Page 31 - 1954-01
P. 31
Mr 7 DRUMUL SOCIALISMULUI F'iif). 3
SiraSursîe popjitsrs a sari de a sprijsRÎ Jeaprea^e CĂRŢI NOI ' Activitatea sportivă — o preocupare
gospedăresia şa mfovăra: Lucrări de critică literară a Ccmitetaiui raional de pariid brad
In mârca.j operă de transformare îo- Atitucin: 1 c!e subapreciere a ajutorului pa baza lucrării pământului in mod AlIHAI BENIUC - Despre poezie - Cdi Hol d ti re.1 Biroului Politic at CC al şi iepjrare.1 nuieria'.eke şi ech pirr.tnlA’or
ctaLstă a agriculturii, udicâ fco.-ifîa nu* ce trebue dat in permaninşă gospodăriilor .ş.iinţiflc" o producţie de 1400 kg grâu tura de Stal pentru lileralu:! şl artă — P M R asupra problemei stimulăm şi de/, sportive
mărului lie gcvjodâru colaclive şi Ir.îo- colective ţi întovărăşirilor agricole de id ha., cu toate că colectivljlli au strâns 160 pag — 2.46 lei. voltârii continue a culturii luice şi a Pentru popularizarea sportului Şi anat'*'
vi/Lşin agricole piecum $■ întărirea către sfaturile populare comuna'c. a por in vara anului trecut in medie 1900 kg Ov S CROHMALMCEAMJ - Cronici Şl sportului, trasează organizaţiilor dc partid rea In pravtKarea Iu. a câl mai mzri m»-
eco.nomîco-orsaziisaioncâ a caJor existen ni'. chiar dela tovarăşul Dan Il e. care a -râu la ha., la porumb au prevăzut 1300 articole — Editura de Stat pentru li'.c- şi mombrilor de partid sare na de a spnji.il de oameni ai muncii. »c vor oonlteLonii
te siaiur.lor populare le revin sar;im trecui de nenumărate ori pe la staturile kg ta ha., deşi colectiviştii au cules 2300 ralurâ şi artă — 304 pag — â.âfl tei sistematic şi cu laală pufe.ira cultura li două piinuur. C M A. sc vor orrenaia doun
deosebit ce incîinnate rcpulane comunale si nu sa Interesat In ks porumb-boabe la ba Acelaş lucru s'a CEZAR PETRESCU - Despre sens Şt zică şl spartul, dc a lua măsuri pentru in coiţuri sp'rtive Şi vor consriui vercu'i
Trcbu? spus îmi câ in regiunea noas mod ipermcnent de felul cum gcnpodărillr petrecut $1 la gospodăria agricolă colec scriitori — editura dc Sl at pentru li tsnrea conducerii organizaţiilor spomve, Jz sportive la liccare unitatcv
tră. mc» dămue acea părete greşită a colective ji întovărăşirile primesc ajuto tivă dm Bretea Murcjană Birou) Comi teratură Şi artă — 272 pag — 4.60 lei a munci pentru eliminarea lipsurilor ce <u- Se vor acllvizj msiructorii sportivi ex s-
unor sfaturi populare, că gospoJărillc co rul acestora tetului raional dc partid liia cunoscând mjmleslA In activitatea soortiva. cât şi tenii şi se va trece la reorganizare., *r»
lective si inlovărăjlrile agricole odată Câte rsîtcîbate bune ar avea colaborarea această situaţie a obligat connteluJ exe Volume de versuri pentru lichidarea tendinţei de subaprrcie.-» Ui lor ue voiai, bosrhcl, popice, lir Şi aL'o-
constituite sa vor dezvolta dela une. sau cutiv al sfatului popular raional să mo cu care uncie organizaţii de part d Şl tism.
tovărăşeasca dintre sfaturile pc-pu^arc şi AtIHAI BENIUC — O seamă dc pocire -
că datoria d: a le sprijini si ajuta re formele noi alo agriculturii socialiste Astfel. dific® ac®3l2 planuri birocratice, să Ic membri dc p.ulid au privii şi tratei pre Luând cuvântul la închiderea, şed nlei. Iov.
