Page 34 - 1954-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr, 3

Volumul al douăzeci şi patrulea cuprinde privire la propunerea lui Borgbjerg CJ
Mas multă afenfle activităţi sportive în raionul Hunedoara lucrările scrise de V. I Lenin tntre 3 Apri VA. LEN privire la unirea internaţionaliştilor îm­
Iio şi 3 Iumte 1917. potriva blocului defensist mic-burghez) şî
Poporul nostru muncitor, n rupi pentru coastă silu.aţie. Comitetul regional cât şl In colectivul „Locomotiva" Simeria şi „Mc* „introducerea la rezoluţiile Conferinţei a
totdeauna lanţurile co-1 ţineau lcg.it !:) Comitetul raional pentru Cultură Fizică ' laluT' Câtan. Volumul cuprinde celebrele teze din Aprilie, OPERE — Voi. 24 şaptea generală (din Aprilie) a P A\ S D. (b)
s
bzsnn obscuraut isinu Iu i Şi-a i n-cu) l u v i i Sport Hunedoara, im s’.iu sesizat cu nimic Cele monlionule mai sus considerăm că î.i care Ixnin a dat partalului ş' proletariatu­ din Rusia".
unde-1 aruncase bu»c/.o- moş-iorimc-;i. Eli - de faplul că la Combinatul Siderurgic .,0!» trebuie să dea do gândît tovarăşilor Miiioe lui jn p!rr.n concret, tcorcticcştc fundamentat, dc .Materialele conferinţelor orăşeneşti a orga­
bcrfil cJc armatele sovietice — poporul ro­ Ghoorghiu Dej", nu se găsesc decât 17 fe­ şl Ciornei — răspunzători direcţi a înlre- luptă pentru trecerea dela revoluţia burghe- tl rndrnl: nizaţiei Petrograd a P.M S D (b) din Ru­
mân ;i deveni! pentru mlaui o.nrîi în îs- mei deţinătoare a Insignei F.G.M.A. şi 9 g:l activităţi sportive din radrul Trustului /.<^-democratică In revoluţia socialistă şi a I sia, care au mn'i fost publicate în Operele !ui
torin sn stf>p:in pe c bunurile pnbriei femei tieţi.nătoare a insignei G .M.A , pre­ „4 Conslrucţii" Hunedoara. formulat lozinca org mizării Republicii So­ V. I. Lemn, sunt complectate cu „Proiectul
snle cum şi numai 17 bărbaţi deţinători a pro­ Comitetul raional pentru Cultură Fizică şi vietelor. ca cea mai bună formă politică a rezoluţiei cu privire la atitudinea fată de
Sportul — praoticat în România burghezo- belor GAVA. gradul II. Sport Hunedoara ca deaillfel Şi Comitetul dictaturii proletariatului. partidul socialiştilor revoluţionari, al social-
moşierească numai <Je acc:a cc Licean pmte Densejncnen nimeni nu s'n sesizat de fap­ regional C F S. — în activitatea sa, a fn lucrările „Scrisori cu privire la tacti­ democraţilor (menşevici). faţă de partidul
din „societatea bunii", sn-u (Jc prolcsionişli tul că în cadrul Combinatului Siderurgic manifestat o slabă preocupare şl penlru că”. „Sarcinile proletariatului In revoluţii aşa zişilor social-democaţi, „nefracţionişt:'*
ce puteau ti vânduţi s;iu cumpăraţi (Jeli „Gheorgho Ghoorgbiu-Dej" secţiile spor­ munca sportivă dela sate, unde nceasla sc noastră", „Partidele politice din Rusia şi şi celelalte curente polit'ce înrudite”.
un p.it ron l;i nitul, a semeni vitelor în tive : luptă, box, ctc. îşi duc activ-ialea în simte prea puţin sau deloc. sarcinile proletariatului” sunt dezvoltate „Schiţă de articol sau cuvântare în a-
tur»:, — .istii//. în Republica Popul.irj R i- mod neregulat, sporadic. Lipsurile menţionate, sunt numai o parte ideile din tezele din Aprilie pararea tezelor din Aprilie” (ace parte „Tn
mână, a devenii o problemă do stat ; pro In cadrul Comitetului raional pciitm din avalanşa lipsurilor manifestate în ac­ .Materialele Conferinţei orăşeneşti a orga­ set ia do lucrări care fundamentează şi dez­
b’.rm.i sportivă bucurându-se dc o mnre Cultură Fizică şi Sport, cât şi în cel a! tivitatea cultural-sportTVă din raionul Hune­ nizaţiei Retrograd şi Conferinţei a şaptea voltă ideile din tezele din Aprilie.
