Page 36 - 1954-01

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 8
Deschiderea Conferinţei miniştrilor afacerilor externe France Presse despre | Oameni de vânzare
conferinţa separată a
ai celor patru mari puteri miniştrilor afacerilor externe in bogăţia basmelor noastre popv.lare ca totuşi să işi salveze fetiţa şi-a sacrl-
fieaî vederea
ai puterilor occidentale se po! găsi numeroase poveşti in ;3re
BERriN' (A g tu p r e s ). — L* 25 Ianuarie, trul afacerilor externe jI Marii Britanii, si 2 Problema germană si mijloacele dc pârinti vitregi işi vând copiii, In care La fel a procedat un şomer din Nisa.
a 14,15 sa deschis In clădirea fostului V. M. Molotov. ministrul afacerilor externe as'gurare a securităţii europene PARIS (Agerpres). — După cum anunţă fraţi haini scot ochii surorUor mai mici in vârstă d? 22 a.-ii. tare şi-a oferit spra
snsiliu abat de control, din sectorul oeci- al L'RSS 3 Tratatul de s!al cu Austria. corespondentul agenţiei France Presse, fa vânzându-i, ou inuna frăţiorilor despre vânzare ochiul pentru ca sâ poată cum­
sntal al Berlinului. Conferinţa miniştri- In cuvântarea sa. V Al Molotov a pro După cum transmite agenţia France 74 Ianuarie a avu! loc la Uerlm cca de a care anumite vrâ.jctoave au prezis că cel păra tapio copnlor săi.
r afacerilor externe ai celo; patru mari pus ca ordinea de zi a conferinţei să cu­ Prease. John Fosler Dulies. secretarul De­ trea conferinţă a celor trei rivniştr: ai ce o poartă devine năzdrăvan, precum Mişcător de tragic e şi cazul unei mame
l-ten prindă următoarele puncte: partamentului de stal al S U A , care uuma afacerilor externe ai puterilor occidentale. şi alte molie fapte asemănător de ins- clin Pireu. Grecia, care r.eavând cu ce-şl
să <a deasemenej cuvântul in prima ii a pâimâr.tâtcarc cc mişcă 51 revoltă sufle­ înmormânta copilul — mort de nu2ene 31
In cadrul primei şedinţe, prezidată dc I. Măsurile ce Irebue luate pentru slă­
conferinţei <i-a amânat discursul pentiu tele timţi'-oore Toate accslea natura) câ roame — şi-a vândut cca mai mare can­
«zeţarul Departamentului de stet al birea încordării Tn relaţiile internaţionale se gâscsc doar in domeniul basmelor de
.Marţi Cuvântarea lui Nehru titate dc sânge permisă: 350 grame. Dar
UA,, John Fosta: Dulies. au lua*, cuvin si pentru oonvocarea unei conferinţe tn Următoarea şedinţă vrj avea loc la 2G la demult Mintea refuză să creadă cu asx*- câte cazări |as?mân3loarc nu se întâmplă
il Georges Bidault, ministrul afacerilor cinci cu participarea Republicii Populare nuaris sub preşedinţia lui Georgws Bi­ ia Kaliani menea fapte ar putea avţxa loc şi in viaţa In lumea haotică a capitalului, câte ase­
reali. Totuşi se petrec, ele se întâmplă
(terne «0 Franţei Anthonv Eden, minis­ Chineze. dault DDLHl (Agerpres). — TASS aevea azi in lumea capitalului, în lumea mene-a revoltător de zguduitoare trage­
Luând cuvântul la 23 Ianuarie în ca­ unde omul c zvârlit fără de milă pe dru­ dii nu se p?trec pe pământul unde pu­
terea c in mâna celor avuţi şi cărora
drul lucrărilor Congresului partidului Con­ muri. in lumea undo el nu preţuieşte ni­ burghezia cu neruşinare le spune „ches­
Primirea lui V. M. Molotov de către Wilhelm Pieck gresul Naţional Indian Djavahazlal Nehru. mic unde singurul tare şi stăpân e banul tiuni amuzante".
