Page 31 - 1954-01
P. 31

Mr 7                                                                  DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                   F'iif). 3
             SiraSursîe popjitsrs a sari                 de  a  sprijsRÎ        Jeaprea^e              CĂRŢI NOI                        ' Activitatea sportivă — o preocupare

                    gospedăresia                    şa mfovăra:                                       Lucrări de critică literară         a Ccmitetaiui raional de pariid brad
              In  mârca.j  operă  de  transformare  îo-   Atitucin:  1  c!e  subapreciere  a  ajutorului   pa   baza   lucrării   pământului   in   mod   AlIHAI  BENIUC  -  Despre  poezie  -  Cdi   Hol d ti re.1 Biroului Politic at CC al  şi  iepjrare.1  nuieria'.eke  şi  ech  pirr.tnlA’or
             ctaLstă  a  agriculturii,  udicâ  fco.-ifîa  nu*   ce  trebue  dat  in  permaninşă  gospodăriilor   .ş.iinţiflc"  o  producţie  de  1400  kg  grâu   tura de Stal pentru lileralu:! şl artă —  P  M  R  asupra  problemei  stimulăm  şi  de/,   sportive
             mărului  lie  gcvjodâru  colaclive  şi  Ir.îo-   colective  ţi  întovărăşirilor  agricole  de   id  ha.,  cu  toate  că  colectivljlli  au  strâns   160 pag — 2.46 lei.  voltârii  continue  a  culturii  luice  şi  a   Pentru  popularizarea  sportului  Şi  anat'*'
             vi/Lşin   agricole   piecum   $■   întărirea   către  sfaturile  populare  comuna'c.  a  por­  in  vara  anului  trecut  in  medie  1900  kg   Ov  S  CROHMALMCEAMJ  -  Cronici  Şl   sportului,  trasează  organizaţiilor  dc  partid   rea  In  pravtKarea  Iu.  a  câl  mai  mzri  m»-
            eco.nomîco-orsaziisaioncâ  a  caJor  existen­  ni'.  chiar  dela  tovarăşul  Dan  Il  e.  care  a   -râu  la  ha.,  la  porumb  au  prevăzut  1300   articole  —  Editura  de  Stat  pentru  li'.c-   şi  mombrilor  de  partid  sare  na  de  a  spnji.il   de  oameni  ai  muncii.  »c  vor  oonlteLonii
             te  siaiur.lor  populare  le  revin  sar;im   trecui  de  nenumărate  ori  pe  la  staturile   kg  ta  ha.,  deşi  colectiviştii  au  cules  2300   ralurâ şi artă — 304 pag — â.âfl tei  sistematic  şi  cu  laală  pufe.ira  cultura  li   două  piinuur.  C  M  A.  sc  vor  orrenaia  doun
             deosebit  ce  incîinnate    rcpulane  comunale  si  nu  sa  Interesat  In   ks  porumb-boabe  la  ba  Acelaş  lucru  s'a   CEZAR  PETRESCU  -  Despre  sens  Şt   zică  şl  spartul,  dc  a  lua  măsuri  pentru  in   coiţuri  sp'rtive  Şi  vor  consriui  vercu'i
              Trcbu?  spus  îmi  câ  in  regiunea  noas­  mod  ipermcnent  de  felul  cum  gcnpodărillr   petrecut  $1  la  gospodăria  agricolă  colec­  scriitori  —  editura  dc  Sl  at  pentru  li­  tsnrea  conducerii  organizaţiilor  spomve,  Jz   sportive la liccare unitatcv
            tră.  mc»  dămue  acea  părete  greşită  a   colective  ji  întovărăşirile  primesc  ajuto­  tivă  dm  Bretea  Murcjană  Birou)  Comi­  teratură Şi artă — 272 pag — 4.60 lei  a  munci  pentru  eliminarea  lipsurilor  ce  <u-   Se vor acllvizj msiructorii sportivi ex s-
            unor  sfaturi  populare,  că  gospoJărillc  co­  rul acestora  tetului  raional  dc  partid  liia  cunoscând    mjmleslA  In  activitatea  soortiva.  cât  şi   tenii şi se va trece la reorganizare., *r»
            lective  si  inlovărăjlrile  agricole  odată   Câte  rsîtcîbate  bune  ar  avea  colaborarea   această  situaţie  a  obligat  connteluJ  exe­  Volume de versuri  pentru  lichidarea  tendinţei  de  subaprrcie.-»   Ui lor ue voiai, bosrhcl, popice, lir Şi aL'o-
            constituite  sa  vor  dezvolta  dela  une.  sau         cutiv  al  sfatului  popular  raional  să  mo­          cu  care  uncie  organizaţii  de  part  d  Şl   tism.
                                         tovărăşeasca  dintre  sfaturile  pc-pu^arc  şi         AtIHAI  BENIUC  —  O  seamă  dc  pocire  -
            că  datoria  d:  a  le  sprijini  si  ajuta  re­  formele noi alo agriculturii socialiste Astfel.   dific®  ac®3l2  planuri  birocratice,  să  Ic   membri  dc  p.ulid  au  privii  şi  tratei  pre   Luând cuvântul la închiderea, şed nlei. Iov.