Criie din par ten partidului şi a guvernului oraşii'îui Hunedoara — a lipsit combativi­ doara Ele se datorcsc în mare măsură generală (din Aprilie) a P.M.SD. (b) din In fon in volantă „Apel către soldaţii tutu­
Sportul — în .mii puterii popu’me — a tatea. pentru a se înlătura cu IccmitaU Insuficientei pregătiri politice a unor cadre Rusia, conţin cuvântările şi rezoluţiile lui ror ţâr Hor beligerante” şi în „Cuvântare
devenit u:i bim :i! clasei muncitoare — de piedicile ivite în buna desfăşurare a acti­ a Iu C.C F S.-uhii, se datorcsc faptului vă Lenin eu privire la toate problemele fun­ rostită la mectingul dela uzina Puţi!cv 12
cure ea. nemărginit, are dreptul sa sc fo­ vităţii sportive. Astfel, mi s'n luat niorn tovarăşii dela Comitetul regional CF.S. damentale ale războiului şi revoluţiei : mo­ (23) Mai 1917", sunt explicate cauzele şi
losea sefr. măsură — s'n manifestat pasivitate — tată nu controlează şt no coordonează suficient mentul aciuai, războiul, atitudinea fată de OPERE VOLUMUL 2t scopurile războiului imperialist, care con­
In activitatea mullihilerjlclor discipline dc atitudinea nejustă a antrenorului Cor- pe tovarăşul Lada Joan. preşedinte al Guvernul provizoriu, Sovietele, prob’ema a- tinua, şi este fundamentat punctul de ve­
sportive, cu fiecare zi suni atraşi lot mii nescu Aurel care n’are simt dc răspundere CCFS.-ului raional Hunedoara. Deasemem, grară şi problema naţională dere al bolşevicilor asupra mijloacelor de a-i
oameni ai muncii: stadioanele, să pentru munca cc i-a fost încredinţată. de aooasta se lac vinovaţi şi Comitetul ra­ Articolele şi nolole lui Lenin publicate dului, în care Lenin a elaborat tezele fun­ pune capăt pe cale revoluţionară.
1:!c sportive, maiorul ui sportiv si de echipa­ Concomitent de iiceslc lipsuri sc face vi­ ional de partid şî Comitetul executiv al în „Prnvda („Despre dualitatea puteii", damentale ale unui nou program al parti­ In „Rezoluţia CC. al P.M.SD (b) din
dului.
ment — în lot mai mare număr — ştiu novat şi Camitclul de Întreprindere al Com­ Sfatului Popular raional Hunedoara, care „Războiul şi Guvernul provizoriu”, ,.Impor­ Volumul cuprinde nouăsprezece docu­ Rusia, din 20 Aprilie (3 Mai) 1917, despre
la dispoziţia sportivilor patriei noastre binatului Siderurgic „Gh Ghcoi ghiu-Dej”, na s\iu preocupat de această problemă In tanţa fraternizării”, „încercări de a îns­ criza în legătură cu nota Guvernului pro­
In raionul Hunedoara — ca de altfel si caro n’n dus o munca îndeajuns dc activă mod sulicient, neglîjând*o chiar în mod ne- păimânta poporul cu gogoriţe burgheze”, mente incluse pentru prima oară în operele vizoriu din IS Aprilie (I Mai) 1917 „e^e
tn ;i!tc raioane ale regiunii — pentru pro­ în problemele sportive permis. Alunea sportivă, trebuie să fie îm­ „Despre „ocuparea cu dela sine putere” a pă­ lui V. !. Lemn. demascat caracterul imperialist al politicu
blema activităţii sportive — din partea o,, Bazele sportive —- densemeni în marc mă­ binată armonios cu munca politică şi pro­ mânturilor" şi altele) sunt menite să explice O însemnată parte a acestor documente Guvernului provizoriu.
ganolor do. partid Şi dc stal — s‘a văzut sură nu sunt asigurate sportivilor din c.i* fesionala, ori acest lucru lipseşte In activita­ maselor sensul celor mai importante eveni­ o constituc materialele Conferinţei a şip tei Volumul cuprinde deasemenea „Scrisoare
o prea mică atenţie tn acest sens. drul Combinatului. tea Comitetului raional penlru Cultură Fi­ mente ale vieţii politice şi ale luptei de cla­ generală (din Aprilie) P.AIS D. (b) din Ru­ ci^tre redacţie” şi trei articole publicate In
Comite® raional pentru cultură fizic,* O slabă activitate sportivă se duce şi zică şi Sport Hunedoara să, să unească strâns masele în jurul Parti­ sia: nouă rezoluţii (cu privire la război, cu „Pravda": „Minciună şl iar minciună”, „Tă­
si sport Hunedoara — precum şi cel or:i- la colectivul sportiv ..Constructorul Hu­ Trebuie ca întregul aparat politic şl de dului bolşevic şi să le pregătească în ve­ privire la atitudinea faţă de Guvernul pro­ ria lanţului este determinată de tăria celei
11
şănesc, — au făcut prea puţin pentru ea nedoara. Aici. fotbalul a fost ridicat la stat al raionului Hunedoara să treacă cu derea revoluţiei socialiste vizoriu, cu privire la problema agrară, cu mai slabe verigi n lui", „De cine râdeţi ?