vine doar sec(iiJor agricole ale sfaturilor goopodâriJie colective ar simţi rpnjmu) întocmească aşa cum se cuvine sl să ia Editura de Stat penlru l.tc/atutâ şl blema culturii lince şt 3 sportului Ardeleana loa.i. prnnsecretar al Comiteiuiui
populare raionale Numai aşa se explică măsuri concrete pentru sprijinirea mut- artă — I7u pag — fl lei. Mergând pe linia trasată de Hoiărîre şi raional de part d, » arăial impcelanţa pe
multilateral al sfaturilor populare in eee?-
<!aptul de ce in raionul Orăştie, in afară tdatoralâ a gospodăriilor colective sl a CICERONE TEODORESCU - Un cântec penlru a se ichila cu cinste dc sarcimii- vare o are cullura lînco şi spcrtul ca parte
ce priveşte buna aprovmonarc cu mate
de ajutorul dat de secţii agricolă raio riale de construcţii, lemn de foc. ingră întovărăşirilor din raion. din uita noastră — Editura pentru II cr i revin. Comitelui raional de partid Brut Inlp.granlâ a educaţiei comunirle. ccrân.l
nală ţi de puţinul ajutor dai de sfatul şămlnle, etc Ţinând o străresâ Izgitură Comitetele raionale de parud au da teratură şi artă — 264 pag — 7 lei a organizat o şedinţa de onaluă a munci* celor prtztn(i sâ depună loste etorluriîe
popular al ccmunei Gcoagtu, restul sfa toria să îndrume din punct de vedere po DEMOSTENIE BOTEZ - Floarea Soa depuse dc cel inai mare colecliv sperii» pentru rtspcctarca şi traducerea In lapl a
cu gospodăriile colectiv®, sfaturile popu
turilor populare comunale ou fost a- lare comunale le-ar putea îndruma sâ-si litic sfaturile populare raionale, sa Ic reîui — fdilura de Stat pentru lileri din raion „Metalul” — Brad hotârlrii adoptate
proapo străini de ceeacc s® întâmplă în dezvolte ramurile anexe Prin (inerta do controleze efectiv activitatea, să dea aju tură şi arfă — 100 pag — i lei. Această şedinţă, a scos la iveală o Rezultatele şedinţei n‘au întârzii! să so
gcîpoââriile colective $1 în întovărăşirile conforinţe de către invăţătorll din sate tor concret prin instructorii trimişi îos AVAR CEL BRESLAŞU — Căntec de lea rie de lipsuri car© Irâneoză aclivi'.aleo 00 «rate Numai cu o săptămâni mai târzia
ce le eu in rar.a lor in organizaţiile de ba2ă săteşti, pentru Icchvului cu îndreptăţită mănurie colectivul sportiv
bngcdie/n $1 frur.'faşi: dm agricultură, ţă găn al Doncăi — Editura Tineretului --
Sccţ.a agricolă raională spnjinâ con ranii muncitori I51 vor tnsusi meşie-ogul ca acestea si îndrume eu răbdare pe pre 52 pag - ?,$0 lei In anul Irccul. colectivul sportiv „Meta „Metalul” Brad. a putut sâ raporteze parti
cret gospodăriile colective pi întovărăşi măririi rodnicişi pământului, prin exem şedinţii şl secretaru sfaturilor populare AWRON R PARASCHIVESCU - Laude - lul” Brad a existat numai tn scrip'e. da dului •
rile dm raion. Fapîole dovedesc e/S pri- plele date din experienţa gospodăriilor comunale, fără Insă' a face munca ce Editura de Stat pentru liSeralurJ şi artă lorită muncii de supralaţâ. birocratice, dusă — Ccocui epcrilv . Metalul” ' Brad
tosir.ia că gccpodâride colective 91 inito- cst9 atr-.bultâ comitetelor executive co de consiliul colectivului care. In difer 1 Ic ra a amertajjl prin muncă voluntară un o.»
colective Ir un ţaţe A$a se va ajung® ne — 160 pag — 10 lei
vâcâsir.le Simt sprijinul şi asistenta agro greşit ca gospodăriile colective şi Înto mun ade poarte dădea realizări inexistente ps te tinoar iar al dculea « In curs de termi
tehnică ce II se acordă de către lehnt- vărăşirile'agricole să devină adevărate Trebue lichidată cu desăvârşire acea VERONICA PORUMBACU - Pr.elcnil md ren Aşa s» ajuns ca pe hirtle să erisî© nare ;
cicnu agronomi ai raionului Secţia agri practică dăunătoare a unor activişti ra — Editura de Stat pentru lll<vaturâ *;l — Sau Casat dujâ pârtii de schi;
centre de atragere a ţărănimii munc • Un colectiv puternic, ca secţii, cercuri, par
colă raională condusă dc tovarăşul ln- ional I de parlld, care so substltue ds artă — 124 pag 5 lei. lălori ai ins : gr«ei G M.A . «Ic . Iar In reali — S‘a revizuit mventarul sportiv Iar cit
toane, ps calea belţc^u-ui şi fericirii
f/.nor Mr.ncjhîvici Enianoil a organizat Atât timp insă cât mai dăinue lipsuri multe ort comitetelor executive aJe sfatu MIHNEA GHEORGHIU - Intimptân In late sâ nu 8»bă nici măcar membri Dea- driccl e în cina de teparzţk;
