Page 40 - 1954-01

Pag. 4

Dejunul oferit de V.M. Molotov
în cinstea ministrului

afacerilor externe al Franţei,
6. Bidault

BERLIN (Agerpres). TASS transmite : şi găsim un teren pentru realizarea unor ură şi amărăciune : el a calificat poziţia tare, opusă una alteia, Dulles, fără niciun lor mici”. Totodată Dulles a atribuit Uniu­ BERLIN (Agerpres). — TASS transmite:
La 26 Ianuarie a avut loc cea de a doua acorduri. sovietică drept „revenire la un trecut pe­ fel de dovezi, a calificat aceasta drept o nii Sovietice această definire a rolului ce­ La 26 Ianuarie V. M. Molotov. minis­
şedinţă a miniştrilor afacerilor externe ai Dulles a declarat că problemele cu pri­ rimat şi periculos”. „denaturare a istoriei”. lor cinci puteri. trul afacerilor externe al U.R.S.S,, a ofe­
U.R.S.S., Franţei, Angliei şi S.U.A. A vire la Germania şi Austria sunt primele DuUes a aprobat poziţia lui Bidault în­ Dulles a afîrmat că cuvintele ministru­ In încheiere, Dulles a spus : „In ciuda rit un dejun în cinstea ministrului aface­
prezidat G. Bidault. Primul a luat cuvân­ in care se poate obţine un succes Dulles dreptată, după cum se ştie, spre atrage­ lui afacerilor externe al U.R.S.S. despre dezamăgirii — care este prima reacţie la rilor externe al Franţei, G. Bidault.
tul J. F. Dulles, oare şi-<a început dis­ a elogiat pe Bidault şi Eden pentru dis­ rea Franţei in „comunitatea defensivă eu­ însemnătatea recunoaşterii Chinei ca una discursul ministrului afacerilor externe La dejun au participat deasemenea L.
cursul prin a aminiti că în cei nouş ani cursurile lor care, potrivit afirmaţiilor lui, ropeană”. Secretarul de 9bat al S.U.A. a din cele cinci mari puteri oare poantă al Uniunii Sovietice — cred că mi trebue Joxe, ambasadorul Franţei in U.R.S.S., A.
care s’au scurs dela terminarea celui de au fost constructiva şi îndreptate spre repebat totodată argumentele de mult res­ răspunderea pentru menţinerea păcii in să pierdem speranţa, ci trebue să mergem Parodi, secretarul general al ministerului
al doilea război mondial multe speranţe stabilirea unei colaborări. pinse cu ajutorul cărora oamenii de stat întreaga lume ar constitui „un aspect des­ înainte şi să continuăm să lucrăm. Sperăm afacerilor externe al Franţei, A. Franţols
e’au transformat in decepţii, iar relaţiile In acelaşi timp, DuUes şi-a exprimat ai S.U.A încearcă să prezinte drept „mă­ curajator” al declaraţiei lui V. M. Molotov că vom avea posibilitatea deplină de a Poncet, înaltul comisar francez în Germa­
prieteneşti in amărăciune. Timp de cinci „dezamăgirea” faţă de declaraţia făcută suri defensive” blocurile militare ale sta­ şi a încercat să prezinte Republica Popu­ examina in comun noiile idei care au fost nia, F Seydoux şi J. Laloy, funcţionari
