Page 37 - 1954-01

OATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI
PROLETARI T>IIsPSjOATI
I N A C E S T N U M Ă R :

ii iisiii Din ţara constructorilor comunis­ - Problema muncii de alfabetizare — In raionul Oraştie echipele artis­
ternă
(pag. 3-a)
mului
(pag. 2-a)
în discuţia Comitetului executiv al
Păţaniile de
o zi ale unui cum­
Sfatului popular regional (pag. 3-a)
(pag. 3-a)
părător (pag. 2-a) - Un gestionar care îşi alege cum­ tice se pregătesc pentru concurs
„Cetătuia’’ birocraţilor (pag. 2-) părătorii (pag. 3-a) — Conferinţa dela Berlin a miniştri­
Ce lucrări trebuesc făcute iarna - Extinderea noilor metode de mun­ lor afacerilor externe a celor patru
în livezile de pomi ? (pog. 3-a) că — o inepuizabilă rezervă in­ puteri (pag. 4-a)
Anul VI. No. 9 (345) Ouminică 31 Ianuarie 1954 4 pagii: i 20 bani

Pentru o soluţionare justă D I N R E G I U N E A N O A S T R A t

a problemelor litigioase internaţionale
★
întreaga omenire muncitoare, urmăreş­ atace Balgia — a răspuns; „Nu ne putem
te cu o deosebită a-temţie desfăşurarea opri în faţa unui petec de hârtie". Se Chemarea la întrecere a colectivului de muncitori, tehnicieni, Din activitatea cursurilor
conferinţei dela Berlin a celor patru mori ştie deasemenea că acelaş lucru l-a afir­ populare de limba rusă
puteri. Oamenii sirrvpdi d»in toate ţările mat mai târziu Hibler, când a pornit să ingineri şi funcţionari dela mina Petrila
lumii, aşteaptă nerăbdători rezul-tatud invadeze Austria şi celelalte ţări. Iar în Colectivul de muncitori, tehnicieni, Realizarea sută la sută a planului — Introducerea perforajului umed In lupta pentru crearea unei vieţi fe­
-lucrărilor ce se vor dezbate aici şi speră ceeace priveşte temeiul garanţiilor date ricite, un izvor de forţă creatoare îl
ingineri şi funcţionari dela mina Pe­
in acolaş timp că această întâlnire intre de S.U.A.. Marea Britanie sau Franţa, is­ trila, răspunzând cu cinste chemărilor de pregătiri. la trei locuri de muncă. constitue cunoaşterea adâncă a măreţelor
— Antrenarea în întrecerea socia­
miniştrii de externe ai U.RS.S, S.U.A., toria ne arată deasemenea cât au fost — Respectarea preţului dc cost fi­ listă a 80 la sută din efectivul pre­ realizări obţinute de oamenii sovietici in
Angiliei şi Franţei va croia posibilităţile acestea de eficace în **1939, când aceste partidului şi guvernului, in scopul xat şi a fondului de salarii. zent la servici. drumul lor spre construirea comunismu­
neces-are pentru destinderea încordării în state ce^şi asumase obligaţia de a ve­ ridicării continue a producţiei şi pro­ — Realizarea productivităţii în va­ — Terminarea şi punerea in func­ lui.
relaţiile internaţionale. ghea la securitatea teritorială a Ceho­ ductivităţii muncii şi având in cen­ lori globale fixate. ţie până la 1 Februarie 1954 a noului Oamenii muncii din ţara noastră se
Evenimentul central al acestor zile î>l slovaciei, au preferat să se eschiveze şi să trul preocupărilor creşterea nivelului — Respectarea graficului de trans­ local al şcolii de calificare. inspiră din tezaurul ştiinţei sovietice —
constitue declaraţia Hui V. M. Molotov în dea pe mâna fasciştilor hitlerLyti aceas­ de trai al tuturor celor ce muncesc, port in subteran. ştiinţa cea mai înaintată din lume — şi-o
Pentru verificarea îndeplinirii celor
prima şedinţă a consfătuirii şi cuvânta­ tă ţară. cheamă la întrecere socialistă colec­ Pentru realizarea celor de mai sus de mai sus colectivul minei Petrila aplică în viaţa practică, obţinând rezul­
rea acestuia an cea de a doua şedinţă a Aşa dar „declaraţiile formale" pe care tivul de muncitori, tehnicieni, ingineri colectivul minei Petrila va lua urmă­ tate deosebite in muncă.