!t curturi ag-v-icotehnice. s'a îngrijii dc c i acele manJcsfato dc uncie comitete rilor populare, scutindu-le de răspunde marea şcoală — Editura do Stat pentru scmoniM au existai u.icle nereguli şi In ad — S’a început repararea autobusului
ÎTclcnzarca unul însemnot număr de bri executive cum ar (■ spre exemplu cel rea in rezolvarea sarcinilor, sarcini ce literatură Şi ârtă — 60 pag — 3 lei ministrarea materialelor şi londurilor La Şi colelnlto rzloane do partid din re
gadieri do câmp. îoo'.ehnicicnl Si legu ol raionului llia. care a neglijat pur şi cad tn competenta lor A I ANDRITOIU — In ţara molilor se sccaslă situaţie sa ajups ş' In urma lipsei giunea Huned'-ara. conlinuănd acţiunea ra
micoli. socotitori. ele. simplu gospodăriile colective $i întovără fată două procedee diferite do muncă face ziuă — Editura de Stal pentru li de interes pentru sport a mnllor conducă ionului Brad. trebue sâ ajute mult munca'
La cele trei consfătuiri ţinute cu sco- şirile, prin ace-s că a permis ca tehnicie a activiştilor de partid dala raionul )l!a teratură şl artă — 120 pag — 4,50 I*:. tori de uniiâţi. coimiete sindicale, cât şi din de cultura fizică si sport. Organizaţii spor
P J de a lămuri maselor problemele agri nii agronomi să lucreze prost, neeontro- Tovarăşii Roşu loan. Munteinu Liviu 51 HORVATH I Al RE — Versuri alese — Edi carrza lipsei dc control din partea C C F S - tive la caro munca nu itwgo asa cum t/e-
culturii noi. a pomlcriUtrii si zootehnie» landu-lc activitatea şi nctrăgând pe r.l- aiţJ Instructori raionali de partid, merg tura dc Stat pentru hler.iluri şi arU - ului. bue sunt de«lula Amntun C C F S. lila şt
dc lărgi colectivişti si întovărăşiţi au men.i la răspundere, e del • si.'.e inţe’ci pe teren, iau lejâîurâ cu birourile orga — 120 pas — 5 lei In darea dc seamă prcicnlată de cons! unde deşi munca merge slab. trj s'a
fost Invita*! $i ţărani muncitori cu z z s - că rezultatele nu vor fi bune Tovarăşul nizaţiilor de bată săteşti, le dau ajutor Lui colectivului rât şl tn ce.i prezentată cwut ajutorul şi nicî oomltetul raional
poăârii mici si miiloclt. Bucium Constantin, şalul secţiei agricole să so orienteze în munca, pentru 'ca la Iii Editura dc Slat pentru literatură de co.isiliul sindical Intcrtalonar ,.Me- de parlld rt‘» îndrumat munca lori Doa&e»
Producţia mane obţinută la ha de către raionale nu a Îndrumat şi controlat leh rândul lor acestea să ajute pe preşedinţii ştiinţifică la.!ur (asjpra IcIj'ui cum a spri|inil mertl colectivele «.porllve ..Locoroollva” SU
gospodăriile colective si irjtovâririnle a- nicienil agricol: nu se poartă tovărăşeşte şi secrrtarjl comitetelor exzcullve ale sindicalul munca sportivă) sau arăljt eti meria, „Consluctoiul" Hunedoara. „FlacJra'*
Gricole, pnn aplicarea noilor melode dc Cu ei. folosind melcde neprincipiale. sfaturilor populare jâ-şl întocmească pla Al t RUBINSTEIN - ŞUÎnţa şl Tehnica lic si autocritic lipsurile şi greutăţile tn- Orâşlre. care se ocupă numai de loibal ne-
lucrare a pământului, a făcut ca tot mai CursunJe agro-zontehnice dela gespodu- nuri bune dc muncă, planuri concrete, burgheză In sîujba imperialismului ame lămpin.ite in muncă, prupunJndu so maşini având aproape nicio preocupare pentru cele
mulţi ţărani muncitori să-şi îndrepte aten x iile colective si 'întovărăşirile agrlclc realizabile. rican — 452 pag — 14.35 lei pentru remedierea lor lalte discipline sportive sau penlru com
ţia spre sectorul socialist al agriculturii funcţionează prost, iar la întovărăşirea Nu La fel a procedat tovarăşul Popovici V S CRUJCOV — Ideile Socia.1 politice La discuţii, cei preren|t au făcut o serie plexul G M A Apoi „Metalul” Câlan. caro
Faptul că numai la gospodăria colectiva din comuna Cura-sada nu sa predst nici Eugen, şeful secţiei cconomico-agrare şl filozoticc ale lui N A Dobrnlibov •— de preţioase propuneri pentru trrbunâ>â|l manifestă o loială pusivltale şl nepăstaro
din comuna Sihol L«:\rn;l miînriicri indi o lecţie deoarece tovarăşul Tcaciue Mihel deîa raionul da partid Iha, care a che 44 pag — 1.19 lei rea muncii ţaţă de eclivita‘e.1 compefiţionxla