ani, cel patru miniştri nu s’au întrunit de V. M. Molotov în şedinţa din 25 Ianua­ telor occidentale şi proiectul de constituire lară Chineză drept un stat „agresiv”. expuse în declaraţiile miniştrilor afaceri­ superiori din ministerul afacerilor* externe
şi în aceşti rinei ani a izbucnit războiul rie Duilles şi-a exprimat nemulţumirea a „armatei europene" agresive, având ca Dulies a spus câ „ar vrea să declare lor externe ai Franţei şi Marii Britanii. al Franţei.
din Coreea, s’a intensificat războiul din (aţă de faptul că V M. Molotov a amin­ principală forţă de şoc wehrmachtul hit-le- limpede şi fără echivoc” că S.U.A. nu vor In legătură cu aceasta, domnul Eden a fă­ Din partea sovietică au luat parte la
Indochina, s’a accentuat teama că am tit de hotârîrile dela Yalta. Or. după cum nst. consimţi să participe la o conferinţă a cut o serie întreagă de propuneri concrete dejun A. A. Gromîko, S. A. Vinogradov.
„trăi intr’o perioadă dintre două răz­ se ştie, aceste hotărîri au fost îndreptate Ocupându-se de părerea formulată de celor cinci mari puteri cu participarea cu privire la Germania, oare merită să fie V. S. Semenov, G. M. Puşkin, D. A. Jukov
boaie". cpre lichidarea militarismului german şi V. M. Molotov că constituirea aşa numi­ Chinei pentru discutarea problemelor pă­ examinate cu seriozitate. Domnul Molotov şi V. I. Erofeev.
a nazismului şi au fost sprijinite de po­ tei „armate europene” poate determina cii în întreaga lume. Dulles a adăugat că Dejunul s’a desfăşurat intr’o atmosferă
Această conferinţă, a spus Dulles, ne a propus o ordine de zi care nu este aceea
poarele intregu lumi. DuUes a încercat să constituirea unei alianţe defensive a celor­ nu este de acord cu ideea că „cele cinci de prietenie.
dă posibilitatea s’o luăm dela început. Noi pe care am fi propus-o noi. Totuşi, noi
prezinte aceste hotărîri. contrar conţinu­ lalte state europene in scopul asigurării mari puteri au dreptul să conducă trebu­
ştiam când am sosit aici că în multe pro­ tului lor real, oa fiind crude faţă de po­ securităţii lor, ceeace ar duce la scinda­ rile întregii lumi, să hotărască destinele şi putem accepta această ordine de zi pen­
bleme nu suntem de acord. Dar sperăm porul german şi, chipurile, generate de rea ţărilor Europei în două grupări mili- soarba altor naţiuni”, şi „să dicteze ţâri- tru a merge înainte în munca noastră”. V. M. Molotov a înmânat
iui Anfhony Eden scrisoarea
©
guvernului R. D. Germane
C u v â n t a r e a l u i V . M . M o l o t o v BERLIN (Agerpres). — La 27 Ianuarie

