Page 32 - 1954-01

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 7
Oamenii muncii din Moscova

Tarile de democraţie populară pe drumul construirii socialismului
----- ------------------------------- * *------------------------------------------------------------------------------------------------- şi-au luat rămas bun dela M. F. Şkiriatov
Cinematografia Republicii Populare Chineze in 1954 MOSCOVA (Ageipres) — TASS tram>- măreaţă a comunismului fac paile G M M F Şkiriatov, fruntaş de seamă al Parti­
mitc : Madenkov. V. M. Mclotov. N S Hruşeiov, dului Comunist şi al Statului Sovietic, şi
Vnul 1934 este un an de dezvoltare con- chineze, pruitre care filme ale cunoscu­ calităţii lor. precum şi ncLcarea nivelului La 19 Ianuarie, oamenii muncii dm K E Voroşitov. N A Bulganin. L M reprezentanţi ai altor ţări. Sunt depuse
uâ a anejiatog rafiei chineze. Anul a- tului artist Mei Lan-Ian. Totodată, vor fi arristnc şi politico-educativ al creaţiei ai- Moscova .«i-au luat rămas bun dela Mat vei Kaganovtci. A 1 Mikoian. M Z Saburov coroane din partea Comitetului Central al
■ta se prevede prezentarea pe ecranele produse 26 de filme documentare şi 15 tei cinematografice. Feodorovici Şkiriatov, unul din cei mai M. G Pervuhin, M A Suslov, P. N Pos- Partidului Comunist Chinez, a Comitetului
ematografeîor dm ţară a 13 filme ar­ lume ce popularizarea ştiinţei. Se prevede Hotărircu Consiliului Administrativ de vechi activişti ai Partidului Comunist şi pelov. N N. Şatalin. Central al Partidului Comunist Bulgar, a
şice. Intre care filmul „Şacie-Diun'’, deş- oublanea în limba chineză a 40 de filme so­ Stat prevede ca în următorii patru am în­ Stalului Sovietic Sub bolţile sălii răsună melodii de Comitetului Central al Partidului Munci­
: eroica luptă de eliberare dusă de ţâ- vietice, poloneze, ungare etc., 20 de filme cepând din 1934 si se producă anual Sala Coloanelor din Casa Sindicatelor doliu Mii de locuitori ai Moscovei trec toresc Unit Polonez, a Comitetului Central
»>i din partea de nord a provinciei \or fi dublate in limbile minorităţilor na­ 12—15 filme artistice, câteva filme pentru este in doliu Lustrele de cristal şi oglin­ prin fata sicriului aducând ultimul lor al Part oului Muncitoresc Român, a Comi­
isi, filmul ,,Pământul" — despre suc­ ţionale rtm China ccpii şi spectacole filmate : zece filme do­ zile sunt drapate cu crep Pe un catafalc omagiu dârzului comunist M F Şkiriatov. tetului Central al Partidului Munc i din
ul reformei agrare în setul chinez, cumentare de lung metraj, peste 20 de înalt, csîe aşezat intre Hon sicriul cu cor­ care şi-a dedicat întreaga viaţă slujirii Coreea, a Comitetului Centrul al Partidu­
In China se acordă o mare importanta
scum şi filme consacrate muncii in- problemelor dezvoltării cinematografiei filme documentare de scurt metraj şi pul defunctului La căpătâi este lăsat In partidului, luptei pentru cauia oamenilor lui Muncii din Albania, a Comitetului
ise a pcporu'lui chinez şi luptei sale Recenîole holăriri ale Consiliului Admi­ peste 15 filme dc popularizarea ştimfei. berna un mare steag roşu încadrat în muncii lntr'u adâncă tăcere, descoperiţi, Central al Partidului Comunist Cehoslo­
potriva duşmăniilor din afara şa dm nistrativ de Stat, tratează cineaştilor chi­ Totodată hotărirea acordâ o mare a- negru ln jur — nenumărate coroane Pe prin Sala Coloanelor păşesc încet repre­ vac, a Comitetului Central ul Partidului