preşedintele partidului Congresul Naţio­ Despre acest lucru vorbosc acolo tot mai
Metropola capitalului S U A , această
B£RLI\ (Agerpres) — TASS transmite: La primire au fosţ de faţă Olto Grote- Ferdinand Thun. şeful protocolului nal Indian, a spus printre altele: des fel şi fer de anunţuri ce vestesc ci împărăţie a diavolului galben, cum o nu­
La 2? Ianuarie, V. Al. Molotov. minis rvohl, primul ministru al Republica Demo­ V. M Aloţotov 2 fost însoţit de A A „Suntem convinşi câ problemele la or­ cularc mamă disperată ne mat având cu meşte marele senilor G-nrki. întruchipează
Gromfkn, ministru adjunct al afacerilor
ul afsceri-lor eterne a] U R S S., a fost crato Germane, Walter Ulbricht, prim dinea zilei pot li rezolvate prin mijloace ce sâ-şi întreţină copiii a hoiărit să-i azi cele mai crâncene condiţii de .asu­
externe al U R S S„ ş. de V S. Semenov. paşnice " vândă, ori cutare muncitor ajuns la sfâr­
’imit de Wilhelm P.eck, preşedintele Re vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, prire a omului simplu Mizeria maselor
ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al N'ehru a dediaret că India nu va lua şitul puterilor, vroa sâ-51 cedeze ochu
ablicii Democrate Germane, la reşedinţa Oito Wipi.er, subsecretar de stat. şeful U R S S In R D Germană Şi fnalt comisir parte la un război şi câ ea speră ci cele­ psntru o sumă oarecare ca astfel să aibă populare nu se reflectă in;ă numai in a-
:es‘uia din psfaîul Niederschonhausen cancelariei personale a preşedintelui, şi a| U R S 5 fn Germanii. lalte ţâri dm Asia vor urma exemplul ei cu ce trăi Sistemul capitalist, sistem cri­ ceas'.ă ţară. ci tot atât de adânc se reflec­
tă şi in ţările supuse acesteia, care îe
contribuind in talul acesta la crearea unei minal in care omul e marfa, iar legăturile sbat Intr'o crâncenă decădere economică
zone a păcii. Tocmai aceasta este poziţia dintre oameni de afaceri. înscrie pe filele şi culturală
V. M. Molotov l-a vizitat pe Otto Grotewokl de pe care India abordează examinarea sale însângerate multe asemenea cazuri Scenele teatrelor şi ecranele cinemato­
propunem Statelor Unite de a acorda aju­
Marii mnnopolişli, departe Insă de a fi
Republicai Democrate Germane La pri­ Gromfko, ministru adjunct al afacerilor ex tor militar Pakistanului. 2gudu\ţi. pnvesc toate acestea ca pe niş­ grafelor dm sceasîă parte a lumii, sun^
inundate dc pieie şi filme cu subiecte
B£RL1\ (Agerpres) — 1ASS transmite:
mire a fost de faţă LotInr Bol'.z, miniv fern* al IJ R.S.S., Şl de V Semenov, am- „Dacă Pakistanul va accepta actst te întâmplări mărunte, ca pe nişte „fapte criminale, menite sâ otrăvească sufletul
La 23 Ianuarie V M .Molotov. mimv
trai afacerilor externe al Republica Demo­ basador extraordinar şi plenipotenţiar n! ajutor el va deveni o parte a unui mare
■ul afacarilor ecte.-ne al L'RSS. a vici­ crate Germane U R S S tn R D Germeni şi tna-ll eemisar grup de naţiuni unit împotriva unui alt diverse", la care nu trebue sâ iei aminte. şi Conştiinţa maselor, pentru a le atrocizS.
