Page 35 - 1954-01

Nr 8 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

PE TEME DE PaRTID
T E L E G R A M E
Cu ^ Suptă Comitetul raional de partid Alba
T o v a r ă ş u l u i G H E O R G H E
pentru crearea de noi gospodarii colective Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române
Bucureşti
şi întovărăşiri agricole Cu ocazia celei de a 5-a aniversări a semnării Tratatului de Prietenie, Colaborare şi Asistenţă Mutuala

dintre Republica Populară Polonă şi Republica Populară Română, vă trimit, tovarăşe Prim AAinistru, din partea
Hotărirea plenarei lărgite a C.C. aJ P.M.R. Concomitent cu munca de consolidare a
din 19—20 August 1953, pune în faţa or­ MÂRGINEANU ÎOAN gospodăriilor coleotive şi întovărăşirilor Guvernului şi poporului polonez, cele mal bune urări de noi succese Republicii Populare Române prietene pe
ganelor de partid, sarcina de a acorda o primsecretar al comitetului raional existente, comitetul raional de partid a drumul socialismului şi întăririi păcii
deosebiră atenţie consolidării economico- P.M.R. Alba luat o serie de măsuri, prin a căror în­ Experienţa celor cinci ani de realizare rodnică a trasatului nostru a dovedit că el serveşte dezvoltării eco­
organizatorice a gospodăriilor agricole co­ făptuire să se realizeze atragerea de bună nomice şi culturale a ţărilor noastre şi în acelaş timp cauzei întăririi păcii şi securităţii internaţionale.
lective şl a întovărăşirilor agricole, în şl întovărâşlţilor a organizat un ciclu de voie spre gospodării şi întovărăşiri a cât
vederea transformării lor în mari pro­ conferinţe cu caracter politic şi economic mai mulţi ţărani muncitori. Poporul polonez se va strădui şi mai departe să întărească legăturile frăţeşti şi de colaborare multilate­
ducătoare de cereale, vite, porci, păsări, Un real ajutor se dă desfăşurării ac­ Comitetul raional de partid, a atras a- rală cu poporul român in strânsă prietenie şi alianţă cu marele popor sovietic şi cu toate popoarele lagărului
ailbone, ete. şl în vederea creării de noi tivităţii căminelor culturale din raion, în tenţla In nenumărate rânduri activiştilor păcii şi democraţiei.
gospodărit colective şi întovărăşiri agri­ cadrul cărora pe lângă conferinţele ţi­ de partid şl organizaţiilor de bază că. BOLESLAW BIERU7
cole. nute s’au trimis echupe artistice dela în­ oreerea gospodăriilor şi întovărăşirilor a- Preşedintele Consiliului dc Miniştri
Odată cu munca pentru consolidarea treprinderi şi instituţii. gricole sunt cu adevărat trainice numai - al Republicii Populare Polone
gospodăriilor agricole colective şi 'a înto­ Comitetul raional de partid, pentru a dacă se întemeiază pe baza principiului
vărăşirilor agricole existente, Comitetul pune capăt subaprecierii muncii organi­ liberului consimţământ — principiul lenl- Tovarăşului BOLESLAW BIERZJT
raional de partid Alba, a dus o luptă zatorice şi politice de partid, a trimis pe nist-stalinist, fundamental in opera de
hotărîtă pentru a ridica nivelul agita­ cel mai calificaţi activişti, în ajutorul transformare socialistă a agriculturii. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Varşovia
ţiei politice de masă şi pentru a convin­ organizaţiilor de bază la dezbaterea pro­ De curând, in urma act/ivităţii politice
ge pe ţăranii muncitori cu gospodării mici blemelor de producţie în adunările de desfăşurate de organizaţiile de bază. un Cu ocazia celei de a 5-a aniversări a încheierii Tratatului de Prietenie. Colaborare şi Asistenţă Mutuală
şi mijlocii, de a trece la crearea de noi partid şi in organizarea muncii politice. număr însemnat de membri întovărăşiţi dintre Republica Populară Română şi Republica Populară Polonă, vă rog să primiţi, tovarăşe Preşedinte, din
gospodării agricole colective şi întovă­ In aceiiaş timp, membrii comitetului din satul Oejdea, au trecut de bună voie partea poporului român şi a Guvernului Republicii Populare Române cele mai călduroase felicitări.