ovtrul ţăm despre viaţa nouă ti feri- îenţie dublării în limba chineză a Dine­ panghoa uncia dm ele se poate citi: „Lui zentanţi ai organizaţiilor dc partid şi so­ color ce muncesc dm Ungaria, a Comite­
nezi sarcini importante şi concrete cu tului Central al Partidului Popular Re­
i a oxmenilor muncii dm R P. Chi­ lor sovietice şi din Urile de democraţie Matvci Feodorovici Şkiriatov dm partea vietice delegaţii ale uzinelor şi fabricilor,
privire la îmbunătăţirea continuă a mun­ C C. m) PC U S şi a Consiliului de Mi­ ministerelor institutelor, instituţiilor dc voluţionar Mongol, a Comitetului Central
ta etc. populară, precum şi a liimeior progre­
tnul acesta vor fi prezentele pe ecran cii In domeniul cinematografiei — mări­ siste îde artei cinematografice din ţănic niştri al U.R.S.S.” Au fost depuse coroane cercetări ştiinţifice Pnntre ei sunt vechi al Partidului Muncii din Vietnam, a Co­
e mai bune creaţii ale artei teatrale rea producţiei de (Gme şi îmbunătăţirea capital iste. din partea Prezidiului Sovietului Suprem comunişti, tovarăşi dc activitate revolu­ mitetului Central al Partidului Socialist
al URSS. a Comitetului din Moscova şi ţionară ai lui Mat vei Feodorovici Unit din Germania, din partea ambasa­
Industria sticlăriei din R P Polonă esle Înzestrată cu o nouă tehnică a Comitetului orăşenesc Moscova ale Garda de onoare se schimbă din cinci dei Republicii Populare Mongole in
P.C.U S., din partea Comitetului Contro­ in cinci minute. Garda de doliu este alcă­ URSS
ndustiria sticlăriei dm R P Polonă pre- La fabrica de sticlă clin Jaslo, (voevo­ Datorită acestui fapt producţia acestora lului de Partid dc pe lângă CC al tuită din N M ŞveiTiik, P K Ponoma- Ora 22 Acoesul publicului in Sala Co­
Je o sporire considerabili a producţiei datul Rzeszow) care în enul trecut a pus va spori considerabil P.CUS, din partea Sovietului din Mos­ renlco. I F Tevosian, A N Kosighin, loanelor încetează. La sicriul lui M. F.
articole de sticlărie artistică, dc vase la punct pentru pruna oară uvipă război In cmii 1954-1955. industria de sticlă­ cova de deputaţi ai oamenilor muncii, din V A Malişev, N A Mihadov, N M. Şkiriatov rămân membru Comisiei guver­
sticlă de geamuri. fabricarea sticlei colorate cu desene şi a rie va fi utilată S-n special cu automate partea familiei şi a rudelor defunctului. Pegov, M. A lasnov, miniştri, mareşali namentale pentru organizarea funerarulor,
Icristrucţnle capitale care au avut loc sticlei pentru instalaţiile de semnalizare modeme pentru labricarea sticlelor cu .. Ora 14 Se permite accesul oamenilor generali şi amirali, activul de partid ş> familia şi rudele defunctului Se apropie
:6 în cursul anului trecut la numeroase va lua sfârşit în curând construcţia unui pereţi subţiri pentru articole de galante­ muncii in Sala Coloanelor sovietic al capitalei, muncitori, oameni de ultimele minute înainte de despărţire
>nci de sticlă constituie începutul re- nou atelier dc producţie înzestnat cu uL r - rie, precum ţi cu strunguri automate de Din garda de onoare la Sicriul luptă­ ştiinţă şi cultură Noaplea a avut loc incinerarea corpului
îstrucţiei şi modernizării unei serii de laje care va permite sporirea continuă a şlefuit, cccace va permite mărirea produc­ torului phn de abnegaţie pentru cauza Au venit să aducă ultimul omagiu lui lui M. F. Şluriatov.