at pe Otto Groteuoh) primul ministru al V. M Molotov a fost însoţii de A. al U R S S în Germanii. grup. E\ va deveni o zonă militară poten­ Omul pentru ci contează doar atât. căt In toate aceste filme, in toate sceste piese
ţială şi polilica sa va cădea treptat, trep­ poate sâ Ic Iic dc folos in goana lor după 'dc teatru, regizorii burgheziei abordează
tat sub controlul altora.... Numai fap­ profit, atât cât cl poate fi stors, dm mo­ tot felul de subiecte bolnâvicioase creiate
Depunerea unei coroane de flori de către V. M. Molotov la monumentul tul că războiul poate eă se apropie de ment ce nu mai c bun pentru aşa ceva de imaginaţia eulărui sau cutârui senilor
frontierele noastre este destul de serios
ostaşilor sovietici căzuţi în luptele pentru Berlin Nu poate li ignorat nici faptul că acest după ei poale să cropr Deaceea. dar da­ corupt şi niciodată realitate vie. groaznică $\
ajutor militar poate fi folosit şi împotriva torită unor astfel de relaţii după princi­ goall sşa cum e ea şi in care cei mulţi şi i*-
BERLIN (Agerpres) — TASS transmite: sovietici din Treptow P.irk. căluţi tn lup G Al Puşkin L F ll.cev, G N. Zamtnn, Indiei. Noi sperăm in mod sincer, chiar piul cărora cine are bani sâ trăiască, iar toviţi de munci se sbat cumplit De a-
La 24 Ianuarie, ministrul afacerilor e.v te’e pentru Berhn. I I llicev. S A VinogTadov. A. A Sobolev, şi in etapa actuală, că acest eveniment cine nu să pleznească, basmele noastre ceastâ realitate ei fug 51 o ascund cu gri­
vne al URS S.. V Aţ. Molotov. a depus Ln depunerea coroanei au fost de faţă N. T Fedorcnko, D. A. Jukov. nedorit nu se va Intămpda".
c o to’nă de flori la monumentul ostaşilor A A Gromiko, I. A Mzhk, V S Semenov. sunt transpuse în lumea apusului In rea­ ja sub tem? isterice de sentimentalism
Vorbind despre colonialism şi în spe­
cial despre col din Africa, Nehru a spus : litatea zilnică Dcaccca, acolo omul nu e sau gangsterism
...„In Lumea de astăzi colonialismul re­ cu nimic mai prejos de cât un obiect oa­ Cu toată truda lor ir.să nu o pot camu­
Scrisoarea guvernului R. D. Germane prezintă o permanentă primejdie pentru recare, ce se vinde şi se cumpără după fla. Adevărul crud al „modului lor de
pace in lumea întreagă şi încurajează cerinţele celor bogaţi ; in amănunt ori cu viaţă" ţăşneşte la suprafaţă tot mai pu­
adresată Conferinţei dela Berlin tendinţa către conflictele rasiale" ridicata. Sâ arătăm insă câteva dm aceste ternic trezind şi îmbărbătând marele in
Nehru a condamnat tendinţa de „spri­ teribile fapte, despre care la noi doar tupta lor pentru libertate
BERLIN.' (Agerpres) - A D N. Lrans- leme o importanta posibilitate pentru un geima.o. este imposibilă Dat fiind faptul că jinire a unor regimuri feudale ş» reacţio­ basmale pomenesc Arţclc de diapsnre in care mim® des-
nile: nou pas pe calea slăbim încordării in re Germaiua actuală nu es'e un j4j1 unit este nare total perimate Niciun fel de sprijin
Guvernul Republic:) Democrate Germane laţiile internaţionale Pentru renlitarca a- necesar c a l a această conferinţă şi ia parte nu poate face Sâ reînvie ceva ce .şi-a Iată nu e mult de când Carto Reehelli nădljduite işi scot rpro vânzare eopui,
i adresat Conferinţei de!a Berlin a min:> cestui scop Şi îndeosebi pentru întărirea reprezentanţi a- ceţor două părţi ale Ger­ trăit traiul Pretutindeni, şi in special tn dm Ferrara (Italia), şomer tn vârstă de ori în care şomerii işi oferă pentru bîni
