Page 4 - 1954-01
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1
Cu privire la convocarea unei conferinţe Reforma agrara Declaraţiile lui Menon, şeful delegaţiei indiene, la cea Deschiderea cei de al 3-lea
• I | •
în R. D. Vietnam de a 8-a sesiune a Adunării Genera.e a O. N. U.
a miniştrilor de externe la Berlin
PEKIN (Agerpres). — Agenţia Vietna PEKIN (Agerpres). - CHINA NOUA Menon a sublimat că „acordul cu privire Comunist in India
MOSCOVA (Agerpres) — TASS trans La 26 Decembrie, Ministerul afacerilor meză de Informaţii anunţă că Adunarea
mite : externe al U.R.S.S. a remis ambasadelor transmite: Biroul indian de informaţi’ anun la repatrierea prizonierilor de război consti DELIII (Agerpres). La .27 Decembrie
Naţională a Republicii Democrate Vietnam
La 8 Decembrie, Ministerul afacerilor Franţei, Angliei şi S.U.A. la Moscova, ţă că V C Crishna A\enon, şeful delegaţiei tuie o parte a acordului de armistiţiu, şi 6’a deschis la Ala dur. 3-lea Congres al
a ratificat un decret guvernamental prin
externe al U.R.S.S. a primit note identice Nota de răspuns a Guvernului Sovietic, care se desfiinţează proprietatea monopo indiene la cea de a 8-a sesiune a Adunării deci eşecul acordului cu privire la repatrie Partidului Comunist I ndia Cei 60.000
din partea Guvernelor Franţei, Angliei şi Generale * O.N.U , s'a pronunţat pon'.ru rea prizonierilor de război poate fi inter de membri ai Partidu!t„omunist din India
Urmează textul Notei Guvernului Fran listă a imperialiştilor asupra pământului
S.U.A. ca răspuns la Nota Guvernului au ;iIes aproximativ 4Cnc delegaţi la Con
ţei din 8 Decembrie 1953 şi textul Notei din Vietnam şî sistemul feudal al proprie •prelungirea perioadei muncii de lămurire in pretat ca un eşec al acordului de armistiţiu
Sovietic din 26 Noembrie în problema tăţii moşiereşti asupra pământului Această greş. Congresul va as«|a şi discuta rapor
convocării unei conferinţe a miniştrilor Guvernului Sovietic din 26 Decembrie rândurile prizonierilor de război din Coreea în ansamblu”. tul Comitetului Centra Partidului cu pri*
lege traduce în fapt principiul că pămân
afacerilor externe. 1953. virc la situaţia politi din ţară.
tul aparţine celor cc-1 muncesc.
La Congres pârtiei ca oaspete Harry
Intr’o şedinţă Istorică care a avut loc
Nota Guvernului Franţei din 8 Decembrie 1953 Mişcarea grevisfă din Franţa ia amploare Pollit, secretarul gem al Parlidului C>
la începutul lunii Decembrie, în baza ra
munist al Marii Brii
Ambasada Franţei îşi exprimă stima sa rea de bună voie a ţărilor libere din poartelor prezentate de către preşedintele PARIS (Agerpres). — După cum anunţă La 27 Decembrie a avut loc la Paris un
faţă de Ministerul afacerilor externe al Uniunea atlantică, precum şi politica di Ho Şi Alin şi de către vicepreşedintele Con ziarele, greva personalului dela oficiile poş Cu o zi înainte de schiderea Congresu
Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste feritelor state europene în vederea dez siliului de miniştri, Pham Van Dong, Adu tale din gările Parisului Şi a-le altor oraşe mcefing de masă al grevîştilormcmbri iî lui a avut loc la Madţ o şedinţă a Comi
tetului Ccnlral prezie dc Adjoi Ghoş,
şi are onoarea de a-i comunica următoa voltării bunei lor stări comune şi a asi narea Naţională a luat în discuţie şi a u- ia amploare. Din cauza grevei trierea şi sindicatelor salariaţilor, dela puşlă afiliate secretarul general alnrtidului Comunist
rele : gurării securităţii lor comune au un ca probat în unanimitate acest decret guver expedierea coteţelor şi scrisorii ar sun! sis la C.G.T. şi la sindicatele autonome La din India La şedinţâu luat parte Rama-
Guvernul Francez este fericit să ia act racter pur defensiv şi constitue o contri namental! care se bazează pc programul tate. meeling a fost adoptată în unanimitate ho
de faptul că Guvernul Sovietic, potrivit buţie colectivă la cauza păcii. Partidului Muncii din Vietnam cu privire
notei sale din 26 Noembrie, este gata în Guvernul U.R.S.S. şi-a exprimat do la reforma agrară. Pentru descărcarea şi trierea sacilor cu tărîrea de a continua lupta până la satis
momentul de fată să ia parte la o confe rinţa de a discuta posibilitatea convocării Cu începere din anul 1954, reforma a- colete şi scrisori, autorităţile folosesc ar facerea totală a revendicărilor greviştilor.