reprinderi construite, in special, în pc- producţiei. ţiei de pahare până la 25 milioane bu­
ada dinainte de război fără niciun plan căţi pe an. Utilajul care serveşte in pre­ Din parcea Comisiei pentru organizarea funeraliilor tov. M. F. Şkiriatov
Construcţii capitale asemănătoare sc în­
având la bază o tehnică învechită. Mo- zent pentru fabricarea paharelor va fi MOSCOVA (Agerprcs) — TASS ]a 20 Ianuarie între orele ll şi 14 30.
treprind şi la numeroase alte fabrici şi în Urna cu rămăşiţele pământeşti ale lui
.-nizArea acestor fabrici are drept scop folosit pentru fabricarea păhăruţelor dc In noaptea de 19 spre 20 Ianuarie a Funerariile vor avea loc La 20 fanuaris
special la fabricile de sticlă dm Szec- M. F Şkiriatov a fost aşezată in Sala Co­
âturarea muncii fizice grele fn fabn- diferite forme şi sorturi Sc prevede ca 1854, la ora 15,30, în Piaţa Roşie
zakowa. Luknica şi Stronie Slonsluc Acea­ avut loc Incinerarea corpului tovarăşului loanelor din Casa Sindicatelor Accesul
•ea sticlei şi satisfacerea dcphnâ a ne- în anii următori producţia de păhăruţe M F Skuiatov.
sta va contribui la sporires capacităţii de publicului in Sala Coloanelor este permis
Llor pieţei. să sporească de două ori i.o comparaţie
producţie a utilajelor, pentru fabricarea
\stfel, de pildă, fabrica de sticlă dm cu anul 1953 Vor li automatizate dease- F U N E R A L I I L E L U I M . F . Ş K I R I A T O V
sticlei de ambalat, sticlelor, becurilor,
scie (voevodatul Poznan) a fost utilată menea şi alte procese de producţie. îm­
precum şi a vaselor de cristal pieşat.
noi maşini automat? pentru produc - bunătăţire;» tehnologiei producţiei va per­ MOSCOVA (Agerpres) - TASS buna Mausoleului se afla conducătorii al URSS a luat cuvântul N M. Şver-
Fabrica de sticlă din Semianowice (voi­
de snicle Cu ajutorul unui singur au- mite punerea la punct a producţiei dc La 20 Ianuarie au avut loc i:i Puţa ParLiJului ( Ccrmui.:st şi ai Guvernului So­ nik ; dm partea oamenilor muncii din
nat de acest fel se vor putea fabrica vodatul Stallnogrud) va fi adaptată ex­ articole de cristal colorat, precum şi spo­ Rofie din Moscova funerariile lui Matvei vietic Mectmgul de doliu consacrat me­ oraşul şi regiunea Moscova — N A Mi-
roxim'ativ 30 000 sticle in 24 oyj clusiv penii-u fabricarea dc termosuri rirea producţiei sticlei de oglinzi. Feodoroi'ici Şkiriatov, eminent fruntaş al moriei Lui M. F. Şkiriatov a fost deschis hailov.
Partidului Comunist şi al Statului Sovie­ ce M. A Suslov, secretar al CC. al Urna cu rămăşiţele pământeşti ale lui
Ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii in Cehoslovacia tic- En Piaţa Roşie s’au aduna! mii de P C U S Dm partea Comitetului Central M. F Şkiriatov a (ost depusă în zidul
oameni ai muncii din Moscova La tri­ al PCUS şi a Consiliului de Miniştri Kremlinului.
ârija pentru ocrotirea şănâtăţn oame- cabinete medicale proprii deservite de cuitori. Spit-aiele şi-au mărit numărul
or muncii se află in centrul atenţiei gu- medici Jn ultimii cinci am în Cehoslova­ secţiilor. Acestea sunt înzestrate cu uti­ Concluzia medicală asupra bolii tov. M. F. Şkiriatov
cia au fost înfiinţate câteva sute de noi
rnului popular al Cehoslovaciei Statul laj medical modern In R Cehoslovacă se MOSCOVA (Agerprvs) — TASS u<*ns- rii timp de mai mulţi ani de litiază biliară dioat progresul bolii, care s’a complicat
policlinici şi centre medicale. In Doenna.