viduali au venit să schimbe 5030 kg grâu tehnician agronom cane răspunde dc mat la el conducerea SMT, obligând-o P I PITAIEVSCHf - Planificarea eco Pe boza propunerilor lăcnte s'a adoptat Comilelek ra onale de partid, comiletetei
dc sămânţă, că ţăranii muncitori k orien arest curs. nu a venit deşi ţâranu Into- să ia măsuri cu privire la aprovizionarea nomiei raionului — 424 pag. — 10.52 Ici o holă.-îre care prevede măsuri co.ir.relc de partid din Int/eptmde/i precum Sl o«.<
tează din ce în ce mai mult In muncile vărls:(i s'au adunat de mai multe ori cu carburanţi, aliment®, a brigăzii de trac- P f PITAIEVSCHf - Deputatul sovietic repartizate pe instihjtli şi oameni. gzrzizaliile de bază Irtbue sâ analizeze pe
agricole după exmplul gospodăriilor co Asa stau lucrurile cu privire li cursuri tcrfytl ce se afla pe teren, ele., sarcină ce
«lujiior al poporului — ediţia II a — 72 Holărirvza prevede pr nltc a-le e: riodic munca CC FS-urilor, a coîeetivzeloT
lective si al Intovârăs rilor fruntaşe. <la- şi la întovărăşirile din şalele Lesntc. Fi- aparţinea comitetului executiv at sfatului
pag — 0.95 !el Terenul de fotbal al coiec'.ivului tiind mic sportive. 3 cercurilor sportive şi © secţiilor
no«5 că ţărănimea noastră muncitoare llmon Sârbu, Pojoga. e'.c., fiindcă cel 1n- popular In mod neprincipial au procedat O A SAtlDT — Cum se dezvoltă tm Sl ncavănd a'tc instalaţii, se va mări. co-.- pe ramură de sport, sprijinind munca lor
înclină spre noile forme -îc agriculturii sărcmjţi cu tmeren Ier. cum ar ti tova Şi instructorii raionali Pltlnci Dumitru, brionul — 250 paj — 9.21 lei stiuindu se ţi n pistă de atletism, o pistă şl luând măsun onerslive acolo unde munca
Mihut loan şi Zaharic loan, care fund cu obsUcole G ât A gradul I şi una gT"
Dar aceasta nu este deajuns Pasivita răşii Păsculeţ Damasrhin, Tudor Choor- merge slab. penirucS: „Cullura llzkâ tre-
trimişi pe teren au strâns salariaţii sfa O f GLAZOVA - Intoxicaţiile - IIC
tea dc care au dai dovadă până acum ghe şi alţii nu sunt traşi ds nJmenl la turilor populare comunale, le-au făcut pag — 4.74 lei. dai II Dcasement se va construi un ba bue si alrâlu.ască o parte inseparabilă »
zin dc tnol. o popvâric. un Icicn de volei
unele sfaturi populare, In sprijinirea con răspundere penîrucă Îngteunea2ă cursu , instructaje'' şi lc-a împărţit „sarcini" în şi umil dc baschet educaţiei şi instrucţiunii generat© politicw
Irt Editura Căilor Ferate şi eullurale, a luptei perJru s’nâlatea mi-
cretă a gospodăriilor colective 91 a înto rile dllarlle probleme Aceşti instructori nu Penlru buna desfăşurare a activităţii setor s' trebue sâ fie cuprinsă fn plar.ul
vărăşirilor. şi în atragerea ţăranilor mun Pentru a IlusVria birocratismul de care au dat nici o atenţie organizaţiilor de N CIOBAX'U — Penlru sporirea lncârcâ/lt sportive de iarna, se vor amenaja două pi general de activitate al organizaţiilor co
bază săteşti, cu care trebuiau să mun
citori la formarea de noi gospodării agri a dat dovadă comitetul executiv al sfa vagoanelor de m.irlâ — 29 pag — 1,20 tinunce. două pă:t ; i dc schi (dc 5 şt |h respunzătoare obşleşli şi de Sla;...”,
cească şi care au datoria să îndrume şl In km) şi se va Irecc unediot Io verificarea C GRIVEt
cole colective 51 întovărăşiri, trebue să tului popular raional liza. este suficient
să controleze activitatea comuniştilor din V ALBRECHT — Asigurarea câu contra
I se pună capăt Este dc condamnot afir următprul exemplu : Planurile de produc
aparatul dc stat din comună. lugifii — 55 pag. — 2.55 In.
maţia făcută dc către fostul secretar al ţie ale gospodăriilor colective pc anul Cartea ceferistului Nr. 10 — Din e.xperi C e r i n ţ e n e r e z o l v a 1e
Comitetele raionale de partid au sar
sfatului popular comunal Vinerea, care 1934 au fost întocnutr dc către tehnicienii enţa cnnslruelMor celermfe — 57 pag In oraşul Orâşlie. in anul 19:2 a losl lor diluzoare In zcoiaşi «iluaţie se gS
cina să Instruiască temeinic pc instructo
susţlnoa că gospodăria colectiva trpbue 6ec|lei agricole raionale, fără a ie ţine 1.70 lei pusă in funcţiune o staţie de radio!Icare. sase şi locuitorii 4c pe sbad.i Eroilor ca.