răşiri agricole. raional şi-au intensificat controlul asu­ dela întovărăşirea agricolă la gospodăria
In acest soop, comitetul şi birou-l raio­ pra muncii practice pe teren a aparatului colectivă. In frunte au fost comuniştii Si- Acest tra-tat constituie o contribuţie de seamă la dezvoltarea continuă a relaţiilor frăţeşti dintre popoarele
nal. au analizat felul cum se desfăşoară său. Cu acest prilej s'a scos la iveală o lagy Nicolae, Chiş Francisc. Nagy Slgis- noastre, la opera de construire a socialismului în ţările noastre, la lupta pentru a-părarea păcii pe C2ie popoarele
munca în vederea transformând socialiste serie de metode bune folosite de tova­ mund şi alţii. Acelaş lucru l-ou făcut si noastre o duc împreună cu toate popoarele iubitoare de pace, în frunte cu marea noastră prietenă şi elibera­
a agriculturii şi munca depusă de sfatul răşii Făgădaru Teodor, Andronic Ioan majoritatea intovărăşiţiior din comuna Te- toare, Uniunea Sovietică.
popular raional, de S.M.T. Alba, în vede­ şi alţii care au obţinut rezultate tot mal iuş şi Cetea
rea creării de noi gospodării şi întovă­ bune în munca lor de zi cu zi. In ace­ Dorinţa ţăranilor muncitori de a intra Poporul român urează poporului polonez, frate şi aliat, noi succese în munca rodnică pentru bunăstare şi
răşiri. laş timp s’au scos la iveală şi o serie în gospodăriile colective şi în întovărăşiri fericirea sa, pentru prosperitatea Poloniei democrat-populare.
Comitetul executiv al sfatului popular, de lipsuri în munca unor tovarăşi ca este din ce in ce mai mare. In toamna a- GH. GHEORGHIU-DEJ
fiind îndrumat în mod permanent de co­ Bocşeru Gheorghe, Oiprian şi alţii, faţă nului trecut, 17 familii de ţărani munci­ Preşedintele Consiliului de Miniştri
mitetul raional de partid, a reuşit să a- de care comitetul raional de partid a tori din Alba Iulia, 20 de familii de ţă­ al Republicii Populare Române
naiizeze periodic activitatea sfaturilor luat o atitudine hotârîtă, trăgându-1 la rani muncitori din Cricău. 11 dan Şard si
populare comunale, în aplicarea rezolu­ răspundere cu toată seriozitatea. multe altele din comunele şi satele raio­
ţiei Hotărirl'i planarei CC. ad P.M.R. din Ca rezultat al ajutorului primit din par­ nului, au înaintate cereri pentru a intra în
3—5 Martie 1949. tea comitetului raional, organizaţiile de întovărăşiri agricole. Deasemenea, în Proiecţia muncii o importantă problemă de stat
Pentru a uşura orientarea ţăranilor bază dela gospodăriile colective Benic. multe întovărăşiri s’a cerut trecerea la
muncitori, spre agricultura socialistă, co­ Cistei şi Obreja, precum şi dela întovă­ forma superioară a acestora — gospodă­ Statul nostru democrat-popular, acordă este o sarcină de seamă a fiecăruia din
mitetul raional analizând activitatea a- răşirile agricole din Vinţul de Jos şi Ga)- ria agricolă colectivă. o deosebită atenţie protecţiei muncii şi dc ŞTEFAN DUM1TRESCU ei. Comitetele de întreprindere şl orga­
cestora, a luat o serie de măsuri în ve­ tiu au învăţat să folosească cu pricepere In activitatea sa, comitetul raional de ocrotirii sănătăţii celor ce muncesc. Orga­ nele de protecţia muncii, trebuie să mobi­
derea creării de noi gospodării şi întovă­ dreptul de control asupra activităţii con­ partid, a avut şi lipsuri. El n’a reuşit să nizând lupta oamenilor muncii pentru fău­ vem, s’au obţinut realizări importante. In lizeze în jurul problemelor protecţiei
răşiri agrlcode. siliilor de conducere; ele ascultă dife­ organizeze întotdeauna un control sistema­ rirea unei vieţi noi, partidul şi guvernul ultimii 3 ani spre exemplu, în întreprin­ muncii, mase cât mai largi de oameni al
Pentru aplicarea In viaţă a sarcinilor rite rapoarte ale preşedinţilor sau ale al­ tic şi permanent asupra IndepLinirii sar­ a pus capăt pentru totdeauna situaţiei mi­ derile din industria metalurgică s’a chel­ căror spirit creator constitue metoda cea
1 zvonite diin rezoluţia din 3—5 Martie tor membri din consiliile de conducere cu cinilor partidului şi guvernului şi a pro­ zere de pe vremea stăpânirii burgheziei şi tuit pentru protecţia muncii, suma de 166 mai eficace de îmbunătăţirea condiţiilor
1949, organizaţiile de bază, au dus o in­ privire la organizarea muncii, la dezvol­ priilor sale hotăriri, n’a atras în munca a moşierimii, când lipsa de interes faţă de milioane lei. Deasemeni, din fondurile de de lucru.
