Page 38 - 1954-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 9

f O l_L E _T Q N

financiară de sfat „CETÂŢU 1A“ BIROCRAŢILOR

APARATUL INGINERULUI KOBU LAŞV1LI 7. CRONROD : ,,Bazele Hozrascio- — Alo! domnul Moldovan? Nu? Atunci putea pătrunde la „domnit şefi" să re­
cine-i? zolve anumite probleme de producţia
tulul”.
Oamenii de ştiinţă şi specialiştii so­ glată auitomat cu ajutorul unor ventile mativ 10 tone de peşte în 24 de ore, Iar — Aici inginerul Micu. Cu cine vorbim’ Pentru stărpirea birocraţiei in care s’a
vietici au elaborat o tehnologie nouă de electromagnetice. De îndată ce lichidul procesul congelării se desfăşoară de câ­ Lucrarea lui I. Cronrod „Bazele hoz- — Să trăiţi dom'inginer, la telefon — fl- înfundat conducerea sectorului furnale,
rasciotului” publicată de curând de Edi­
păstrare a produselor, folosind o conge­ umple bateria inferioară, ventilul se în­ teva ori mai repede decât în camerele de chizitorul de materiale Lepăduş Teodor. I C S.H. în frunte cu inginerul Micu Au­
tura Financiară de Stat, analizează una
lare mai rapida şi la o temperatură mult chide automat şi lichidul nu mal poate congelare de tip obişnuit. din metodele gospodăririi socialiste. A- Vă rog frumos să-i comunicaţi domnului rel,, a scris şi gazeta dc perete centrală,
inginer Moldovan... dar măsurile de indreptorca lipsurilor nu
mai scăzută, dela 23° în jos. Cercetările pătrunde. In aeelaş moment pe punctul Construirea aparatelor de congelare va ceasiă analiză se face in strânsă legă­ — Stai, stai la telefon! — spuse ingine­ s’au luat. La acest sector s a format o „ce-
au dovedit că prin congelarea rapidă in de semnalizare se aprinde un bec roşu. permite congelarea rapidă şl păstrarea tură cu legile şi principalele categorii rul Micu Aurel, trecând receptorul in tâţuic", unde s’a încetăţenit o familiuţă de
economice proprii socialismului. Autorul
celulele produselor se formează cristale Când nivelul amoniacului scade, se a- îndelungată nu numai a cărnii şl peşte­ mâna inginerului Moldovan Emil. birocraţi, dc pe care critica ricoşează, iar
porneşte dela ideia că hozrasciotul nu
de ghiaţă foarte mici, evitându-se astfel prin.de un bec verde, ventilul sa deschide lui, ci şi a diferitelor fructe şi legume: — Ia vezi domnule Moldovan ce vrea autocritica este inexistentă.
este numai o metodă de conducere a în­
deteriorarea ţesăturilor. Acest lucru asi­ din nou şi o nouă partidă de lichid pă­ folosind temperaturi scăzute se pot con­ treprinderilor, ci una dintre cele mai să-ţi spună „ăsta” ? Achizitorul dc mate­ La sectorul furnale l.C.S H.. există maiş­
riale începu-. trii noi calificaţi, tovarăşi capabili, cum
gură păstrarea calităţilor gustative ale trunde în cameră Repartizarea uniformă gela cu succes căpşune, vişine, pepeni importante categorii economice generate
produselor şi reduce la jumătate pierde­ a temperaturii în cameră se realizează cu galbeni şi alte fructe. de economia socialistă. Din cele 5 capi­ — Dom’inginer Moldovan, vă rog fru­ ar fi de pildă Covaci loan şi alţii, dar
tole ale lucrării rezultă legătura hozras- mos să Luaţi Ia cunoştinţă că pentru ziua ci nu sunt încadraţi la locurile cores­
rile cauzate de uscare. ajutorul unor electroventilatoare mode­ In prezent, colectivul institului lu­ de azi aveţi repartizate următoarele ma­ punzătoare, pentru a sprijini din punct dc
ciotului cu fondurile întreprinderilor so­
Inginerul S. L. Kobulaşvili dela Insti­ late special. Cu ajutorul unor dispozitive crează la crearea unor instalaţii mobile teriale... (urmează o listă de materiale) vedere tehnic, activitatea sectorului. Suni
cialiste de stat, cu stimularea creşterii
tutul unional de cercetări ştiinţifice ai automate speciale, ele schimbă neconte­ de congelare rapidă care să poată fi fo­ productivităţii muncii, cu preţul de cost, şi cu asia convorbirea ia sfârşit. toleraţi in posturi de conducere „maiş­