             vine  doar  sec(iiJor  agricole  ale  sfaturilor   goopodâriJie  colective  ar  simţi  rpnjmu)   întocmească  aşa  cum  se  cuvine  sl  să  ia   Editura  de  Stat  penlru  l.tc/atutâ  şl   blema culturii lince şt 3 sportului  Ardeleana  loa.i.  prnnsecretar  al  Comiteiuiui
             populare  raionale  Numai  aşa  se  explică            măsuri  concrete  pentru  sprijinirea  mut-   artă — I7u pag — fl lei.  Mergând  pe  linia  trasată  de  Hoiărîre  şi   raional  de  part  d,  »  arăial  impcelanţa  pe
                                        multilateral  al  sfaturilor  populare  in  eee?-
            <!aptul  de  ce  in  raionul  Orăştie,  in  afară        tdatoralâ  a  gospodăriilor  colective  sl  a   CICERONE  TEODORESCU  -  Un  cântec   penlru  a  se  ichila  cu  cinste  dc  sarcimii-   vare  o  are  cullura  lînco  şi  spcrtul  ca  parte
                                        ce  priveşte  buna  aprovmonarc  cu  mate
            de  ajutorul  dat  de  secţii  agricolă  raio­  riale  de  construcţii,  lemn  de  foc.  ingră   întovărăşirilor din raion.  din  uita  noastră  —  Editura  pentru  II   cr  i  revin.  Comitelui  raional  de  partid  Brut   Inlp.granlâ  a  educaţiei  comunirle.  ccrân.l
            nală  ţi  de  puţinul  ajutor  dai  de  sfatul   şămlnle,  etc  Ţinând  o  străresâ  Izgitură   Comitetele  raionale  de  parud  au  da­  teratură şi artă — 264 pag — 7 lei  a  organizat  o  şedinţa  de  onaluă  a  munci*   celor  prtztn(i  sâ  depună  loste  etorluriîe
            popular  al  ccmunei  Gcoagtu,  restul  sfa­            toria  să  îndrume  din  punct  de  vedere  po­  DEMOSTENIE  BOTEZ  -  Floarea  Soa   depuse  dc  cel  inai  mare  colecliv  sperii»   pentru  rtspcctarca  şi  traducerea  In  lapl  a
                                        cu  gospodăriile  colectiv®,  sfaturile  popu­
            turilor  populare  comunale  ou  fost  a-   lare  comunale  le-ar  putea  îndruma  sâ-si   litic  sfaturile  populare  raionale,  sa  Ic   reîui  —  fdilura  de  Stat  pentru  lileri   din raion „Metalul” — Brad  hotârlrii adoptate
            proapo  străini  de  ceeacc  s®  întâmplă  în   dezvolte  ramurile  anexe  Prin  (inerta  do   controleze  efectiv  activitatea,  să  dea  aju­  tură şi arfă — 100 pag — i lei.  Această şedinţă, a scos la iveală o   Rezultatele  şedinţei  n‘au  întârzii!  să  so
            gcîpoââriile  colective  $1  în  întovărăşirile   conforinţe  de  către  invăţătorll  din  sate   tor  concret  prin  instructorii  trimişi  îos   AVAR  CEL  BRESLAŞU  —  Căntec  de  lea­  rie de lipsuri car© Irâneoză aclivi'.aleo 00   «rate  Numai  cu  o  săptămâni  mai  târzia
            ce  le  eu  in  rar.a  lor                              in  organizaţiile  de  ba2ă  săteşti,  pentru           Icchvului                   cu  îndreptăţită  mănurie  colectivul  sportiv
                                        bngcdie/n  $1  frur.'faşi:  dm  agricultură,  ţă­         găn  al  Doncăi  —  Editura  Tineretului  --
              Sccţ.a  agricolă  raională  spnjinâ  con­  ranii  muncitori  I51  vor  tnsusi  meşie-ogul   ca  acestea  si  îndrume  eu  răbdare  pe  pre­  52 pag - ?,$0 lei  In  anul  Irccul.  colectivul  sportiv  „Meta­  „Metalul”  Brad.  a  putut  sâ  raporteze  parti­
            cret  gospodăriile  colective  pi  întovărăşi­  măririi  rodnicişi  pământului,  prin  exem­  şedinţii  şl  secretaru  sfaturilor  populare   AWRON  R  PARASCHIVESCU  -  Laude  -   lul”  Brad  a  existat  numai  tn  scrip'e.  da   dului •
            rile  dm  raion.  Fapîole  dovedesc  e/S  pri-   plele  date  din  experienţa  gospodăriilor   comunale,  fără  Insă'  a  face  munca  ce   Editura de Stat pentru liSeralurJ şi artă  lorită  muncii  de  supralaţâ.  birocratice,  dusă   —  Ccocui  epcrilv  .  Metalul”  '  Brad
            tosir.ia  că  gccpodâride  colective  91  inito-        cst9  atr-.bultâ  comitetelor  executive  co­           de consiliul colectivului care. In difer 1 Ic ra   a  amertajjl  prin  muncă  voluntară  un  o.»
                                        colective  Ir  un  ţaţe  A$a  se  va  ajung®  ne­        —  160 pag — 10 lei
            vâcâsir.le  Simt  sprijinul  şi  asistenta  agro­  greşit  ca  gospodăriile  colective  şi  Înto­  mun ade      poarte  dădea  realizări  inexistente  ps  te­  tinoar  iar  al  dculea  «  In  curs  de  termi­
            tehnică  ce  II  se  acordă  de  către  lehnt-   vărăşirile'agricole   să   devină   adevărate   Trebue  lichidată  cu  desăvârşire  acea   VERONICA PORUMBACU - Pr.elcnil md  ren  Aşa  s»  ajuns  ca  pe  hirtle  să  erisî©   nare ;
            cicnu  agronomi  ai  raionului  Secţia  agri­           practică  dăunătoare  a  unor  activişti  ra­  —  Editura  de  Stat  pentru  lll<vaturâ  *;l   —  Sau Casat dujâ pârtii de schi;
                                        centre  de  atragere  a  ţărănimii  munc  •                                         Un  colectiv  puternic,  ca  secţii,  cercuri,  par
            colă  raională  condusă  dc  tovarăşul  ln-             ional  I  de  parlld,  care  so  substltue  ds   artă — 124 pag 5 lei.  lălori ai  ins : gr«ei G M.A . «Ic . Iar In reali   —  S‘a revizuit mventarul sportiv Iar cit
                                        toane, ps calea belţc^u-ui şi fericirii
            f/.nor  Mr.ncjhîvici  Enianoil  a  organizat   Atât  timp  insă  cât  mai  dăinue  lipsuri   multe  ort  comitetelor  executive  aJe  sfatu­  MIHNEA  GHEORGHIU  -  Intimptân  In   late  sâ  nu  8»bă  nici  măcar  membri  Dea-   driccl e în cina de teparzţk;