rii lor, să Ic ceară socoteala de telul cum
ajutată sl îndrumată numai de către s?c seama de posibilităţile reale ale gospo N COVRIJCHINI - Conlrolul lehnlc *.! Prin mlroduccrei dîfuzoarrtni. oamenii Guslm Măria, Luchmi Ad<,!hert. Muteşan
muncesc, să tragă in mod exemplar la muncii Jîn omşuI nostru nu posibililate.i Augustm şi alţii, câ'ora n>cI până »sl.îzi
ţia agricolă raiondă ji că comitetul exe dăriilor coteclive, adică aşa cum au fost consumului de combustibil <* locomotive
răspundere pe cel care aplică metode do — 74 paj — 2.20 lei zilnic să ia cunoştinţă despre succesele nu li s a introdus o fuzoari* <leşi eerr»i|e
cutiv al sfatului popular comunal nu tre- întocmite acum un an De pildă, la gos obţinute je poporul nostru fn bătălia pc:i lor Minf de mull inn«nl«lc
muncă străine partidului şi guvernului N ClOQA.VU — Planilicarcn operativă ri
buc sâ-$i „bată cr.pul" 31 cu gospndâila podăria colectivă „Drumul lui I-omn’* din •ru traducerea in viaţă » prevederilor p!c
nostru democrat-popul ar lupta impolnva transporturilor rcraţinnale In «ad.ir Insa suni demc'Sunle la
colectivă. llia, s’a prevăzut tn pian să se obţină 1 DIACO.YU — IOO pag — 3 iei narei larg te a CC al PM.R dm I9-20 de urni şi alţii ca tn locuinţele tor sâ
August 195.3
V CLIAlOV — Remorcarea trenurilor tu Ccreulc pentru introducerea de dituioarc, introducă diluzoxrc
tonaje mărite — 123 pag 3,90 tel. devin zilnic lol mal numeroase Toluv. A.*c«l lucru nu posfe I! realizabil,
I N F O R M A Ţ I E R SANDULCSCU — Plamlicarej. pnallzn organele compc-lcole In rcrolvam acestei oar<ve la orgine!« rompelcnle de x
şi calculul preţului de cosi !a colea le probleme In uraşul nostru — respectiv to zotv.i această prublernâ s'a cuibării l
Nu cu mull timp In urmă la C EC a nomii cu câştiguri au loc trimestrial. lor la C EC este in interesul tuturor po rrjl'smul Comitelui raional <)<• part'd
fost introdus sistemul depunerilor De li Pcrvin: trimestrul I at anului 1954 tra- sesorilor de Librete de economii cu câşti ral ,1 — 129 p.13 — 5.20 tei varăşul Suciu Gheorg'ie — şi sfatul popii bue «ă tragă I* răspundere pe ac©> <
A SMEtANIN F. SARICOV - Organiza Iar orc-şenese Orâşlie — nu sniuţioneizâ
brete dc economii cu câştiguri, acordân- perea urmează a sc efectua ta începutul guri şi al celor cc doresc să devină noi nesocoles ■ mnldr jusîe ale nai»»er
rea manipuîâfii mârlurilor — 166 pag - aceste cereri
du-se in acest fel depunătorilor — cu lumi Aprilie depunători, să-şi asigure incă dela înce muncii. iâr.*nd:i-i şa *e respvle
7.10 lei De mnîtă vrrme .500 familii de m;;nci,
ocazia tragerii la sorţi — sanselc de a-s* Dat fiind că, câştigurile ce se alnbuc putul trimestrului un sold mediu cât mai S STANCA
mări sumele depuse. la aceî'.c trageii depind dc voloarca su important, pentru a participa cu şanse A IVIAXSCHI — Elemente de conslcufţil lori-tjcfilari a doua blocuri — tar cj in coresp.*odenl volui
Tragerile ta sorţi a libre'.do? de eeo- melor drnuse căi s< de durata păstrării spanie la trageri. vot III 601 pag - 23,40 l«i sistentă să U sn intrnluîu *1 in locuinţele
Şi cum din drum n2--a mat rămas o bu ceasuri mai :na!n>e stătuseră elevi, tură grei Iml părea râu că s'a sfârşit u zi.