rdor alarerilor externe a. Uniunii Repubb- şi asigurarea păcii In Europa, rezolvarea maniei Dezceer., guvernul Republicii De- Asia, există dorinţa fierbinte de a obţine 26 de ani, şi-a oferit spre vânzare ochiul ochu, dacă nu pot mişca pe monopolişlt
mocr-ale Germane adresează Conferinţei dela libertatea politică şi o îmbunătăţire econo­
iilor Sovietic^ Socialiste, Statelor Umle ale paşnica şi democratică a problemei germane „cu vizibilitate perfecta" pentru 150 000 dîn nepăsarea iov, apoi ele zguduie şl
Berlin a miniştrilor afacerilor externe ai ce­ mică Deaceea este salubat tot ceeace la
ţmerieil. Reg.itujui Unit al Al ar i Britani» este de o importanţa uriaşă. lire Spre această încercare disperată l-a mişcă tot mai pronunţat oc cei asup.iţl
lor patru mari putori rugămintea de a forma unei forţe elibcraloare. A sprijini
■i Irlandei ite. Nord şi Republici 1 Franceze Guvernul Republica Democrate Ger împins situaţia fiicei sale in vârstă dc care nu mai vor să rabde jugul şi care
» scrisoare cu. următorul cuprins: inauc, in deplină conformitate cu dorinţa pornite reprezentanţilor Republicii Dc \\n regim reacţionar, înseamnă a pierde 2 lum. care bolnavă fund, trebuia ope­ sunt hotârîţi sâ nu contenească lupts până
poporului german Iubitor de pnee. îşi cx mocnte Germane şi roprczcnlanl ilor Ger apnjinul poporului Din păcate se uită câ
„Către Conferinţa miniştrilor afacerilor mzniei occidentale si ia parte Iu discuta în ultimă Instanţă poporul esle acela care rată. Operaţia costa 150 000 lire, iar neno­ când nu va străluci şi pesto viaţa lor şi
pr.mă 6peranţa că conferinţa celor palru
'.vterne a: Uniunii Republicilor Sovietice rea problemei germane In cadru) acestei hotărăşte totul”. rocitul Lată, fund şomer nu avea de unde a copiilor lor, soarele libertăţii şi ai fe­
miniştri ai alace/jlor cxieine dela Berlin
>ocialiite Statelor Unite alo America, Re­ conierinţe. fiind convins că participarea OcupAndu-e-e de problema coreeană,
va apropia momentul încheierii tratatului sâ facă rost de o asemensa sumâ Pentru ricirii
gatului Unii al Marii Britanii şi Irlan roprezentanţiloi celor două părţi ale Ger­ Nehru a spus efi India a depus şi ea efor^
de pace cu Germania şi al unificării el
dej de Nord şi Republicii Francei* maniei la discutarea tuturor problemelor furi pentru a contribui la încetarea opera­
fntr un stal unit. democrat, iubitor de pace
Berlin privitoare la Germania va contribui la ţiunilor militare In Coreea Ea şi-a Inde-
şi independent Rezolvarea pozitivă a âces pJinit obligaţia firă eâ cedeze presiuni­ Protestul generalului Li San Cio
Guvernul Republica Democrate Ger lei pioblcme corespunde atât intereselor po desfăşurarea cu succes a conferinţei", lor şi fără să se abată dela ţx'lul xău care
mane salută dm toată mima Conferinţa deln porului german, cAt şi intereselor tutu­ Ber! n 21 Ianuarie consta în aceea de a contribui la o regle­ în şedinţa Comisiei militare de armistiţiu
Ber'n a maiştrilor afacerilor externe ai ror celorlalte popoare europene O. GROTEWOHL mentare paşnică şl ]u9lă KArsUNG (Agerpres)' — China Noua
Uniunii Republicilor Sovielice Socialiste. Poporul german are dreptul să fie re­ prim mlntstrsz competenţa comisiei Guneralul Li Ssn Cfo
Nehru şi-a exprimat uimirea faţă de transmit® : a sublimat câ partea americană a însărci­
S'atelor Unite ale America, Regatului Unii prezentat la discutarea tuturor problemelor *1 Republicii Democrate Germane faptul câ majoritatea prizonierilor de In şedinţa din 23 Ianuarie a Comisie nat direct pe agenţn ci din lagărul de pri­