rinţă a miniştrilor afacerilor externe ai unei conferinţe a celor cinci puteri. Pro grarâ va fi înfăptuită cu multă grijă şi In mata La grevă s’au alăturai şi şoferii au La 28 Decembrie, salariaţii din aviaţia ci Plenara C. C.II Partidului
Franţei, Regatului Unit, Statelor Unite iectata conferinţă a celor patru miniştri mod treptat tovehiculelor care deservesc poşta aeriană. vilă care au făcut grevă timp de zece zile Muncii di Albania
şi Uniunii Sovietice. El speră că această ai afacerilor externe va oferi fiecărui gu Salariaţii dela oficiile poştale orăşeneşti tşî au reluat lucrul după ce le-au fost satisfă
conferinţă va da posibilitatea să se reali vern participant posibilitatea de a-şi ex TIRANA (Agerpres— După cum rela
zeze unificarea Germaniei în condiţii de pune punctul de vedere în această pro O însemnată victorie exprimă solidaritatea cu greviştii. cute toate revendicările. tează ziarele, In zll de 24 şi 25 De
libertate şi să se încheie Tratatul de stat blemă. cembrie a avut loc î preşedinţia lui En-
cu Austria. Guvernul Francez este convins a minerilor belgieni ver Hodja, secretar meni al Partidului
Guvernul Francez, după consultări cu
că un adevărat progres în reglementarea Guvernul S. U. A. exercită noi presiuni asupra Franţei Atunci! din Albania, rnara C C. al Parti
guvernul federal german şi cu autorităţile BRUXELLES (Agerpres). — TASS trans
problemelor germană şi austriacă, care germane din BerlJn, propune ca, confe dului Muncii din Ahla.
sunt deosebit de urgente, va contribui la mite : La 26 Decembrie, ziarul „Le D:a- LONDRA (Agerpres). — Corespondentul recentele discursuri rostite de secretarul Plenara a ascultaşi discutat raportul
rinţa celor patru miniştri ai afacerilor peau Rouge" a publicat declaraţia Biroului
rezolvarea celorlalte mari probleme inter din Washington al agenţiei Reuter rela de Stat Dulles la sesiunea Consiliului blo Biroului Politic al C al Partidului Mun
externe să înceapă la 4 Ianuarie 1954 în Politic al Partidului Comunist Belgian.