pfli-ea riu câ odată cu aceasta liebUN
oeup«le In intreaim* ds părinţi, c.are ve-
P e t e r e n , c ă u t â n d m a t e r i a l cată bună. hal să b-o spun rvlserâ mulţi Şi de peste toi mâ despart ce baciul cu bundă mlţr
5>i baciul incipu a-mt povesti
ii clciu'ă c-lmJ Ne împ»‘le:en l sîm s*
Adjunctul «colii deschizând conrtâtuîren
Îmi spuse cum a stat ascuns prin pă
duri câţiva ani la rând fugării de )ondar- sa'.u'-â in numslft corpului didactic pc pn- tăcuţi e£ eram la iniâln.re devenisei
— încotro bdcâule ? gostea si interesul pentru rodul pămăntu bet larg Merse incă vre-o câţiva pa$>. maria veche pentru că o dai de perete pe rAtl ^poi dădu cuvântul directorului Pn nişte vorbăreţi de pancâ ne cunoşteam c
— Iaci până aici la Geoagiii, cu cava iul lucrat i-jşl scurt st începu din nou un afurisit de primar care storcea satul ca Dumitru Acîsti arătă părinţilor, con lume
rostuîcli Harnic ţăran, mâ gând i eu ;i atras dt — Eu tovarăşe nu sunt chiar dc pc aici. îmi mal spuse cum ducă ce s au schimbat diţiile mmcnzte in care elevii acesiei ,şeol! lom mai făcut uci semn cu mâna
Cal C3re îmi răspunse aceste vorbe, sz această ccnstatare mâ hoLârîi z-i meep a-) sunt ceva mai dc departe, de prin mclime vremurile a luptat prin vigâumie Tatrei învaţă, condi(îi asigurate de pariiJ «1 /»u- (ereasira vagonului, apoi trenul co'
înfundă şi mal bine in bunda miţocsâ. îşi iscodi cu bsgcre de seamă. Li gândul că Am şi eu un ţine de copil aic: V vcnui alungând pe; fasnşti îmi spuse dessemo- vom Arătă rte.ssemenca scopul inatt pe după clădirea unui ocnlon, il pierdui
vâră mai adânc peste urechi căciula căr- Îmi va oferi pacte material centru un să văd cum mal merge cu cartea. nea cum după ce s'a întors acasă a pornit cere t! are şcoala horticolă, scop do a pre veJere
ni, brumăric 91 o luă la pas portret Do mult umblam ca să lucrez asâ După aceste spuse ţntre noi sz csiernu cu incă vre-o câţiva ortac» pe drumul co găti 51 de a di cadre minunata pentru Adunai Inlr'un colt de vompa i m
După ce mâ bnieresai dela un cefenst ceva Acum sc părea că ocazia inii Jlă In din nou tăcerea Era una din acele tăceri lectivei Vorbela domoalc I se despr.ndeau grîdinils bogatei nooslre pairii, cadre pri mă întorceam a -casă fncârcat «Ja evi
când am tren de îtrtoercere. mu ajlemui Ajutor Tt mâsurai deci cu priviri cupri.i- neplăcute, apăsătoare ş> siiughere cc se <ju uşurinţă, curgând cald. purtâodu-te >n cepute care să lucreze 01 aurul câmpurilor mentele u.eei zile. mâ întorceam plin
şl eu drumului. După cum &e ş’oe dela râtoore Ero un om obişnuit, ceva corn nasc adesea intre oameni care nu mai au cadrul faptelor povestite, făeându-le păr noastre n 1-jinc de gânduri -;i dc ide; o.,i
Părinţii ascultau afenţi, cu erija, fieca
halta Geoagiu şi până (n comuna cu aca)»$ înalt, spătos, cu n (aţă lată. osoasă şi cu ce-şl spune Numai zăpodo scârba ascu taş la de re cuvânt Si In ochi le )uc» înlrj.iei hu- lămurii în mintea mea tot ce v,M
nume o o distanţă destul de bunicică, aşa un ochi defect Constatările făcute mâ cam ţit sl prelung strivită de bocanci - /\m avut mult de turcă alunei, sub lot ce aurisem Ve-Jeaot rU: chipurile
că o pomii domol $t Căra grabă indesân- descurajară Cuprins dc entuziasmul înce Eram nemulţumit şi descurajat Păşeam lime el vorbind deîpie vremea când au curie a satisfacţie: şl a mulţumirii lurar culur pc c-rc i an Inrllmt. c;i «
du-ml paşii in zăpada grozsâ ce tcârţ'k sub pătorului in ale condeiului eram însetai molIur, lândălind sl mâ certam cu mine înfiinţai colectiva Tln minte cum după ce S'au înscris apel la cuvânt A vorbit io am wrbit şi pes'.e t■ -|i se ridica l j
picior Pe drum nu eram singur, odată cu după armonie $i dc aceia visam ca cel pe însumi Imi era ciudă câ nu mă pricep să am adunat prima reco’lâ au vrut si ne-o varasul Sâniianâ. a vorbit lovarâjul îler- biciului dc prin mjţune I: wiojju ^,-
mine se dăduseră jos din tren o mulţime cara-1 voi desene eu sa fio un am aşa. sparg această tăcere SÎânjenitc.arp. câ nu aprindă chiaburii Era aşa Intro noapte fa Tema d n Homorr.d, n vorbit ţi bsciul cel mai mic aminunt. nimic nu uii.irc"»
de oameni muncitori, ţărani Şi temei extraordinar, ceva nemaiîntâlnit, cu o în pot găsi mijloace accesibile prin care să fârâ lună M'am nimerit sâ fiu tocmai eu meu Tcţi au spus acelaj lucru tr.ţi zu IrisălUi'l’e Iu- In special in»! r*.m «rse