consfătuirii. Cuvintele rostite cu această clica lui Adenauer e gata să le facă nu şi funcţionari dela mina Lonea HI, în­ toarele măsuri. propune ca arbitru conducerea T.C.P. Prin cunoaşterea limbii ruse se des­
Conştienţi că prin îndeplinirea an­
ooazie de către reprezentantul sovietic au pot da liniştea aşteptată, ele nu sunt alt­ trecerea având la bază următoarele — Reducerea absenţelor nemoti­ gajamentelor luate muncitorii minei chid largi perspective în studierea şi
străbătut cu iuţeala fulgerului până în ceva de cât un soi de trucuri propagan­ obiective : vate cu 15 la sută. aplicarea pe scară cât mai largă a celei
cele mal îndepărtate locuri, trezind în distice, oare provoacă ura şi indignarea — Realizarea planului de produc­ — Extinderea pe scară şi mai lar­ contribue din plin la ridicarea nive­ mai avansate tehnici a experienţei sta-
lului economiei noastre naţionale şi
inimile oamenilor cinstiţi noi nădejdi de germanilor cinstiţi. Adevăraţii patrioţi ai ţie pe trimestrul I 1954, în proporţie gă a metodelor sovietice de muncă hanoviştilor, inovatorilor şi raţionaliza-
creşterea nivelului de trai at oame­
pace. In ele omenirea a întrevăzut odată Germaniei ştiu şi văd că revanşarzii dela de 101,2 la sută. Novgorodţev, Ciclică, Jandarova, Kot- nilor muncii, ei îşi iau angajamentul torilor sovietici. Deaceia ea este însuşită
mai mult, grija deosebită şi permanentă Eonn departe de a urmări crearea unei iear şl Voroşin, in subteran şl la su­ de a depune toate eforturile pentru de numeroşi muncitori, tehnicieni şi in­
ce o acordă guvernul sovietic !n ceeace pri­ Germanii paşnice, independentă şi demo­ — Îmbunătăţirea calităţii produc­ gineri din cadrul întreprinderilor, uzine­
veşte micşorarea încordării intema'ţio- crată, urmăresc să extindă şi în partea ţiei respectând norma fixată. prafaţă. realizarea obiectivelor propuse. lor şi fabricilor din patria noastră.
nale, în ceeace priveşte buna înţelegere şi de răsărit a Germaniei puterea regilor ne­ director secretarul comitetului de partid Sub conducerea partidului, in anul
prietenie dintre toate popoarele. Poziţia încoronaţi, vest-germani şi americani, COZMA ALEXANDRU SOMOGY 1UL1U şcolar 1953—1954, mii de oameni ai mun­
•Iul V. M. Molotov a confirmat încă odată stăpâni ai marilor trusturi şi monopoluri, cii din regiunea noastră cât şi din în­
tradiţionala politică de pace a marelui puterea iunkerilor prusaci reacţionari, pu­ preşedintele comitetului de întreprindere secretar U.T.M. treaga ţară s’au înscris pentru a frecven­
Stat Sovietic, a confirmat dorinţa sinceră terea generalilor criminali de răzoi care IACOB PETRU DOBRICAN 7 RAI AN ta cursurile de limba rusă, exprimând do­
t»
a acestuia ca lucrările conferinţei dela au fost instruiţi de odiosul Hitler. rinţa de a învăţa din tezaurul limbii Iui
Berlin să cons-titue un pas însemnat pe Că într’adevăr olioa lui Adenauer ur­ Lenin şi Stalin, din măreaţa experienţă
calea rezolvării pozitive e problemelor in­ măreşte scopul revanşardei ne-o arată Schimb de onoare în cinstea conferinţei de partid a eroicilor constructori ai comunismului.