naţionale inclusiv problema securităţii tează : „Casa Albă a anunţat la 23 De cului Atlanticului de nord şi la conferinţa cii „Cu privire la mrile pentru ridicarea
europene In legătură cu aceasta, gu clădirea care a fost folosită de Consiliul Biroul Politic salută pe minerii dîn Bo- de presă din 14 Decembrie dela Paris, continuă a nivcluluide trai al maselor
vernul Francez: afirmă din nou că uni- aliat de control dela Berlin. rinage, care prin lupta lor curajoasă au cembrie că după părerea preşedintelui Ei- prin care a cerut intr'o formă brutală ra muncitoare” prczcnlae Enver Hodja. PI*,
senhower, dacă nu va fi realizată în scurt
obţinut recent o primă victorie silin>d pe tificarea cât mai grabnică de către Fran nara a discutat deaicnca măsurile pen
Nota Guvernului Soviefic din 26 Decembrie 1953 patroni şi guvernul să amâne rezolvarea pro timp comunitatea defensivă europeană, ţa a acordului cu privire la aşa zisa „ar tru ridicarea conţin ă nivelului de trai
blemci cu privire Ia închiderea a şapte mine acest lucru „va pune Statele Unite în faţa mată europeană” şi la înarmarea Ger al oamenilor muncliila oraşe şî sate a*
Guvernul Sovietic confirmă primirea cinci puteri cu participarea Republicii
Notei Guvernului Franţei din 8 Decem Populare Chineze, întrucât o conferinţă (minele ui mau să fie închise ca rezultat al necesităţii de a-şi revizui politica faţă de maniei occidentale, nu nu dat rezultatele doptate în ultimul ti de Biroul Politic al
brie, care constitue răspunsul la Nota a miniştrilor afacerilor externe ai celor aplicării planului Schuman). Europa”. dorite de autorităţile americane. Ca ur CC al Partidului jcii şi de guvern şi
Guvernului Sovietic din 26 Noembrie cinci puteri poate fireşte, să contribue Birou-' Politic, se spune în decia.raţic, sub Declaraţia Casei Albe relatată de cores mare, autorităţile din SU.A fac noi pre a trasat sarcini pei dezvoltarea econo
a. c. Guvernul Sovietic ia act de consim în cea mai mare măsură la regle miei naţionale
liniază că evenimentele care au avut toc pondentul agenţiei Reuter, este o nouă siuni dând publicităţii declaraţia sus
ţământul Guvernului Franţei de a se con mentarea problemelor internaţionale ur
voca la Berlin o conferinţă a miniştrilor gente. tn Borinage au confirmat justeţea poziţiei presiune pe care guvernul S.U.A. o exer menţionată a Casei Albe
afacerilor externe ai Franţei, U.R.S.S,, Ţinând seama de necesitatea pregătirii partidului faţă de planul Schuman. Realiza cită asupra Franţei. Aceasta dovedeşte că (Agerpres) Pierderi suferite
Angliei şi S.U.A. corespunzătoare a conferinţei miniştrilor rea acestui plan constitue o grea povară pe de coloniatii francezi
Guvernul U.R.S.S, îşi afirmă din nou afacerilor externe, precum şl de impor umerii minerilor, creează o primejdie per
punctul de vedere expus anterior in pro- tanţa de a se asigura tuturor guvernelor Interviewul acordat de generalul Thimayya în Vtnam
olema convocării unei conferinţe a mi condiţiile cuvenite de participare la a- manentă de închidere a minelor şi ameninţă
niştrilor afacerilor externe. El priveşte ceastă conferinţă, Guvernul Sovietic con însăşi existenţa industriei noastre carboni PEKIN (Agerpres) — La 26 Decem patriere n'a asigurai desfăşurarea muncii de PEKIN (Agcrpr< — Agenţia Vietna
semnificaţia acestei conferinţe în lumina sideră 25 Ianuarie 1954, sau orice zi ur fere. Minerii pot conta tn lupta lor pe spri brie, generalul Thimayya, preşedintele Co lămurire in cursul tuturor celor 90 de meză de Informaţhunţă că, potrivit da
posibilităţii de a se realiza micşorarea mătoare, ca data cea mai potrivită pen jinul deplin a! partidului nostru telor publicate de*rul „Quandoî Nhan-
încordării în relaţiile internaţionale — în tru o asemenea conferinţă. misiei neutre de repatriere, a acordat un zile şi că conferinţa polilîcă n’a fost con dan”, organul Aici Populare Vietna
cazul că toţi participanţii la conferinţă In ceeace priveşte localul unde urmează intervîew corespondentului ziarului „L’Hu vocală, soarta prizonierilor de război tre meze, în ultimii oanî unităţile regionale
vor manifesta năzuinţe corespunzătoare Acte samavolnice mnnite”, W. Burchelt, declarând că după bue oare să lie rezolvării prin aplicarea şi de miliţie şi dnmenlclc de partiz- ni,
să aibă loc conferinţa menţionată, ar fi
— şi a necesităţii de a se asigura securi bine ca această problemă să fie rezolvată părerea sa graficul eliberării prizouierilur mecanică n gralicului ?” — Thimayya a de care acţionează înatele liniilor franceze,
tatea europeană — şi de a se înlătura ale autorităţilor au provocat mânui pierderi ce totali
de comun acord de reprezentanţii înal de război coreeni şi chinezi nu ticbue a- clarat : „La aceasta a şi răspuns primul
primejdia reînvierii militarismului ger zează peste 200(de soldaţi, din care
ţilor comisari ai celor patru puteri la britanice plicat mecanic şi că perioada muncii de
man. ministru al Indici Conferinţa politică esie 131417 ucişi, 48 -răniţi şi 27.393 lunţl
Berlin.