industriei frigului ,,A. I. Mikoian", a con­ nit direcţia curentului de aer, creând ast­ losite nemijlocit la locul de culegere a preţul şi beneficiul, arâtându-se şi rolul Cam aşa se poartă convorbirile la tele­ tri" ca Petre lonescu ofiţer deblocat. Flo-
fon, la sectorul furnale ICS. Hunedoara. rea loan fost maior şi alţi „foşti”, meşteri
struit un nou aparat pentru congelarea fel condiţii favorabile pentru congelare. fructelor. Acest lucru va permite nu nu­ lui în legăturile economice dintre între­
Dacă vrei să rezolvi o problemă, dai dc în vorbărie goală şi buni mânuitori ai
rapidă a produselor. Primul lot de aparate de congelare ra­ mai să se păstreze o cantitate masivă de prinderile de stat. câteva ori cu dom'le încoace, dom'le în­ periuţei pentru cei din conducerea secto­
Noul aparat este format din câteva pidă a fost folosit pe navele refrigera­ fructe pentru iarnă, ci şi să se menţină Prin caracterul său, teoretic, cartea colo şi se face... multă gălăgie şi puţină rului.
secţii reunite intr'o singură cameră bine toare. Peştele, imediat după ce a fost, calităţile lor gustative. este destinată cadrelor de conducere dîn ispravă. „Cctăţuia" birocraţilor dela «cest sector
izolată In fiocare secţie se află o sene prins, ajunge In aparatele aşezate în Noile aparate de congelare rapidă vor economie, cadrelor didactice ale catedre­ Mulţi „domni" mai sunt la acest sec­ recrutează tot felul dc creduli, pentru
tor Toţi birocraţii de aici sunt „domni": a-şi întări poziţiile. Aşa a ajuns tovară­
de baterii prin care circulă amoniac li­ cala navelor. După 1-2'/j orc, procesul fi folosite pe scară largă in industria a- lor de şlilnţe sociale şi practice din în­
şi inginerul Micu Aurel, şeful sectorului şul Moldovan Emil, inginer tânăr, să fie
chid. care menţme în cameră o tempe­ congelării e terminat şi peştele poate fl limentară pentru a se organiza alimenta­ văţământul superior, precum şi tuturor influenţat, şi atras in „familiuţa” birocra­
şi Scripcă Gcorgeta, şefa secţiei adminis­
ratură constantă de aproximativ 25°. Pă­ astfel păstrat timp îndelungat. O insta­ rea populaţiei in tot cursul anului cu ali­ celor ce studiază problemele economice. trative şi Altulescu Mircca, şeful secţiei ţilor. Aşa a ajuns referenta Scurtu Lucia
trunderea lichidului de răcire este re­ laţie de acest fel poate congela aproxi- mente de calitate superioară. ir de planificare şi Costan Gheorghe, nor- o birocrată, care nu face mai nimica toată
1
S. PELZ: „In ajutorul socotitorului '. matorul şef şi... e Lungă lista de „domni", ziua şi ţine şi pe alte funcţionare de
UZ1NA DE UZINE „In ajutorul socotitorului” de S. Pelz, „doamne" şi „domnişoare". Şi tofi aceşti vorbă.
publicată de Editura Financiară de Stat, „domni" birocratizaţi se au foarte bine Ca să se vadă totuşi că cci din conduce­
lată, proletariaîul-dietator a creat încă uzinei a livrat peste 200 tipuri de maşini. bun laminor american al firmei „Uni­ între ei. Nu s’ar critica unul pe celălalt rea sectorului „muncesc", inginerul Micu
este o lucrare care îşi propune să expli­
o puternică fortăreaţă, a înălţat Încă o Mecanismele şi agregatele care poartă ted''. pentru nimic in lume! Aurel a dat dispoziţiuni (cu dela sine pu­
construcţie care va fi părintele multor marca „U.Z.T.M." (uzina de maşini grele In vara anului 1953 uzina a terminat ce folosirea „socotitorului" (sclot) care Se dă prima trimestrială de producţie. tere), ca o parte din personalul adminis­
altor fabrici şi uzine — sena A. M. din Ural) sunt montate în schelele pe­ fabricarea unul nou tip foarte puternic este unul din cele mal simple instrumente „Domnii" cu pricina sc „autopremiază" trativ al sectorului, să fie mutat in încă­
Corlei in 1033, cu prilejul punerii în func­ trolifere din întreaga ţară. Pe şantierele de bluming, purtând seria „1150'‘, desti­ dc calcul şi la îndemâna fiecăruia. cu toată dibăcia. Dacă maiştrii merituoşi, perea colţului roşu.