ternaţionale litigioase. Această dorinţă, o seamă întreagă de mărturii elocvente. Cu sprijinul organizaţiilor de partid,
corespunde întrutotul majorităţii Covâr­ l/tci nu s’a risipit bine mirosul prafului Ziua de 27 Ianuarie ac. a fost deo­ Haţegan Max, Muntear.u Dumitru şi al­ avut însemnate depăşiri. De pildă Bedeluş U. T. M, şi al sindicatelor, cercurile
şitoare a - populaţiei de pe glob, care e de puşcă şi huliganii din uniunile fas­ sebit de însufleţită în atelierele coope­ ţii au obţinut depăşiri de normă intre Florea dela secţia cusut tălpi a dat peste A.R.L.U.S., au trecut la organizarea
convinsă că adevărata îmbunătăţire în ciste au şi început să cânte pe străzile rativei meşteşugăreşti „Progresul" din 347—577 la sută, iar muncitorul Preda 4 norme zilnice, iar Briciu Vasile dela cursurilor populare de limba rusă în
întreprinderi, instituţii, şcoli, G. A C„
relaţiile internaţionale, în asigurarea unei oraşelor prea bine cunoscutul marş na­ Alba lulia. In această zi, muncitorii co­ Tuliu dela aşezat tălpi şi-a întrecut şi aceiaşi secţie a obţinut o depăşire de G.A.S., S.M.T. şi sate, unde mase întregi
păci trainice în Europa şi in lumea în­ zist „Vom zdrobi victorioşi Franţa". Dar operativei au oi^anizat un schimb de el norma cu 305 la sută. 285 la sută.
treagă, va deveni o realitate numai atun­ nu numai atât. Trecând chiar dincolo de onoare în cinstea conferinţei raionale de Muncitorii dela secţia feţe, printre Rezultatele obţinute de muncitorii dela de muncitori, ţărani muncitori urmează
ci când prin eforturile comune a marilor Urnitele obrăzniciei, hMJeriştii reapăruţi partid. care: Gomboş Francisc, Şerb Reghina, cooperativa „Progresul" in această zi, nu cu drag aceste cursuri.
puteri ca şi a tuturor popoarelor iubitoare pe scena istoriei, au mers până aoolo încât Muncind la confecţionarea de încălţă­ fudici Maria, Mureşan Elena şi alţii prin sunt primele in munca lor Ajutându-se In multe unităţi de stat, unde cercu­
de pace, se va creva o Germanie unită, nu de mult au ameninţat în mod direct minte de protecţie, muncitorii au obţi^ efort comun au realizat o depăşire de nor­ de metodele sovietice Kovaliov şi Kot- rile A.R.L.U S în colaborare cu orga­
independenta, democrată şi paşnică. şi făţiş poporul francez strigând prin co­ nut însemnate depăşiri. Astfel, la secţia mă pe întreaga secţie de 375 la sută. lear, ei au obţinut în numeroase rân­ nizaţiile de masă au fost conduse şi în­
de sficuit, muncitorii ca ; Pleşa V/ihem, Şi muncitorii din celelalte secţii » au duri asemănătoare succese. drumate îndeaproape de organizaţiile de
Tocmai de aceia, Conferinţa dela Ber­ loanele mai multor ziare reacţionare cum bază P.M.R, s’au obţinut rezultate bune.