Guvernul Sovietic ia act de consimţămân LONDRA (Agerpres). — Marţi vor în lămurire trebue să fie prelungită. o parle integranti a acordului de armis prizonieri
tul Guvernului Franţei de a discuta pro Guvernul Sovietic a adresat note simi cepe lucrările Congresului penlru pace al Burchett aminteşte că americanii sus tiţiu. Nu este necesar să respectăm ultima In cursul aces'perio.ide au fost dis
blema convocării unei conferinţe a celor lare şi Guvernelor Angliei şi S.U.A. ţin cu încăpăţânare câ toţi prizonierii de parte a graficului, dacă conferinţa politicii truse 26 avioancaniice, 66 locomotive,
învăţătorilor englezi convocat din iniţiativa 106 canonicre şmbarcaţiuni cu motor,
Comitetului britanic pentru apărarea păcii. război trebue să fie „elibeiaţi” la 22 Ia n'a fost convocată. Acesta este punctul de precum şi 3 889 (ovehjcule. Pe lângă
Pentru prelungirea perioadei muncii de Organizatorii acestui Congres au adresat nuarie. La insistenta lor, munca de lămu vedere al primului ministru, pe care îl spri aceasta, forţele opu la re au capturat
invitaţii unui număr dc membri ai corpului rire a fost întreruptă la 23 Decembrie, jinim”. 29.118 puşti, 7.0Gî mitraliere, 1.169 mrr-
lămurire în rândurile prizonierilor din Coreea didaotic din străinătate. deşi partea coreeano-chineză a desfăşurat După cum a declarat generalul Thimayya, liere şi alte piede artilerie.
Creşterea răpişi dezvoltarea forţelor
KA1SUNG (Agerpres). — China Nouă clădirilor unde s'a deslăşurat munca de încălcând in mod samavolnic cele m,\i aceasta muncă numai 10 zile din cele y0 aplicarea mecanică a graficului, în situaţia populare în spa' liniilor franceze — a*
transmite: elementare drepturi constituţionale, autori prevăzute prin acordul de armistiţiu. când 20000 dc prizonieri de război coreeni
lămurire şi a dirijat activitatea agenţilor rată In conţinu ziarul — au dus la
La 26 Decembrie, generaluldocotencnt tăţile britanice au refuzat să acorde viza Răspunzând la întrebarea : „Ţinând şî chinezi n'au avut posibilitatea să asiste extinderea rapid, bazelor detaşamentelor
îndreptată spre sabotarea muncii de lă
Li San Cio, principalul membru al părţii scama de faptul că Comisia neutră de re- la şedinţele de lămurire, ar fl neechitabilii dc partizani. Iiftlta Fluviului Roşu se
murire. de intrare unor invitaţi francezi şi germani.
coreeano-chineze în Comisia militară de ar numără în prcztpcsle 2 660 de sate sau
mistiţiu, a adresat Comisiei neutre de re Pe lângă aceasta, Comisia neutră de re După cum anun|â agenţia France Presse, baze. eliberate f de numai 200 în 1951.
