Page 39 - 1954-01

Nr 9 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Un gestionar care
bfatun pentru pomicultori Problema muncii de alfabetizare
îşi alege cumpărătorii
în discuţia Comitetului executiv
In toate comunele şl satele regiunii noj-
6<.-e. tn ultimul timp comerţul cooperatist' a Sfatului popular regional
Fructele eotftslifuc un aliment preţios pen .u grijă s3 m lovim scoarţa vie a pomu ifrr.pul fierbinte. Dm acest vas -punem apoi a luat o mare «Jejvoltare Cooperativele tV Ele n'au procurat la timp materialele
In anul acesta, in regiunea noastră s e
tru hrana oamenilor rmincul «> In spec»ni lui pentru a nu l provoca răni. Scoarţa apă in amesSeC pentru a fi lot timpul la ace teşti sunt înzestrate cu noi aortimento In d u c e o Intensă activitate pentru complec­ didactice necesare şl le-au difuzat târ­
dustrîale. tar pe lângă mărfurile alimentare
pentru hr:/ia copiilor. c e conţin o sene de muşchi, şi buic|ii răzuiţi trebue adu/ia'.i !sş nivel la care a fost la începutul lie»- ta Lichidare a analfabetismului In acest ziu, aşa cum s’a întâmplat la Apotdul
matern yfrjnitoare valoroase ca: zohăr. po Io aşa leJ încât nici unul să nu rămână berii. Biţi sc mai poate gâs, pâine de toa'e cil»- scop organele de partid şt de stat au de Sus raionul Sebeş, sau la Vălişoara
lăţite.
latin Calciu, sodiu. lier şi multe altele. In jurul pomului şi apoi arse Observăm că zeama înainte de a începe Pentru a satisface cerinţele mereu cras Luat «izn timp măsurile necesare peniru raionul llia.
>alâ deci cit de folositoare tuni fructele, Scorburile care se formează In anumiţi să liarbă are o culoare galbenă. Iar în când» ale consumatorilor, este necesar ta reuşita a«oestei acţiuni Ir» conformitate cu Controlul efectuat pe teren privind
^il de trebuincioase sunt eie pentru hrana oomi sunt dejsemeru toarte periculoase, tiv timpul f erbe/u devine portocaiie. Când so personalul d« serviciu atât dm oooperabvele dispQziţiUe Ministeruiut învăţământului. desfăşurarea muncu de alfabetizare a scos
fiecărui om al muncii. In regiunea noa­ duc inevitabil la pieirca intr un timp foarte tpropio de sfârşitul fierberii apar In ea săteşti cât şl dm alte magazine sâ deser- In regiunea noastră ta trecut La consti­ in evidenţa şi faptul că cunoijtinţr'.c anal­
nişte dungi roşu. iar după 45 de minute
stră. clima, solul precipcrai‘,iuni!e a-Cnoe- scurt a pomului Şi iac ca Iructe.'e sa Le de berbere devine roşie şi capâtâ un mi veoseă cumpărătorii deopotrivă pe lieczre. tuirea comis:dor de recensământ regio­ fabeţilor şcolarizaţi sunt nesatislâcâtoare,
ferice, precum şi faptul că datorită aşe­ de proastă calitate De aceia trebue ca In nală. raionale şi comunale, tn urma că­ nu au nivelul dont Aceasta s a remarcat
zării geografice suntem feriţi de vânturi'e sceasfă perioadă să lie curăţită bine lic ros de ouă docile Când se află tn acent fără excepţie rora. tn ziua de U Octombrie 1953 ca­ in med deosebit In raioanele Hunedoara
'mari. permit o largă dezvoltare a pornitul- C.ve scorbură dc putregai ş, apoi desintee tel. zeama este bine preparată Şi trobue In unele cooperative Insă mai există ge-«- drele didactice au trecut ia înregistrarea şl Petroşani.