viata sportivă din raion s3 ia im avânt rangul dc „unic Wvorjt' . — în schimb consecventă la aplicarea Holnrlrii Biroului privire la revizuirea programului partidu­ Dc voi râdeti!", tn care Lenin demască
1
crescând. Cu mic* excepţii putem con­ negăsindu se în cadrul întregului colectiv Politic al C.C. al PAIR. asupra problemei în volumul rfe faţă se publică materialele lui, despre Soviete, asupra problemei na­ pc menşevici şi pc social işti l-revoluţionari
sidera că tn raionul Hu.iedo.iT» or­ decât numai 7 deţinătnrî n insignei F.G AVA. stimulării şi dezvoltării continue a culturii cu privire la revizuirea programului parii- ţionale, cu privire la momentul aciuai, cu ca lachei ai Imperialismului.
ganele susmenţionate precum şi unii „spor­ şi unul singur eu insigna G. AV A. fizice şî a sportului, din Iunie 1949
tivi”, — deşi în raion sunt condiţii să se Probele G M.A. gradul 11, nu au fost linte Competiţiile sporlive de iarnă ce au loc
practice rlifcrilc discipline, sportive — to­ de, nimeni în regiune fn cadrul cupei „Drumul So­ CĂRŢI NOI Problema aprovizionării oamenilor muncii din Valea Jiului
tuşi nu s\i văzut în noţiunea de sjx>rt de­ I.a fel, aici sunt inexistente noţiunile cialismului" trebuiesc cu grije pregătite.
r
cât folbalul. — lucru inadmisibil şi caro altor discipline sportive Clc t cbuic să constituie pentru sportivii în centrul preocupărilor Sfatului popular raional Petroşani
trebuie combătut cu V>n!â vigoarea Dc Atitudinea nejustă fată de problemele ne- regnulei noastre un nou pas înainte pe dru­ In Editura pentru Literatură Politică
oecst fapt împlinit se face vinovat în mari tîvitătii sportive miHlilalernlc. manifestată mul însuşirii măeslrîoi sportive. au apărut : Zilele trecute a avut loc la Petroşani această problemă.
1
măsură şi Comitelui rezonai pentru Cul­ la „Consti iictorul' Hunedoara, nu a îost Activitatea sportivă dm raionul Hune KARL MARX — Capitalul voi. IU. 448 sesiunea sfatului popular nou ales. Se constată că faţă de numărul popu­
tură Fizică şi Spori, care deşi a văzut că —- sau p:en puţin s‘n încercat să fie li­ donrn — şi din întreaga regiune — trebuie pag. 18,20 Ici. După alegerea comisiei de validare a laţiei dm raion, reţeaua actuală a comer­
activitatea sportivă în raionul Hunedoara chidată. Această poziţie nesănătoasă laţâ să contribuie puternic la formarea omului V. 1 LENIN — Opere volumul 24. 616 mandatelor deputaţilor şi aJtc comisii, de­ ţului dc stat şi cooperatist este neîndes­
se duce în mod sporadic şi unilateral — do complexele probleme sporlive este — de lip nou. pag. 7,50 Ici. putatul Jurca Traian e expus în faţa se­ tulătoare. Din lipsa localurilor. în unele
totuşi din comoditate s'a comptăcut în o- până în momentul de faţă — abordată şl UTAN SEVER siunii un raport cu privire la problema localităţi nu s’au deschis o serie de uni­
★
aprovizionării. Raportul a scos in evi­ tăţi necesare, ca de pildă, noile restau­
— In ajutorul celor ce urmează cursu­ denţă preocuparea cc a avut-o comitetul rante din Petrita şi Lupeni şi altele A-
De ce în comuna noastră munca culturală rile serale de partid dela oraşe şt safe executiv penlru aprovizionarea oamenilor ceasta, din cauză că direcţia generală
— Grija ]aţă de om şi nevoile sale ma­
muncii din Valea Jiului cu produse ali­ ..Sovromcărbune’’ nu şi-a îndeplinit obli­
nu se desfăşoară cu succes teriale şi culturale. Lege supremă a ac­ mentare. îmbrăcăminte şi alte bunuri de gaţiunea de a atribui localurile necesare
tivităţii partidului şi guvernului. 40 pag
larg consum, precum şi pentru crearea Deasemenea, datorită birocratismului în­
0,25 bani. bazelor proprii dc aprovizionare.