patriere o scrisoare în care îi cere să-şi patrîcre nu a reuşit să asigure condiţiile profesorul francez J. Conard şi soţia sa, Potrivit relatSr ziarului, forţele popu
revizuiască hotărîrea cu privire la inlrc- necesare pentru desfăşurarea muncii de lă care au sosit Luni dimineaţa tn portul Muncitorii chinezi ajută la reconstrucţia lare au un mofoarle ridic.it şi posedă
rupeiea muncii de lămurire, astfel încât murire. în consecinţă, In cursul perioadei Newhaven, au primit ordinul de a se reîn Phenianului o tehnică şi tai de luptă excelente Ele
pnrtea coreeano-chineză 6ă poată desfăşura de 90 de zile până la 23 Decembrie, pâr toarce la Dieppe încă în cursul dimineţii. joacă un rol îrtant şî vital în apăra
munca de lămurire timp de 90 de zile pen lea coreeano-chineză nu a puiuţ desfăşura In acelaşi timp, profesorul Paul Oester* Muncitorii chinezi iau parte cu tot mai însufleţiţi de rezultatul tratativelor rea vieţii şi blilor poporului vietnamez
tru ca toţi prizonierii de război să aibă munca de lămurire decât timp de zece zile, mult avânt la lucrările de reconstrucţie prieteneşti coreeano-chineze, care au dus de jaful coloniilor francezi.
posibilitatea de a lua parte la şedinţele de iair 87% din prizonieri; de război nu au reich şi.dr. Lind din Germania occidentala, a Phenianului. Ei au venit în Corcea pen
lămuriie şi de a-şi exercita dreptul de a li participat la şedinţele dc lămurire. oare au sosii la Dover In noaptea de Du tru a ajuta poporului coreean în munca la încheierea acordului de colaborare e-
repatriaţi. Comisia neutră de repatriere trebue minică, au fost avertizaţi că vor trebui *»ă de refacere postbelică a ţării. conomică şi culturală dintre R.P. Chineză Muncitorii glezî luptă pentru
GeneraluMocotenent Lt San Clo a su să asigure părţii coreeano-chineze o pe părăsească deîndală Anglia împreună cu muncitorii constructori şi şi R P.D. Coreeană, muncitorii construc satisfacero’evendicărtlor lor
tehnicienii coreeni, un grup de munci tori chinezi desfăşoară întreceri pentru
bliniat câ partea coreeano-chineză nu a pu rioadă de 90 de zile pentru desfăşurarea Înainte de plecare, prof. Oesterreich 8 LONDRA (ipres) — După cum re
tori chinezi iau parte la reconstrucţia u-
tut începe munca de lămurire la timpul muncii de lămurire în rândurile prizonie declarat: ,,Am fost tratat înt-r’un mod ru a ajuta poporului coreean să-şi recon latează agent euler < conducătorii sindi
nor edificii pentru instituţiile publice şi
fixat şi nu a putut desfăşura această munca rilor de război, aşa cum prevede paragiu- şinos Am avut întotdeauna o mare admi mai ales la construcţia unei şcoli pentru struiască într’un timp cât mai scurt catelor muncitlr din industriile de cons
fără întreruperi, deoarece partea america rl ful 8 al clauzelor cu privire la compe raţie pentru Anglia şi instituţiile ei demo copiii eroilor coreeni căzuţi în timpul răz satele şi oraşele distruse în timpul răz trucţii navale de construcţii de maşini,
a întârziat în mod intenţionat construirea tenta Comisiei neutre de repatriere cratice, dar acum mî-am schimbat părerea”. boiului. boiului care reunesc i 000 de persoane, au che
mat pe muncîsă Incea.pă dela 18 Ianua
rie o grevă jtă In semn de protest îm
mează să fie Delhi (India), data convo Străduinţa anumitor cercuri din SU.A potriva acţiun patronilor care resping cu
cării oi — 28 Decembrie 1353. dc a anihila condiţiile armistiţiului îşi gă încăpăţânare erea oamenilor muncii Je
Până şi organele burgheze de presă au seşte o expresie deosebit de clară în tor a li se majtS'ilariile.
subliniat marea importanţă constructivă a pilarea acordului cu privire la repatrierea
propunerii părţii coreeano-chineze. Agenţia prizonierilor *de război, în încercarea de a
Ştirile sosite în ultimele zile din Coreea de V. CORIONOV Se părea că problema a fost urnită din
France Presse, de pildă, a declarat că pro reţine astfel cu forţa peste 20000 de pri- P I S C U R I
nu pol să nu provoace îngrijorarea tuturor punctul mort Dar îndată ce conferinţa pre punerea pârlii coreeano-chineze „corespunde zunîeri de război coreeni şi chinezi care
acelora care năzuiesc spre destinderea în oeastă conferinţă va constitui un nou pus liminară a început examinarea problemei
din toate punctele de vedere condiţiilor ar- nu sunt repatriaţi direct.