tu/ii lată cu o soluţie preparată In felul urmi luată dela fiert. Soluţia preparată poate ti tlonari care tş' mai menţin condamnabilul neştiutorilor de carte din zegiune. In cadrul şedBiţel Comitetului e-
olucei de a servi mai întâi vecinii şi n
lotuşiii îndată ce s'a răcit v poate fi pis-
Pont*u ca pocnii să dea in fiecare an o lor r denule apoi ce va râmâne să Imparii Cu toată activttatoa depusă de comi­ xecutiv a Sfatului popular regio­
Se pun 100 grame pia.tră vânătă Io 10 trata mai mult timp. dar tn orice caz nu nal, în legătură cu problema al-
producţie bogată do Iructe. pentru ea fruc­ „străinilor". siile de înregistrare o analfabeţilor. In
litri apă Şl s« mestecă bine până aressla w mal mult de 5—6 luni Păstrarea e. se labet^ărîi, au mai lost scoase in eviden­
tele &â fie sănătoase, adică să nu tic sbâr tace tn dimigene bine astupate şi ţinu'e L ! n asemenea gestionar es'.e la cooper.v raioanele Hunedoara şi Petroşani, zvoen-
cite. Saa putrede tn interior, nu c de ajuni lopeşle După dezinfectare scorbura trcb\i<’ 'a un loc tnlynocitt şi rece liva „Plugarul” din comuna Pin. raionul eimânlul analfabeţilor a fost îâcut alab ţă unele caduc didactice care au mani­
numai să plintăm pomul şi apoi săi li­ zidită cu un amestec la care se adaugă 11 Haţeg Este vorba de gestionara Hriba’. Astfel, ulterior, în aceste două raioane festat o complectă ignorare a muncu de
sam in voia soartei. aşa cum se practica o parte de ciment, două părţi de nisip ;l înainte de a fi folosită, soluţia obţimr'.ă, Maria, care nu aro o atitudine justă faţa s'au mai ldentulicat neştiutori de carte alfabetizare. Astfel învăţătoarea Pojogoa-
apă Dacă nu avem omeni el poate să fie edică teama sulfo caldei trebue preparata ru Silvia dela şcoala elementară din Te­
tn cofe mai mulle sate din regiunea nons neînregistraţl Io întâiul control
înlocuit cu var. Trebue avut grijă ca hi In felul următor: pentru stropitul ce se de cumpărători, favorizând tn ecelaş tim : > ii uc raionul Hunedoara, nu a ţinut până
1x3. Ponlru ca rodul pomilor să fie an de an rudeniile şi cunoştinţele sale Pentru a sc vedea in ce condiţii s e
tot mai bogat şi de o calitate superioară. suprafaţă si fie bmc netezit ridul făcut care a li făcut In timpul ierni» şi fn cele Printre repetatele cazuri de acest gen. desfăşoară învăţământul de alfabetizare. la data dc 14 Ianuarie ac. decât o Sin­
»e cere ca fiecare producător să cunoască peri truc» apa sâ nu poată pătrund» In lalte perioade când pomul nu are trunre. ce) maj caracteristic a losl acela din seara Comitetul executiv al Sfatului popular re­ gură lecţie cu analfabeţii ce l-au fost
se pun 20 ht-ri reamâ sulfo calcică tn BQ
anumite reguli ştiinţifice de îngrijire s p» mtcrioi. (Itr: de apă (?0 la aulă) iar peniru stro gional Hunedoara a analizat in 2iua de repartizaţi în abest an şcolar,
milor şl să le aplice in fîocare perioadă O mar© importanţă tn distrugerea vătS z'leu de 13 Ianuarie « t.. când gestlonva 35 Ianuarie ac desfăşurarea învăţămân­ Deasemenl profesoarele Jurancscu A-
o 2nulul BŞa după cum 6© cere să fie a- mătonlor u cne 6;ropilu] de iarnă al pomi pitul pomilor in perioada când sunt în­ llribal. suNa vechiul relren „aslâ seară n,‘ tului de alfabetizare dtn regiunea noas­ nastasia şl Bălăsescu Aurelia, d«»la Lfc-eul
ptîcale. lor. Acest stropit se face cu ulei hort'co) în frunziţi. se pune numai 2 la sulă zeamă va fi pâine", dar de dala aceasta nu i ă tră c'e Fete din -Alba, precum şi profcsonl
cullo calcică. ad că la 98 litri apă adău­
Muncuş Voicu. Gh Crişan şl Muntasanu
O livadă ncingiijită fn bune condiţiunl procent de 3 5 la sulă, sau cu zeamă iulie- găm numai 2 litri de soluţie mers Cumpărător,, ştiind care este s,tui Pe marginea discuţiilor raportului pre­
agrotehnice, cu (oale că e tănăia. pare o calcieâ in procent dc )u—20 la sutâ, după ţie, au obligat po gestionara cooperative* zentat de tovarăşul inspector şcolar Ba- Llvlu dela Liceul dc Bâieţl Alba, s’auţsus-
indicaţiile secţiei egncole a raionului res Este bme ca înainte de a trece la stro să distribue pâinea Ca aâ Şi poată meu rabaş loan, din cadrul secţiei, regionale trss tn mod vădit dela munca do Alfa­
fi bătrână si nu produce de multe «vi nici pitul pomilor sâ arătăm soluţia preparată
pectiv ţine şi nu, departe „hunâlatoa" ei faţă de da învăţământ au reeşit o scrie de lip­ betizare.