lin, pe a cărei ondine de zi e înscrisă şi că „francezii să nu uite că in 1940 pu­ Rezultatele bune obţinute se datorase
rezolvarea problemei germane, e salutată terea lor militară s’a prăbuşit definitiv în şl felului cum înţeleg profesorii să sc
cu multă căldură de către oamenii cins­ câteva săptămâni" !. Dela Depoul C. F. R. Simeria prezinte, de felul cum predau, făcând
tiţi din lumea întreagă. Un asemenea desmăţ al şovinismului, Colectivul de muncă dela Depoul C.F.R. fară de sporul de vechime şi salariul nomisind 18 tone combustibil conven­ ca majoritatea elevilor înscrişi să parti­
Se împlineşte aproape un an de când fără îndoială că nu poate fi considerat Simeria, se face cunoscut ca un colectiv pe oare-1 obţine conform categoriei de ţional, iar mecanicii stahanovişti Barbu cipe în mod activ la cursuri,
preşedintele S.U.A., Eisenhower, într'un de nimeni oa o bază pentru crearea păcii puternic şi sănătos, acest lucru fiind pe salarizare. In anul 1953 a fost introdusă Ioan şi Csibl Ludovic cu fochiştii lor pe Cursuri populare de limba rusă unde
discurs al său, a declarat că Statele Uni­ şi securităţii europene. deplin confirmat atât de succesele obţi­ la depoul C F.R, Simeria şi metoda gos­ locomotiva Nr. 2S9.257, au realizat planul învăţământul se desfăşoară in bune con-
te sunt gata să îşi asume o parte dreaptă Guvernul sovietic încă cu mult înainte nute în cursul şi în special la sfârşitul podăririi chibzuite pe locomotivă in ur­ tot la 20 Ianuarie făcând cunoscută o diţiuni şi la un nivel înalt, unde frec­
în rezolvarea problemelor litigioase in­ a arătat că securitatea trainică pentru anului 1953, cât şi de rezultatele din pri­ ma cărui fapt s’au realizat însemnate economie de 15 tone combustibil conven­ venţa elevilor este bună sunt cele dela
ternaţionale. Popoarele lumii s’au bucu­ toate popoarele Europei poate fi ore- ma lună a anului curent. economii. Numai în luna Decembrie a ţional. S.E F. Simeria din raionul Hunedoara,
rat sincer de această poziţie şi au aştep­ iată, numai in cazul când ea se va în­ Zi de zl, făcând să urce tot mai sus anului trecut echipele de pe locomotiva Succesele obţinute încă din prima-lună fabrica „1 Mai" Petreşti, „Ardeleana", GAC
tat ca vorbele să fie confirmate prin temeia, nu pe opunerea ţărilor Europei graficele de producţie, colectivul de mun­ Nr. 50.120 au realizat economii in valoa­ a acestui an de muncitorii Depoului Miercurea raionul Sebeş şi cooperativa
fapte. Evenimentele de mai apoi însă Occidentale, celor ale Europei răsăritene, că al depoului a realizat sarcinile de re de 2279 lei, iar cele de pe locomotiva C.F.R. Simeria, se datoresc măsurilor or­ „Zlafcna" din raionul Alba.
le-au înşelat această aşteptare. Departe cl pe efori ui comun în vederea destin­ plan pe luna Decembrie 1953 cu 135,42 Nr. 230.1S6 economii ce au ajuns la ganizatorice luate, precum şi faptului că A. TOMA corespondent voluntar
de a pomi pe linia unei astfel de politici, derii în relaţiile internaţionale şi a creării la sută, la aceasta contribuind in mare 2307 lei. 90 la sută din totalul muncitorilor sunt
guvernul Statelor Unite şi-a continuut unei Germanii unite, democrate, inde­ măsură cei 14 stahanovişti dintre care Având la bază reaJizările din anul tre­ antren-aţi în întrecere socialistă pe bază
drumul său de înarmare, de construire pendente şi paşnice. Acest adevăr elemen­ 4 confirmaţi in cursul anului 1953 şi cei cut, şi păşind în 1954 cu avânt sporit în de contracte. Dintre măsurile tehnico-or- Pe dealurile Chizidului
de baze militare, de încheiere a tot felul tar e cunoscut astăzi de toţi oamenii cin­ 105 fruntaşi în producţie confirmaţi in muncă, realizările din luna Ianuarie ac. ganizatorice menite a asigura şi pe viitor Sulele de apartamente confortabile ile
de pacte agresive. stiţi şi iubitori de pace şi deaceia lucră­ ultima lună a aceluisş an. însemnatele suc­ sunt şi mai însemnate. Astfel metoda gos­ o productivitate mărită, demne de amin­ oraşului muncitoresc, pe zî ce trece îşi
Totuşi în urma unui întreg şir de note rile conferinţei dela Eerlin sunt urmărite podăririi chibzuite pe locomotivă a fost tit sunt următoarele: construirea unul vin- măresc numărul Sub mâinile grijulii ale
şi propuneri pornite din partea Uniunii cu un interes profund, deaceia rezulta­ cese ale muncitorilor feroviari dela Si- ciu pentru rîdioarea pieselor grele la repa­ stahanovişlilor şl fruntaşilor zidari, ele cresc
Sovietice s’a ajuns acum îa această con­ tul lor e aşteptat cu emoţie. merla au atras după sine şi creşterea ve­ extinsă dela 9 locomotive la 11, acestea ratul locomotivelor (raţionalizare intro­ la înălţimea blocurilor a câte 2-3 etaje.