al Mari Britanii $i Irlandei de Nord Şi Re referitoare la Germania In afară de aceasta, Dr. BOITZ I rârboi restituiţi comandamentului ONU militare de armistiţiu, delegatul principal zonieri de război dela Tonjanni să instau­
publicii Franceie F) .ede !n această tntâl- O rezolvare paşnică şi democratică a proble­ mini'tnj al afacerilor externe au fost îmbarcaţi şi trimişi în Talxvan. 91 părţii coreeano-chineze generalul Li reze acolo un sângeros regim de teroare
mre a celor patru miniştri j: afacerilor ci- mei germane, fără participarea poporu'ui al Republicii democrate Germane După cum a apus Nehru, el nu consideră San Cin, a protestat cu hotărîre pe lângă să persecute şi sâ ucidă po prizonierii de
că prizonierilor de război care au fost partea americană împotriva reţinem lor- război coreeni şi chinezi şi să intimideze
trimişi in Taiwan li s'ar fi redat libertatea ţate a p?9le 21 000 de prizonieri de război comisia neutră d; repatriere şi trup?l? de
Şedinţa Consiliului municipal ai marelui Berlin ★ coreeni şi chinezi pnn trecerea lor ilegală ţxazâ indiene
tn situaţia do persoane civile. Această Generalul Li S'.m Cio a sublimat in con­
BERLIN* (Agerpres) — Potrivit relatărilor Ebert a arătat cj Berlinul opusean la mari puteri să invite reprezentanţii Repu­ PARIS (Agerpres) — După cum anunţă acţiune ilegală a părţii americane, a sub­ tinuare că partea americană nu se poate
presei democrate, la 22 ianuarie a avui rândul său ar avea posibilitatea să expoite blicii Democrate Germane şt al Repu­ corespondentul din KaJiani al agenţiei liniat generalul Li San Cio reprezintă o eschiva de răspundere Fartea coreeano-
toc o şedinţă a Consiliului municipal al în sccloru) democrat al Berlinului pro­ blicii Federale Germane să participe Ia France Prc^e. luând cuvântul la Congre­ gravâ încălcare a acordului do armistiţiu chi.teză Işi va menţine până la sfârşit În­
marelui Berlin duse a te industriei constructoare dc mi- discutarea de către miniştrii afacerilor cx sul partidului Congresul Naţional Indian. £1 a cerut cu hotărire ca partea americană vinuirile la adresa pârţu americane, care
In cuvântarea sa Frednch Ebert, pri­ şinl chim-ce. farmaceutice s, textile. El Ierna a problemelor de însemnătate vifî'ă Nehru a dvclamt eă Organizaţia Naţiu­ sfl pună din nou pe aceşti prizonieri la
mar general al marelui Berlm. a propus a arâui ca dacă propunerea Gons.liului pentru poporul german nilor Unit; l$i rlălieşte poziţiUe, refuzând dispoziţia comisiei neutre de repatriere, a incălcif in mod flagrant acordul de armi-
Administiaţiei Berlinului apusean si in municipal al marelui Berlin va li acceptată, Consiliul municipal al .marelui Herfifl a să admită Republica Populară Chineză El care trebue să rezolve problema snartei ttiţiu şi acordul cu privire la competenţa
cheie o convenţie suplimentară la acordul 309000 de şomer» dm Berlinul apusean aprobai in unanimitate propunerea lui F.berl a decdarat câ apariţia noii Chine constătue lor în Conformitate cu acordul privitor la comisiei neutre
eu privire la comerţul înlergerman, C2*c vor avea de lucru şi pâine de a încheia cu Administraţia Berlinului un faotor de o Importanţă uriaşă pentru
să prevadă exportul suplicnenter de măr­ Ebert a subliniat că reprezentanţii ce­ apusean o convenţie suplimentară cu pri­ situaţia internaţională A nu recunoaşte
furi şi mai ales de produse agricole şi fo­ lor două părţi ale o*aşului ar trebui ca vire la comerţul infergerman şi î hotărî! Ascufirea contradicţiilor anglo-spaniole