            !t  curturi  ag-v-icotehnice.  s'a  îngrijii  dc   c i  acele  manJcsfato  dc  uncie  comitete   rilor  populare,  scutindu-le  de  răspunde­  marea  şcoală  —  Editura  do  Stat  pentru   scmoniM  au  existai  u.icle  nereguli  şi  In  ad   —  S’a început repararea autobusului
            ÎTclcnzarca  unul  însemnot  număr  de  bri­  executive  cum  ar  (■  spre  exemplu  cel   rea  in  rezolvarea  sarcinilor,  sarcini  ce   literatură Şi ârtă — 60 pag — 3 lei  ministrarea  materialelor  şi  londurilor  La   Şi  colelnlto  rzloane  do  partid  din  re­
            gadieri  do  câmp.  îoo'.ehnicicnl  Si  legu­  ol  raionului  llia.  care  a  neglijat  pur  şi   cad tn competenta lor  A  I  ANDRITOIU  —  In  ţara  molilor  se   sccaslă  situaţie  sa  ajups  ş'  In  urma  lipsei   giunea  Huned'-ara.  conlinuănd  acţiunea  ra­
            micoli. socotitori. ele.    simplu  gospodăriile  colective  $i  întovără­  fată  două  procedee  diferite  do  muncă   face  ziuă  —  Editura  de  Stal  pentru  li­  de  interes  pentru  sport  a  mnllor  conducă   ionului  Brad.  trebue  sâ  ajute  mult  munca'
              La  cele  trei  consfătuiri  ţinute  cu  sco-   şirile,  prin  ace-s  că  a  permis  ca  tehnicie­  a  activiştilor  de  partid  dala  raionul  )l!a   teratură şl artă — 120 pag — 4,50 I*:.  tori de uniiâţi. coimiete sindicale, cât şi din   de  cultura  fizică  si  sport.  Organizaţii  spor­
            P  J  de  a  lămuri  maselor  problemele  agri­  nii  agronomi  să  lucreze  prost,  neeontro-   Tovarăşii  Roşu  loan.  Munteinu  Liviu  51   HORVATH I Al RE — Versuri alese — Edi   carrza lipsei dc control din partea C C F S -   tive  la  caro  munca  nu  itwgo  asa  cum  t/e-
            culturii  noi.  a  pomlcriUtrii  si  zootehnie»   landu-lc  activitatea  şi  nctrăgând  pe  r.l-   aiţJ  Instructori  raionali  de  partid,  merg   tura dc Stat pentru hler.iluri şi arU -  ului.  bue  sunt  de«lula  Amntun  C  C  F  S.  lila  şt
            dc  lărgi  colectivişti  si  întovărăşiţi  au   men.i  la  răspundere,  e  del  •  si.'.e  inţe’ci   pe  teren,  iau  lejâîurâ  cu  birourile  orga­  —  120 pas — 5 lei  In  darea  dc  seamă  prcicnlată  de  cons!   unde  deşi  munca  merge  slab.  trj  s'a
            fost  Invita*!  $i  ţărani  muncitori  cu  z z s -   că  rezultatele  nu  vor  fi  bune  Tovarăşul   nizaţiilor  de  bată  săteşti,  le  dau  ajutor   Lui  colectivului  rât  şl  tn  ce.i  prezentată   cwut  ajutorul  şi  nicî  oomltetul  raional
            poăârii mici si miiloclt.   Bucium  Constantin,  şalul  secţiei  agricole   să  so  orienteze  în  munca,  pentru  'ca  la   Iii Editura dc Slat pentru literatură   de  co.isiliul  sindical  Intcrtalonar  ,.Me-   de  parlld  rt‘»  îndrumat  munca  lori  Doa&e»
             Producţia  mane  obţinută  la  ha  de  către   raionale  nu  a  Îndrumat  şi  controlat  leh   rândul  lor  acestea  să  ajute  pe  preşedinţii   ştiinţifică  la.!ur   (asjpra   IcIj'ui   cum   a   spri|inil   mertl colectivele «.porllve ..Locoroollva” SU
            gospodăriile  colective  si  irjtovâririnle  a-   nicienil  agricol:  nu  se  poartă  tovărăşeşte   şi  secrrtarjl  comitetelor  exzcullve  ale   sindicalul  munca  sportivă)  sau  arăljt  eti­  meria,  „Consluctoiul"  Hunedoara.  „FlacJra'*
            Gricole,  pnn  aplicarea  noilor  melode  dc   Cu ei. folosind melcde neprincipiale.  sfaturilor  populare  jâ-şl  întocmească  pla­  Al  t  RUBINSTEIN  -  ŞUÎnţa  şl  Tehnica   lic  si  autocritic  lipsurile  şi  greutăţile  tn-   Orâşlre.  care  se  ocupă  numai  de  loibal  ne-
            lucrare  a  pământului,  a  făcut  ca  tot  mai   CursunJe  agro-zontehnice  dela  gespodu-   nuri  bune  dc  muncă,  planuri  concrete,   burgheză  In  sîujba  imperialismului  ame­  lămpin.ite  in  muncă,  prupunJndu  so  maşini   având aproape nicio preocupare pentru cele­
            mulţi  ţărani  muncitori  să-şi  îndrepte  aten­  x  iile  colective  si  'întovărăşirile  agrlclc   realizabile.  rican — 452 pag — 14.35 lei  pentru remedierea lor  lalte  discipline  sportive  sau  penlru  com­
            ţia  spre  sectorul  socialist  al  agriculturii   funcţionează  prost,  iar  la  întovărăşirea   Nu  La  fel  a  procedat  tovarăşul  Popovici   V   S  CRUJCOV  —  Ideile  Socia.1  politice   La discuţii, cei preren|t au făcut o serie   plexul  G  M  A  Apoi  „Metalul”  Câlan.  caro
            Faptul  că  numai  la  gospodăria  colectiva   din  comuna  Cura-sada  nu  sa  predst  nici   Eugen,   şeful   secţiei   cconomico-agrare   şl  filozoticc  ale  lui  N  A  Dobrnlibov  •—   de preţioase propuneri pentru trrbunâ>â|l   manifestă  o  loială  pusivltale  şl  nepăstaro
            din  comuna  Sihol  L«:\rn;l  miînriicri  indi­  o  lecţie  deoarece  tovarăşul  Tcaciue  Mihel   deîa  raionul  da  partid  Iha,  care  a  che­  44 pag — 1.19 lei  rea muncii  ţaţă de eclivita‘e.1 compefiţionxla
            viduali  au  venit  să  schimbe  5030  kg  grâu   tehnician   agronom   cane   răspunde   dc   mat  la  el  conducerea  SMT,  obligând-o   P  I  PITAIEVSCHf  -  Planificarea  eco­  Pe  boza  propunerilor  lăcnte  s'a  adoptat   Comilelek  ra  onale  de  partid,  comiletetei
            dc  sămânţă,  că  ţăranii  muncitori  k  orien­  arest  curs.  nu  a  venit  deşi  ţâranu  Into-   să  ia  măsuri  cu  privire  la  aprovizionarea   nomiei raionului — 424 pag. — 10.52 Ici  o  holă.-îre  care  prevede  măsuri  co.ir.relc   de  partid  din  Int/eptmde/i  precum  Sl  o«.<