ferinţa aşteptată de toate popoarele lu­ Poziţia delegaţiei sovietice expusă în niturilor lor. Astfel, tovarăşul Susan fiind deservite de 22 echipe. In ce pri­ dusă la propunerea tovarăşului Grigoraş Noile blocuri ce se construiesc, fac ca
mii. Oamenii muncii de pretutindeni speră desfăşurarea lucrărilor acestei conferinţe Francisc. mecanic de locomotivă, mun­ veşte îndeplinirea planului s’au înregis­ Constantin), schimbarea sculelor uzate, in oraşul siderurgiştilor să se Învecineze tot
că vorbele rostite de preşedintele America de către ministrul afacerilor externe al cind în acord în urma introducerii în trat deasemenea însemnate succese. Me­ proporţie de 30 la sută, recondiţionarea mai mult de uliţele cătunului Builur.
in primăvara anului trecut se vor împlini U. RS.S. V. M. Molotov, s’a bucurat de canicii de locomotivă fruntaşi Webel Ar- după metoda Kuzneţov a 10 la sută din Ele dovedesc grija părintească a parti­
poate acum cu acest prilej. un larg ecou în rândurile opiniei publice luna Decembrie 1953 a acestui sistem de dului şl guvernului ce o poartă faţă de
Declaraţiile făcut? însă până la această atât din Germania, cât şi ale opiniei pu­ muncă pentru mecanicii în tu-mus şi de- tur şi Osiap Macarie cu fochiştii lor, au sculele uzate, încălzirea remizei unde se oamenii muncii. Numai în ziua de 13 ale
dată de către miniştrii Franţei şi AngLiei, blice internaţionale. Ea a exprimat pe păşimdu-şi norma de parcurs cu 82,50 la îndeplinit planul lunar muncind pe lo­ execută reparaţiuni-le şi funcţionarea în lunii Ianuarie, s’au dat în primire dou.n
cât şi de către secretarul de stat al Sta­ drept cuvânt, însăşi aspiraţiile cele mai sută a realizat un venit de 1487 lei, îna- comotiva Nr. 230.057 la 20 Ianuarie, eco­ bune condlţiuni a băii pe timpul iernii. blocuri cu mai multe etaje. Iar numărul
telor Unite J. F. Dul-les, nu sunt menite nobile ale omenirii muncitoare. apartamentelor de care se vor bucura mun­
de a îndreptăţi această nădejde a ome­ ,In cuvântarea sa V. M. Molclov a adus citorii. tehnicienii, Inginerii şi funcţionarii
nirii. Situate pe poziţii egoiste, guver­ argumente puternice în sprijinul cauzei F o l o s i n d r e s u r s e l e l o c a l e hunedorenî, până la sfârşitul anului 1954.
nele acestor ţări exprimă prin reprezen­ păcii, în sprijinul destinderii încordării va depăşi cifra de 490.
tanţii lor intenţii nefaste ou privire la în relaţiile internaţionale şi a făcut o Secţia gospodării şi industrie locală a au-toimpuneri, la construcţia şl reparaţia coloranţi, la peştera Cheia din apropierea fn prezent, (a mai multe blocuri se ex<*-
soluţionarea problemei germane, intenţii amplă motivare a punctelor prepuse de sfatului popular raional Alba s’a străduit podurilor, etc. satului Meteş s’au descoperit însemnate cută lucrări dc fundaţie, iar la blocul Nr.