restiere. textile şi maşmi. din sectorul de tn numele întregii populaţii a capitalei să cnnxtjtue o comisie însărcinată să ducă China, a declarat Nehru, înseamnă a nu
moerat al Berlinului In Berlinul occidenljl. Germaniei sâ ceară în comun ceţor palru la indeplioire această convenţie. voi să ve2i realitatea cu privire la Gehraliar
LONDRA (Agerpres) — Ziarele bri Agenţn Reuier anunţă dîn Madrid e8
gul venit total al Germanici occidentale famee relile.uă că ambasadorul Iranchişl in ţaţa amh.iîi rtei britenice au avut Io:
N o t e ş i c ojnenţ a r i i e x t e r n e cute in anul 1952 ţ'a cifrai la 117 miliarde fa Londra ste prezenl.it ministrului dc ex­ viotenlc mim!este|ii anlibritanice. care s'au
terne, Anihony Eden. cerând ca regina £l<-
rOpetal şi Tn oraşele Sevilla. Cordcbl
mărci. Astfel, de cap de toCuifcr revine o
pierdere d« 3 000 mărci, adică 10000 mărci xaheij a Angliei, care întreprinde ti pre şi Granada
de fiecare familie vest germană, crcace este /en! n cîlâtone prin diferitele teritorii alr După rum inunţS ziarele brdan.ee râs
Imperiului Britanic, sâ renurile la vizita
Dificultăţile economice ale Germaniei Occidentale egal cu suma pe care un muncilor indus­ anunţară la Gibralljr „pentru a nu ofen-a punz-Lid unei interpelări tn Came.r;i C o -
trii! o poate căşliga In decurs de doi ani
Oamenii Iubitori de pace du râsârifu-l Şl feriorul ţării şi in străinătate. Inclusiv cele şi jumătate naţiunea xp;iiuolă" Concomitent. prc?'i munelnr Eden b rexpinr categoric ccrerzs
lui Franco, declarând cl Gibralterul esie
apusul Germaniei işi pun nixn speranţe 1.0 de MARTIN WF.CKWERTH, nepublicale. pierdute astfel se ridici ia Dar pjpuliţfu vcstgcrniana xa suporta franchis'â * intensificat ca mparua „pentru şl sa rămăne teritoriu britanic. In legilurâ
retrocedare* Gifcrnllarului", recurgând I-
conferinţa de!a Ber-an ? celor patru rmn»ş colaborator ştiinţific al Institutului de 250.000 Pierjenle pricinuite de însuşirea în vntor poveri ş> mai mari dacă regimul tot felul de ameninţări. Asllel, tterul Iran
tri ai afacerilor extern» Poporul german aş­ economie şl Republicii Democrate German; brevetelor se ridică la 20 miliarde mărci de ocupaţie nu va fi înlăturat- Dintre acev chist ,.£) Alcazar" cere iMarii Britanii să cu aceasta, deputatul laburist George i.a-
teaptă dela această cc/ilcCnţă rezultate Trebue să adăugăm la aceostă suma şi It-a fac parte în primut r4nd îşi numitele „remedieze aeixrstâ nedreptele lolentj'' ger 3 anunţai că ua cere în Camera Co«
concrete, care să contr bue la refacere* uni ocupaţiei 34,5 ij sulă dm veniturile bu pierderile legate de Însuşirea mărcilor dc datora d;namte de război care iniţial s'au munclJ guvernului sâ suspend* livrările
cifrat )a G.l miliarde mărci. In prezent, Şi adaugă câ „Spania rte astâri nu ma 1
lăţii Germaniei pe o bază,paşncâ şi de getului de stal al Germaniei occidentale. tabncâ germană In ultimii opt am aceste de arm* pentru Spania franchisfă. autori-
moprată Din această sumă, de liecare familie ves pierdeţi reprezenta 5 miliard* mărci împreună cu dubân/.ilc. această sumă se poale suporia tn lâcere menita care i s'a
ridici ia 12.4 miliarde mărci Acelaşi ca­ adus prin luarea Gibraffarulul". zale recent
Populaţia Germaniei occidentale speră câ germană revin aproximativ B00 de mărci, După te-minarea războiului, puterile oc­ licie.* îl au 51 datori !e dm timpul râzbo