tensă muncă politică în cadrul raionului, tarea multilaterală a gospodăriei sau în­ de întărire a gospodăriilor şi a întovără­ om, faţă de condiţiile grele de muncă în investiţii centralizate s’au făcut însemnate Aplicarea măsurilor de protecţie a mun­
reuşindu-se ca până în prezent să ia fiinţă tovărăşirii. In urma propunerilor făcute şirilor agricole activul larg de nemembri’ care lucrau sute de mii de muncitori, fă­ lucrări de protecţie £ muncii In cadrul cii, tehnici securităţii şi igiena muncJJ
un număr de 8 gospodării colective şl 14 de organizaţia de bază din gospodăria co- de partid din*,rândul celor mai buni teh­ cea ca accidentele să se ţină lanţ. In anul întreprinderilor ncu construite şi a celor în întreprinderi este o sarcină principală
întovărăşiri agricole. leotivă din Cistei. consiliul de conducere nicieni, agronomi, preşedinţi de gospodă­ 1920, de pildă numai la mina Aninoasa, reconstruite In numeroase întreprinderi a inginerului şef, a tehnicianului care con­
Insuşindu-şl sarcinile trasate la Con­ a luat în discuţie şi a hotărît mărirea rii şi întovărăşiri, şefi de echipe şi ţă­ au murit în urma unei explozii 187 de din industria metaLurgică s’au înfăptuit duce, procesul tehnologic. Directorul în­
gresul Fruntaşilor din Gospodăriile Agrl- suprafeţei cultivate cu legume şi zarza­ rani muncitori. Deşi au fost repartizaţi ac­ muncitori, în anul 1922, la explozia dela importante instalaţii lgienico-sanitare, de treprinderii are datoria să se preocupe
cale Colective, comitetul raional de partid, vaturi ou încă 8 ha. de pământ, precum tivişti pentru a sprijini aotivitatea orga­ mina Lupcni, a<u pierit 82 muncitori, iar ventilaţie şi aerisire, aducţiuni de apă îndeaproape de organizarea procesului
a îndrumat comitetul executiv al sfatului şi înfiinţarea în cadrul gospodăriei a unei nizaţiilor de bază din raion în munca de în urma altei explozii, în anul 1940, au potabilă apărători şi balustrade de pro­ tehnologic şi sa ia toate măsurile tehnice
popular nadonal şi S.M.T.-ul, să întărească ferme cu peste 100 oi. transformare socialistă a agricuLturii, to­ pierit alţi 50 de mineri. Nu era mai bună tecţie, etc. Astfel la combinatul siderur­ şi organizatorice necesare pentru apli­
ajutorul tehnico-organizatoric dat gos­ In îndeplinirea sarcinilor politice ale tuşi m-ai sunt unele organizaţii, printre situaţia nici în fabricile şi uzinele capita­ gic „Gh. Gheorghiu-Dej” — Hunedoara, carea măsurilor de protecţia muncii, teh­
podăriilor colective şl întovărăşirilor a- organizaţiilor de bază. un rol deosebit de care se numără şi acelea dui Oarda de liştilor români şi străini. Astfel, în urma s’a realizat mecanizarea încărcării furna­ nica securităţii şi higiena muncii.