10 la sută din ceeaec ar putea să producă unui tehnician agronom şl sâ-t cerem sh- O atitudine nejustâ faţă de problema
dacă ar li Ingrată după reguli ştiinţifice. Zeama sulfo calcJcă este o soluţia caie (ut tn legătură cu felul tn care trebue să rudenii, gestionara nu a distribuit întreaga suri tn munca dc şcolarizare a neştiuto­ olfabeUzărll. sa manifestat şl ta direc­
D«xi, îngrijirea livezilor e.xlstente este so poate fi uşor preparată de calrc hecare pro lic stropiţi pomii cantitate de pâine După ce au plecat toţi rilor de carte torul şcoalel elementare de ? ană din Te-
cotită Ca o lucrare de bază Ce trebue 13 ducător dacă el cunoaşte, bine înţeles, re O lucrare foarte importantă care contri- cetăţenii dm cooperativă, a urmat Impârţa Astfel cu toate măsurile luate învăţă­ liuc, cane a prezentat secţiei rBtonale de
-.ut In această perioadă a anului pentru în­ gulile de prepararea el bue la mărirea producţiei dc trude şi li nia „între ei“ adică pentru tatăl gestiona mântul de alfabetizare in prea pupne lo­ învăţământ date inexacte pmviloaro U
grijirea pomilor 7 Iată care suni aceste reguli : punem în- ridicarea calităţii lor este adunatul zăpezii rei, Hribol Ferdmani) trei pâin,. pentru calităţi sa deschis la data prevăzută In lealitatea învăţământului de aifabedlzarc ;
Am observat că pe tulpincle pomilor se tr'o câldaie cu 20 30 litri de apă. 2,500 In jurul tulpmei pomilor. Aerasli lucraco văn/.ătorul Mar a Maxmn nici mai mult ni’ 1 raioanele: Petroşani (la Vulcan. Jieţ Lo- ia (eL tovarăşii Martinovld luliu $1 Co-
loimeatâ un strei de scoarţă moartă, de (2 Vcg şi 800 grame) pur o î de p a-tră pu­ nre drept scop do a întârzia Inllorilu) do mai puţin de cât 6 pSini şl restul de pâin' 1 nea. etc.), Hunedoara (Combinatul side­ roianu Călin. profesori la Hunedoara,
muşchi şi licheni La pomii bătrâni ac&> cioasă şi 1,300 kg var nestuns Insă but miîor (erinrtu-i astfel de îngheţurile şi bru­ ce au mai rămas, a luat drumul !a alţi rurgic „Gh. Gheo:gh:u-DeJ") şt Orăştie ou avut delăsări in munca da alfabeti­
tea se formează Ji pe crocjfe mai groase gării varului să nu lie mai man decât mă mele do primăvară care tn regiune.» noa- cunoscuţi bum ai gestionare, (în satele Mugeşti şi Călene, etc), cursu­ zare, subaprecilnd importanţa acestei
Sub crăpăturile acestei scoarţe Şi sub nvjj. rimea unei nuc, Se omestecâ apoi bmc dră şi tn special pe văl unde sun*, de Cel aţe-nil comunei Pui nu ma! admit ca a- rile sau deschis cu o mare întârziere 8 munco.
cu un foarte mic număr de cursanţi
ehi Tşi depun ouate (o! felul de vâlămilon cu pucioasa, iar peste acest amestec se altfel cei mai mulţi pomi bântuie In /ic semenea stlr, de lucruri să sc petreacă 1:. In cadrul şedinţei Comitetului execu­ Dar pe lângă Lipsurile manifestate de
si pomilor şi se ascund felurite insecte care toarnă 1 litri de op-j cîcootili In tot timpul care an tn alară de aceasta, z-lpada adu cooperativele comunei lor şi cor ca cri tn către unele cadre didactice, în munca
cât se stinge vj/yJ trebue să mestecăm drept de!a Uniunea raională a eoopejalun* tiv al Sfatului popular regional, in care de alfabetizare au manJestat subaprecieri
(crnearJ acolo, iar primăvara atacă llonle nafâ tn jurul pomulu, vo asigurn o mare sa analizat problema muncii de alfabe­
şi apoi fructele lată de ce nc pomenim c!i bine cu o lopăţica rAorvâ de apă In pământ ceeace tace cj lor de consum Haţeg, n â s e deplaseze mai tizare. a mal neeşit că unele comitete exo «I unele comitete de întreprindere ca
la un moment dat încep să cadă florile După ce varul s’a stins, ameslectil c.» tn limpul verii pomii sâ mi ducă lip-iâ des la sate şi comune, pentru 8 conf/ot. cutive in mod inadmisibil — au subapre­ cel al minei Teliue, Vulcan, Jict-Lonea,
fi fructele fără ca e : e s» ajungă la maţii păt i aspectul unei pasle Peste aceas'â de apă per serialul de serviciu de lelul cum îşi h, ciat această problemă Astfel comitetele etc
Mate. iar acelea, de altfel puţine ca,re to­ paşti trebue turnai din nou 7 8 litri de Curăţitul tulpinii dc scoarţa moairtâ si dr. datoria lată de consumatori executive ale sfaturilor populare raio­ Analizând întreaga activitate a comi­
tuşi ajung la maturitaie. sunt viermănoase Itpl fierbinte si mestecată iarăşi b ne. Va muşchi, n.vtupalul scorburilor, «Lropitul ue M TOMA nale Hunedoara şi Petroşani, precum $' siei regionale de coordonarea muncii de
sau cu pele de putregai înăuntru sul trebue pus după această operaţie inu- i-arnâ şi adunalul zâpeni In jurul pomilor, 6faturile populare raionale Orăştie şl llia. Bliabetora-'e. Comitetul executiv al Sfa­
diaf ta fiert lur.p de 35 dc minute. sunt doar o parte im lucrâr le c.c trebuCsc u tului popular regional, a caracterizat ac­
Pectru a teri pomn de aceste insecte pu „Pac , clar - nu fac nu au acordat atenţia cuvenită proble­
gubiioare trebue ca înainte de a se dex- In acest 1imp zeama trobue mestecată fără iâculc tn aavistă perioadă fn livezile de mei alfabetizării neştiutorilor dc carte tivitatea ei drept nesattsfâcătoare.