Poatc-i zi de târg la Geoagiu, mă aocoîu eu făţişare gingaşă s* cu o putere de urs, în pol afla ce gandcic oamenii, cum muncesc dc pază Poale c* n au vru* să ardă numai arăta* aceiaşi dragoste pentru regi» o ir* de- tipărită expresia it i-a lu-ii ia*. 1 cri
căutând să găsesc explicaţia Spre a mâ sfârşit ceva rar Povestind despre el mâ ei, in sfârşit să-i pol cunoaşte. Slabă să recolta ci să mâ mântuie şi pe mine câ le mccrat. peolru puteiex populară c.xre a ros.I- f.ir, drs;, cal :... -- la tovarăş, s
dumeri mai bine întrebai o bătrânică mă gândeam să încep cam asa era acest om mânţă de ziarist E limpede că nu-s bun stăteam co un spin In cehi. El dar nu aSugucat copiilor lor un viilor Icrici'. lipsit lâr.d'jl ormenllor care eu sim îndo,'.. <
runtă. îr.vâluitâ tntr'o bazma de lână un voinic c i sfârma piatra Intre degete, pentru asemenea meserie Aici trebue sâ m2m lăsat Ne am râtull strajnle Nu-t de griji au răzbit prin jcen şi inluucrei- şi n
ţii să fi comunicativ, sâ ai uşurinţa de a uşor sâ mă răpună cineva, an» pumn greu După ce discuţiile s'au Icrminnt. p2rm i.icîlă-ne aici. tuâm pieptiş viaţa, nkm
groasă, pe care o ajunsei mal degrabă avea o ta(ă rumenă brumată da o mustă
pătrunde in sufletul omului. Un mare $i ca penlru r> confirmare irru arăţi dc au trecut cu d'rlginţlî la clase, ca aîl- rogfuielilor. că vorbi ceiri penii 1 00
— La târg mătuşă, la târg ? cioară de corb $i luminată de doi ochi se
— Nu maică, alic Lrcbun Am un nepot nini ca cerul unei zile de primăvară etc-, clasic dc-al nostru spunea despre scriitori sub bundă un pumn solid, bulucănos. Vezi tel să poată (i dlîOUtalâ {1 analizată situa (acer.» .1
aici la şcolde astea dc horticulturâ şi am căr Fără îndoială că de rândul âsia lu că «1 suni „spionii sufletelor omcneşii" tovarăşe. în răfuiala aceia mi-am pierdut ţia tierârui elev In parte. S!m|eam câ »n»-e necaz fiindcă nu
N'aveam eu stofă pentru a$a ceva oehiu) — Al meu. spuse nânntzle elevului Si-
fost chemată să ne sfătuim cu direcţiunea crurile nu se potriveau. C e fel de portret desena Ce chiu expresiv, ce tablou re
Zicând aşa se Îndreptă de spinare de par Să fac unui om cc nici măcar mustaţă nu Am mers aşa toţi trei o bună bucali Aşa dar asta era cauza meilru din anul I. e czm njş nes se în ar putea ieşi dm figura acestui făriii
că ar f> vrut si adauge — vezi dumneata avea dar mi-!c (aţă rumenă. $1 apoi ches dc timp. baciul ceva mai înainte păşind Îmi povesti apoi mai departe cum azi deamnă greu la vorbă .şl Ir» sens se poale desena. îm ! la»-
lung $l apăsat, cu Imediat după el înfun cproape lot satul e In colectivă şl îmi Tovarăşul Clsmaju, diriginte. îl llm«-
acum şi de vorba mea &e ţine saama Nu* tia cu ochiul defect Nu ! Hotârît că nu sc SOc-Olcaka GurSi spunea c i s;r ;torul d<
dai In reverul paltonului, iar in dreap'.a mai spuse că el ii deputatul lor 11 sourând'i-i că acum fiul său nu mai v
spuse inso acest lucru o (mu doar să mă putea, trebuia să caut un altul. Părăsim! nzazâ in cu» mic Li iaci» d:« :\ *.»'
informeze deci intenţia cu portreluJ. căutat lotuşi să mătuşa cu basmaua înfăşurată peste gură — Mai am un prunc, spuse el vorbind timid, câ S'a obişnuit eu v.aţa de colectiv ca au fin- por'retul acestui om. să-l d«
şi a devemt îndrăzneţ, iar la lecţii răs
— Şi âşLialalţt tot acolo se duc leg cuvânt şl pentru a crea bazele unei şi mâinile vârtte sub desagii vărgaţi. despre copn. Ma-i mai marc, acum II prin punde cu cum nez In cuv!r»fe. apoi aş începe cam a:
Dela o vreme încercai dm nou să leg
Uniunea Sove'icâ, vrea să sc faci Inginer
Vas&zjcă aşa stăteau lucrurile. discut'l o fr.cepui cu veşmeo. banala şi vorbă Pc ăsta l-am dat aici. Il place pomâritul Aşa s'tni desfăşurat discuţiile îs fiecar.' Jn om ru suflPt de stânca cp nu .« ,i
— Ei atunci facem drum împreuna, ti stereotipa formulare ; când au bălul fur! un»le...! Bine
— Da la ochi ce-ai păţit ?,.. Vezi dumneata fiecare spre cc deprindere clasă în parte Pârin|ii au putut cunoaşte
spun ea — Altfel dumneata ce mai faci?— chestia cu... o umbră de mustaţă şi <
Această întrebare mărturisesc câ am II îndeamnă Inima Cuvintele dm urmă îndeaproape modul cum muncesc fiii lor
— Asa ? Şi dumneata tot acolo!?.. Omul se răsuci către mine s> ochiul să senini ca o zi d? primăvară cum r.'irr.'