gricole. In felul acesta, toţi tehnicienii şl important îl au comuniştii Aşa de pilda, Jos. Ciugud, Beldiu, Miceşti, etc., care unui singur accident la fabrica de celu­ lelor ceeace a dus la eliminarea perico­ Conducerile întreprinderilor trebue să
inginerii agronomi ai sfatului popular ra­ la gospodăria agricolă din Cistei. mem­ încă muncesc slab. In unele gospodării şi loză din Zărneşti, proprietatea Brătienilor, lului de intoîiicare cu gaze toxice prove­ asigure executarea planului cu privire la
ional. au fost repartizaţi pe lângă gos­ brii de partid cei mai capabili au fost re­ întovărăşiri ca cele din Căpud, Hăpria. au fost omorîţi 93 de muncitori. nite din prâjirea minereurilor. măsurile de protecţia munoii şi tehnica
podăriile colective şi întovărăşiri, pentru partizaţi în sectoarele de muncă cele mal Bucerdea Vicioasă şi Stremţ există încă Acest tablou de muncă istovitoare, lip­ De remarcat că în exploatările fores­ securităţii şi a măsurilor igienico-sani-
a le ajuta în mod efectiv. Astfel, tova­ grele. lipsuri serioase in ce priveşte organiza­ sită de securitate împotriva accidentelor, tiere, fabricile de cherestea şi de prelu­ tare, precum şi înzestrarea posturilor de
răşa Hăbăşescu Nădejda, inginer agro­ S’a îmbunătăţit simţitor şi agitaţia po­ rea muncii Organizaţia de bază din gos­ a bolilor profesionale, este deosebit de crare a lemnului, I.F.E.T. din raionul Pe­ prim ajutor prin folosirea la maximum
nom, dând un ajutor preţios gospodăriei litică de masă. ea devenind mai concretă, podăria colectivă din Căpud, nu dă sufi­ accentuat astăzi în ţările capitaliste. Aşa troşani, pentru protecţia muncii s’au chel­ a posibilităţilor locale.
colective „23 August” Obreja, s’a obţinut mai strâns legată de problemele de pro­ cientă atenţie organizării întrecerii socia­ de pildă în Statele Unite ale Americii, tuit în anul 1952, peste 32.000 lei. întreprinderile trebue să asigure res­
o producţie medie la ha. de peste 2200 ducţie. La gospodăria colectivă din Tel- liste între colectivişti, nu orientează în­ numai în anul 1951, s’au înregistrat sute Dezvoltarea activităţii creatoare a ma­ pectarea Codului Muncii, a prevederilor
kg. grâu şi peste 4500 kg. porumb. na, agitatorii fiind 'instruiţi cu regulari-' trecerea în spre obiectivele principale de I t selor în domeniul protecţiei muncii a fă­ legilor şi Decretul cu privire la orariul
Folosind sfaturile agronomilor şi apli­ tate, au desfăşurat o rodnică activitate luptă aJe gospodăriei. Slabă este preocu­ de mii de accidente dintre care 16 000 cut ca în ultimii trei ani să se realizeze legal de muncă al femeilor şi tinerilor,
când din plin metodele agrotehnice înain­ în vederea mobilizării activiştilor in a- parea organizaţiilor de bază din gospodă­ caz/uri mortale, iar în Germania Occiden­ peste 190 de inovaţii şl raţionalizări care la concediile de odihnă şi durata lor şi
tate. membrii întovărăşirilor agricole din plicarea regulilor agrotehnice. riile colective şi întovărăşiri tn ceeace tală tot în acelaşi an, au fost peste 1 998 000 contribue la îmbunătăţirea condiţiilor de la întreţinerea igienică a întreprinderilor.
Vinjţul de Jos, Cricău, Galda de Jos, Ighiu A crescut in mod simţitor spiritul de priveşte învăţământul de partid. Cauza lip­ accidente de muncă. In Spania franchis- muncă şi la evitarea accidentelor. Conducătorii de întreprinderi au da­
şl Galtiu, au obţinut o producţie cu mult vigilenţă al colectiviştilor şi întovărăşj- surilor îşi are rădăcina în insuficientul tă, numărul accidentelor in muncă a cres­ îmbunătăţirea necontenită a activităţii toria să ia măsuri pentru efectuarea exa­
mai mare decât ţăranii cu gospodării in­ ţilor. Aceştia, in cadrul gospodăriei Obre- ajutor pe care activiştii, în frunte cu co­ cut de 3 ori faţă de anul 1936. Bolile pro­ în domeniul protecţiei muncii, necesită menului medical înainte de angajare, a
dividuale. ja, au demascat şi exclus pe Dolgae Ale­ mitetul raional l-au dat organizaţiilor de fesionale şi accidentele in muncă seceră insă lichidarea unor lipsuri serioase care examenului medical periodic ca şi pentru
Pentru obţinerea unul avânt sporit al xandru. care fiind în slujba chiaburilor bază. anual în Jugoslavia zeci de mii de mun­ persistă încă în unele din întreprinderile facerea recomandărilor medicale prevă­
activităţii gospodăriilor şi întovărăşirilor a încercat să submineze gospodăria co­ Comitetul raional de partid, nu a fost citori. noastre. Aceste întreprinderi au posibili­ zute în instrucţiunile Ministerului Sănă­
agricole din raion, comitetul raional de lectivă. suficient de operativ în luarea unor mă­ Protecţia munoii în ţara noastră este o tatea de a îmbunătăţi tot*mai mult con­ tăţii.