In afară d<x rezolvarea prnbîemei naţionale ceeace corespunde câştigului pe două luni cidentale de ocupaţie au confiscat rezervele lulni în privinţa cărora nu sa ajuns încă
principalele tratative f ni re cofe patru puter a) unui muncilor industrial caluicat. Suma de aur ale Germaniei in vatoa/e de 1,3 la un acorJ Aici este vnrba de o sumâ
v o r contribui la înlăturarea dificultăţii* loială a cheltuielilor de ocupaţie stabilită miliarde mărci şi hârtii -slrâ'ne de valoare dc 31.7 miliarde mărci, fără să ţinem seama Pentru rezolvarea paşnica a tuturor
in mod ofioi.n) Şi suportate de Germania tn valoare de 2 miliarde franci Aş,a nu
economico extrem d» mari Impuse (lecârei de dobânzi $: in sU*sit urmează sâ fie
familii ve.0g>rmane de călre regimul de occidentală. începând dm arrjl 1943 se ci­ mitele restituiri s’au cifrat la 4 miliarda plătite. dutoriile contrariile I n pnnnaJa dc problemelor internaţionale litigioase
ocupaţie al puterilor occidentale frează aproximativ la Sî miliarde de mărci. mărci după război şi care decurg dm aşa numi­
Aceisti dorinţă a populaţiei dm Gcrm.v S'nu făcut diferite „înlesniri" pentru ocu­ fn stârş-l. economiei naţionale vestger- tul „ajutor” acordat d« puterile de ocu­ Declaraţiile dr. KUchlew, preşedintele Consiliului pâcil din întreaga Indie
;va occidentali este lesne de înţeles -mai pări [1 Cheltuielile de ocupaţie „invizibile" inan». 1 3 Io st adus un mare prejudiciu de paţie Ele îe ridică inclusiv dobânzile, la DELHr (Agerpres) — TASS transmite : ..tărăgănarea in realizarea unui acord cu
ales dacă ţinem seama că tn conformitate ale Germaniei occidentale care s'au ivit in exportul obligatoriu şi in primul răni de e\ 9.4 miliarde mărci In telul aceste, datoriile
cu acordul delj Atzxscova încheiat Intre gu urma acestui fapt sau ridicat dela siâr portul cărbune'u cherestelei şi a fierului German.ei oeci Jentale se cifreazâ la 56.5 DuoA cum relatează ziarul ..Svadhinaba", privire la convocarea conferinţei poht:c*
verr.ele U R S S si Republica Demo­ şitul războiului ş> până la siârşilul anu vecin. Pierderile totale fn urma exportului miliarde mărci In mii uimitori. Germania la Social a avut loc o conferinţă de presă constitue o ameniinţare pentru pacea (d
crate Germane. începând din Ianuarie lui 195.1 la 18 miliarde de mărci, ceeace forţai sau ridicat In ana trecuţi la exal pu occidentală Irebue să plătească 3.45 miliarde a dr Kitchlexv, preşedintele Consiliului Coreea $1 Asia". El a ceru: primuiui mi­
IS54 datorate de după război ale Ger- reprezintă aproximativ o treime din chel­ ţm 3.5 miliarde mărci mărci steiului fsrael tn contul reparaţiilor, păcii din întreaga Indie nistru al fndiai Nehru ,.sâ ia de urgenţi
tuielile of ic 1 a I e de ocupaţie prevăzute in bu Suma obţinută de puleriţe occidentale ca
mapiei răsăritene au fost anulate, tivri iar alte 117 milioane mărci Olandei. Referindu-se la ultimele evenimente din măsuri pentru ca guvernul american să
riie In contul reparaţiilor iuceteaîi. rtar gelul deh Bonn. rezultat al ocupaţiei se cifrează, potrivit O mire parte din pnxerilc economice vor
cheltuielile de ocupaţie se reduc la 3 In Ir» primii ara de după război, pulerlc datelor mcompleci*. în felul următor : lorma ca şi pAnâ acum cheltuielile -Je ocu­ Coreea, dr. Kitchlevv a declarat câ „hotă- nu poată relua operaţiunile militare în
sută d.n veniturile' bugetului de stat |n occidentale au incerraţ. rlm considerente de (in miliarde mărci) paţie. c.irc începând dm anu! 1940. cresc rirea privind elibenarea a 22 000 dn pri­ Coreea".