            tează  din  ce  în  ce  mai  mult  In  muncile   vărls:(i  s'au  adunat  de  mai  multe  ori   cu  carburanţi,  aliment®,  a  brigăzii  de  trac-   P  f  PITAIEVSCHf  -  Deputatul  sovietic   repartizate pe instihjtli şi oameni.  gzrzizaliile  de  bază  Irtbue  sâ  analizeze  pe­
            agricole  după  exmplul  gospodăriilor  co­  Asa  stau  lucrurile  cu  privire  li  cursuri   tcrfytl  ce  se  afla  pe  teren,  ele.,  sarcină  ce
                                                                                                 «lujiior  al  poporului  —  ediţia  II  a  —  72   Holărirvza prevede pr nltc a-le e:  riodic  munca  CC  FS-urilor,  a  coîeetivzeloT
            lective  si  al  Intovârăs  rilor  fruntaşe.  <la-   şi  la  întovărăşirile  din  şalele  Lesntc.  Fi-   aparţinea  comitetului  executiv  at  sfatului
                                                                                                 pag — 0.95 !el              Terenul de fotbal al coiec'.ivului tiind mic   sportive.  3  cercurilor  sportive  şi  ©  secţiilor
            no«5  că  ţărănimea  noastră  muncitoare   llmon  Sârbu,  Pojoga.  e'.c.,  fiindcă  cel  1n-   popular  In  mod  neprincipial  au  procedat   O  A  SAtlDT  —  Cum  se  dezvoltă  tm   Sl  ncavănd  a'tc  instalaţii,  se  va  mări.  co-.-   pe  ramură  de  sport,  sprijinind  munca  lor
            înclină  spre  noile  forme  -îc  agriculturii   sărcmjţi  cu  tmeren  Ier.  cum  ar  ti  tova­  Şi  instructorii  raionali  Pltlnci  Dumitru,   brionul — 250 paj — 9.21 lei  stiuindu  se  ţi  n  pistă  de  atletism,  o  pistă   şl  luând  măsun  onerslive  acolo  unde  munca
                                                                    Mihut  loan  şi  Zaharic  loan,  care  fund             cu  obsUcole  G  ât  A  gradul  I  şi  una  gT"
             Dar  aceasta  nu  este  deajuns  Pasivita­  răşii  Păsculeţ  Damasrhin,  Tudor  Choor-                                                      merge  slab.  penirucS:  „Cullura  llzkâ  tre-
                                                                    trimişi  pe  teren  au  strâns  salariaţii  sfa­  O  f  GLAZOVA  -  Intoxicaţiile  -  IIC
            tea  dc  care  au  dai  dovadă  până  acum   ghe  şi  alţii  nu  sunt  traşi  ds  nJmenl  la   turilor  populare  comunale,  le-au  făcut   pag — 4.74 lei.  dai  II  Dcasement  se  va  construi  un  ba­  bue  si  alrâlu.ască  o  parte  inseparabilă  »
                                                                                                                            zin  dc  tnol.  o  popvâric.  un  Icicn  de  volei
            unele  sfaturi  populare,  In  sprijinirea  con­  răspundere  penîrucă  Îngteunea2ă  cursu­  ,  instructaje''  şi  lc-a  împărţit  „sarcini"  în   şi umil dc baschet  educaţiei  şi  instrucţiunii  generat©  politicw
                                                                                                       Irt Editura Căilor Ferate                         şi  eullurale,  a  luptei  perJru  s’nâlatea  mi-
            cretă  a  gospodăriilor  colective  91  a  înto­  rile  dllarlle  probleme  Aceşti  instructori  nu               Penlru  buna  desfăşurare  a  activităţii   setor  s'  trebue  sâ  fie  cuprinsă  fn  plar.ul
            vărăşirilor.  şi  în  atragerea  ţăranilor  mun­  Pentru  a  IlusVria  birocratismul  de  care   au  dat  nici  o  atenţie  organizaţiilor  de   N  CIOBAX'U  —  Penlru  sporirea  lncârcâ/lt   sportive  de  iarna,  se  vor  amenaja  două  pi   general  de  activitate  al  organizaţiilor  co­
                                                                    bază  săteşti,  cu  care  trebuiau  să  mun­
            citori  la  formarea  de  noi  gospodării  agri­  a  dat  dovadă  comitetul  executiv  al  sfa­  vagoanelor  de  m.irlâ  —  29  pag  —  1,20   tinunce.  două  pă:t ; i  dc  schi  (dc  5  şt  |h   respunzătoare obşleşli şi de Sla;...”,
                                                                    cească  şi  care  au  datoria  să  îndrume  şl   In     km) şi se va Irecc unediot Io verificarea     C GRIVEt
            cole  colective  51  întovărăşiri,  trebue  să   tului  popular  raional  liza.  este  suficient
                                                                    să  controleze  activitatea  comuniştilor  din   V   ALBRECHT  —  Asigurarea  câu  contra
            I  se  pună  capăt  Este  dc  condamnot  afir­  următprul  exemplu  :  Planurile  de  produc­
                                                                    aparatul dc stat din comună.  lugifii — 55 pag. — 2.55 In.
            maţia  făcută  dc  către  fostul  secretar  al   ţie  ale  gospodăriilor  colective  pc  anul   Cartea  ceferistului  Nr.  10  —  Din  e.xperi   C e r i n ţ e  n e r e z o l v  a  1e
                                                                     Comitetele  raionale  de  partid  au  sar­
            sfatului  popular  comunal  Vinerea,  care   1934  au  fost  întocnutr  dc  către  tehnicienii   enţa cnnslruelMor celermfe —   57 pag  In  oraşul  Orâşlie.  in  anul  19:2  a  losl   lor  diluzoare  In  zcoiaşi  «iluaţie  se  gS
                                                                    cina  să  Instruiască  temeinic  pc  instructo­
            susţlnoa  că  gospodăria  colectiva  trpbue   6ec|lei  agricole  raionale,  fără  a  ie  ţine   1.70 lei        pusă in funcţiune o staţie de radio!Icare.  sase  şi  locuitorii  4c  pe  sbad.i  Eroilor  ca.