Pentru a îmbunătăţi munca de alfa­
pheţa. adică cînd aceste insecte sunt amor Întrerupere cu o Inpâţică care O ejungâ pomi roditori. In numerele următoare vom nimic Nici organizaţiile l* T.M şl Comisiile betizare, Comitetul executiv al Sfatului
ţile, In Mele când timpul c puţ.n mai până la (iodul căldării. InUo timp. zenin» publica sfaturi şi despre alte lucrări ce trr- de femei, n'au avut in această direcţie c popular regional a hotărît ca secţia re­
umed. să râtuim hmc toată scoarţa moarlil a să scadă De aceia trebue sâ avem e'îi buesc lăcule In lunile ce urmează tn live­ Dacă tn trecut ţăranii cran ţiiuţi în negură activitate perseverentă Ele n'au căutat gionala de învăţământ din cadrul Sfatu­
ji muşchii cu O râzătoare specială Insă turi u» a.'t vas cj apă. rare sâ fie toi zile de pomi. $i mierie dc către regimul burghezo mo­ să mobilizeze in această muncă toate for­ lui popular regional s i trimită tn centrele
şieresc, «stâzi prin grija Partidului şi a ţele capabile tâ susţină prin diferite for­
ra>onale inspectori şt metodiştl care sâ
Guvornuiu,. viaţa satului nostru devine di i me de activitate campania de şcolarizare coordoneze şi să ajute munca de alfabe­
St» raionul Orăştie echipele artistice se pregătesc pentru concurs zi fn zl mal frumoasa mai îmbelşugată a neştiutorilor de carte tizare
feri domnea opaiţul, ea semn al întune­ Nici comitetul executiv al sfatului popu­ Deasemcn: secţia culturală şi secţia do
Activitatea artustică de amatori «Sela la repetiţiile de exar, dana şt toatru, ce se tuci au început primele exerciţii de pon­ ricului, astăzi tot mai mult !n casele oa­ lar al oraşului Deva n'a acordat prea învăţământ dm cadrul Sfatului popular
sate, in vederea celui de a] treulea con­ fac la r.âminul cultural turi. InsîructoruL de pionieri Bnrza Dorin menilor muncii „Lampa lui Hici", fji răs­ mult interes muncii de alfabetizare a regional, vor organiza împreună pe baza
curs pe ţară. se untensidicâ. Fiecare for- Datorită eforturilor pe care tineretul din a-lâturi dc alţi utomişti din sat, fac pândeşte mândri razele de lumină neştiutorilor de carte Comitetul execu­ unui plan până la li Februarie ac. ser­
moţie de cor, dans, on instrumente, de­ Cfistău le-au depus şi datoriţi învâţâto- dese repetiţii pentru a-şi perfecţiona teh­ Alături de curentul electric, staţiile de tiv el sfatului popular al oraşului Deva bări şi şezători culturale, tn care vor fl
pune elorturi susţinute pentru a se putea rilor Stancu Petru, Radu Fmjli-a şi Bă- nica jocului. radioficare dau posibilitate ţăranilor săraci n’a remarcat faptul ci tovarăşa Frunză îîraşi nejtiutorîi de carte şl cel allabe-
prezenta intre li Februarie şi La Martie olfl Elisabeta, care i-au instruit şi-i in- În ccrnuna Şibot aproape seară dc seară ' şi mijlocaşi, sâ-şi Instaleze dluzo.irc. ridi- Elena, jefa secţiei dc învăţământ sc rizaţi fn anii trecuţi.