ţiune a uzinei constructoare de maşini cincinalului sunt larg folosite excavatoa­ nat laminării lingourilcr. cântărind în­ Broşura se adresează activiştilor din aşa cum e maistrul zidar Fotea Atanasie Aceasta „a pus vârf" la toate. In loc
din Ural — „Uralmaş" — un gigant ul rele cu cupa de 3 mc., precum şi exca­ tre G-15 tone Arborele strunjit la un domeniul economic, care, prin însuşirea nu a primit nimic, ce? E vre-un rău in de a se folosi colţul roşu pentru ridi­
vatoarele păşitoarc executate la „Ural­ carea nivelului cultural-tehnic al munci­
industriei socialiste. De atunci nu trecut 6t-rung special ilustrează în mod grăitor asta?
maş" metodelor de calcul cu socotitorul, vor torilor şi tehnicienilor, „colâţuia” biro­
peste 20 dc ani. U2ina a avut un rol uriaş dimensiunile acestui laminor. Şl aşa (după socotelile „domnilor" biro­
De curând, uzina a construit o maşină contribui la ridicarea productivităţii craţi deta sectorul furnale I C S H ), mais­ craţilor a transformat colţul roşu in bi­
în desvoltarea forţelor de producţie ale Uzina mai produce instalaţii puternice
şl mai grandioasă — excavatorul „ES— muncii lor. trul este deprins şi cu frigul şi cu arşiţa rouri f uncţionăreşti.
ţârii, în înzestrarea ramurilor conducă­ de foraj pentru schelele petrolifere, care
20,■65” cu o capacitate a cupei de 20 m c. Eroşura mai conţine tabele cu ajutorul Au hotărit „domnii" intre ei (fără comi­ Acestea sunt doar unele aspecte ale
toare nle economiei naţionale cu utilaj dc Producţia de bază a uzinei o formează pot fora până la o adâncime de 5.000 m. cărora calculatorii din instituţii şi între­ tetul sindical de secţie), să premieze pc muncii birocratice dela I C S . Hunedoara,
o înaltă productivitate. utilajul furnizat întreprinderilor meta­ Prlntr’o mare productivitate sc caracte­ prinderi pot efectua cu uşurinţă calcu­ cine poftesc. Aşa vor „domnii” — spun aspecte ale birocraţilor vechi şi noi Ori
In prezent uzina de construcţii de ma­ lurgice. Aici se construesc cele mai mari rizează şi morile cu bile, construite pen­ cu îndreptăţită indignare muncitorii sec­ cum ar fi birocraţii, atât cei vechi căi şi
lele de procentaje. torului, fiindcă tovarăşii Chiru loan, pre­ cei noi, lot .birocraţi se cheamă. Ei tre­
şini grele ,,Sergo Ordjonilcidze” din Ural laminoare De pildă, laminorul pentru tru industria cimentului, precum şi
şedintele comitetului de secţie sindical şi buiesc scuturaţi zdravăn dc către condu­
este una dintre cele mai mari întreprin­ profile şi şine, construit de curând, în­ multe alte maşini purtând marca „UZTM". Sandu Nicolae responsabilul grupei dc cerea I C S . H , dc către comitetul dc în­
deri industriale din Uniunea Sovietică. trece ca grad de automatizare, precum şi Oamenii sovietici au numit pe drept INFORMAŢIE partid, sunt nişte veritabili gură cască şi treprindere şi dc către organizaţia de
Numai în anii dc după război colectivul in ce priveşte productivitatea, pe cel mai cuvânt UraJmaşul — „Uzina de uzine”. Redacţia revistei „Instructorul de pionieri'' nu văd grosolăniile care se petrec sub bază, pentru a-i trezi la realitate şi să-i
ochii lor. facă să simtă înlr'adevăr că sectorul
editată dc Comitetul Central al Uniunii Ti*
NOUL AGREGAT PENTRU DECORTICAT CRUPE nordului Muncilor, organizează un concurs Nu văd aceşti tovarăşi cu munci de răs­ furnale I C S.H nu este un r e f u g i u al fle­
de scrisori pentru cititorii săi care se va pundere, cum se încalcă principiile regu­ carilor, birocraţilor şi chiulangiilor, ci este
Colectivul trustului regional al moră- hrişcă pc zi. dând o producţie de bună strânge deşeurlle ce se folosesc apoi pen­ dcsiaşura îitfre 1 Ianuarie*— l Iulie 105F lamentului de premiere, nu văd cum Stan- o porte componentă a unei întreprinderi