                                                                    rii  lor,  să  Ic  ceară  socoteala  de  telul  cum
            ajutată  sl  îndrumată  numai  de  către  s?c   seama  de  posibilităţile  reale  ale  gospo­  N  COVRIJCHINI  -  Conlrolul  lehnlc  *.!   Prin   mlroduccrei   dîfuzoarrtni.   oamenii   Guslm  Măria,  Luchmi  Ad<,!hert.  Muteşan
                                                                    muncesc,  să  tragă  in  mod  exemplar  la              muncii   Jîn   omşuI   nostru   nu   posibililate.i   Augustm  şi  alţii,  câ'ora  n>cI  până  »sl.îzi
            ţia  agricolă  raiondă  ji  că  comitetul  exe­  dăriilor  coteclive,  adică  aşa  cum  au  fost   consumului de combustibil <* locomotive
                                                                    răspundere  pe  cel  care  aplică  metode  do   —  74 paj — 2.20 lei  zilnic  să  ia  cunoştinţă  despre  succesele   nu  li  s  a  introdus  o  fuzoari*  <leşi  eerr»i|e
            cutiv  al  sfatului  popular  comunal  nu  tre-   întocmite  acum  un  an  De  pildă,  la  gos­                 obţinute  je  poporul  nostru  fn  bătălia  pc:i   lor Minf de mull inn«nl«lc
                                                                    muncă  străine  partidului  şi  guvernului   N  ClOQA.VU  —  Planilicarcn  operativă  ri
            buc  sâ-$i  „bată  cr.pul"  31  cu  gospndâila   podăria  colectivă  „Drumul  lui  I-omn’*  din                 •ru  traducerea  in  viaţă  »  prevederilor  p!c
                                                                    nostru democrat-popul ar      lupta impolnva transporturilor rcraţinnale              In «ad.ir Insa suni demc'Sunle la
            colectivă.                  llia, s’a prevăzut tn pian să se obţină       1 DIACO.YU  —  IOO pag — 3 iei        narei  larg  te  a  CC  al  PM.R  dm  I9-20   de urni şi alţii ca tn locuinţele tor sâ
                                                                                                                            August 195.3
                                                                                                V   CLIAlOV  —  Remorcarea  trenurilor  tu   Ccreulc  pentru  introducerea  de  dituioarc,   introducă diluzoxrc
                                                                                                  tonaje mărite — 123 pag 3,90 tel.  devin  zilnic  lol  mal  numeroase  Toluv.   A.*c«l lucru nu posfe I! realizabil,
                                    I N F O R M A Ţ I               E                           R  SANDULCSCU  —  Plamlicarej.  pnallzn   organele  compc-lcole  In  rcrolvam  acestei   oar<ve la orgine!« rompelcnle de x
                                                                                                  şi calculul preţului de cosi !a colea le  probleme  In  uraşul  nostru  —  respectiv  to   zotv.i această prublernâ s'a cuibării l
              Nu  cu  mull  timp  In  urmă  la  C  EC  a   nomii  cu  câştiguri  au  loc  trimestrial.   lor  la  C  EC  este  in  interesul  tuturor  po­  rrjl'smul Comitelui raional <)<• part'd
            fost  introdus  sistemul  depunerilor  De  li­  Pcrvin:  trimestrul  I  at  anului  1954  tra-   sesorilor  de  Librete  de  economii  cu  câşti­  ral ,1 — 129 p.13 — 5.20 tei  varăşul  Suciu  Gheorg'ie  —  şi  sfatul  popii   bue «ă tragă I* răspundere pe ac©> <
                                                                                                A  SMEtANIN  F.  SARICOV  -  Organiza   Iar  orc-şenese  Orâşlie  —  nu  sniuţioneizâ
            brete  dc  economii  cu  câştiguri,  acordân-   perea  urmează  a  sc  efectua  ta  începutul   guri  şi  al  celor  cc  doresc  să  devină  noi   nesocoles ■ mnldr jusîe   ale nai»»er
                                                                                                  rea  manipuîâfii  mârlurilor  —  166  pag  -   aceste cereri
            du-se  in  acest  fel  depunătorilor  —  cu   lumi Aprilie  depunători,  să-şi  asigure  incă  dela  înce­                                   muncii. iâr.*nd:i-i şa *e respvle
                                                                                                  7.10 lei                    De  mnîtă  vrrme  .500  familii  de  m;;nci,
            ocazia  tragerii  la  sorţi  —  sanselc  de  a-s*   Dat  fiind  că,  câştigurile  ce  se  alnbuc   putul  trimestrului  un  sold  mediu  cât  mai            S STANCA
            mări sumele depuse.         la  aceî'.c  trageii  depind  dc  voloarca  su­  important,  pentru  a  participa  cu  şanse   A  IVIAXSCHI  —  Elemente  de  conslcufţil   lori-tjcfilari  a  doua  blocuri  —  tar  cj  in­  coresp.*odenl volui
              Tragerile ta sorţi a libre'.do? de eeo-  melor drnuse căi s< de durata păstrării  spanie la trageri.  vot III 601 pag - 23,40 l«i  sistentă să U sn intrnluîu *1 in locuinţele
                                                                                                Şi  cum  din  drum  n2--a  mat  rămas  o  bu­  ceasuri  mai  :na!n>e  stătuseră  elevi,  tură   grei  Iml  părea  râu  că  s'a  sfârşit  u  zi.