partid, a iniţiat organizarea unui schimb Organizaţiile de bază din gospodăriile suri în urma lipsurilor manifestate de problemă de stat şi are ca scop îmbună­ diţiile de protecţie a muncii, învestind su­ Organele răspunzătoare de problemele
de experienţă cu participarea secretari­ coleotive şi întovărăşiri au fost îndrumate secţia agrară a comitetului raional de tăţirea condiţilor de muncă ale celor ce mele ce au fost alocate în acest scop in protecţiei muncii şi conducerile întreprin­
lor organizaţiilor de bază, a preşedinţilor îndeaproape pentru a se ocupa de primi­ partid, în frunte cu fostul şef al secţiei, muncesc, reducerea numărului accidente­ construirea de instalaţii noi de alesaj, de derilor trebue să privească cu toată se­
gospodăriilor colective şi a întovărăşi­ rea candidaţilor şi noilor membri de tovarăşul Bucur Anton, oare a dat dovadă lor de muncă şi al îmbolnăvirilor profe­ băi, de instalaţii de apă carbo-gazoasă riozitatea sarcinile cu privire la realiza­
rilor din raion, precum şi a fruntaşilor partid. de lipsă de răspundere faţă de sarclnl-lo sionale, uşurarea eforturilor fizice cu a- Trebue insistat asupra datoriei ce o au rea măsurilor de protecţia muncii şi teh­
în producţie, a agitatorilor şi a colective­ O deosebită atenţie acordă organiza­ mari în vederea transformării socialiste a jutorul mecanizării muncilor grele sau cu conducerile acestor întreprinderi de a da nica securităţii. .
lor gazatelor de părete din sectorul so­ ţiile de bază din gospodăriile colective din agriculturii. mare volum de muncă, precum şi creea- urmare hotăririlor partidului şi guvernu­ Conducerile întreprinderilor în strânsă
cialist din agricultură Cu acest prilej, s’a Cistei, Obreja. Ţelna şi întovărăşirile a- Comitetul raional de partid, nu a con­ rea unor condiţii speciale pentru munca lui şi a cheltui ultimul ban din fondul colaborare cu organele sindicale au sarci­
analizat metodele bune folosite de unele gricole, muncii cu tineretul şi femeile. Ra­ trolat suficient munca depusă de comite­ femeilor şi tinerilor prevăzut pentru protecţia muncii, în rea­ na să asigure antrenarea tuturor mun­
organizaţii de bază, precum şi lipsurile ionul Alba se mândreşte cu tinerii Bobi- tele executive ale sfaturilor populare, în Oglindind grija partidului şi guvernu­ lizarea unor condiţii optime de lucru, con­ citorilor în realizarea măsurilor de pro­
avute in munca de lămurire a ţăranilor ţan I. lui Onu. Cleja I. lui Ionuţ, Ciontea vederea întăririi şi creării de noi gospo­ lui nostru pentru viaţa celor ce muncesc, diţii care să fie un stimulent continuu tecţie a -muncii şi să depună eforturi e-
muncitori. Nu mult timp după aceasta, Susana din gospodăria colectivă Obreja. dării colective şi întovărăşiri agricole. Codul Muncii reglementează munca tine­ pentru muncitori de a munci mai bine nergice pentru înfăptuirea lor.