:că anual londuri mari pentru- îngriji- numără aproape 400 de policlinici regio­ mite: şi de inflamatie cronică a căilor biliare. cu o pneumonie şi cu o gravă perturbare
numărul paturilor in spitale a crescut cu
Ziarele sovietice din 20 Ianuarie pu­
« medicală şi odihna oamenilor muncii 20 la sută, iar fn Slovacia cu 40 la sută. nale şi raionale, 1.600 de policlinici şi blică conducă medicală cu privare la In ultimele două luni. boala sa agravat a funcţiunilor hepatice, renale şi cardiace
Concluzia a (ost semnată de profesorii
imai in uit.mii trei ară. suma aOocatâ In msiiUitele şi clmicile speciale ■numă­ contre medicale şi peste 3 100 dispensare simţitor
boala lui M. F Şkiriatov Markov, Bakulev. Pe'-rovski, Vasilenko şi
.Vini ocrotirea sănătăţii a crescut de rul paturi'îor a crescut cu o treime pentru copii şi femei. M. F Şkiriatov, născut tn 1883. a sufe­ Energicul tratament aplicat n a împie- Strukov
ori, cifsându-se in 1953 la 4,2 miliarde In decurs de cinci ani numărul medi­ Ln R Cehoslovacă a scăzut simţitor
roane cilor a crescut cu 6 000. mortalilatea infantilă şi cazurile mortale
Toate întreprinderile mar: au pol ici i- In prezent, in Cehoslovacia la 771 de in urma bolilor imleeţioase ln anul 1D53 Succese ale forţelor democratice în IfaEia
:i. iar întreprinderile mici. instituţiile, locuitori revine un medic', in t.mp cc în Creşterea populaţiei a fost de 3 ; 8 ori inai
îdimţele de copii, creşeî? dispun de anul 1937 revenea un medic la 1.218 lo­ marc decât în anul 1937. ROMA (Agez-pres) Lo U Ianuarie au dependenţilor de stânga au întrunit 3 153 i:omunist ei soci a List şi independenţilor de
avut loc alez-în parţiale in ccnsihilt de voturi, adică cu 395 voturi mai mull s:ânşa au Întrunit 2.7-15 de voturi, adică
Realizările unui savanl bulgar în domeniul agriculturii municipale cin Sava (provincia Taranto) decât in timpul alegerilor parlamentare cu 510 mai mult in comparaţie cu alege­
şi dm Pralolă-PU igna (provincia L'o- dm 7 Iunie 1953, în timp ce partidele rile din (urne Pentru listele partidelor
Regimul de democraţie populară a des­ minţele stimulate a început sâ fie apli­ constă in influenţa compuşilor chimici quila).
chis agriculturii bulgare posibilităţi largi cată in gospodăriile agricole cooperative (savantul a descoperit un număr de 60 de Potrivit relatărilor ziarului „Unita”, lo democrat-creştin, liberal şi national-mo- democrat-creştin şi soci ai-democrat au vo­
de aplicare a realizărilor şlunţifiee ln compuşi de acest fel) în intensificarea tdegerile din oraşul Sava listele comune narhist au pierdut 219 voturi tat 1.303 persoane, adică cu 777. mai pu­
de muncă şi In gospodăriile agricole de
ultimii ^nl, in practica agriculturii bul­ viabilităţii seminţelor. Recolta obţinută in alo partidelor comunist şi socialist şl in­ La Pratola-Pdigna. listele partidelor ţin decât în Iunie.