3 c In etapa de comuna a concursului, slruesc mereu, echipele artistice din Câî- sala căminului cultural răsuni puternic căndu şi în lelu) acesta nivelul politicn- complace în a ţine şedinţe şr para şedinţe Sa mai hotărî! deasemenea, ca între
cât mai bine pregătită tiu au reuşit ca după schimbul artistic de glasurile tinerilor din echipa de cor cullural. de analiză a muncii de alfabetizare, fără l—10 ate fiecărei luni, să se «malizezo to
Comisia regională şi comisiile raiona-le făcut in vatul Vaidei, sâ faeâ un nou Aici echipa dc cor formată din 26 membri Aocs'nl mijloc de culturalizare a mascloz. a controla Insă.telul cum se duc la în­ cadrul comitetelor executive ale sfaturi­
de concurs, pentru a ajuLa la creşterea cc'nimb erlistic la un cămin cultural mai — colectivişti şj necolectivişti — este in nu în (oaie părţile *><&£. i sc dă aten|ia deplinire sarcm'le în această direcţie lor populare raionale munca de allabet:
acestor formaţiuni, au trunis in ultunu) slab dar cu perspective frumoase, la Si- continuă creştere Această echipă este in cuveniţi. In felul acesta, comitetul executiv a. 1 zâne din raioane trasâdu-se totodată soi
timp inştrjclori voluntan, tehnicieni ar- bişeluî Vechi pregătirea repertorului de cântece obli­ sfatului popular al oraşului Deva, luând Cină secţiilor raionale dc învăţământ. *
tijUcl. elemenîe talentate care să sprijine gatorii. iar din cântecele populare au pre­ De exemplu, staţia din comuna Livezeni de bune rapoartele tovarăşei Frunză nu ia legătură cu 1 F.E.T -urile, pentru a i
înflâc-'-raţi dc dragostea muncii artisti­ nu are utilajul necexur Studioul de unic
Şt sâ Indnjme formaţiile artistice la în­ gătit: „Două fete se certau" Deasemenr. ştie că tovarăşa Ghebes Maria învăţătoare orgoruza cunun de alfabelaare la gv
ce, tineretul din Câstău, alături de învă­ ir trebui să se tr»nsm,tă prngrama'c locale,
tocmirea repertcnUor. sâ co.-Uribue la ri­ echipa dc cor a mal pregătit cântecul: „La la Liceul de Fete, sau tovarăşul Olaru rile exploatărilor forestiere
ţătorii dm sat. sunt porniţi a face din nu este amenajat, acest luc/u tâcându-sc dt
dicarea calităţii întei*pretăn: programe­ c“imanul lor un cămin fruntaş — prin ac­ muncă azi ţara ne cheamă”. roct d,n staţie. Llvlu, profesor la Liceul d e Bâieţl. ma­ Comitetele raionale dc partid, sfatur
lor. tivitatea sa — pe raion In cadrul eămmuJut cultural din Ş ; bot nifestă o compleclâ nepăsare faţă de le populare raionale, comiielete sindical
In raionul Orâşlie conu'e'.ul raional de se mei pregătesc pentru concurs 5 solişti încă înainte dc 20 Decembrie 1953. io problema alfabetizării neştiutorilor de şi toate instituţiile din regiunea noastt
La Romos. echipa de cor condusă de tâ­ varâşul K'ss Xicolae. preşedintele sfal'iîui
pa.-ud jc o r d i un sprijin deosebit desfă­ vocali şt doi instrumentişti (vioară şi a- carte cc îe-au fost încredinţaţi sunt datoare si dc.» viaţă Rezoluţiei şc
şurări, acţiunilor iniropnnse de comisia nărul învăţător Ştefan loan, se pregăteşte vordeor.) popular Iscroni a fa'.t sesizat sâ dea ma­ L’nii directori de scoli elementare, pre­ dînţei Plenare a C C al P M R din 22—2
deascnieiii cu multă dragoste pentru con­ terialul necesar, peniru amenajarea studio
raicnalâ pentru concurs Dcascmeni auci Cu prilejul pregătirii con.~ur*tilui in co­ cum şi unclo staturi populare comunale, Decembrie 1948 arupra problemelor slr
curs Această echipă a cuprins In ultimul
ccmjsia raională pentru corvcui-s, Îndru­ muna Vinerea s’a reînfltnţeî o fanfară ului. cum a'a întâmplat in comunele Lunca Uicalc — in legătură cu Munc.» de Edi
timp noi tineri Şi vârstnici La Vaidei.
mată de comitetul executiv al sântului formată dm 12 persoane — colectivişti şi Tovarâşut preşedinte „motivând" câ nu Cernu. Livadaa SântămAria-Orlea. etc . capo şi Cultură.
popular raional, a analizat In ziua de 12 Cioara ji Rcmos, echipele de câluşeri fac ţărani muncitori d,n sat Fanlara ce n a are timp sâ ?e ocupe de iceastă problem'». 1 raionul Haţeg, n'&u căutat sl asigure d,n Pnn muncă continuă şi per-severeni
dese repetiţii în vederea concursului
Ianuarie, a c — în urma unei ieşiri pe mai activat timp de doi «ni, acum tace » inJicat pe tovarăşul secretar, care şi 3 primele zile ale anului şcolar de atlabe în această direcţie, ncprccupeţind nit
teren — felul cum se desfăşoară activi­ La Bacuînţî, echipa de cor formată din repetaţii săptămânale, pregătind pentru în­ luat angajamentul, eă maximum tn 3—4 zile tizare rele necesare unei bune desfăşu­ un efort, vom reuşi sâ ne achităm c
tatea in vederea concursului şi a luat mfi- 74 persoane a pregătit dm repertoriul ceput am naţionale şi cântece populare toiul va h pus la punct rării a cursurilor. cmste de sarcina ce ne-a Incredinţat-
suri de lichidarea lipsurilor existente. obligator pentru concurs „Cântecul prie In raionul Orâşlio sunt mulle cAniine De atunci ou trecut 30—40 Zile, timp C L D C , precum şi U R C A D . nu au parndul — lichidarea complectă a ana)
Datorită sprijinului acordat de comite­ icnlet" de Radu Paiadc şl primele strofe culturale ce se pregătesc pentru concurs tn care susnnmiţii tovarăşi nu nu luat nicio acordat un efectiv sprijin «Ifabetizoril fabetismului.