în anii 1949—1930 şi 1951 în comuna în faptă. Localul căminului cnilurnl a de­ cutiv al sfatului popular comunal n'a în­ rădăcinat la Administraţia regională a
noastră, căminul cultural — mn local fru­ venit localul'* restaurantului. Căminului cui cercat nici măcar odată sâ analizeze într'o In ultima perioadă — a arătat raporto­ Dieţii din Deva, lucrările de lărgire sl
rul — preocuparea cc a stat in centrul'
mos. aşezat in centrul satului — ducci o tura-L i s’a găsit şi lui un loc: 1 au scor şedinţă care esie situaţia activităţii cul­ Expoziţie de artă populară amenajare a pieţelor din Lupeni, Vukm
frumoasă activitate culturală. U/fară din sat,* nu prea departp, la 400 meiri turale la noi In sat. atenţiei sfatului popular raional a fost Ci Aninoasa precum şi terminarea hale­
In cadrul căminului cultural funcţionau numai Comitetul executiv al sfatului popular din Cu câteva zile în urmă, în localul Clubu­ îmbunătăţirea continuă a aprovizionării lor din Petroşani sunt tărăgănate în mrd
pe atunci trei echipe artistice — cor. tea­ Dar problema nu se opreşte nici. Od im comuna noastră va trebui să ia ncîntârzmt lui Muncitoresc „Alexandru Sahia” din populaţiei din raion, sarcină principală inadmisibil, ceeace constitue o greutate în
izvorîtă din Hotărlriîe plenarei CC. al
tru şi dans — care prin programele date cu „expulzarea” căminului cultural, în afara măsuri pentru ca activitatea culturală Şi oraşul Hunedoara, Casa centrală a Crea­ P.M R. din 19—20 August 1933 Datorită aprovizionarea populaţiei.
Deputaţii care au luat cuvântul, au
sau bucurat de o mare simpatie şi popu­ satului, activitatea cuMumKi şi arlislică a artistică din salul nostru să so pontă des­ ţiei Populare din Bucureşti, a deschis o acestui fapt, reţeaua comerţului de stat şi cerut ca noul comitet executiv sâ fi«
laritate în rândul oamenilor muncii dela încetat complect, a murit. Au murit cele făşura In cele mai bune condiţiuni. Po- expoziţie de artă populară, expunând mi­ cooperatist sa cx'tins considerabil, cre- mai mult preocupat de această importantă
noi din sat trei echipe artistice aşa cum mor pomii şi sihililă|) sunt şi va trebui să ne sprijine. nunate costume naţionale, brâuri. şter­ îndu-se 81 unităţi noi dc desfacere. în problemă, care este aprovizionarea oa­
Această activitate fructuoasă n'a durat însă arborii când le tai rădăcinile. Astăzi cu foar­ Organizaţii dc buză P.AVR. va Irebui să gare, pieptare şi o seamă dc obiecte scul­ afară de restaurante, pieţe, etc Dcasc- menilor muncii, făcând cu această ocaziei
de cât până în anul 1932, când organele te multă greutate se mai strânge tinerelul no îndrume pe viilor cu mai multă price­ ptate menca, s’a terminat de curând fabrica preţioase propuneri.
pere. iar organizaţia L' T AL va trebui să
sfatului popular din Sânlainaria Or’cn, s-ub.v scara la cămin. Pe cei în vârstă, i-am pier­ Expoziţia deschisă a stârnit un viu in­ de pâine din Lupeni, iar în vara aceasta Analizând toate acestea, sesiunea a
prcciind — „nccunoscând probabil” — ro­ dut de tot din echipele artistice. dea lot sprijinii pentru antrenarea tine­ teres în rândurile siderurgiştulor, cons­ o altă fabrică cu o producţie dublă va adoptat o hotărîre care prevede o serie
relului în formarea unor echipe artistice, re tructorilor, elevilor, cât şi în rândurile
lul important al c.iminului cultural, au so­ Biblioteca îşi măreşte cu fiecare zi fon­ intra în funcţiune la Petroşani. de măsuri concrete în vederea îmbună­
cotit că c mai important ca în centru! pa­ dul de cărţi. Avem astăzi peste 1000 cărţi sperăm că în curând îşi vor putea desfă­ întregii mase de muncitori din Hune­ O serioasă îmbunătăţire s'a simtit dea- tăţirii aprovizionării şl creării bazelor
şura activitatea într’un local, nu ha mar­ doara, acest lucru ogLindindu-se în cei
tului, în localul căminului cultural, sâ se şi broşuri, dar ce folos, nici biblioteca nu-:i semeni in aprovizionarea cu came ra­ proprii de aprovizionare.