in directă contrazicere cu acordurile deda el pentru ordinea de zi. Pornind dela ne­ în permanenţă pentru a descoprl şi fo­ Tot din resurse locale întreprinderea cantităţi de guano excelervt îngrăşământ 40 s’au efectuat lucrări In proporţie de 35
Y-al/ta şi Potsdam şi care îngrijorează şl cesitatea întăririi păcii generale şi secu­ losi cât mai mult resursele locale. de industrie locală „Horea" a fabricat pentru vii şi plantaţii de pomi. la sută. încăperile blocurilor 34-35*36, in
neliniştesc omenirea. Delegaţii puterilor rităţii popoarelor, V. M. Molotov a subli­ In anul 1953 de pildă, s’a pornit ac­ curând vor fi umplute de veselia copîiîcr
Occidentale se străduesc să prezinte drept niat importanţa recunoaşterii R. P. Chi­ ţiunea valorificării căzăturilor din pă­ peste 2 milioane cărămizi. Deasemenea în raza altor localităţi s’au muncitorilor, tehnicienilor şl funcţionarilor.
soluţie sigură pentru securitatea Euro­ neze ca o mare putere asiatică şi mon­ duri. Prin prelucrarea acestora s’au ob­ Continuând cercetările pentru desco­ descoperit încă multe bogăţii, ca de Lucrările de finisare au şî Început.
pei, necesitatea integrării Germaniei, în dială, concretizând în primul punct al ţinut 1000 metri steri lemne de foc şi perirea altor resurse, s’a constatat că în pildă: silicat (materie de bază la fa­ La aceste rezultate au contribuit cu
frunte cu guvernul revanşard aii lui Ade- ordinei de zi necesitatea convocării unei 750 m c. material lemnos de construcţie, acest raion mai sunt multe bogăţii. Ast­ bricarea sticlei) precum şi altele pe care munca lor, stahanoviştii Cîchi Ludovic,
nauer, in aşa numita „comunitate defen­ conferinţe a miniştrilor afacerilor exter­ fel's’a descoperit i<n raza comunei Alma- Câmpeanu Simion, Ungureanu Vasile şi
sivă" europeană. $i pentru a linişti po­ ne ai Franţei, Angliei, S.U.A., Uniunii So­ care a ajutat la construirea a numeroase sfatul popular raional şi-a propus a le alţii, obţinând realizări de plan între 150—;
poarele declară că guvernul unei ase­ vietice şi Republicii Populare Chineze. şcoli, cămine culturale şi alte lucrări din şul Mare o humă cu un bogat conţinut de exploata in cursul acestui an. 170 la sută.
menea Germanii, va face „o declaraţie for­ Documentându-şi temeinic propunerile
mală ! ?" prin care va asigura ?! popoa­ V. M. Molotov a demonstrat în mod con­
rele Europei ca nici odată el nu va deveni
vingător importanţa discutării ordinei de
agresiv. Iar ca o complectare mai. spun zi propuse de delegaţia sovietică. Miniştrii Z i d e s ă r b ă t o a r e i n s a t i i 1 M i h ă i e ş t i
că guvernele S.U.A., Angliei şi Franţei de externe ai S.U.A., Angliei şi Franţei
sunt gata să-şi asume garanţii şi obliga­
au căzut de acord cu ordinea de zi pro­
ţii, ca în caz de nerespectare din partea pusă. Vestea că în ziua de 24 Ianuarie mihă- tn sat sosi biblioteca automobil. Persona­ din satele învecinate aşa că sala se umplu raliuri se vor distribui primele cărţi. ApoJ
Germaniei a angajamentelor luate, să in­ ieştenh aveau să-şi inaugureze sala de spec­ lul bibliotecii mei n’apucase a expune căr­ deîndată, lucru care-I făcu pe un unchiaş slădirea în întregime aşteaptă să-şi îm­
tervină şi să oprească la momentul opor­ „Eu cred că ne-am întrunit — a spus tacole a noului lor cămin cultural, trecuse ţile aduse şl se pomeni înconjurat de un cu pletele sure să-şi dea şl el o părere: brace haina exterioară — aşteaptă să fie
tun o încercare ide cotropire a vreunui V. M. Molotov — nu pentru a face de­ hotarul salului odală cu afişele pe care mare 'număr de ţărani muncilori, tineri şi „n’ar fi stricat să li fost şi mai mare". tcncuitâ. Mult nu va trece până când şl
stat. claraţii categorice, ci pentru a ne asculta aceştia le aşezaseră cu grijă în locurile bătrâni, dornici să răsfoiască filele cărţilor, aceste lucrări se vor înscrie pe pagina rea­
unul pe altul şi pentru a găsi posibilita­ *