ritului „Oblmeilrcst” din Harlcov a pro­ calitate. Schimbând pietrele de descojit tru hrana vitelor şi păsărilor. du Benianim dela acest sector, trimite socialiste, in care fiecare om cl muncii,
Tema concursului vslc: „Cum folosesc li­
iectat şi construit noul agregat ,,Ucraina" şi sitele, maşina poate fi uşor adaptată Fcxlostrea pe scară largă a acestui agre­ teratura clasică română pentru educarea muncitorii calificaţi acasă să-i taie lem­ trebue să-şi dea partea sa de contribuţie,
cie gabarit redus pentru decorticat crupe. pentru prelucrarea crupelor de mei şi a gat la fabricile mari şi la mori, precum patriotismului ta pionieri şi şcolari”. ne. sau că pe coridorul biroului sectoru­ muncind in mod cinstit.
Spre deosebire de vechile instalaţii de altor crupe. şl la combinatele alimentare raionale va lui, stau muncitorii ore întregi pentru a I TUF ARU
In scrisorile pe care le vor trimite pern
decorticat, care necesitau incăperi de pro­ Maşina de decorticat crupe a fost In­ avea ca rezultat obţinerea unor venitu­ tru concurs, cadiclc care muncesc cu pionierii
ducţie speciale, accol agregat poate fi stalată la moara Lujkovo din regiunea ri Importante.
şi în deosebi instructorii dc pionieri, vor tre­
instalat fără fundaţii în orice loc, ocu­ liarkov, care aparţine trustului morărl- Organizarea fabricaţiei în serie a ma­ bui să arate felul cum i-a ajutat litera­ Unelte agricole lăsate în părăsire
tului. Acclo ea a fost pusă în funcţiune
pând o suprafaţă neînsemnată. El poate şinilor de decorticat „Ucraina” şi utila­ tura clasică română tn educarea sentimen­
dovedindu-i-se excepţionalele calităţi de Suntem în acea perioadă a anului căni nu s‘o îngrijit să adune plugurile şi ma­
fi folosit nu numai ca o maşină de tip rea întreprinderilor din Industria de tului patriotic ta copit, să vorbească cât şinile dc pc câmp pentru a Io repara Do­
exploatare. în staţiunile de maşini şî tractoare, în
staţionar, ci şi ca maşină transportabilă, crupe cu aceste maşini constitue o con­ mal concret despre metodele şi mijloacele gospodăriile de stat, gospodăriile colective, vada acestui (apt cslc plugul do. tractor
Noul agregat este deservit de un singur pc care le-au întrebuinţat folosind o anu­
acţionată dc orice transmisie. muncitor. Maşina este prevăzută cu un tribuţie importantă la desvoltarea pro­ mită operă literară şi despre rezultatele ob in întovărăşiri şi in gospodăriile indivi­ care stă acoperit de zăpadă in perimetrul
Agregatul poate prelucra cinci tone dc dispozitiv centrifugal de depunere, care ducţiei de crupe, tinutc duale, se desfăşoară acţiunea de revizuire gospodăriei colective din Da:a, raionul Sebeş
şi reparare a unellelor agricole fn vederea Faptul că acest plug stă din toamnă in
Scrisorile cele mai concrete, care vor o-
O MAŞINA ELECTRICA UNIVERSALA glindi o activitate mai bogata şl cu rezul­ pregătirii campaniei tnsâniânţânTor de prl ploi şi zăpadă nu dovedeşte oare că con­
înăvarâ ducerea S ALT, Alba în frunte cu tovarăşul
tatele cele mai bune, vor fi premiate ast
Paralel cu maşinile-unelte puternice, electrică universală „UE.K.-l" care per­ feiluri de operaţii : burghiere, frezare, rin- fel : In staţiunile dc maşîni şi tractoare ale director Câmpcanu Aurel manifestă o ne­
industria sovietică de prelucrare a lem­ păsare gravă şî lipsă de răspundere lată
mite mecanizarea unui număr mare dc deluire, strunjlre, tăiere, etc. Acest lucru Premiul I — o bicicletă, sau un aparat căror conduceri sunt pătrunse de simţul
nului foloseşte pc scară largă şi mica dc buna îngrijire a avutului paporuiui ?