pus-o fără ca nici chiar eu să mă aştept mi Ic spuse ca o justificare primind astfel posibilitalea dc a interveni Lu arest gând mâ incerta un zzmtvl.
tn curând ajunserăm $1 P« baciul c u nătos mâ învălui într'o privire oarecum Plânuisem să-l întreb alte lucruri, dc pilde, De după un cot dc de2t inccpură «5 acolo unde c nevoie
bundă miloasă si căciulă cârnâ cu care Ironică Ba chiar sl baba ml se păru o dacă mai arc copn. ori daci şi prin răsară primele casc Nici nu băgasem dc Consfătuirea s'a terminat pnntr o masă înseamnă sâ nu Şli privt când Ireci [
Intrasem în vorbă m ji la început. fşi duce o mână ta gură ca pentru a-Şi viată? Cmc sîi© pe lângă c.îfc teme vi
locurile de unde vine e vremsa tot ca pc scamă cum am ajuns prietenească la nane discuţiile intre profe
— Sirajmc ger. tăcu el când văzu că stăpâni un zâmbet .-naşe am moi (recul fârâ să le vid,
la no»? lată insă că asa din senin mâ tre ■i* sori şi pîrtrtlt au continuat sudând toi
am ajuns în dreptul Iul — Ei las. ce parcă dumneata nu vezi ce zu că—t întreb cu totul altceva Gândindu- Scoela medie lebmcâ de horticultura din mai mult legătura muncii s» a Interesului nlnd du;)â ara.nc.i:i imagicare si chi„
— Li. ci dnar de aceia i un/3, se ames fac Mă duc $i eu pe drumul ăsta câ doar mă mai apoi cc m'a determinai să tac a Gczaglu era in această zi mal gătită. ş| comun. Icgăturu dormiţi aprinse dc a d:' de frumuseţi ingolice? Dc rândul ac,
tecă r.iutuşa nelăsâodj-mi răgaz dc răs no-i fi tăind lemne acaia când sunt aici ! ceasîâ chestiune am ajuns sâ cred că tor mei împodobită ca al‘ă dală Ircă dela patriei oameni de nădejde care S.ă duci» insă inccpui si descopăr mare:© ad?
puns cA nu in IrâsilL-riJc fizice constau mc-ri*
încurcai şl ruşinat in acelaş timp da mai încurcătura nepotrivirii tizicc dirrtrc poarlî directorul Pnca Dumilru cât 51 di mai departe lupla pentru Murirea noii unul om. ci ir» cehtâţiJe sate, in lâria
— Apoi las să fie că şl zăpadă este. şi neglijenţa cu care mi-am ales introducerea trăsăturile acestui om şi forma pe care cu rectorul adjunct Cismâţu urară părinţilor v:e(i raclerului zău, în bogiţia faptelor de s
încântat parcă da această constatare bi- eăulai s* mă corc-clez a-$l fi dorit i'o aibă ceplilor bun sosii şi ii conduseră tr» 531,-» + mâ a viejii sale Acessîâ romana ins-â.
elul urmă. . — D: f:.pl am vrut să te m'.reb dc — Apoi tovarăşe, grăi baciul de lângă unde urma s-ă sc ţmj consfătuirea. Chiar De baciul meu m'am despărţit in g-arâ (el ca şi me'-îi’otc prc|iojse se găst-#l
— GrjuJ e acoperit bine. nu-l mai pasă unde eşti ? mine tărft si se arate surprins dc o în din primele clin® sc stabili o atmosferă Trenul lui venea numai peste o jumătate adâncimi sl oe.nl ru ra s o poţi g5si ti el
In rostirea acestor vorbe străbătu toată — Aşa da acum mai vii dc zeasă tăcu trebare atât de nepotrivită, asta-i n po degarati. plăcută. de oru Când i-am strâns mâna grea. bolo si ştii sâ sapt.
marca lui gnjâ pcnîrj ogor. toată dra baciul ;i faţa 1 sc desIno înîr'un zim- veste lungă Dar ccm toî n'avcm cc Iaca In curând bâncîle tn care cu câteva vănoasă. m a încercat un sentiment da ne- V D.vN