cordării internaţionale. La 12 Decembrie, pe calea spre rezolvarea paşnică a proble componenţei conferinţei politice, s’a consta mîstiţhlui din Coreea”. De fapt. autorităţile americane au îm * După cfelaleazâ corespondentul zia
reprezentantul american la conferinţa preli mei coreene Poziţia pe care s’a situat par tat că cele două părţi definesc în mod piedicai ducerea muncii de lămurire în rân rului* „Imro guvernul S U A. a hotârîi
Reprezentanţii S.U.A, însă, au avut o a-
minară dela Panmunjon, Dean, a părăsit tea coreeano-chineză a croat toate condi ou iotul diferit caracterul şi scopul viitoa durile prizonierilor de război După cum se ca în eursinului 1954 >ă pună la dis
tîtudine cu totul diferită faţă de această
sala de şedinţe. Prin aceasta, partea ameri ţiile pentru realizarea acestor speranţe rei conferinţe. Mai mult, îndărătul divergen propunere. In loc să examineze concret pro ştie, termenul desfăşurării muncii de lămu poziţie Pakiuluî suma de 20 milioane
cană a întrerup! tratativele privitoare la Eforturile perseverente depuse de partea co ţelor în problema componenţei conferinţei punerea părţii coreeano-chineză, care a rire în rândul prizonierilor de război a fosP de dolari \lia programului american de
conferinţa politică pentru Coreea reeano-chineză pentruca lucrările conferinţei politice s’au conturat limpede două linii o- creat baza pentru o activitate rodnică a fixat la 90 rle zile Din cauza politicii ob- „ajutor” tel
Urmând exemplul tui Dean, presa din să fie încununate dc succes sunt atât de puse in ceeace priveşte rezolvarea întregii Conferinţei, reprezentanţii S.U.A. au înce structionisle a autorităţilor militare din ® Agenţff.incc Presse anunţă că cu
S.U A. încearcă să dovedească că partea evidente, încât până şi reprezentanţii dele probleme coreene put să impună propunerile lor proprii care S.U A., partea coreeano-chineză nu a putut noscuta dlţoare egipteană Tahia Ca
americană a lost „silită”, chipurile, să în gaţiei S.U.A. n’au putut să nu le remarce. Partea coreeano-chineză consideră pe bună sunt în contradicţie flagrantă cu principiile însă sâ ducă această muncă decât timp rioca va «ta în faţa tribunalului „revo-
trerupă tratativele împotriva' voinţei sale Astfel, după cum relata corespondentul Jiu dreptate că problema coreeană trebue să de bază ale reglementării paşnice a pro de şapte zile. Este evident că comandamen lufonar” ^tcuzaţia de activitate tomu.
Din versiunea lansată în mod oficial dc nistă Dupdm se ştie, Tahia Carioca o
Panmunjon al agenţiei France Presse, la 57 fie rezolvată în interesul consolidării păcii blemei coreene, declarând pe un ton ulti tul american se teme sâ acorde prizonieri*
Dean rezultă că reprezentanţii americani ia Octombrie, în cadrul unei conferinţe de şi securităţii în Extremul Orient, în contor- mativ eă propunerile lor sunt „definitive". rilor dc război libertatea alegerii, deoarece fost arest; după ce s’a înapoia* dela
conferinţa preliminară dela Panmunjon ar Bucureşti, fit a participat la cel de al
presă, Dean a recunoscut pe faţă că „co mîlale cu năzuinţele naţionale fundamentale el ştie prea bine ci prizonierii de război
fi fost „jigniţi”. După cum s'a stabilit, a- Ei au începui să ceară îngrădirea pe toate 4-lea Fesj'iMondial al Tineretului şi
muniştii doresc convocarea conferinţei po ale poporului coreean, ţinând seama de in căile a drepturilor ţărilor neutre la Confe doresc din tot sufletul să se înapoieze In
ceastă „jignire” consta in faptul că repre Studenţiloj
litice”, Eforturile depuse de reprezentanţii teresele celorlalte popoare şi în primul rând rinţă, încercând să reducă de fapt rolul patrie.