                                                                                                                                                         pfli-ea  riu  câ  odată  cu  aceasta  liebUN
                                                                                                                            oeup«le  In  intreaim*  ds  părinţi,  c.are  ve-
                  P e              t e r e n , c ă u t â n d m a t e r i a l                    cată bună. hal să b-o spun  rvlserâ mulţi Şi de peste toi  mâ  despart  ce  baciul  cu  bundă  mlţr
                                                                                                  5>i baciul incipu a-mt povesti
                                                                                                                                                         ii  clciu'ă  c-lmJ  Ne  împ»‘le:en l sîm  s*
                                                                                                                              Adjunctul  «colii  deschizând  conrtâtuîren
                                                                                                  Îmi  spuse  cum  a  stat  ascuns  prin  pă­
                                                                                                duri  câţiva  ani  la  rând  fugării  de  )ondar-   sa'.u'-â  in  numslft  corpului  didactic  pc  pn-   tăcuţi  e£  eram  la  iniâln.re  devenisei
              —  încotro bdcâule ?      gostea  si  interesul  pentru  rodul  pămăntu   bet  larg  Merse  incă  vre-o  câţiva  pa$>.   maria  veche  pentru  că  o  dai  de  perete  pe   rAtl  ^poi  dădu  cuvântul  directorului  Pn­  nişte  vorbăreţi  de  pancâ  ne  cunoşteam  c
              —  Iaci  până  aici  la  Geoagiii,  cu  cava   iul lucrat  i-jşl scurt st începu din nou  un  afurisit  de  primar  care  storcea  satul   ca  Dumitru  Acîsti  arătă  părinţilor,  con­  lume
            rostuîcli                     Harnic  ţăran,  mâ  gând  i  eu  ;i  atras  dt   —  Eu  tovarăşe  nu  sunt  chiar  dc  pc  aici.   îmi  mal  spuse  cum  ducă  ce  s  au  schimbat   diţiile  mmcnzte  in  care  elevii  acesiei  ,şeol!   lom  mai  făcut  uci  semn  cu  mâna
              Cal  C3re  îmi  răspunse  aceste  vorbe,  sz   această  ccnstatare  mâ  hoLârîi  z-i  meep  a-)   sunt  ceva  mai  dc  departe,  de  prin  mclime   vremurile  a  luptat  prin  vigâumie  Tatrei   învaţă,  condi(îi  asigurate  de  pariiJ  «1  /»u-   (ereasira  vagonului,  apoi  trenul  co'
            înfundă  şi  mal  bine  in  bunda  miţocsâ.  îşi   iscodi  cu  bsgcre  de  seamă.  Li  gândul  că   Am  şi  eu  un  ţine  de  copil  aic:  V  vcnui   alungând  pe;  fasnşti  îmi  spuse  dessemo-   vom  Arătă  rte.ssemenca  scopul  inatt  pe   după  clădirea  unui  ocnlon,  il  pierdui
            vâră  mai  adânc  peste  urechi  căciula  căr-   Îmi  va  oferi  pacte  material  centru  un   să văd cum mal merge cu cartea.  nea  cum  după  ce  s'a  întors  acasă  a  pornit   cere  t!  are  şcoala  horticolă,  scop  do  a  pre­  veJere
            ni, brumăric 91 o luă la pas  portret  Do  mult  umblam  ca  să  lucrez  asâ   După  aceste  spuse  ţntre  noi  sz  csiernu   cu  incă  vre-o  câţiva  ortac»  pe  drumul  co­  găti  51  de  a  di  cadre  minunata  pentru   Adunai Inlr'un colt de vompa i m
              După  ce  mâ  bnieresai  dela  un  cefenst   ceva  Acum  sc  părea  că  ocazia  inii  Jlă  In   din  nou  tăcerea  Era  una  din  acele  tăceri   lectivei  Vorbela  domoalc  I  se  despr.ndeau   grîdinils  bogatei  nooslre  pairii,  cadre  pri­  mă întorceam a -casă fncârcat «Ja evi
            când  am  tren  de  îtrtoercere.  mu  ajlemui   Ajutor  Tt  mâsurai  deci  cu  priviri  cupri.i-   neplăcute,  apăsătoare  ş>  siiughere  cc  se   <ju  uşurinţă,  curgând  cald.  purtâodu-te  >n   cepute  care  să  lucreze  01  aurul  câmpurilor   mentele u.eei zile. mâ întorceam plin
            şl  eu  drumului.  După  cum  &e  ş’oe  dela   râtoore  Ero  un  om  obişnuit,  ceva  corn   nasc  adesea  intre  oameni  care  nu  mai  au   cadrul  faptelor  povestite,  făeându-le  păr­  noastre  n 1-jinc de gânduri -;i dc ide; o.,i
                                                                                                                              Părinţii  ascultau  afenţi,  cu  erija,  fieca­
            halta  Geoagiu  şi  până  (n  comuna  cu  aca)»$   înalt,  spătos,  cu  n  (aţă  lată.  osoasă  şi  cu   ce-şl  spune  Numai  zăpodo  scârba  ascu­  taş la de  re  cuvânt  Si  In  ochi  le  )uc»  înlrj.iei  hu-   lămurii în mintea mea tot ce v,M
            nume  o  o  distanţă  destul  de  bunicică,  aşa   un  ochi  defect  Constatările  făcute  mâ  cam   ţit sl prelung strivită de bocanci  -   /\m  avut  mult  de  turcă  alunei,  sub­  lot ce aurisem Ve-Jeaot rU: chipurile
            că  o  pomii  domol  $t  Căra  grabă  indesân-   descurajară  Cuprins  dc  entuziasmul  înce­  Eram  nemulţumit  şi  descurajat  Păşeam   lime  el  vorbind  deîpie  vremea  când  au   curie a satisfacţie: şl a mulţumirii  lurar culur pc c-rc i an Inrllmt. c;i «