tul raional de part.d, de comitetul exe­ din „Imnul de Stat al R P R “ de Mate- Cămine culturale cu posibilităţi culturale măsura peniru remedierea «crstor lipsuri,
cutiv al sfatului popular raional şi dato­ Socor Din cântecele populare au învă­ mica, s’au angrenat şi se pregătesc şi ele cu tonte ea li s’a smintit tn nenumărate
rită preocupăm comisiei raionale de con- ţat : „Dute dor cu dorurile pe care ar­ pentru concurs In acest sens activitatea ifindun. Curs de ridicare a calificării profesionale
cu.-j, activitatea artiştilor amatori don ca­ tiştii amatori îl slApâmrse bine, urmând crtisticâ a căminelor culturale din Mada Ar li cazul, ca această atitudine de ne
drul căminelor culturale din raionul O- r.ă înveţe noi cântece sub conducerea u- Sat. Aurel Vlatcu, Homorod Sat şi casa pâiare In faţa problemelor dc culturalizare Una din sarcinile importanţe puse tn (aţa pre motoaree cu explozie ţi despre rrn
i'âştie. cuncaşte Immoace rezultate. oe< profesoare dela Şcoala elementară La dc citit din Homorod Suseni, pot servi p maselor, sâ fie părăsită şi tn cât me‘ o.imenito: muncu de câlrc pîe.-nra CC ai loarele Desel. Curs»n;ii vor laoe cunoţ
în saiul Câstău — spr? exemplu — ti­ Săcăinţj se mai pregătesc pentru concurs drept exemplu de urmat şi pentru cele­ xcurt timp sâ auzim ci alatii a fost ame­ PMR din Auevit 1*153, e.cle şi rid i cu
neri ca JuLa Maria. Spincanu Die Andnei şi utamLstPle fndrieş Maria Şl Cibian Ma­ lalte cam,ne culturale din raion, cu torţe linţi şi cu motoarele electrice le vor O.e
najată rea continuă s calificării profesionale, a dia părţile componente, construcţi» mcdl
Nicobae, Mariun Miron. Pindar Micolae. ria, ca soViste, ajutate şi îndrumate lîlnrl culturale mari, dar care nu sau angajat
MARIA IORDACHE DUM1TRESCU ridicării nivelului polific si ideologe xl de lorctionare Şi întreţinerea lor. Elev
Fleşeru Io«n, Tomescu Traian şi alţii, par­ de tovarăşa Cmpogca Doninica. educa­ in concurt muncitorilor şi tcluiinenilor vor pnmi <uno$tin(e despre organele anex
ticipă cu multă regularitate $i însufleţire toare Io grădiniţa dc copii. Pentru dzn t PObA corespondentă voluntară
Studiind temeinic posibilităţile de tnd- •»!e motoarelor, despre lislemul electric j
plinire a acestor rarejnî, conducere» între­ linei maşini, despre dinom şi acumulalOi
C S „Gh. Gheorghiu-Dej“ Hunedoara, lu
economi­
Extinderea noilor metode de munca — „Gh în Gheurgtiîu-Dcj"' lună Hunedoar». lieroase în creară pe baza a trei metode sovietice: prinderii regionale de construcţii loc»ln dîn arâlându li se din c e părţi se compun, eu-
Deva. I.» prop'jncrea lebnicienilor delj bc/»
lurcţinneazâ şi ce tel de pane pot să s
malenslc
docare
sesc
de destrvife dm această întreprindere, a
ivească, mdicându-li »e Iniodată Ş< proir
o inepuizabila rezervă internă valcvare de 700—800 li\ de' elaborare metoda Kotleiar, Lidla Corabe!n:cova Şl Vo- orgamsat un curs de ridicarea calificării drxalc de remediere a panelor
roş io Primee d.iuâ metode fcu.K aohcale In
Matulineţ
melodei
Aplicarea
a şarjelor rapide permile primtopitorilor mnd ooncrei. dar metnda Voroşm se aplică profesionale a deservar.ţilor a toi le'ul de In cadrul lecţiilor teoretico prolesional
însufleţiţi de măsurile ecc;iom,ce adoptate mult cilra de H 000 î*rm aphea'ea aces­ oţclari CostacHe Vasile, Lăhuneţ Vaier. Pe formal lililaje şi » şoferilor deia b»z.-i de dese: so vor l/ala sl prublemefe parării 'm»şin
de plenara lăigi'â a CC al PMR din tor mvlodo mineri, I laiflu lul,u, B»rthj Eo- trovici Alexandru şi al'or oţelar,. să ela­ Lichidareo aces'or lipsuri cere o Icrgă vlrt a întreprinderii lor întreţinerea cauciucurilor, precum şi h:
August 1933. oamanii muncii d.n regnne» g«n. Stcpanciuc loan, Bţaga loan »j alţii boreze şarje de Olel in ^,30—7.30 ore In mobilizare a organizaţiilor de partid. 5n Aceasl! Inlreprinde-c de construcţii, fiind riicaţîî do<pre just» folosire > . utilajului '