operaţii în prelucrarea lemnului. face ca maşina să fie deosebit da pre­ de radio: premiul II. — un aparat de fo­ răspunderii faţă de maşini şi care dau do
mecanizare. O scrie întreagă de maşini tografiat. sau o servietă de piele; premiul Noi socotim câ c timpul ca tovarăşul di­
Partea principală a maşinii o formează ţioasă pentru atelierele mici, care nu vadă dc un înalt spîrif gospodăresc, trac­ rector Câmpeanu si termine cu comodita­
uşurează munca muncitorilor nu numai III. — o trusă stilou creion, sau o trusa
un motor electric, care roteşte scula ne­ posedă maşini-unelte speciale pentru pre­ toarele şi celelalte unelte au fost aduse de tea de care dă dovadă şi să lichideze cu
riin secţiile marilor întreprinderi, ci şi a tenis de masă.
cesară pentru lucru. Un aparat special — lucrarea lemnului. po câmp odată ce au fost terminate mun­ birocratismul din cadrul staţiunii fiindcă
celor din atelierele dc tâmplărie şi repa­ reductorul — asigură diferitele viteze ne­ Aplicarea largă a acestei maşini noi Scrisorile se vor trimite pe adresa: cile agricole dc toamnă, br acum se lu numai aşa va pufea să vadă !n ce stare
raţii. de pe şantiere ctc Bucuroşii, idionu! Stalîn, Slr. Academiei i\r
cesare rotaţiei scule! De corpul motorului permite să se realizeze pe scară întinsă creazâ la reparatul lor. Despre SAl.T. Albii sc află maşinile şi uneltele pe teren.
Mihail Gheorghievici Kulilcov, modelai' 17. redacţia revistei „Instructorul de pio­
la uzina „Elcetromstrumenl" din Lenin­ este fixat întregul utilaj necesar. „mica mecanizare” a proceselor de pre­ nieri". Se va specifica pe plic „Penhu nu se poate spune Insă acest lucru. Con­ DAVID 10AN
grad, a construit de curând o maşină „U.EK.-l” poate executa până la 18 lucrare a lemnului concurs". ducerea acestei staţiuni nici până acum corespondent voluntar
— Nu te supăra, dar aş vrea alta, uite De-ar fi ştiut câ ccl de mai adineaori — Nu ţi vârî dumneata nasul aici, ţl-am
pe cela de colo.. fusese Duţă Ion, inspector comercial dela spus câ n’ain şl n’am Dule de schimbă.
o zi ale unui cumpărător . Cu chiu cu vai termină Şl ajunse la secţia comercială a sfatului oraş, care ve­ dacă vrei. dacă nu...
casă Aici întinse bonul şi banii Casiera nise cică special fn magazin, chipurile sa După un sfert de oră de alergătură Moise
Vinţan Florica îl măsură indiferentă, nu­ „verifice" atitudinea vânzătorilor faţă de se întoarse cu mărunţiş Plăti, întinse bo­
Aloi se Gărboavă pleacă dcacnsă cu noap­ grăbea, vroia să se întoarcă până la a* Insă că n orc dela cine Se uită intr’o mără banii apoi uit5ndu-.se la bon îl apos­ consumatori, e neîndoios că l-ar fi oprit nul vânzătorului lonciu, dar când 6ă ia
tea în cap. Vroia su so^ea^că la Deva dc ininz. Îşi pusese în gând ca până în seaiâ parte. sc uită în alta. sc răsuci. se mai trofă indignată... şi i-ar li spus. Nu aşa tovarăşă Duţă Nu sticla observă că era pleznită într’un loc
te uita cum te serveşte pe dumneata. Dacă
dimineaţă pentru ca sâ-şi poală termina să aşeze nişte parazâpezi peste semănături învârtli, dar văi ii za ton reaci n pa Imă. — Ce fel de bon c ăsta ? vrei să vezi inir’adcvăr starea de lapte — Ia uite Ici tovarăşe, e pleznită, dă-mt
toate cumpăraturile. Îşi însemnase o listă Poate se stârneşte la noaplc vre-un vait — Da nu-i nimeni nici, S l r :igă dela o — De ăla de care mi-a dat tovarăşa dc uită-te cum mă serveşte pe mine şi pe o sticlă bună.