zentanţii păr‘ii coreeano-chineze au amintii
coreeano-chinezi nu au fost însă sprijinite de interesele popoarelor din Asia şi Extre lor la zero. Ei au mers până la a con Oamenii iubitori de pace din ţoale ţă * Dupăim relatează ziarul „Dagbta-
despre rolul pe care 1-a.u jucat autorită det”, o i de aviatori norvegieni care
de reprezentanţii părţii americane. mul Orient, care năzuiesc spre pace testa poziţia neutră a U R.S.S în războiul rile lumii urmăresc cu atenţie noile unel
ţile militare americane în Coreen de Sud după terifrea războiului au fost Instru
Chiar din primele zile ale lucrărilor con Tocmai aceasta este poziţia pe care s’a din Coreea, susţinând că Uniunea Sovie tiri împotriva cauzei păcii în Extremul
în zilele de 18, 19 şi 20 Iunie 1953. când iţi în 6h Texas (SU.A.), au primit ti
ferinţei au început să'-’ apară indici incon situat partea corceano-chinezâ la conferinţa tică nu poate participa la Conferinţa poli Orient. Oricine vede legătura directă In
Li Sin Man a luat cu forţa din lagărele tlul de jţtnî de onoare ai statului Te
testabili ai faptului că delegaţia americană preliminară dela Panmunjon. La 30 Noem tică decât... de partea uneia din părţile tre întreruperea unilaterală a conferinţei pre
aflate 6ub controlul comandamentului mili xas” şi plimele de onoare” respective.
nu urmăreşte realizarea cu succes a unui brie ea a prezentat spre examinare confe beligerante. In zelul sau, Dean a uitat că liminare dela Panmunjon de către reprezen
tar al S.U A un număr de 27 000 prizo In prezeUB număr de 15 dintre aceşti
acord cu privire la convocarea conferin rinţei o propunere generală cu privire la nimeni altul decât el însuşi a declarat tanţii S.U.A. şî acţiunile cercurilor agre
nieri de război coreeni şi chinezi aviatori îrapolat aceste diplome autori
ţei politice pentru Corcea. Delegaţia S.U.A. toate punctele de pe ordinea dc zî asu foarte recent — In 2? Noembrie — că Uni sive din SU.A., cum ar fî încercările Je
Rolul pe care l-au avut autorităţile mi tăţilor rriuBne. După cum rezultă iln
a ales în mod evident tactica tergiversă pra căreia părţile au căzut de acord la unea Sovietică reprezintă o a treia parte, a împiedica încetarea războiului din Indo-
litare americane în acest act perfid al l'- relatârileJrilui „Dagbladct”, aviatorii nor
rilor, tactica prelungirii artificiale a trata 14 Noembrie. oare nu are nimic comun cu părţile beli china sau eforturile de a transforma Pakis
sînmanişlilor, îndreptat împotriva armisti vegieni rfiuzat cetăţenia de onoare i
tivelor. Această propunere prevede că conferinţa gerante din Corcea. tanul într’o bază americană de atac împo
ţiului din Corcea, este de notorietate pu statului :aş tn semn de protest împotriva
b.lică. El a fost recunoscut fără nieiun echi In acest scop, delegaţia americană s’a politică trebue să aibă forina unei confe Faptul că delegaţia S.U A. nu este în triva ţărilor vecine. Revista americană „Uni persecut! b care sunt supuse elementele
voc chiar şi de presa americană. folosit în primul rând de problema ordinii rinţe a celor două părţi semnatare ale a- teresată înlr’o convocare grabnică Şi în ted States News and World Report” recu progresi dh S.U A.