Această încercare de a înjgheba o Ger­ cele mai umblate dm Dobra, Roşcani, Runc ştiind că în acestea vor găsi deslegarea lizărilor şi pentru aceasta stă chezăşie cu­
tea de a ajunge la o înţelegere cu privi­ Când cortina se deschise, o linişte a-
manie sub un guvern revanşard, condus re la problemele asupra cărora se fcoate Sevişte şi Bătrâna, din raionul Mia. Mihă- multor probleme ce-i preocupă. vântul mihă’eştenilcvr, caro s’au angajat
de o pcfl-itică militarietă, nu are însă ni­ ajunge astăzi la o înţelegere, iar discu­ ieşlenii ţineau cu tot dinadinsul ca Tovarăşul Tril Petru ţinându-şi de mină dâncă se aşternu In sală. Tovarăşul To:ai ca până la 1 Mai totul să lie pus la punct
mic comun cu unitatea Europei, cu în­ tarea problemelor asupra cărora nu se sărbătoarea br, bucuria, lor, să Ne copilul, pe care n’a fost chip să-l lase In Francisc, preşedintele sfatului popular al Cei prezenţi ascultară apoi conferind
tărirea securităţii acesteia. Dimpotrivă, poate ajunge astăzi la o înţelegere, şi care împărtăşită şi altora şi la gâ.idul acea zi acasă, solicită o carte care să tra­ comunei Roşcani, de care comună aparţine „Sărbătoarea belşugului în gospodăria a-
ea însemnează o tendinţă de' a provoca trebue considerate insuficient pregătite în că la inaugurare vor veni şi vecină teze chestiuni pomicole. Dar şl copilul vreri satul Mihăieşti, arătă în calde cuvinte hăr- giricolă colect’vâ" după care urcară pe scenă
ciocniri, de a semăna neîncredere. lăţilc dădeau zor cu pregătirile. Chiar şi o carte, doar e şcolar şi ştie să citească. licia mihăieştenilor începând cu prima lo­ unul câte unul cei 45 ţărani tineri *i
vederea rezolvării lor, trebue desigur con­ Bibliotecarul ti satisfăcu şl acestuia dorinţa vitură de târnăcop, prima piatră pusă
E bine cunoscut că în decursul ultimi­ tinuată mâine sau la momentul pe oare cu o zi înainte au mai găsit de făcut ceva. ia fundaţie şl până la ultima ţiglă aşe vârstnici, care formează echipa artistică
lor 80 de ani, au -avut loc un şir de con­ — Ce zici nene Ioane n’ai nevoie de n dându-i cartea de povestiri „Veveriţa lui a căminului cultural.
îl vom găsi potrivit". mână de ajutor?... se adresă un tânăr Menea". zată cu grijă pe acoperişul frumosului lo­
flicte militare germane, care au pricinuit cal al căminului. cultural. In timp ce to­ Programul prezentat eanstând din coruri
în trei rânduri popoarelor pierderi Incal­ Această poziţie a delegaţiei sovietice utemîst tovarăşului Marge Ioan care aple­ Tovarăşa Neta Pătraş îşi rotea ochii şl poezii In care au lost oglindite mar’e
cat asupra unei coate de hârtie lipea cu peste cărţile expuse în ştand. Ea voia să varăşul Tccar vorbea despre Irumoasa lor
culabile. In totdeauna însă diferiţii kalzeri a creiat o largă bază de colaborare in grijă literă după literă. aloagă ceva care să-i folosească în munca realizare, ochii celor prezenţi se îndreptară realizări ale poporului muncitor din tara
ori cancelari, oare au târit poporul ger­ vederea eforturilor ce trebuesc depuse — Parcă tu n’ai avea nimic de făcut?- re avea s'o desfăşoare în mijlocul femei­ spre doi tovarăşi care stăteau şi ei undeva noastră, Ii transportă pe fiecare cu gândul
man pe calea războaielor au fost puşi de unanim de către reprezentanţii celor pa­ Păi mult nu mai am şi nu mă las până lor, fiind responsabila comisiei de feine- prin sală. Erau Tril Petru Cuşu şi Trif ta cei ce Ie dăduseră posibilitatea să -râ-
iască asemenea clipe — Uniunea Sovietică
către popoarele iubitoare de pace ou bo­ tru mari puteri pentru destinderea inter­ n’oî da-o gata — zise tovarăşul Marge care Nu stătu mult pe gânduri «i luă cărţile Petru Gaiţă — primul, secretar al organiza­ eliberatoare şî Partidul Muncitoresc Ro­
tul pe labe. In toate aceste cazuri, aceştia, naţională. voia ca lozîrica la care lucra să fie pusă ce tratau despre cultura legumelor, şi creş ţiei de bază, ia«r al doilea membru tn co­ mân conducător şl călăuzitor.