întreagă. şi spulberă tot omătul La acest gând se vreme scos din sărite. Vreau o broboadă ! colo, grăi Moise. alţii ca mine. Nu-i o metodă bună de corn — Noi nu schimbăm marfa, răspunse
Înainte dc a închide portiţa in urma lui, uită pe cer ca pentru a măsura vrcmoi De după un colţ apăru capul vânzătoarei — Pai nu vezi câ nu-i bun, nu e în­ lonciu impasibil,
nevasta i mai slugă udata din prag. Nu erau semne tocmai bune. Şi magazinul Poionaru Dona. registrat articolul după ordinea contabila. trol. Pe dumneata te cunoaşte, dar ia ui­ — Dar « oleznilă
tă te cum se poartă cu mine!
Şi Moise
— Vezi Aloisc, sâ n.u uiţi nunic şi mai nu su mai deschidea. — Ce i omule, cc strigi aşa câ doar nu clc..etc . — Şi ce. vrei s’o lipesc eu ?,..
cu seamă nu uita să-mi ici broboadă I — Trcbuiu să încep eu nitul, se mustră eşti la oi. Aşteaptă puţin J luaşi cu Moise n’a înţeles mare lucru, dar a în­ i-ar ihiiî li spus să comunice acest lucru şi Ajuns din nou în stradă. Moise îşî Îm­
lui Pâivulescu Ion celălalt inspector comer­
— Că doar nu $ copil să mă (ol dădă­ el, ăsta poate sc deschide mai târziu o fl cearta încă de cu noapte. Nu poate omul ţeles că cumpăratul basmalei se lungeşte pinse uşor căciula mai pe ceafă şî îşi trecu
ceşti, bodăgăni acesta incmdat şi u luă ia având alt orar. Din această frământare îl !n<nodn o vorbuliţă... din nou cial, care lot la fel înfundat fiind într’o dosul unei mâini peste mustăţi.
muncă birocratică, lipsită de metoda contro­
drum voiniceşte. smulse apariţia dincolo <Je geamul uşii a După această „dăscăleală” capul dispăru, — Dar ce-s eu dc vină ?! Alie fa-mi banii lului, nu cunoaşle realitatea terenului. — N’ajung eu până la amiaz acasă î*I
★ unui bătr/inel mărunt Era Figuli Fnu- sc mai auziră ceva râsete, un glas care şi lasă-mâ să plec odată câ-s grăbit. făcu el socoteala S‘a dus de râpă planul
ei sc. gestionarul cliîeholi „bine i-ai z>s fato" şi din nou se Cum însă Moise nu ştiu nimic din toate
Când ajunse pc coasln \ iilor, departe tn — Nu se poaîe, dule să-ţi facă altul cu parazăpczile. Mâine dcacum. Numa de
— Bine că-a sosit, gândi Moise şl bucu­ aşternu liniştea. acestea sc mulţumi doar să întrebe p«e
zarea lăptoasă inccpc.i deja a sc lămuri n’ar bate vre-un vânt lo noapte şi îngri­
ros apăsă pc clanţă încercare zadarnică Moise însă ora hotărît, el avea treabă ..A scăpat. Ajuns din nou în stradă îşi vânzător
sfios Şi îndocînic, un soare iernat ic. învie- vâri inî/’un buzunar dela capul broboada. — Nu vrei să mâ serveşti şi pe mine jorat se uită din nou peste ccr.
rând văzduhul cu câteva raze piezişe '• deoarece uşa nu cedă !a câmp, nu putea pierde vremea de po­ *
— Ce vroi ?! Strigă omul de după sticlă. mană Coti pe după o masa şi se pomeni Ceasul din centru arăta ora nouă O oră tovarăşe ?