Germania occdentală pro» oscă o mare ne­ concurenţa, să dea O g'ez loxikirâ indus I- — Cheitu:cli oiiciale dc ocupaţie 5t,0 contmuu. In vidorul ,aprnp:al so aşteaptă zonieri dc război adoptată de comanda­ Referindu-se la alianţa agresivă ame-
mulţumire faptul că propunerile Guvernului Ir iei vestgerm.ane Costul construcţiilor care 2 — Cheltuieli „invizibile" de ocupaţi* O noui creştere 3 arextor poveri până la mentul militar al O N U . şi inspirată de iicano-pai<istane2â Kitchlew a declarat c3
Sovietic adresate slaielor occidentale de a au icît apoi drrnnr.talc dm c.msjderenfe de „ i a n I? miliarde mărci pe 10 Statele Unite, ameninţa seros pacea mon­ aceasta alianţă „înseamnă o nouă ofensi­
Infreprinde ae(iun) similare laţâ de Germa concurenţă (întreprinderile care produc ar- 3. — Demonlân 1C.C In fol.il. povara economico financiară a
nia occidentală sunt pini in prezent trecute nianent nu au (ost demonaie). precum şi 4. — Flota comercială 0.£ Germamei occnlenlale se va ridica anul dială şi constiiue n încălcare făţişă a acor­ va americană împotriva independenţe şi
sub tăcere de către guvernele acestor pu cheltuielile pentru lucrările de demontare 5 — Bunurile in străinătate 20,( acesta la I0C28 milioane mărci dului de armistiţiu in Coreea". suveranităţii ţărilor Asiei".
Ieri şi de guvernul dela Bonn Puterile or se cifrează la cel puţin 10 miliarde mărci 6. - Brevele 20.C Potrivii „acordurilor'' încheiate, in anii Sublinund câ „guvernul şi poporul din In încheiere, tCUchlew a chemat poporul
Cidenta'e nu doresc să piardă o sursă de La demontarea dm motive de concurenţă f — Atare t Je fabrică 3,C următoii aceaslJ sumă va fi considerabil India au jucat un rol imporlant in înce­ indian ca pnntr'o „puternică rruşcare unită
venituri considerabile. trebue să adăugăm şi pierderea flotei co ii — Rezeri a de aur t mantă Oamenii muncii urmează sl acopere tarea operaţiunilor militare in Corcea" .sâ opună rezistenţă presiunii americane să
In locul celor 5 la sută din veniturile ine r ciale care a oos'.at 0.5 miliarde mărci — Hârtn de va'oare 2.0 datomle concernelor 51 să suporte povara Kitchlew a chemat poporul indian sâ ac­ se pronunţe pentru pneîenio şi solidari­
bugetului de s:»t propuse de Guvernul So •Monopolurile strane, şi in primul rând 10 — Restituiri 4.0 cheltuielilor de ocupaţie Fiecare om a! mun
vietic In exerciţiul bugelar curent (Apr: cele *.mer:cane şi enoirze. au manifestai 11 — Exportul lorţat 3,T» cu dm Germania occidentală Irebue s3 mun ţioneze prin eforturi unite pentru menţi­ tate Intre India şi Pakistan şi pentru rezol­
lie 1353—Martie 1954) autorităţile occiden un deoseb i interes faţă de brevetate ger Total 138,4 ceaşcă aproape două luni pe ao pentru 1 nerea armistiţiului in Coreea". varea paşnică a tuturor problemelor inter­
tale de ocupaţie chellueic pentru nevoile mane Numărul brexelelor valabile in in Această sumă de,năşeşte cu mul’ între­ amortiza această sumă (Agerpres) In continuare Kifchlexv a subliniat că naţionale litigioase''
Redacţia siarwlui Str 6 Martie Nr. 9, Telefon 6B8-68J — Administraţia Str. 6 Martie Nr. 20. Telef. 678 Taxa plătită !o numerar eonf. aprobăm Direcţiunii Generale PT.T. Nr. 136 320 dui 6 Nov. — Tiparul, întreprinderea Poligrafic* de Stat DEVA