instaleze un restaurant. mai trăieşte viata. A murit şi ea odată eu ginea satului ci în inima salului. peste 3 000 de tovarăşi care au vizitako ţionată Faţă de anul 1952. în 1953 s*au In încheierea lucrărilor, sesiunea n
Aceas'ă socoteală, în gând. a celor de căminul cultural şi odată cu celelalte acti­ GH. MERIXTOXI până în prezent. Grupurile de vizitatori distribuit populaţiei din Valea Jiului cu trecut la alegerea noului comitet execu­
atunci — preşedinte Maicr loan şi se­ vităţi cultura! educative. directorul căminului cultural se opresc în deosebi sâ admire costumele 47 la sută mai multe produse alimentare, tiv şi la constituirea comisiilor perma­
cretar Zorfi Ilic — a fost curând tradusă Au trecut câţiva ani şî comitelui exe­ din comuna Săntămăna-Orloa naţionale din regiunea Craiova. costumele cu 71 la sută mai multe textile şi îm­ nente.
bulgăreşti, specifice regiunii Arad, piep­
brăcăminte şi cu 81 la sută mai multe Din noul comitet executiv al sfatului
tarele pădurencelor din regiunea Hune­
articole de menaj şi casnice. popular raional Petroşani, fac parte prin­
PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE doara, sau pieptarul cusut cu o deose­ Pe lângă aceste rezultate însă, raportul tre alţii tovarăşii : Demeter Alexandru.
bită măestiie de un colectiv de munci­
şi in special discuţiile purtate de către de­ Turlea Vasile, Danciu Reghina, Furdui
tori del-a cooperativa meşteşugărească din
Urt om „rezistent" multe altele în acest articol se spunea : gâmfarea şi aroganţa au pus cu tărie stă­ Bistriţa, regiunea Cluj. putaţi, au reliefat şi o serie de lipsuri în Petru, Jurca Vasile şi alţii.
„Pentru tovarăşul director (citeşte Coman pânire pc el.
Rezistenta presupune efort, voinţă şi ea Bratu) critica a devenit „amestec în tre­ N oră s»p tinzând ziarului, acesta şi-a îngă­ Arta populară. încurajată de regimul
este extrem de nerc.-:#rfi fiecărui oua En te burile sale", iar îndrăzneţului care cutează duit sâ încalce hotârîrea biroului politic al nostru democrat, este în continuă dezvol­ Cu noi succese în muncă
ajută să învingi cu uşurinţă greutăţile să să-l critice, el îi răspunde scurt şi arogant C.C. al P.M R. care prevede că la apariţia tare, fapt care umple de mândrie ini­
treci biruitor pes-te obstacolele ce ţi sc „cu mine nu duci viaţă lungă", etc., ele. semnalelor critice apărute in orice organ mile oamenilor muncii. Iată ce scriu cei Datorită unei bune organizări la locul au reuşit sâ dea zeci de tone de cărbune
aşează in drum. De atunci şi până astăzi au trecut aproa­ de presă, indiferent dc persoana criticată ce vizitează expoziţia, în cartea acesteia : de muncă, brigada condusă de Branici Ilie peste plan
Dar pe lângă rezistenţa care te ajută pe 3 luni şi jumătate şi în tot acest timp trebue să se răspundă în termen de 14 zile „Mul/imim Partidului şi Guvernului dela mina Lupeni a reuşit să-şi depăşeas­ Nici minerii dela Sectorul I nu s’au lă­
sâ învingi piedicile şi să eşi din impas directorul Coman Bratu nu a reuşit să dela primirea semnalului, arătând concret pentru grija ce ne-o poartă — au scris în că zilnic norma de lucru cu 46 la sută. sat mai prejos. Brigada minerului Gher-
ziua de 19 Ianuarie 1954, un grup de pio­
mai e un fel de rezistenţă — întrebuinţată găsească „prilejul” de a răspunde criticii ce măsurile luate penlru îndreptarea lipsu­ nieri şi elevi — Am rămas adânc im­ dând cărbune de bună calitate. Depăşiri berth Nicolae, îşi depăşeşte angajamentul
de altfel, de un cerc foarte restrâns de oa­ i sa făcut, arătând concret măsurile ce rilor presionaţi de gustul artistic cu care sunt de normă a mai realizat şi brigada sta- luat cu peste 40 la sută. Iar tinerii mi­
meni — şi aceasta e rezistenţa faţă de cri­ le-a luat pentru îndreptare. Situându-se E necesar, ca neîntârziat, directorul Co­ executate lucrurile expuse". hanovistului Orner Tosif. dând cu 36 la neri ca Varga Alexandru şi Ştefancluc
tică. Printre cci care uzează de o aseme­ pe o poziţie nejustă faţă de critică el nu man Bratu, sâ treacă la o serioasă veri­ Pe o altă filă a cărţii, sudorul Târtău sută mai mult cărbune faţă de norma sa Adam, lucrând la abatajele frontale, stra­
nea rezistenţă este şi Coman Bralu direc­ şi-a analizat obiectiv şi cu deamănuntul ficare a atitudinii sale, să-şi însuşească Gheorghe dela secţia oţelărie. a combi­ 2ilnicâ. tul 8—9. orizontul 5—65 îşi depăşesc zil­
torul P.T.T.R. Deva. greşelile arătate şi departe de a lua mă­ o nouă poziţie faţă de lipsurile dovedite natului, şi-a scris şi ei impresiile în urma Succese însemnate înregistrează şi bri­ nic normele de producţie cu 41—45 la sută.