            du-ml  paşii  in  zăpada  grozsâ  ce  tcârţ'k  sub   pătorului  in  ale  condeiului  eram  însetai   molIur,  lândălind  sl  mâ  certam  cu  mine   înfiinţai  colectiva  Tln  minte  cum  după  ce   S'au  înscris  apel  la  cuvânt  A  vorbit  io   am wrbit şi pes'.e t■ -|i se ridica l j
            picior  Pe  drum  nu  eram  singur,  odată  cu   după  armonie  $i  dc  aceia  visam  ca  cel  pe   însumi  Imi  era  ciudă  câ  nu  mă  pricep  să   am  adunat  prima  reco’lâ  au  vrut  si  ne-o   varasul  Sâniianâ.  a  vorbit  lovarâjul  îler-   biciului dc prin mjţune I: wiojju ^,-
            mine  se  dăduseră  jos  din  tren  o  mulţime   cara-1  voi  desene  eu  sa  fio  un  am  aşa.   sparg  această  tăcere  SÎânjenitc.arp.  câ  nu   aprindă  chiaburii  Era  aşa  Intro  noapte   fa  Tema  d  n  Homorr.d,  n  vorbit  ţi  bsciul   cel mai mic aminunt. nimic nu uii.irc"»
            de  oameni  muncitori,  ţărani  Şi  temei   extraordinar,  ceva  nemaiîntâlnit,  cu  o  în­  pot  găsi  mijloace  accesibile  prin  care  să   fârâ  lună  M'am  nimerit  sâ  fiu  tocmai  eu   meu  Tcţi  au  spus  acelaj  lucru  tr.ţi  zu   IrisălUi'l’e Iu- In special in»! r*.m «rse
            Poatc-i  zi  de  târg  la  Geoagiu,  mă  aocoîu  eu   făţişare  gingaşă  s*  cu  o  putere  de  urs,  în   pol  afla  ce  gandcic  oamenii,  cum  muncesc   dc  pază  Poale  c*  n  au  vru*  să  ardă  numai   arăta* aceiaşi dragoste pentru regi» o ir* de-   tipărită expresia it i-a lu-ii ia*. 1 cri
            căutând  să  găsesc  explicaţia  Spre  a  mâ   sfârşit  ceva  rar  Povestind  despre  el  mâ   ei,  in  sfârşit  să-i  pol  cunoaşte.  Slabă  să­  recolta  ci  să  mâ  mântuie  şi  pe  mine  câ  le   mccrat.  peolru  puteiex  populară  c.xre  a   ros.I- f.ir, drs;, cal :... -- la tovarăş, s
            dumeri  mai  bine  întrebai  o  bătrânică  mă­  gândeam  să  încep  cam  asa  era  acest  om   mânţă  de  ziarist  E  limpede  că  nu-s  bun   stăteam  co  un  spin  In  cehi.  El  dar  nu   aSugucat  copiilor  lor  un  viilor  Icrici'.  lipsit   lâr.d'jl ormenllor care eu sim îndo,'.. <
            runtă.  îr.vâluitâ  tntr'o  bazma  de  lână   un  voinic  c i  sfârma  piatra  Intre  degete,   pentru  asemenea  meserie  Aici  trebue  sâ   m2m  lăsat  Ne  am  râtull  strajnle  Nu-t   de griji  au răzbit prin jcen şi inluucrei- şi n
                                                                    ţii  să  fi  comunicativ,  sâ  ai  uşurinţa  de  a   uşor  sâ  mă  răpună  cineva,  an»  pumn  greu   După ce discuţiile s'au Icrminnt. p2rm   i.icîlă-ne aici. tuâm pieptiş viaţa, nkm
            groasă, pe care o ajunsei mal degrabă  avea  o  ta(ă  rumenă  brumată  da  o  mustă­
                                                                     pătrunde  in  sufletul  omului.  Un  mare   $i  ca  penlru  r>  confirmare  irru  arăţi  dc   au trecut cu d'rlginţlî la clase, ca aîl-   rogfuielilor. că vorbi ceiri penii 1 00
              —  La târg mătuşă, la târg ?  cioară  de  corb  $i  luminată  de  doi  ochi  se­
              —  Nu  maică,  alic  Lrcbun  Am  un  nepot   nini  ca  cerul  unei  zile  de  primăvară  etc-,   clasic  dc-al  nostru  spunea  despre  scriitori   sub  bundă  un  pumn  solid,  bulucănos.  Vezi   tel să poată (i dlîOUtalâ {1 analizată situa­  (acer.» .1
            aici  la  şcolde  astea  dc  horticulturâ  şi  am   căr  Fără  îndoială  că  de  rândul  âsia  lu­  că  «1  suni  „spionii  sufletelor  omcneşii"   tovarăşe.  în  răfuiala  aceia  mi-am  pierdut   ţia tierârui elev In parte.  S!m|eam câ »n»-e necaz fiindcă nu
                                                                     N'aveam eu stofă pentru a$a ceva  oehiu)                 —  Al  meu.  spuse  nânntzle  elevului  Si-
             fost  chemată  să  ne  sfătuim  cu  direcţiunea   crurile  nu  se  potriveau.  C e  fel  de  portret                                        desena Ce chiu expresiv, ce tablou re
            Zicând  aşa  se  Îndreptă  de  spinare  de  par­  Să  fac  unui  om  cc  nici  măcar  mustaţă  nu   Am  mers  aşa  toţi  trei  o  bună  bucali   Aşa dar asta era cauza  meilru  din  anul  I.  e  czm  njş  nes  se  în­  ar putea ieşi dm figura acestui făriii
            că  ar  f>  vrut  si  adauge  —  vezi  dumneata   avea  dar  mi-!c  (aţă  rumenă.  $1  apoi  ches­  dc  timp.  baciul  ceva  mai  înainte  păşind   Îmi  povesti  apoi  mai  departe  cum  azi   deamnă greu la vorbă  .şl Ir» sens se poale desena. îm !  la»-
                                                                     lung  $l  apăsat,  cu  Imediat  după  el  înfun­  cproape  lot  satul  e  In  colectivă  şl  îmi   Tovarăşul Clsmaju, diriginte. îl llm«-
             acum  şi  de  vorba  mea  &e  ţine  saama  Nu*   tia  cu  ochiul  defect  Nu  !  Hotârît  că  nu  sc                                        SOc-Olcaka GurSi spunea c i s;r ;torul d<
                                                                     dai  In  reverul  paltonului,  iar  in  dreap'.a   mai spuse că el ii deputatul lor  11  sourând'i-i  că  acum  fiul  său  nu  mai  v
             spuse  inso  acest  lucru  o  (mu  doar  să  mă   putea,  trebuia  să  caut  un  altul.  Părăsim!                                           nzazâ in cu» mic Li iaci» d:« :\ *.»'