stat. Acest procedeu a luat proporţii deo­
garo au fost introduse realizările ştiinţi­ anul trecut de pe parcelele însămânţate
fica ale cunoscutului savant bulgar aca­ sebit de mari in anul 1953. Practica mul­ cu seminţe stimulate a confirmat încă
tor gospodării agricole cooperative de
demicianul Metodi Popov. M Popov şi-o odată importanţa practică a acestei me­ Lupta poporului france. si împotriva reînarmării Germaniei occidentale
muncă şi gospodăriei agricole de stat a
consacrat aproape întreaga viaţă proble­ tode Recolta de ore2 a crescut in me­
dovedit posibilitatea măririi producţiei la PARÎS (Agcrprcr) — Consiliul niiţio- numai fn departamentul ' Scinc-ct-Oise tul Pas-ide Calaîs „pefituie păcii” au fost
mei activizării proceselor vitale ale ani­ die cu 13-18 la sută ; dc sfeclă de zahăr
ha a unei scrii dc culturi agricole prin 1 400 de consilieri municipali — socia­ semnate de 400000 de persoane
malelor şi ale organismelor vegetale şi — cu 10-17 la sută şi maximum 25 la nal al păcii din Franţa a dat publicităţii
aplicarea metodei academicianului Popov lişti. catolici, comunişti, gaullişti ş» mem­ Paralel cu această acţiune miRatl de
in special măririi producţiei la ha pe sută; de porumb — cu 11-15 la sută; noi date ilustrând intensificarea luptei
caisa stimulării germinării seminţelor ln 1953 au fost semănate 10 500 ha cu de tutun cu 0-15 la 6ută. poporului francez împotriva rcinurmăni bri ai altor partide — s'au pronunţai îm­ consiliile departamentale ale păcii, tn în­
seminţe stimulate dc diferite cuiturj. A- Prin insâmânţorea cu sentinţe stimu­ potriva creării aşanumitei „comunităţi treaga Franţă au loc aproape zilnic nume­
ln Bulgar.a burgheza lucrările lui Me- Germaniei occidentale. Mişcarea împotri­
ceste însâmânţări au fost efectuate în late. sau obţinut recolte mai mari şi la defensive europene' 1 , care reprezintă o roase meeiinguri cu participarea unor cu­
tcoi Popov nu s’au bucurat de ruciun
paste 220 dc gospodării agricole coopera­ bumbac, floarea soarelui şi alte culturi va ratificării acordurilor militariste dela ameninţare pentru securitatea Franţei noscuţi oameni politici, care explică asis­
fel de sprijin.
tive de muncă şi gospodării agricole de Potrivit unei hotărîri a guvernului R P Bonn şi Paris — arată Consiliul naţional al In oraşele, satele, întreprinderile şi şan­ tentei primejdia pe care o reprezintă
Partidul Comunist şi guvernul popular
stat şi 11 Institute de cercetări ştiinţifice Bulgaria, în 1954 insimânţarea cu seminţe păcii dir. Franţa — a atraa până şl nu­ tierele Franţei se desfăşoară cu succes pentru poporul (ranccz rcinvierea milita­
şi-au îndreptat atenţia asupra experien­ dm 22 de c:oale ale ţârii. stimulate va fi efectuată pe suprafeţe şi meroşi membri de frunte aJ partidelor slrfingerea de semnaturi pe ..petitr.'c rismului revanşard vestgerman
ţelor acestui savant InsărTţânţarea cu se­ Baza stimulăm germinării seminţelor mai întinse. politice de dreapta Mii de primari dela păcii”. In departamentul Seine au fosi La 18 Ianuarie a avut loc dezsemenea
oraşe şi sate s’au declarat împotriva re­ la Cavaillon o reuniune la care zu parti­
strânse 300.000 de semnături, in depar­
Cultura în slujba maselor dîn R. D Germană învierii WehrmachtuluJ revanşard. îm­ cipat numeroase personalităţi din depar­
preună cu mii dc membri ai consiliilor tamentul Nord — '7200.000, în departa­ tamentul Vauclur.e (radicali socialişti, co­
In cursul anului trecut numărul şcoli­ special în rajoanele agricole dm regiunea Recent a fost publicata -la Berlin o cu­ municipale şi generale mentul Bouches-tlu-Rhone — 190.000 etc munişti şi membri ai grupării gauiliste
Dresda. legere de opere alese ale scriitorilor ger­ După cum relatează ziarul „L'Humanitâ 1 ’, Numai Intr'o singură lună, în departamen- R P F)
lor medn dm regiunea Dresda a crescut
60 ia sută din numărul elevilor şcolilor mani intitulată ,.Scriitorii germani chea­
dela 26 la 56 Dintre cele 30 de noi şcoli
medii au primit anul acesta manuale in mă poporul la lupta pentru eliberare”.