Rcferindu-se Ia felul în care acesta ştie suri pentru lichidarea lor, a persistat şi şl fără să mai facă în viitor scene de „su­ vizitării expoziţiei. „Numai sub înţeleaptă găzile conduse de tinerii mineri Peia Au­ POPESCU V., STURZ L.
„să se apere" faţă de critică, ziarul „Dru­ pc mai departe în ele O asemenea com­ părare" ori „ofensare”, de pe trambulina conducere a partidului — scrie tovarăşul rel şi Haţegan Mihai, care datorită apli­
mul Socialismului" în Ir” unul din numerele portare dovedeşte că el nu a văzut in cri­ cărora să treacă la rezistenţă faţă de cri­ Târtău — pot să văd asemenea lucruri cării metodei sovietice a graficului ciclic. corespondenţi voluntari
sale, a publicat un articol intitulat : „Un tica adusă un ajutor, dovedeşte că suba- tică. să lichideze părţile slabe din munca frumoase, rod al străduinţei mâinilor di­
director în luptă cu „greutăţile"." Printre precioză presa dc pni*tid, dovedeşte că în­ şi comportarea s’a. bace dc ţărani sau ţărance muncitoare”
Să dam ţării cât mai multă cherestea

Colectivul de muncitori, tehnicieni şi
Fruntaşii în producţie. Ordean Aurel,
(Jrându i vânzare bună, ne-ain îndrep
ln piaţa colhoznica lat spre şirul lung dc pavilioane In care dariei obşteşti, instrumente muzicale, b! funcţionari al întreprinderii I F.l L Sebeş, Cliirca Simion şi Veliche Tudorache dând
ciclcte şi motociclete.
se vindea carne Inlr'unul din accs'ea. La unul dm magazine l-am întâlnit din se străduieşte zi dc zi pentru a da viaţă viaţă lozincii „Să dăm ţârii cât mai multă
---------- de I. ZAVORDNII . _===-
carnea dc porc a fost pusă In vânzare dv nou pc Alcxei Gonccarenko, locţiitorul pre­ lozincii „Sâ dâin ţârii cal mai multă che­ cherestea” lansată de gnlenştii Popa Ghcor-
Zorile unei zile de iarnă. In pi.iţa imen­ însoţiiidu nc dc.dungii! coloanei de maşini, către colhozul „8 Martie" din raionul Ku- şedintelui colhozului „Lenin”, cu care stătu­ restea” glie şi Ştefan Martin, şi-au depăşit propriile
să a oraşului ceaţa deasă începe sj sc des­ nea vorbit între timp despre gospodăria penskî. In acest colhoz, crcşlerca porcilor sem de vorbă dc dimineaţă Până la prânz, Succesele Inimoase obţinute in muncă In lor norme cu 28—35 In sulă
trame. Maga.zinclc, gheretele şi pavilioaneL'. colhozului său. este bine dezvoltată. In !im.p cc în )9.">0 el vânduse Întreaga cantitate de produse anul 1953 sunt pentru colectivul I F I L. Se Secţia lăzi care este deservită dc bri­
rândurile dc maşini, sc conturează tot nud Colhozul „Lenin" este o gospodărie mare, fermele colhozului aveau 300 de porci, iar aduse din colhoz şi acum. împreună cu beş. un nou îndemn în îndeplinirea sarci­ gada utemistâ şi condusă de fruntaşa în
clar. începe s.i sc distingă şi mulţimea dc cu midie ramuri de producţie Numai ce­ producţia dc came dc 13 chintale la ho- magazionerul colhozului. Andrei Malivaikn, nilor de plan înainte de termen pe amil producţie Doina Ana. Işi depăşeşte sarci­
oameni înlr’o nchvlrcruplJ forfotă In pi,dă reale sc se.unănj nici pc o întindere de cnrc sulă de hectare de arătură, anul a- potrivit însărcinării primite din partea ad 1954 nile de plan cu 36 la sută. Asemenea rea­
sosesc noi şiruri încărcate cu produse agri­ peste 3-000 do hectare, oMinăudu-sc în ccsla fermele a>u 700 dc porci, iar pr duc- ministraţieî colhozului, cumpărau hamuri nui „Xiei o oprire de maşini în afară de lizări a obţinut şi secţia talaj care mun­
cole. modic c.ilc 2S —30 chintale corurile la hec­ li.i dc carne este de peste 33 chintale la pentru caii artclului F.l se pregătea tocmai plin” este lozinca mecanicului şef stah.i* ceşte organizat şi foloseşte din plin cc'e