(âiâ putere. De aia sc vodca tot oraşul
— Să intru, nu deschideţi ? In faţa celei care îi vorbise mai adineaori pentru o broboadă îşi lăcu împărţeala tim- Cel întrebat îi aruncă o căutătură acră Li că nici nu intră bine dm uliţă In ogradă
U.i coş de falnică, înalt şi roşu. răbufni
— Ba da, dar la opt Nu era singură, era cm încă diuă şi pe şop­ jiului Moise Dc-ml merge tot aşa apoi şi apoi fşi vâ2U mat departe de lucru, a- că femeia şl sări la el.
prelung, scoţând o tromba de fum negru. dlcă de conversaţie. — Da ce (acuşi o zl întreagă pe l-a
Inecacios. iar pc străzile până m: ii — Păi o opt. tite. se distrau acolo râzând şi spunându-şi Intră în magazinul „Lanţul". Vroia nişie — Tovarăşe, făcu Moise din nou, dar fi oraş mâi omule ? Nu a fost vorba 6ă mergi
nori or i goale, începu d in nou Iorîo!n i vieţii Bătrânelul zâmbi cu un aer de superiori noutăţi la modă cuie mari, doar patru bucăţi. Ia câmp azi ?
tatc. — Tovarăşe, păi dumneavoastră vorbi" î Aici dădu peste vânzătorul Marcovici bun şi-mi dă nişte cuie, câ uite sl..u pen­
de r •-care zi aici şi eu aştept acolo, frumos îi aşa ? tru patru cuie de-o groază de vreme. — la mai lasă-mâ tu femeie, se oţărî
Am venit bine, se socoti Moise oprin- — Ei că doar no să mă Înveţi dumneata Francisc. încă dc!a prlm3 vedere acesta li
— — Cuie vrei? II întrebă vânzătorul tn Moise, nu mă mai cătrăni şi tu. <a des­
v
du-sc ş i 1 r«-c;1 n d iii-şi dosul unei mâinl când e opt şi când treime sâ deschid.. — Hai. dule dragă de-l serveşte, grăi plăcu Tocmai era în plin „cxerciţ i al func­ durându-se lotuşi să întrerupă discuţia. tul mo fiert alţii. Oi merge la câmp mâine,
peste mu>lj() pc caro gerul dimineţ u bru- Moise sc mai linişti. Ponte are dreptate martiric Poicnaru către Bulac Elena, li ţiunii”. servea un client. Moise se uita la cl Cuie n’avcm, ce parcă eu am vrut sâ stau ntât ?
ma.se u pojghiţă nrgmt.e Vremea trecea mereu Se uită din nou la in raionul tău. cât de amabil, binevoitor ŞÎ serviabil ora — Dar uite câ sunt. Plecase* la oraş cu nonptca’n cap şi tot
IŞ' scoabe din c ureaua Iată liărtu pe care ceas Arăta opt şi şapte minute. Nedume­ Cea îndemnată oftă odată prelung, apoi Se uita şi în acelaş timp gândea Iacă cu noaptea s’a şi întors. Pierdu-se o ri
— Nu vindem de cât pe bază de adresă
aven însemnările cu cumpărături şi citi rit întrebă pc tânăr agale, ca împinsă dela spate se supuse. vezi, de ar fi toţi ca el... Aşteptă să-i vină specială. întreagă umblând după cumpărături din
încă odată fiecare lucru In parte. Se socoti — Nu umblă bine ? — Co vroi ? rândul.
— Da ceasul umblă bine, numai gestiona­ — Iacă broboada aceia — Dar mie nu-mî trebue dc cât doar cauza unor vânzători ce prin atitudinea
cu ce să înceapă. Trecu o bucală de timp, apoi maî trecu
A in s’o încc-j) cu broboada, nu cumva rul întârzie, răspunse tânărul. Luând o In mână, lui Moise i se păru una. dar clientul pe care-l găsise n.u se mii patru bucăţi.. lor au dovedit că departe de a-şi înţelege
— ...Şi dăi, începu Moise a explica, a menirea, departe de a se comporta just.