medii, 18 au fost înfiinţate pe lângă şco-
mod gratuit, iar 60 la sută din ei au pri­ Cartea este publicată dc editura „Ruebten Creşte mişcarea grevistă a muncitorilor englezi
Lile elementare, iar 12 provin dm şcolile mit burse cave se ridica până la 60 mărci. und Loning“ din Berlin. Ea ilustrează
de 2ece am transformate în şcoli medii Anul acesta, pentru cumpărarea manua­ lupta pentru eliberarea naţională dusă dc LONDRA (Agerpres). — După cum de circa 30.000 de muncitori electricieni ţârii vor incepe o săptămână a grevnlnr
poporul german la începutul secolului al anunţă agenţia Reuler. Federaţia patroni­ din întreaga Anglie Răspunzând acesta perlate In comunicatul sindicatului se
N'umănul elevilor înscrişi anul acesta in lelor necesare elevilor din şcolile elemen­
XlX-lea. Această literatură a izvorit dm lor întreprinderilor electrice a dispus În­ acţiuni provocatoare a patronilor, sindica­ spune că muncitorii electricieni sunt hotă-
şcolile medn a crescut cu 15 la suta faţa tare şi medn din regiunea Dresda sa a- dorinţa scriitorilor germani dc a trezi po­ chiderea pc termen de 24 ore a întreprin­ tul muncitorilor electricieni a anunţa! c - j
riţi să continue lupta până la satisfacerea
de amil trecut. cordat suma de 90 0U0 mărci porul german la rezistenţă activă împo­ derilor ca măsură de represalii împotriva 8.000 de muncitori electricieni din regiu­ revendicăriior lor privind mărirea sala­
Noile şcoli medii au fost înfiinţate ln triva tiraniei napoleoniene grevei generale dc 24 de ore declarată nea Londrei şi 2000 din alte regiuni ale riilor
l
tice temporare, care poate Li apoi dată Prin urmare, autorii planurilor „noului
N_oîje ş£ c o m e n t a r i i e i f e m e uitării, fiind înloouitâ cu o altă combi­ sistem al securităţii" încearcă să dea for­ Comunicatul Ministerului
naţie diplomatică Aceistă soluţie avea cu
mă legală şi să justifica împărţirea Eu­
totul alto bază : popoarele oare şi-au văr­ ropei în Grupări contribuind astfel la a- Afacerilor Interne
sat sângele în război, care au indurat su­ ţâţarea urii intre statele şi popoarele eu­
Seeurifafea europeană şl poSiftca de ajâfare ferinţe fără număr cereau să se asigure ropene al R. D. Germane
lor şi copiilor lor o pace trainică şi o se­
Eapt este insă câ autorii „noului sistem
BERLIN (Agerprcs) — A D N trans­
imăniel în europa curitate lememică Calea rezolvării pro­ ai securităţii" nu au nici era mai nucă mite comunicatul Ministerului Alacerilor
blemei germane gisitâ arunci constituie o
dorinţă de a renunţa la planurile lor de
realizare foarte importantă în asigurarea Interne al Republicii Democrate Germane
Problema asigurării securităţii ţârilor vire la „armaţii europeană”, cei care sunt înjghebare in Luiopa a unei grupări mi­ in oaie se spune ;
europene constituie în prezent una din de 1 ALEXANDROV pentru acest pact susţin câ interesele se­ securităţii tuturor popoarelor din Europa, litare de state, al cărei centru şi forţă
indiferent unde s'ar găsi teritoriile sule­
cele mai importante probleme internaţio­ curităţii europene nu le-ar fi străine motrice trebue să fie după socotelile lor. In ultimele zile s‘au înmulţit tentativele
lor lor — în răsăritul, apusul, sudul sau Germania apuseană, iar conducătorul — organizaţiilor de diversiune şi spionaj,
nale. de rezolvarea căreia depinde soarta nia occidentală, se lovesc de obstacole in Toate declaraţiile cu privire la „garan­