Xe aflăm în pintn colhoznică centrală a tar. Colhozul mai cultivă sfeclă dc zahăr, fiecare 6iilâ dc hectare de arătură. Veni* sâ so ducă la magazinul din apropiere al novist Molnar F.m»ric Pentru transpunerea 8 orc de muncă reuşind să Ş' îndeplinea •■ul
oraşului llarhov. diferite plante tehnice, legumicole şi dc tul global obţinut de pe urina creşterii por­ organizaţiei „Xergnsbâf’. unde voia sâ cum­ în viată a acestei lozinci s'au luat din sarcinile de producţie In proporţie de. !42
— In ultima vreme, la Il.irkov rc ob­ hoHămâric. In formele colhozului sc numă­ cilor a crescut det.i 1.000 000 dc ruble cât pere două motoare noi, necesare colhozului timp toate mâsurije ca maşinile şi utilajul la sută HAMPU VASILE
servă o în vior.no ,i comerţului colhoz ni:, ră peste 3000 dc vite, mm mult dc I3.C00 ora în anul 1930, la 3.100,000 ruble in pentru a le instala lângă fântânile care sâ funcţioneze fără înirerupere. corcspondeni voluntar
ne spune însoţitorul nostru' Mihail Lit- de păsări. Ariciul are şi o livadă, o pri- 1933. Colhozul vinde porci foarte bine în­ alimentează cu apă fermele colhozului.
vinonko, şeful direcţiei pieţelor oraşului. In sacă, iazuri dc peşte, o fermă penlru creş­ grăşaţi. având o greutate vie medie de In piaţa din Harkov comerţul colhoznic
ha za hoî.înnlor Plenarei din Seplcmbric u terea vulpilor argintii. 130-173 kg. este In plină înflorire. In ultimele 3 luni, Din activitatea bibliotecii centrale
C C. al P.C.H.S., co(o!c obligatorii de le­ — După ce «im livrai statului cola dc Dela pavilioanele unde se vindea carnea volumul vânzărilor în piaţa colhoznică cen­ raionale Brad
gume şi zarzavaturi, cartofi şi carne, au produce şi după cc am depozitat în ham­ ne am îndreptat spre magazinul dc fruc­ trală din linrkov a crescut de peste două
fost reduse, iar preturile dc colectare nu bare fondul do sămânţă şi fondul de re­ te al organizaţiei comerciale orăşeneşti din ori in comparaţie cu perioada corespunză­ 16 875 cărţi citite. 1213 cititori, 6 cercu­ s’a discutat şi asupra cărţii „Nicoarâ Pot­
fost majorate Colhozurile şi colhoznica zervă, colhozul a realizat o marc cantitate linrkov. /Magazinul vindea merele aduse toare a anului Irccut. ri de citit, 123 manifestări de masă ; iată coavă” de Mihail Sadoveanu şi „Maximca”
dispun acum de şi mm mullc surplusuri dc de produse pentru vânzarea pc piaţă — de colhozul „Vporiod” din raionul Sinîe- Ca urmare n înfăptuirii ultimelor ho!ă- câteva cifre concludente care ilustrează de C N Staniucovici
produse agricole, dcncccn e’e sunt aduse continuă Alcxcî Gonccarenko, ară1ându-:ie ropol, regiunea Crimcea rîn adoptate de partid Şi guvern cu pri- rodnica activitate a bibliotecii centrale ra­ Pentru dezvoltarea spiritului de analiză
în cantităţi mul*, mai muri l.i piaţă. cu mâna şirul de maşini ale colhozului. — Cum de vinJcţi mere tocmai din viie la realizarea unui avânt continuu îl ionale d;n Brad în cursul anului 1953. La şi pentru a se cunoaşte părerile cititorilor
Trecem printre gherete şi pavilioane. Do Astăzi am adus în piaţă 120 dc puduri de Crimcea ? — 1 am întrebat pe vânzător. agriculturii, la sporirea producţiei de măr­ aceste rezultate s'a ajuns datorită bune­ asupra cărţilor citite, s’a introdus metoda
jur împrejur vedem saci cu făină, zahăr şi zahăr tos. *100 de puduri de făină de gr.Vj, — Colhozul m le-a dai spre vânzare h» furi dc consum popular şi la desfăşurare^ lor metode de muncă întrebuinţate de că­ ca înapoind cartea, cititorul să facă. in