             informeze                   deci  intenţia  cu  portreluJ.  căutat  lotuşi  să   mătuşa  cu  basmaua  înfăşurată  peste  gură   —  Mai  am  un  prunc,  spuse  el  vorbind   timid,  câ  S'a  obişnuit  eu  v.aţa  de  colectiv   ca au fin- por'retul acestui om. să-l d«
                                                                                                                            şi  a  devemt  îndrăzneţ,  iar  la  lecţii  răs­
              —  Şi âşLialalţt tot acolo se duc  leg  cuvânt  şl  pentru  a  crea  bazele  unei   şi mâinile vârtte sub desagii vărgaţi.  despre  copn.  Ma-i  mai  marc,  acum  II  prin   punde cu cum  nez In cuv!r»fe. apoi aş începe cam a:
                                                                      Dela  o  vreme  încercai  dm  nou  să  leg
                                                                                                 Uniunea  Sove'icâ,  vrea  să  sc  faci  Inginer
              Vas&zjcă aşa stăteau lucrurile.  discut'l  o  fr.cepui  cu  veşmeo.  banala  şi   vorbă  Pc  ăsta  l-am  dat  aici.  Il  place  pomâritul   Aşa  s'tni  desfăşurat  discuţiile  îs  fiecar.'   Jn om ru suflPt de stânca cp nu .« ,i
              —  Ei  atunci  facem  drum  împreuna,  ti   stereotipa formulare ;                                                                         când au bălul fur! un»le...! Bine
                                                                      —  Da la ochi ce-ai păţit ?,..  Vezi  dumneata  fiecare  spre  cc  deprindere   clasă  în  parte  Pârin|ii  au  putut  cunoaşte
             spun ea                      —  Altfel dumneata ce mai faci?—                                                                               chestia cu... o umbră de mustaţă şi <
                                                                      Această întrebare mărturisesc câ am  II  îndeamnă  Inima  Cuvintele  dm  urmă   îndeaproape  modul  cum  muncesc  fiii  lor
              —  Asa ? Şi dumneata tot acolo!?..  Omul  se  răsuci  către  mine  s>  ochiul  să­                                                         senini ca o zi d? primăvară cum r.'irr.'
                                                                     pus-o  fără  ca  nici  chiar  eu  să  mă  aştept   mi Ic spuse ca o justificare  primind  astfel  posibilitalea  dc  a  interveni   Lu arest gând mâ incerta un zzmtvl.
              tn  curând  ajunserăm  $1  P«  baciul  c u    nătos   mâ   învălui   într'o   privire   oarecum   Plânuisem  să-l  întreb  alte  lucruri,  dc  pilde,   De după un cot dc de2t inccpură «5   acolo unde c nevoie
             bundă  miloasă  si  căciulă  cârnâ  cu  care   Ironică  Ba  chiar  sl  baba  ml  se  păru  o   dacă  mai  arc  copn.  ori  daci  şi  prin   răsară primele casc Nici nu băgasem dc   Consfătuirea  s'a  terminat  pnntr  o  masă   înseamnă sâ nu Şli privt când Ireci [
             Intrasem în vorbă m ji la început.  fşi  duce  o  mână  ta  gură  ca  pentru  a-Şi                                                          viată? Cmc sîi© pe lângă c.îfc teme vi
                                                                     locurile  de  unde  vine  e  vremsa  tot  ca  pc   scamă cum am ajuns   prietenească  la  nane  discuţiile  intre  profe
              —  Sirajmc  ger.  tăcu  el  când  văzu  că   stăpâni un zâmbet                                                                             .-naşe am moi (recul fârâ să le vid,
                                                                     la  no»?  lată  insă  că  asa  din  senin  mâ  tre   ■i*  sori  şi  pîrtrtlt  au  continuat  sudând  toi
             am ajuns în dreptul Iul      —  Ei  las.  ce  parcă  dumneata  nu  vezi  ce   zu  că—t  întreb  cu  totul  altceva  Gândindu-   Scoela  medie  lebmcâ  de  horticultura  din   mai  mult  legătura  muncii  s»  a  Interesului   nlnd du;)â ara.nc.i:i imagicare si chi„
              —  Li.  ci  dnar  de  aceia  i  un/3,  se  ames­  fac  Mă  duc  $i  eu  pe  drumul  ăsta  câ  doar   mă  mai  apoi  cc  m'a  determinai  să  tac  a   Gczaglu  era  in  această  zi  mal  gătită.  ş|   comun.  Icgăturu  dormiţi  aprinse  dc  a  d:'   de frumuseţi ingolice? Dc rândul ac,
             tecă  r.iutuşa  nelăsâodj-mi  răgaz  dc  răs­  no-i fi tăind lemne acaia când sunt aici !  ceasîâ  chestiune  am  ajuns  sâ  cred  că  tor   mei  împodobită  ca  al‘ă  dală  Ircă  dela   patriei  oameni  de  nădejde  care  S.ă  duci»   insă inccpui si descopăr mare:© ad?
             puns                                                                                                                                        cA nu in IrâsilL-riJc fizice constau mc-ri*
                                          încurcai şl ruşinat in acelaş timp da   mai  încurcătura  nepotrivirii  tizicc  dirrtrc   poarlî  directorul  Pnca  Dumilru  cât  51  di­  mai  departe  lupla  pentru  Murirea  noii   unul om. ci ir» cehtâţiJe sate, in lâria
              —  Apoi  las  să  fie  că  şl  zăpadă  este.  şi   neglijenţa cu care mi-am ales introducerea   trăsăturile  acestui  om  şi  forma  pe  care  cu   rectorul  adjunct  Cismâţu  urară  părinţilor  v:e(i  raclerului zău, în bogiţia faptelor de s
             încântat  parcă  da  această  constatare  bi-   eăulai s* mă corc-clez   a-$l fi dorit i'o aibă  ceplilor  bun  sosii  şi  ii  conduseră  tr»  531,-»   +  mâ a viejii sale Acessîâ romana ins-â.
             elul urmă.                 . — D: f:.pl am vrut să te m'.reb dc   —  Apoi  tovarăşe,  grăi  baciul  de  lângă   unde  urma  s-ă  sc  ţmj  consfătuirea.  Chiar   De  baciul  meu  m'am  despărţit  in  g-arâ   (el ca şi me'-îi’otc prc|iojse se găst-#l
              —  GrjuJ e acoperit bine. nu-l mai pasă   unde eşti ?  mine  tărft  si  se  arate  surprins  dc  o  în­  din  primele  clin®  sc  stabili  o  atmosferă   Trenul  lui  venea  numai  peste  o  jumătate   adâncimi sl oe.nl ru ra s o poţi g5si ti el
             In rostirea acestor vorbe străbătu toată   —  Aşa  da  acum  mai  vii  dc  zeasă  tăcu   trebare  atât  de  nepotrivită,  asta-i  n  po­  degarati. plăcută.  de  oru  Când  i-am  strâns  mâna  grea.  bolo­  si ştii sâ sapt.
             marca lui gnjâ pcnîrj ogor. toată dra­  baciul ;i faţa 1 sc desIno înîr'un zim-  veste lungă Dar ccm toî n'avcm cc Iaca  In  curând  bâncîle  tn  care  cu  câteva  vănoasă. m a încercat un sentiment da ne-  V D.vN
   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36