comitetul raional de partid a organizat o Iiada Ionel Iul Domiolc. Bârz Elzvna din Comitetul raional de partid Alba, este rilor şi a femeilor, prin stabilirea unui şi cu mai mult drag. Rezolvarea tuturor problemelor privi­
consfătuire cu ţăranii muncitori fruntaşi gospodăria colectivă Telna şi alţii. hotărît de a lupta pentru lichidarea lip­ regim special de alimentare pentru mun­ Trebue ca fiecare conducător de între­ toare la protecţia muncii şi tehnica secu­
din raion, având drept obiectiv populari­ Nu de mult timp în toate gospodăriile surilor, pentru ridicarea muncii politice cile grele, asigurarea echipamentului de prindere să fie convins că orice lipsuri rităţii, constitue o sarcină de mare im­
zarea metodelor înaintate de muncă, în colective şi întovărăşirile din raion, au, de consolidare a gospodăriilor coleotive şi protecţie, regim de concedii de odihnă, în activitatea din domeniul protecţiei mun­ portanţă în lupta pe care o desfăşoară
vederea sporirii producţiei agricole. luat fiinţă cursurile agrozootehnice prin întovărăşirilor, precum şi pentru atrage- etc. cii constitue o frână în dezvoltarea nive­ partidul şi guvernul nostru pentru făuri­
Comitetul raional de partid, punând un care se dau bogate cunoştinţe colectiviş­ rea a tot mai mulţi ţărani muncitori pe In domeniul protecţiei muncii, ca ur­ lului producţiei în întreprinderea sa şi rea buneistări şi a fericirii oamenilor
mare accent pe educatea colectiviştilor tilor şi întovărăşiţalor. făgaşul socialismului. mare a măsurilor luate de partid şi gu- înlăturarea neîntârziată a acestor lipsuri muncii.

: - ——
S’au mal construit aici noi uzine de trac­ latul de Iarnă, Casa Amiralităţii şi multe metodele tehnicei cele mai înaintate pe
I m p r e s i i d e n e u i t a t toare şi autemobile, oraşul devenind un altele. care le aplică în munca sa, am remarcat
un înalt nivel de cunoştinţe tehnice şi
Adânc m’a impresionat vizita făcută la
puternic centru muncitoresc al Bieloru­
siei. Palatul de Iarnă şi piaţa palatului. deaceia nu m'a mirat nici când mi-a
însemnări din Uniunea Sovietică După aceasta, iată-ne trecând pe dea­ Palatul Smolensc, casa de unde marele spus că extrage zilnic câte 3 norme de
supra plaiurilor pitoreşti ale Azerbaidja­ geniu revoluţionar al omenirii — Lenin — cărbune.
Avion ml în Oare ne urcasem decola iu­ oraş, edificiu al păcii mondiale, despre care oglindeşte înaltele culmi ale tehnicii
nului, îndreptând u-ne spre Baku. a condus revoluţia, mi-a rămas deaseme­ Acestea sunt doar două exemple ; dar pe
ţite dimineaţă însorită de toamnă depe care auzisem atâtea. Acum îl aveam în socialiste sovietice. Dar realitatea mi-a a- nea întipărit în minte. Am vizitat apoi lângă acectia pe lângă minerul şi strun­
;
aeroportul Băneasa din Bucureşti. Eram faţa ochilor şl nu am scăpat rniciun pri­ părut şi mai vie când am vizitat o serie Despre acest important centru munci- crucişătorul „Aurora”, nava al cărui vi­ garul sovietic care munceşte şi crează în
toresc-petrolifer, auzisem şi citisem mult
':u toţii cuprinşi de o emoţie nestăpânită, pe lej pentru a-î viaifba cât mal mult. Am vi­ de întreprinderi, ca de pildă o fabrică de teji marinari au dat semnalul începerii numele comunismului, se află şi petro­
care ori cât aş încerca nu pot s’o exprim. zitat Muzeul Lenin în oare sunt expuse încălţăminte din Moscova, unde datorită dar acum îmi «părea în faţa ochilor mal revoluţiei. listul din Baku. colhoznicul depe ogoarele
Plecam spre o ţară pe ca-re o cunoşteam manuscrisele operelor sale, tipografia cu mecanizării întregii producţii, se scot zil­ grandios ca în orice închipuire. Vizitând De grija puterii sovietice pentru oamenii Ucrainei, păstorul din Kazahstan. savantul
uriaşele rafinării de petrol „Andreev” şl
doar din auzite sau din cărţile citite, o care s’au tipărit primele ziare şi alte piese nic aproape 32 000 perechi de încălţăminte muncii, mi-am putut da seama în tot tim­ şi medicul din Moscova, exploratorul din
(
ţară pe care o îndrăgisem şi pe care de de oare s’a folosit marele Lenin în acti­ frumoasă şi durabilă. sondele de pe Marea Caspică, m’am con­ pul cât am vizitat Uniunea Sovietică. Insă Arctica şi alţii, care formează puternicul
mult visam s’o cunosc. vitatea sa revoluţionară. Apoi măreţul pa­ Un evenimem care va rămâne neşters vins iarăşi că in faţa poporului sovietic nu cea mai grăitoare dovadă mi-a fost dat sâ popor sovietic ce a arătat întregii ome­
Eram unu«l din acei ce au avut oinstea lat al CrenvlinuiluQ. cabinetul de lucru în în memoria mea, a fost demonstraţia de există nicio piedică, nicio stavilă care să-l o constat când am vizitat oraşul Soci, pe niri muncitoare, ce înseamnă o viaţă fe­
să facă parte din delegaţia Consi­ care a muncit până în ultima sa clipă 7 Noembrîe din Piaţa Roşie, cu ocazia oprească sâ-şi construiască viaţa fericită malul Mării Negre. Casele de odihnă, sa­ ricită şi cum trebue ea câştigată.