noastră sunt hotărâţi să şi aducă coniribu exleg cărbune tn contul amlor I9S5—19”7 In parfe sezonieră, (n perioada de iarnă cele 160 de ore de practică, cursanţii, so
loc de 8 Ore Această meîodl dc elaborare munco de îndrumare şl control asupra co-
(ia lor la transpunerea In lapte a hotărî £i îşi depăşesc conLmuu prevederile pla da5iâŞoarJt o sclivHalc mai redusă, erei.» îndrumarea tehnicienilor şl maiştrilor h:
a şarjelor rxp'de. presupune o pregătire miteteloi Sindicate, organizaţiilor U T M
riloz partidului Şi guvernului ))r,v:!oar» la Mu, cu câte £0—150 la sulă du âe tn »eebt inic/val un limp d-spombH ze» dc deservire vor «xecula operaţiuni d
judicioasă a locului de munci respectarea A 5.1 T . precum şl asupra conducerilor t<h-
ridicarea necontenit! a mvclulut de trai mx Rezultau însemnate obţin şi minerii gbc cu slr cteţc a normelor tehnologice, grafice, oico-admmistrative ale întreprinderilor Ele barei de deservire, pentru a e.veciita rep» moni.zre ţi demontare, de tnlre|inere şi mi«
tcrial şi cultura) al ce'or ce muncesc. lâreai în aplicarea ..mc.iodei pro sur precum ş, inalfa calificare pe care trefauc să trebue si treacă fără întârziere la populari rafiile şi lnLroţme.''ile neces.ire. reparat'' la uli!a|ele întreprinderii ea 1 bt
întrecere» socialistă, metodele stahanovîş pare" Alinei ii slalianoviŞîi -AUc I »il. Programa analitică a cursurilor a losl în­
şi o însuşea sc i fiecare o|e)ar In parte zarea prin toate formele de agitaţie a me­ tonicre, maura!* catarg. cr»nc»soare com
11lor sovietici, IdosTCa integrali a capaci Duria iN'icolac, Rădoane A/an şi alţii Lri todelor înaintate de muncă tocmită d© eăjre tehnicianul >e( si Şeful prejoare, sonete şi jllelc Tot tn cadri
lăţii de producţie a utila|clor ,unţ laclorit mit la supraiaţâ cu câte 60—90 la sută De o preocupare permanentă trebue sâ mecanic »l bazei de deservire, ajul»U .1c orelor praclicxl, cursanţii tşl vor putea In
dea dovadă organizaţiile de pczLd. sfn-Ji Comitelele de secţii sindicale trebue S*
de seamă care determină tn mare măsuri mei mulf minereu da bună calitate. câlre biroul organizaţiei dc bază J’ de co suşl o serie de metode prarllce, cu aru'.c
cale. U T AI . precum ş, conducerile tehni­ activizeze dm plin pe membrii A S I T . t.n
realizarea sarcinilor de p'an. Lăudabilă este iniţiativa tovarăşe' Moldo studierea şi aplicarea metodelor corespuniâ- miletul de întreprindere Durai» cursul»: rut cărora sc pot roaliza economii de cu
Aplicarea tn întrecerea socialistă a me van Am deU fabrica de încălţăminte „S'- co administrative in generalizarea şi tntro- «oare jpcdlioe tocurilor de myncâ este de 250 ore, dintre care |50 vor li (o buran(i si lubielianţi. de cauciucuri, pro
lodriot înaintate şi In primul rând expe­ duce'ea noi'or metode de mujica l.iaintate losite peniru munca practica In atelier şl
mion Bârnuţiu”, care tn urma aplicâriî me Mcmbr.i de partid fruntaş,i şi staliano- cedec pentru prelungirea termenelor d
rienţa stahanoviştilor SDvielici. const-itue Datorilă lipsei de preocupare şi îndru­ remiza iar 1» restul dc 100 orc ec vnr
tndei Lidie: Savelies'a (controlul pe (iccare mare. numeroşi muncitori trec I» aplicarea v-jtii uu datona de rm.<!e de a dovedi tap funefonare » motoarelor ţi a ujilnjuh
prmcoaia si inepuizabila rezen ă mternâ . preda elevilor noţiuni teoretice polilxc şl de
lazfi de operaţi) obţme rezulţxte inscinnale de noi melode, neglijând metodele hune dc t?c. mltuenla metodc'or stahanoviştilor so 'chine
aplicarea metodelor noi, In mod ştiinţific la speci»lda*e
atât cantitative eâ1 şi calitative In luc/a muncă aphizjla anterior Asemenea lipszin vîet'Ci, asupra mărim p-oductiei şi produc Cursul dc ridicarea cahlicâril profetic
di/enUle locuri de muncă, duce direct la rile ce h suni încredinţate In prim» p»r'e a celor 100 dc orc ten n.-ile a început la dala de IS Ianuarie li)3