centrul Europei. S.U.A. (având sediul ln 6pecial în Berlinul occi­
păcii in Europa ţările vesteicropene, se declanşează un val tarea securităţii” sunt exprimate intenţio­
Hotârî-rilo adoptate la PoLsdam. pre­
Pronunţă.ndu-se pentru rezolvarea pro de vorbirii cum câ adepţii „armatei eu­ nat întro formă vagâ Totuşi, presa bur­ Devine limpede dece unu oameni po­ dentali de a strecura în Republica Demo­
văd crearea unei Germanii unite, inde­
blemelor principale ele politicii europene ropene” ar intenţiona să întocmească pro­ gheză susţine că. este vorba despre crea­ litici au botezat proiectele privind „noul crată Germană şi in sectorul democrat al
pendente, iubitoare de pace şi democra­
în spiritul colaborării şi prieteniei intre iecte pentru ..garantarea securităţii” tu­ rea unui „nou sistem de securitate” ba­ sistem al garanţiilor” drept un „nou Lo-
tice. Respectarea acestor hotăriri ar ga­ Berlinului, din însărcinarea serviciilor de
popoare, Uniunea Sovietică a dovedit ln turor ţârilor europene, inclusiv a Umu- zat pa „garanţii reciproce de neagresiune” carno”. Faimosul tratat dela Locarno dm
ranta electiv şi real securitatea pentru spionaj imperialiste, materia* calomnios
mod incontestabil că interesele c nu pot ■mi Sovietice. Ca bază a întregului sistem — fie Intra „comunitatea defensivă euro­ 1925 a fost după cum se ştie, o veriga
toate popoarele iubitoare de pace piecum şi de a organiza acte teroriste şi
f: despărţite de interesele păcii. Niao ţari este prezentată., acelaşi „armată euro­ peană” şi Uniunea Sovietică, fie Intre or­ toarte importantă a lanţului de pregătirea
In nce«t fel. drept condiţie a creăm aşa
nu a dat dovadă de atâta perseverentă şi peană", care. după cum se ştie. este me­ ganizaţia pactului Atlanticului d« nord pc unui nou război mondial, deşi cl so adă­ de diversiune împotriva cetăţenilor Repu­
zisului „nou sistem de securitate” propus
consecvenţă ca Uniunea Soviet.câ in lupta nită a fi un instrument de agresiune îm­ de o parte, a cărui parte constitutivă ar postea tub Steagul păcii „Vechiul Locarno” blicii Democrate Germane, şi al sectoru­
de puterile apusene c-ste promovată con­
împotriva tuturor încercărilor dc a sc potriva L'.R SS şi a ţarilor de democra­ fi această „comunitate", şi Uniunea So­ a croat în Europa gruparea unor state îm­
sfinţirea desmembrâru Germaniei şi reîn­ lui democrat at Berlinului, fn manifes­
dezlănţui forţele agresiunii, d» a se în­ ţi? populară vietică pe de altă porte potriva altora, contribuind la subminarea
vierea militarismului german in partea de tele aruncate cu ajutorul unor rachete din
jgheba blocuri milit.’.re agresive, de a se Până şi revanşarzii dela Bonn, simţind Este insă îndeobşte cunoscut că pro­ apus a ţăru Acest ..sistem” urmăreşte în securităţii pe continentul european
opune un grup de siaU altuia şi de a se că planurile lor sunt demascate şi eşu- blema securităţii europene înseamnă Sn lapt nu lichidarea, ci crearea unui focar Propunerile actuale in privinţa unui znncle de ocupaţie engleză şi americană,
primejdui astfel securitatea Europe: ?aiâ, încearcă să mascheze aceste pJa- primul rând şi mai ales unirea eforturi­ primejdios de agresiune şi război în cen­ ,,nou Locarno” urmăresc aceiaşi ţinta populaţia Republicii Democrate Germane
In ultimul timp. temn securităţii euro­ nuri pnn palavre despre „garantarea se­ lor tuturor «talelor europene, indiferent trul Europei Autorii ocestor propuneri mizează din nou este indemnată sâ intre în legătură cu