de zi‘ a conferinţei. Timp dc 18 zile partea cordului de armistiţiu, convocată pc bază tr’o activitate rodnică a Conferinţei poli noaşte deschis că „în spatele disputelor cu
Este puţin probabil ca cineva să poată
crede că plecarea lui Dean dela conferinţa americană a ridicat obiecţiuni In privinţa de egalitate. In codrul conferinţei politice tice pentru Coreea este confirmat şi de po privire la reglementarea problemei coreene * Int civântare ţinută la clubul eco
preliminară din Panmunjon a fost provocată ordinii de zi. Ea a recunoscut abia la jumă toate hotărîrile trebue adoptate eu consim ziţia pe care s’a situat ea în problema se ascunde o problemă de forţă şi strate nomic < DHroit, Humphrey, ministrul dc
de faptul că el a lost „jignit”. Este lim tatea lunii Noembrie că poziţia pe care 6’a ţământul unanim al ţărilor interesate care procedurii votării. Dean cere ca nîciunul gie militară, care se referă nu numai la tinante SU.A., a prezis un uriaş deii- |
pede că motivul invocat de Dea-.i nu este situat în această problemă partea coreeano- ţin de cele două părţi semnatare ale acor din cele 17 guverne care vor participa la Corcea, ci şi la întregul Extrem Orient”. cit bu^r al S. U. A. pe anul viitor.
decât un pretext pentru a întrerupe tratati chineză este justă. La 14 Noembrie, delc dului de armistiţiu şi trebue să lic obli conferinţă de partea „comandamentului Oricâl s’ar căzni persoanele oficiale şi Humph a calificat acest deficit, pe f
vele Nu este greu să ne convingem că a- gaţiîle celor două părţi au căzut dc acoM gatorii pentru liecare din ţările care le-a ONU.” să nu fie legal de acele hotă- organele de presă din S.U.A. să „funda l-a ev.at la 9 miliarde dolari, dref
ceasta este realitatea dacă ne vom aminti în ceeace priveşte întocmirea ordinii dc zi semnat Pentru a asigura deslăşurarea ne rîri ale Conferinţei politice cu care nu va menteze” sau să „justifice” prin pretexte
de tactica delegaţiei americane în luate şi procedura tratativelor. Acest acord pre stingherită a lucrărilor, la Conferinţa po fi de acord. Scopul acesfei „propuneri” este false şi ipocrite acţiunile unilaterale ale „cea n ugenti problemă a S.U.A. ţ*
etapele tratativelor dela Panmunjon vedea obţnerea unui schimb dc păreri şi litică trebue invitate cele cinci state neulre evîdenl Ea urmăreşte să dcslcge mâinile reprezentanţilor SU.A la Panmunjon, mili tru caitreuc găsită o soluţie”, După
După cum se ştie, conferinţa preliminară realizarea unei liotărîri in ceeace priveşte interesate — Uniunea Republicilor Sovietice elementelor războinice din clica lisînmani- oanele de oameni iubitori de pace din rerea , aenstâ „soluţie” constă în
cu privire la conferinţa politică pentru Co componenţa conferinţei politice, locul şi dai'u Socialiste, India, Indonezia, Pakistanul şi stă ale cărei eforturi sunt îndreptate în în toate ţările văd limpede că aceste acţiuni nu jorare; imozitelor, deoarece este i
reea şi-a început lucrările la Panmunjon la convocării eî, problemele de procedură Şi Birmama, care să parlicipe ca membri ai tregime spre torpilarea armistiţiului şi spre duc la reglementarea problemei coreene şî
26 Octombrie. Cercurile largi ale opiniei măsurile administrative in vederea pregV Conferinţei, fără a ţine însă de niciuna deslănţuirea unui nou măcel sub steagul nici la 6lăbi-rea încordării internaţionale. nutin *oboii cn cheltuielile să poţ
publice din toate ţările au sperat că a- tirii conferinţei. din cele două părţi Locul Conferinţei ur aşa numitei „unificări a Coreei”. (Rezumat după „Pravda”) redusi
Redacţia ziarului Str. 6 Martie Nr. 9, Telefon 688-689 — Administraţia Sti\ 6 Martie Nr. 20, Telef. 678. Taxa plătită în numerar conf, aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr 136,320 din 6 Nov. — Tiparul, întreprindea Ibligraiică de Stal DEV*