lectivul de conducere al căminului cultu­
înfrânţi fiind, au făcut bucuroşi „decla­ Poporul român in năzuinţa sa sinceră de şi pe perele tot de mâna luî. (crea păsărilor de apă. Şl aşa rând pe rând, Nici filmul n’a lipsit în această zî
Şi aşa le-au făcut pc ţoale, unii, unele, personalul bibliotecii automobil a înscris în ral. Cu toţi îşi aduc aminte cum aceşti
raţii formale", au dat bucuroşi garanţii a colabora paşnic cu toate popoarele lu­ sărbătoare la Mihăieşti, iar după rularea
alţii, altele, după putere şi pricepere iar registrul cititorilor un număr de 38 tovarăşi doi tovarăşi în tot timpul lucrării n’au
pe hârtie, pe care insă le-au călcat fără mii, salută cu entuziasm propunerile de­ spre seară când şi-au îndreptat -paşii spre şi tovarăşe cărora le-au distribuit peste cunoscut oboseala. Când ii se părea mal filmului voia bună de care erau stăpâniţi
pic de şovăire şi scrupul îndată ce şi-au legaţiei sovietice, se solidarizează cu lupta casă, fiecare din cei ce munciseră Ia în­ G0 de cărţi. greu mihăieştenilor, cuvintele de îmbărbătare otât tinerii cât şi ceî mai vârstnici a <ă
cut sâ se încingă hora.
putut creia noi forţe armate. Istoria arată acesteia pentru rezolvarea justă. a pro­ frumuseţarea sălii de spectacole a cămi­ Timpul trecea şî se apropia ora când a celor doi parcă le refăceau forţele şl le Umbrele serii se lăsaseră de mult pesle
convingător cazuri când s’au petrecut blemelor internaţionale litigioase şi aş­ nului îşi zicea in sine cu un zâmbet de sala cea nouă împodobită sărbătoreşte urma întăreau încrederea In reuşita acţiunii lor
mulţjmire şi justificată mândrie... mâine! să-şl primească oaspeţii. Din fiecare curte Şl într’adevăr munca Ie-a fost încununată Valea Dobrei, pesle dealurile cu pomi fruc-
asemenea fapte. Sa ştie că atunci când teaptă ca lucrările conferinţei să cores­ liferî, peste satul Mihăieşti. Trecuse o zi,
* pâlcuri, pâlcuri de cetăţeni, îşi îndreptau de succes, sala de spectacole a căminului
oancelarul Bismark a ajus la graniţa Bel­ pundă In adevăr năzuinţei de pace a tu­ Ziua de 24 Ianuarie a apărut peste sa­ paşii spre căminul cultural. Albul cămă­ era terminată. De muncit Insă Încă mal care va dăinui multă vreme în mintea mi­
giei — fiindu-i amintit că există un tra­ turor patrioţilor germani, a tuturor oa­ tul Mihăieştî. peste dealurile ce-l străjuiesc, şilor contrasta cu feţele îmbujorate de Irî- este. Sala bibliotecii aşteaptă şi oa să 1:»* hăieştenilor, o zi despre care bunicii vor!
tat prin care Germania se angaja să nu menilor cinstiţi din întreaga lume. frumoasă şi promiţătoare. In jurul orei 10. gul zilei de fanuarie. Veniseră şi oaspeţi terminată, să trăiască şi ea ziua când din povesti multe nepoţilor la gura sobei.