diferite făinoase, mari canldăti dc legu­ peste 500 dc puduri dc grăunte furajere, comision, ne explică cl. şi mai largă a comerţului, volumul comer­ tre bibîioteoara şef, Lupu Dorica şl bi­ scris, şl un scurt rezumat al celor cititu
me. butoiaşe cu roşii murale şi cu alte două butoaie mari cu micro, 230 de gâşte Colhoznicii artclului agricol „Vpcriod” din ţului colhoznic creşte în ritm şi mai rapid. bliotecara Vaida Maria. cât şi aprecieri personale
diferite murături, butoaie cu prune uscate. vii şi o marc canlitnte dc tot felul dc Crimceo sau convins că e mai avantajos La Harkov s'au făcut pregătiri în vede­ Iată câteva din metodele lor de popu­ La numeroasele expoziţii de cărţi pe care
In gherete şi pavilioane vedem afuimi- murături. penlru ei sâ-şi vândă merele la linrkov rea acestui comerţ de mari proporţii )n larizare, răspândirea cărţii şi dezvoltarea le organizează biblioteca, alături de cărţile
tur: de carne, găini, gâşte şi curcani în­ In mgl. colhozul a realizat aproximativ Ei şi-au adus nici produsele, s'au înţeles oraş există 21 de pieţe. In prezent se des gustului de citit S'au înfiinţat 6 cercuri expuse se află şi câte un rezumit al res­
grăşaţi. mii de bidoane cu lapte, smântâ­ 1.000.Om de rffbtc din vânzarea pc piaţă cu magazinul asupra preţului de v.inz,are şi fnşoară mari lucrări penlru amenajarea şi de citit, dintre care 3 la spital, pentru per­ pectivei cărţi făcut' de către ur cititor
nă şi miere. ,a surplusului dc produse agricole, iar ve­ n.u plcciit acasă, lăsând magazinului s.i i lărgirea gospodăriei acestor pieţe In piaţa sonalul ■*£ serviei şi bolnavi şi 3 la atelie­ Cititorului îi este mult mai uşor să-şi
In partea dreaptă -i pic',ii staţionează I? nitul său global este dc 5 000(100 dc riih!e vândă merele ' colhoznică centrală se construcşte un imens rele cooperativei meşteşugăreşti „Crişan” aleagă cartea pe care vrea s’o citească,
caimomif' u!c colhozului „Lonîn” din n- Acest lucru a permis să sc dislnbuc col­ Colhozurile şi colhoznicii aduc la piaţă pavilion, în caro vor puica vinde simul­ Acestn cercuri au avut o activitate per- informândj-se asupra conţinutului ei prin
fonul Kra^nokntsk L.ing.i prima maşină hoznicilor câte 12 ruble dc fiecare muncă, ectc mai diferite produse nrgicolc. iar după tan 7d de colhozuri, precum şi pavilioane mnr.oruâ. citindu-se aici pasagule cele mai citirea rezumatului
l-am întâlnit pc |ocţnlo<-;ii preşedintelui cot fără a mai socoti marile cantităţi dc pro* cc şi le vând işi cumpără produsele indus speciale, bine amenajate, pentru comerţul semnificative alo cărţilor, subliniirv&u-sc Pentru acest an este prevăzut un număr
bozului, Alcxoî Gonccarenko duse agricole pe caic Ic an primii. triale do care au nevoie La magazine ei cu păsări şi peşlc Totodată se conslruesr şi mai mare dc cititori, biblioteca fiind n
— Gc aii adus de vânzare, tovarăşe Gon — Aşa că astăzi Irâîm bine, iar mâine găsesc de ioatc: confccţiuni, îneăl|ămin;e. depozite mari, în caic colhozurile vor putea anumite pasagii şi analizundu-se curs de dotare cu ccîc mai noi lucrări apă­
ce.arcnko ? I-am întrebat noi vom trăi şi mm bine I spune zâmbind ţesâluri. mobilă, veselă, dilerite articole de sa şi păstreze produsele agricole aduse spre Un nare număr de cititori au atras şi rute în domeniul literaturii, ştiinţei şi teh­
— Poftim do vedeţi — răspunse cl şi Goncearenko. uz casnic sau obioctc necesare gospu- vânzare. cele 4 consfătuiri unde printre alte cărţi nicii.