liului Central al Sindicatelor din genialul conducător al popoarelor I. V. celei de a 36-a aniversări a Marii Revo­ şi paşnică. natoriile, minunatele parcuri şi plaje, mi­ Aşa cum în urmă cu câteva decenii oa­
R.P.R.. ce a fost trimisă în Uniunea So­ StaJin. Intrând aici m’a cuprins un sim­ luţii Socialiste din Octombrie. Cu oarecare strângere de inimă no-am au desfătat privirile. Mă credeam într’o menii sovietici au pornit revoluţia pentru
vietică pentru a învăţa di-n experienţa miş­ ţământ de durere adâncă... Aş fi dorit Această grandioasă manifestaţie, ml-a despărţit de muncitorii din Baku. Am li lume de basm, imaginată din poveştile ce scuturarea jugului robiei, aşa cum eroic
cării sindicale sovietice, şl a vedea ma­ să-l văd viu, la masa sa de lucru, cu întărit şi mai mult încrederea în forţa dorit să mai rămânem, să-i mai vedem le auzisem in copilărie. Dar tot ce vedeam şi-au apărat patria socialistă împotriva co­
rile realizări ale poporului sovietic. Stră­ faţa mereu zâmbitoare şi ochii blânzi, invincibilă a Statului Socialist, a poporu­ muncind, dar timpul era scurt şl noi mai aici mu era fructul unei imaginaţii bogate tropitorilor fascişti, tot aşa eroic, astăzi
bătând văzduhul, vedeam cum se perindau să-i aud glasul plin de bunătate, aşa cum lui sovietic Defilarea forţelor armate ale aveam multe de văzut. Am plecat de aici a unui povestitor bătrân şi isteţ, era o rea­ ei realizează giganticele construcţii ale co­
unele lângă altele oraşele şi satele, sau mi-1 închipuiam sau îl vedeam în portrete Uniunii Soviotice — armata lui Lenin şi spre Leningrad litate. fruct al muncii şi luptei oamenilor munismului. obţinând zi de zi realizări
câmpiile întinse ale Uniunii Sovietice. Iată Acelaş simţământ l-am avut mai târziu Stalin, armata care a obţinut cele mai E greu să redai în câteva cuvinte mă­ sovietici care tot ce fac, fac pentru ei, pen­ nemaiîntâlnite. Şi multe sunt aceste rea­
Odesa, satele Ucrainei semănând cu mici când am vizitat Mausoleul Lenin-Stalin. uriaşe victorii din istorie, eliberând nu­ reţia unor lucruri care îţi apar a’.ât de tru fericirea traiului copiilor lor. lizări, mult mai multe decât ml-aş fi pu­
orăşele, Kievul, apoi nesfârşitele câmpii unde le-am văzut chipurile liniştite, lip­ meroase popoare de sub jugul cotropitori­ grandios in faţă, mal presus de orice aş­ Despre oamenii sovietici, despre viaţa tut închipui vreodată. Oraşele şî satele
ale Ucrainei şi Bielorusiei... site de viaţă. Am văzut apoi sala în care lor — m’a convins că orice încercare a teptare sau închipuire. şi munca lor creatoare, oameni pe care
s’a ţinut istoricul Congres al XlX-lea al renăscute nu-ţi dă posibilitatea să crezi
In depărtare sc zăreşte Moscova cu clă­ duşmanilor de a atenta la viaţa paşnică a Leningrad... Petersburgul de altădată, în cunoscându-i, nu am putut sâ nu-i admir, că pe aici a trecut nu demult un crâncen
P.C.U.S. şi multe altele.
