc c tiieanii inun ocnlru aţilifared ei în V'Olâ cu un Ina't dm Rrjd duc o hetăritâ luptă de a şi re puso in decursul semestrului elevii Cit-
dc întâmpinare rtabihlfe prtn Hotărire, pre­ marţul dc inlA.mpinare şi nu mai leagă des cilon care contractează şi valorifică ani­ spint dc răspund?rc, cu atât ci vor contri­ v i z u i însuşirea lemenicâ 2 cunoştinţelor mas Voitu, Vaida Alexandru. Ac.itrinei
văd lărgirea numărului de mărfuri Indus­ facerea onumitor mărfuri industriale de male şl lapte prin unităţile de sla* sau bui mai mult la îmbunătăţirea aprovmo dobândite până acum Constantin Coposu iViţn A h Andrei Jurj
triale şi produse agricole, acordarea tb valorificarea anumitor produse agricole. A?.n co.operative tn cormlfole prevăzute de Ho ni/ii oamenilor muncii, la intensificarea Timpul liber dinlr'un examen şi urm? 5ever şi alţii, sunt Iruniaşi i;i învâtălur.1
reduceri de preţuri la unei; mărfuri mrlus- rlc cvemplu : dncă până acum tn cadrul <-o ’ătirea r>nr 1 i.1 uIui şt guvernului cu privire schimbului dm|re oraş şi sal şi vor aduce Ie,r,i! Ir. şcoela medie tehn.râ din pe şcoală.
tr a'e ce se desfac tn cni'.i'iil acrs'.ui co­ nicrţului de îrtIănapîm.nre cheresteaua sa pu­ la tmbmâlătir.n şt ilezvoîi.arra siîlrm-jlui ■j,i ap:-rl preţios la ridicarea mvcluhn dc PĂCURARII TRAIAN
merţ va 51 alte nvanlsgil acordate ţj-ă tea cnmniira numai prin valorificarea anu­ dc contraclnre $i acîiiziţii (le animale şl trai al colo» ce muncesc. Grad este cu cr:/ă intrcbumlal Impreunâ
numi muncitoare, atât tn ceeacc priveşte mitor produse ca: cereale ş> lână. potri­ produse animale Deosebii de aceasta cel (Agcrpres) cu profesorii lo». elcvu analizează lecţiile corespondent voluntar