că ! li!, odată : Halulit asupra aceste: I'e Moise îl cuprinse ciuda. Pâ-i dacâ-i prea deschisă. Sc uită din nou în raft şi dădea plecat Vânzătorul Marcovid, ocupat arăta, a stărui, a se ruga, ca în sfârşit înţelegător şi apropriat faţă de cumpără­
chestiuni, impălură hârtia, o aşeză iar in opt atunci dc ce nu deschide, dc ce nu se ochi alta. cu „ploaia de atenţii" asupra acestuia nîd
tine dc program Apăsă din nou furios oc — Arată ini te rog şi aia... sâ Ie poată obţine. tori. sunt „iritabili", nepăsători, „nervoşi"
curea şi se porni po coastă la vn!c. Nu nu l băgă în scamă pe Moise. Dela o vreme De aici Intră în magazinul de menaj şi şi brutali
se mu opri de cât în centrul oraşului, tn clanţă Vânzătoarei îl fulgeră cu privirea acesta începu a da semne de nerăbdare Ce
— Deschide tovarăşe t — la ascultă, dumneata ai venit să cum­ chimicale Vroia o bucată de geam. II Dar nu atât din cauza acestora îşi pier­
fata magazinului dc sta! textila. Aici băga dracu, se gândi el, şi aici trebue sâ stau
Zâmbetul gestionarului Figuli Franctsc peri ori numai să priveşti?... servi lonciu Alexandru In doi timpi şî Lei duse Moise ziua, cât din cauza muncii su­
însă de scamă că încă nu era deschis. o orâ ?... mişcări sticla-! fu tăială, pusă la o parte
— Cam de vreme, se gândi el, dar nu I disjiâru şi sprâncenele i se adunară Intre — Do am venit să cumpăr. $1 apoi nu Clientul plecă totuşi şi Moise aşteptă ca perficiale, ruptă dc cunoaşterea adâncă a
uitătură piezişă. te supăra câ doar ăsta ţi-e serviciul şi bonul făcut. realităţii, dusă de către Dută şi Pârvu
nimic, voi aştepta din mulţimea „atenţiilor” şi a „gingăşiilor'
— Hei, ce împingi aşa., nu ţi-c bine? — Nuna da mie lecţii auzi ? Şi cu asin — Altceva mai doriţi? il întrebă acesl| lescu dela secţia comercială a sfatului oraş.
Cu sfi-si alunge Irigul începu a se plimba manifestate de vAnzăhx cu cel care plecase,
Aşteaptă până la opt !i trânti îmbufnată pe masă şt a rloua bro­ — Nu. deocamdată atât. care în loc sâ execute un control sistema­
intr’o puric şi in alta prin faţa uşii. Se sâ se reverse şl asupra lui măcar o parte
— Dar a trecut dc opt, dă /ni drumul . boada Dc rândul acesta. I se păru prea — Poftiţi Iu casă tic şi continuu, pentru indentilicaien ele­
uită la un ceas marc din mijlocul unu'
— Ei iacă nu ţi dau şi ce?.. Las că înflorată Moise avea de gând să cum­ Aşteptare fără rost. deoarece Marcovid, dc Ei, aici scăpai uşor gândi Moise în timp mentelor străine dc interesele poporului, c<*
păreulcţ Mai erau e.Vtcvn min.ulc pană Iu
ştim noi când îi trecut şi când nu pere nevesti un lucru de seamă Işi aruncă parte de ul întreba bareini ce pofteşte se ce aştepta să t se dea restul dela bani nu fac cinste comerţului nostru rle stat şi
era deschiderii Intre timp mai veni o fe­ antrena în vorbă cu Luca Florica, vunzi
meie. apji tânăr. Îşi dădură hulă dinu In sfârşit uşa se deschise şi .Moise nă­ iar ochii pe raft. Fără îndoială că cea — Zece bani mărunţi tovarăşe, făcu Sla să imprime acestora prin măsuri holări'e
văli înăuntru nerăbdător. Erau orele opt din stânga, de sns e mult maî frumoasă, toarcă dm raionul coloniale. m ivici Elena, casiera o atitudine corespunzătoare pe fimpul
ncaln şi sc aşezară loti trei pe aşteptat.
şi zece minute se socoti el Cum s’n ocară Insă De m k ,M>iie îşi învârti supărat şi nedumerit di — N am J-.- unde- su uni 5 muncii, -o mu! urnesc <t= <-ir r;1 s<- ..pinul*?"
Ceasul ara 1.1 opt In sfârşit, acum trr
buia să deschidă Dar timpul trecea me­ Sc opri înlr’o parte a magazinului unde Îndrăznite odaia vai de capu! lui Se şterse ciula în mâini Nu înţelegea cum de v-j — Nici cu n ;i<ri. nu po! să ţ» duu restul aroganţi şi tn ireproşabil;') ţinută dc „in­
văzu că sunt broboade Puse ochii pe pe frunte de năduf şi îşi luă din nou inima celălalt dinainte s’a purtat aşa de tru — Dur jiu de colo ce sunt, nu sunt bani spectori" dela un magazin l;i altul.
reu şi uşa magazinului rămânea neclin
tită. Moiso începu a şi pierde răbdarea, se una şi vroi să o ceară. Băgă de seamă în dinţi mos şl pc el nici nu 1 ia în seamă. mărunţi ? V. AFLOARCI