dirile ei impunătoare ce străpung înălţi­ poporului sovietic' va fi complect zdrobită. care domneau cel mai hrăpăreţi exploa­ să nu-i îndrăgesc, să nu caut să învăţ din război de jaf şi cotropire, care a pârjolit
mile, cu străvechile clădiri ale Crenrvlinu- Adân/c impresionat de forţa creatoare a Nu mult după această memorabilă zi am tatori ai Rusiei în frunte cu autocraţia ţa­ bogata lor experienţă, ar fi multe de spus satele şi a prefăcut oraşele în ruină. Dar
lui şi minunate parcuri şi pieţe. Moscova, oamenilor sovietici, am fost atunci când plecat din Moscova spre a vizita şi alte ristă, oraşul aurului şi a pietrelor scumpe, îmi amintesc de stahanovistul strungar munca creatoare a oamenilor sovietici a
oraşul în oare pulsează viaţa a 5 000.000 de nm vizitat impunătoarea clădire nouă a oraşe. Străbătând o bună parte din Bielo- oraşul desfrâului şi al putreziciunii ..aris­ Dubghin, pe care l-am întâlnit la uzinele făcut ca aceasta să rămână doar o amin­
oameni, capitala cântată de sute de mi­ Universităţii de Stat „Lomonosov” cu cele rusia am ajuns în oraşul Minsk, oraşul a- tocraţiei” şi aşa zisei nobitimî de altă­ metalurgice dui raionul Vîborg — Lenin­ tire Iristâ.
lioane de oameni, oraşul spre care întreaga 32 de etaje şi 40 000 camere, oare a fost supra căruia s’a abătut greu furia fascis­ dată. dar totodată oraşul din care a por­ grad — tipul omului sovietic, modest, cu Neşterse îmi vor rămâne in memorie cele
omenire muncitoare îşi îndreaptă gându­ construită în numai 4 ani. Iar dacă te mului. In urmă cu 9 ani — ne spuneau nit flacăra revoluţiei ce a sfărâmat pentru faţa mereu zâmbitoare dar cu privirea ho­ văzute şi trăite în marea ţară a socia­
rile pline de speranţe opreşti şi priveşti o clădire impunătoare, oamenii de aici — şcest oraş arăta ca o totdeauna lanţurile robiei popoarelor Ru­ tărîtă şi braţe vânjoase Simplitatea cu lismului. Şi nu voi uita niciodată că a-
De cum am pus piciorul pe pământul nu departe de aci, orice cetăţean aJ Mos­ grămadă imensă de ruini. Insă aşa cum siei care ne-a spus că lucrează în contul anu­ ceastă fericită ocazie mi-a fost acordata
Moscovei, am simţit neţărmurita prietenie covei iţi aminteşte că această imensă clă­ l-am văzut eu, greu îţi poţi închipui că Vizitând acest oraş, te impresionează clă­ lui 1960, nu poate fi caracteristică decât de partidul nostru, care ne conduce pe ca­
a oamenilor sovietici. La aeroport ne-au dire a fost mutată întreagă, câteva zeci pe locurile unde se înalţă astăzi minunate dirile monumentele, opere ale marilor ar­ unor astfel de oameni. lea deschisă de oamenii sovietici, spre în­
întâmpinat cu căldură conducătorii CC de metri. în numai 41 de minute clădiri moderne, şcoli, case de cultură, hitecţi ruşi şi sovietici. In care frumosul Acelaş tip asemănător strungarului Dub- făptuirea unei vieţi paşnice şi fericite aşa
a' sindicatelor din U.R.S.S. şi numeroşi Am avut prilejul să-m! dau seama de blocuri muncitoreşti, parcuri şi grădini se îmbină cu modernul, conţinutul socia­ ghin, am găsit în Matiei Vasili Scopin. cum am văzut-o în Uniunea Sovietică.
oameni ai muncii. uriaşul proces de mecanizare a industriei umbrite de pomi şi presărate cu flori, ar list cu forma naţională, asa cum sunt de miner slahanovist din Stalino —Donbas,—
Ajunşi în Moscova, ardeam de dorinţa sovietice, vizitând expoziţia „mecaniza­ fi existat cândva doar ruine fumegânde pildă : Palatul de Marmoră al lui Rinaldi. pe care l-am întâlnit la odihnă în sana­ MINAI ŞTEFAN
nestăvilită de a cunoaşte acest mare rea procesul.n de producţie al U.R.S.S.” lăsate amintire de cotropitorii fascişti. Casa de Cultură din raionul Vîborg, Pa­ toriul minerilor din Soci. Vorbindu-mi de miner sînhanovisl Pcl.rila