pene este tot mai des discutată şi in a- curităţii". de orânduirea lor sociali, pentru a pre­ Paralel cu aceasta, drepl condiţie pen­ pe reînvierea Germaniei militariste, scon­ agenţii organizaţiilor de spionaj dm Ber­
pus Nu poate ii insă nesocoiil i'o.ptul că. Ir» tării? vesteuropene, oamenii îşi dau întâmpina posibilitatea insâşi a renaş­ tru crearea acestui „nou «istem” se pre­ tând sâ o folosească ca instrument pentru linul occidental şi dio Germania occiden­
analizându-le mai îndeaproape, uncie cu­ tot mu bine seama câ politica ..a.vei terii miliiunsmului german. Este suficient vede in/âptuirea politicii de opunere a îndeplinirea planurilor lor agresive tală
vântări ?.lo nomenrlor do stat din ţările Washingtnn-Eonn” antrenează aceste ţâri să se adnulâ numai restabilirea Wehr- unei părţi a Europei alteia şi crearea unei Organizatorii blocurilor agresive încear­
occidentale şi materialele din presa care la pregătirea agresiunii împotriva Uniunu machiuUu revanşard, pen*.ru ca războiul grupări militare formate din ţările vesl- că astăzi să îmbrace toga „pacificatori­ Scopul acestor acţiuni subversive este
oglindeşte poziţia lor in problema asigură­ Sovietice şi a lărdor de democratic popu­ sa fie din nou pe pragul Europei europene menită să fie îndreptată împo­ lor” tocmai pentrucă din iniţiativa Uni­ de a aduce prejudicii vieţii normale şi
rii securităţii ţărilor europene, provoacă lară Chiar şl populaţia dm Germania oe- Ţinând «eamă de acest lucru, încă in triva ceJcEJalte părţi a statelor europene unii Sovietuce sa desfăşurat lupta pentru dezvoltării normale a economiei din Repu­
mari Îndoieli in eeeace priveşte sincerita­ cidentalâ începe si înţeleagă că calea mi­ cursul războiului şi apoi -imediat după Trebue subliniat faptul câ se urmăreşte ca înfăptuirea unui vast şi concret program blica DeiâDcrafâ Germană
tea lor. litarismului, a războiului înseamnă pentru terminarea lui, manie puteri care au stat această grupare militară să (ie o porte de masuri urgente, menite să slăhească Organele ministerului afacerilor interne
In ultimele luni, de pilda, se po3te ob­ Germania calea sinucidem ei naţionale. in fruntea coaliţiei antihitleriste au pus integrantă a blocului Atlantic şi in acest încordarea internaţională şi să creeze un
serva următorul fenomen caracteristic Pentru a induce în eroare cercurile bazele unui nou sistem care să asigure fe) ca să fie pusă sub comanda une: pu­ adevărat sistem de securitate pentru toate au primit instrucţiuni de a pune capăt
îndată ce planurile creării „a-matei eu largi ale opmici publice dm Europa oc- securitatea Europei. teri neeuropene — S U.A., care ar putea (ârile mari şi mtci din Europa, indiferent acestor tentative de sabotaje şi provocjri
ropene”, îndreptat? spro reînvierea for­ CidsntaJă în Ceeace priveşte adevăratele Solupa găsită de ele nu avea câtuşi de să folosească acest grup 'n interesul pro­ de orânduirea lor socială. şi de a lui măsurii? corespunzătoare pen­
ţelor revanşarde şi agresive dm Gcnr.a- scopuri ale tratatului dela Pans cu pri­ puţin caracterul unei combinaţii diploma­ priei ei politici. ( l l P r a v d a “ t tru Uchidarea lor.
Redacţia ziarului Str 6 Martie Nr 9. Telefon 668-689 Administraţia Str. 6 Martie Nr. 20. Telef 676 Taxa plătită tn numerar eonf aprobăm Direcţiunii Generale P.T T. Nr. 136 320 din 6 Nov — Tiparul, Întreprinderea Poligrafică de Giat DEVA