creştere» proluc(,ei şi a productivităţi, sc manifestă la secţia mecanică a C S. tivitâţii muncii Ei trebue s! combată cil reţice, elevii participanţi la eursun vor tace
muncii pe de o parie, i»r pc de altă pirte LupU muncitorilor. tehnicienilor. îngjne „Gh Ghoorgliiu Dej" Hunedoara minele dc toată tăria, ctzncepţiile învechite, mamfes cunoşlinlâ cu noţiuni de politică curenlâ voi Şi va dura până 1» slârşilul lumi F «
riIot şi funcţionarilor pentru câl mai multe fier Ghelar, a tel ie.»e!e CFR Simeria şt al late tn «ecastâ problem» de unu muncitori, bruarie Lectori, suni recrutaţi din răndu
la sporirea considerabilă a salariilor muu studia ConO.\iu|ia R R R. Legislsţio mun
economii ta diferite materiale IŞi giseşîe lele De mutic or' s« tnt-Jmpla câ memb.'!> file tehnicienilor şi maiştrilor harni d©
citonlor maiştri, ©tc — r.ire se cramponează şi eta- ciloreasnâ. Codul Muncii. Decretul 207, Do
Metodele sovietice ccnstitue pentru munci­ expresia tn me*oda stihannvittei Lirtu Co comitetelor de Întreprindere nu cunosc tn ?:ază trecutul — şl să îndrume prin esem citi* 3 şî 4 a C S C , Stalului sindicatelor servite £i destăşoară această ictivitH
rabclnîcov» Aceasii metodă presupune Iu piui lor cât mai mulţi muncitori să lucreze fiind pătrunşi de importanţa calificării mun
torii, inginerii, tehnicienii si funcţionari» o profunzime caracterul diterdefor mcio-Je rcgul»mcnlul de ordine inier.nară. regu!,» ciorilor din întreprindere
no$ir ; . iăclta C«le : nm tnain'ate Şlîinle din crarea Intr un schimb cu materiale eoino sovietice Astfel, tovarăşul Kovari Alcxan pe baza metodelor tnointate men.lul de premieze. H w VO r preda no
lume, călăuz» Şi prietenul de nedespărţit tn (Tuşile tn decursul unoi perioade de timp dfu. secretarul cormtetu'ui de întreprindere Organizaţiile de partid, sindicale, U T M ţiunl despre proiecţia muncii, ele Aeexte Conducerea întreprinderii a asigurat pen
realizarea sarcinilor de plan Arest lucru Asemenea exemplu a dat }' s'ah.-'.novistut dela nuna Lupcm. » susţinut sâ sc aplice şi conducerile lelinîco-admînistralîve trebue cunoştmte pe care le vor primi muncilor'; tru buna iunc(ionjre a cursului, o sal;
t Cs'e confirmai dc cri peste 2.5000 dc mun flâreean X’icolae. sudor electric la ' intre metoda proluăm maşinilor pe bază de con sâ desfăşoare o mure! lefinico ştiinţilicâ. tn I n limpul cursului, li vor ajut» să so ori bine încălzita şi luminată, a pus la dts
citori din regiunea noastră, care lucrează p-inderca de eons'rucţn speciale Hunedoara traci vederea aplicării f, extindem metodelor s’a cnlcre |ust d:n pu.net de vedere politir ponţi» cur.s.infilor rechizite gr n»u4*o. hi
pc baza metodelor inoinlatc dc muneâ care dm economiile tăcute la eleclrxir.!. Iu O »Kâ b'ură dăunătoare in apliczre.-i me unoV'Ştilor sovietic,, pnncipala rezervă m n i si eonaasc» drepturile şi înlnloririle lor bliotrxa şi aletierul mecanic cu uldajul ne­
Numai tn Valea Jiului .numărul celor c.v“ rre.ir.5 R ore în liecare lună. Echipele de 'urle'or in2inIafe de lucru o constituo lor ternă a tutum; locuriloi de ntuncu. laelnr I» locul de munci. «Hcesrre lieclni' um cesar pc;i!m practică Run» desfăşurare '•
flp’mă mrtorli'lp stahariov'sîitnr sovietici A lărâti’Şi conduse de. Vnina lo.xn. Fure» mutismul practnal de unii muncitori şi tch de seamă tn mobilizarea oamenilor munen sl muncii d..-i palm no.istri cursului este sprijinită permanent de con
Jandarov.a Kolle.nf, Vornşin. Kuzneţov mo- Gheorghe şi .»i|i tovarăşi dela secţia co;i n r.jeni De piîd-V brigada L) I M.-iată de in realizare.» sarcinilor de plan pe anul 1951 In parte» a Il-x a cursului teoretic, ele ducere» întreprinderii, organizaţia dc ba zi
tnrla graticului ciclic şi altele. dcpăşeş> 'n sîruc'n rr.cîaţite a combinatului siderurge tinichigii dela secţia construcţii metalice a A NAGY vllnf li ce vnr prrsrt» rviţiuni tehnice de* Si corn telul de Ini'rpr'orlrre