V. M. Molotov, ministrul afacerilor ex- ►
După discursul rostit de J. F. Dulles, a domnului Bidault şi al domnuluî Eden critic atitudinea atât de superficială faţă Se spune că Republica Populară Chi­ seama de acest fopt când vorbim despre terne al U.R.S.S., a înmânat lui Anthony
luat cuvântul V. M. Molotov. punctului de vedere al lui Molotov, care de acordurile adoptate de noi în comun, neză a fost declarată agresoare Fireşte, Republica Populară Chineză şi despre Eden textul scrisorii adresate de guver­
Din discursul domnului Dulles — a spus a atins această chestiune Dar mi se pare manifestată de dl. Dulles în privinţa acor­ noi ţinem bine minte rezoluţia Organiza­ rolul ei în problema întăririi păcii. nul Republicii Democrate Germane Con­
V. M. Molotov — reiese că el a opus că nu există niciun motiv pentru aceasta. durilor dela Yalta şi Potsdam. ţiei Naţiunilor Unite în această privinţă. Ingâduiţi-mi să trec la problema unei ferinţei miniştrilor afacerilor externe
punctului de vedere al delegaţiei sovietice In orice caz, în legătură cu această pro­ Ni se spune in legătură cu aceasta câ Guvernul sovietic rămâne la punctul său conferinţe a celor cinci. V. M. Molotov a cerut participanţilor
punctul de vedere al delegaţiilor Franţei blemă trebue făcute unele observaţii. Uniunea Sovietică ar împinge Franţa şi de vedere care a fost exprimat de către Dl Dulles a spus aici câ are îndoieli în la conferinţă să se pronunţe asupra ce­
şi Angliei. Aş vrea să fac în legătură cu Domnul DuJ-les a comparat Polsciamul Germania mai departe pe calea vrajbei delegaţia sa in Organizaţia Naţiunilor privinţa unei conferinţe a celor cinci, por­ rerii guvernului R. D. Germane in pri­
aceasta unele observaţii. cu Versailles-U'l. El a considerat că tra­ între ele. Această afirmaţie n’are nimic Unite. Această rezoluţie qu face cinste nind dela punctul de vedere că nu se poate vinţa participării unor reprezentanţi ai
Consider necesar să mă opresc in pri­ tatul dela VersaiUes a fost defectuos şi comun cu faptele şi cu intenţiile adevărate Organizaţiei Naţiunilor Unite. Dimpotrivă, da unui grup oarecare de cinci state drep­ celor două părţi ale Germaniei la discu­
mul rând asupra celor spuse de domnul cam tot atât de defectuoase a considerat ale politicii Uniunii Sovietice Dimpo­ noi credem că această rezoluţie nejustă a tul de a dicta altor state, că aceasta nu tarea problemei germane în cadrul confe­
Dulies in problema germană. Mi se pare el şi acordurile dela Potsdam. trivă, domnule Dulles, noi dorim şi vom ştirbit prestigiul Organizaţiei Naţiunilor corespunde nici Chartei O.N.U., nici drep­ rinţei.
nejust să se vorbească, aşa cum s a vorbit In primul rând despre VersaiUes. Tra­ lupta să fie prietenie nu numai între Unita In orice caz, nu trebue să uitam că turilor popoarelor, deoarece fiecare popor
adineaun, şi să se opună punctul de ve­ tatul dela VersaiUes poartă semnătura Franţa şi Germania, nu numai intre Fran­ voluntarii chinezi au luat parte la eveni­ are dreptul să dispună de el însuşi. Cu Şubrezenia
dere al reprezentanţilor Franţei şi Angliei Franţei, semnătura Angliei, semnătura ţa şi Unhinea Sovietică, ci şi între ma­ mentele din Coreea atunci când trupele ace-asta nu putem să nu fim de acord.
punctului de vedere al Uniunii Sovietice. S.U.A. Lipseşte numai semnătura Uniunii rile puteri din Europa — Franţa, Germa­ altor state s’au apropiat de frontiera Aceasta este perfect just Aş vrea insă noului guvern italian
Nu trebue să ne străduim să lăsăm im­ Sovietice. Noi nu considerăm nicidecum nia unită şi Uniunea Sovietică Chinei — fluviul Yalu — când frontierele să adaug că conferinţa celor patru la care
Ieri, după mai bine de o lună dela
presia că intre noi nu există probleme li­ că aceasta ar fi o greşeală a noastră. De­ Este fireşte o sarcină grea de a realiza Republicii Populare Chineze erau ame­ participăm a fost organizată nu pentrucă începerea crizei de guvern din Italia,
tigioase, deoarece toată lumea ştie că pro­ sigur, dvs. aveţi dreptul să ocăriţi, să cri­ o prietenie trainică între puterile conti­ ninţate. Nu se poate spune acelaşi lu­ noul prim-ministru Famfani s’a prezentat
bleme litigioase există şi toţi acei care ne ticaţi acest tratat semnat de dvs., să-l nentale principale ale Europei — Franţa, cru despre Statele Unite ale Ame­ am vrea să diotăm altor state, ci pentrucă în faţa parlamentului pentru a-şi anunţa
ascultă ştiu deasemenea că asemenea pro­ consideraţi defectuos. Dar noi nu răs­ o Germanie unită şi Uniunea Sovietică ricii. Aceste evenimente militare au vrem să contribuim într’un fel oarecare la programul şi a cerc votul de învestitură.
bleme litigioase există. Tocmai deaceea ne pundem pentru aceasta Dvs purtaţi răs­ Dar aceasta este o sarcină nobilă, o sar­ avut loc la o depărtare de 7.000-8.000 rezolvarea unor probleme care vor ajuta
al
lui
Discursul-program
Fanfani
a
şi aflăm aici, la conferinţa miniştrilor afa­ punderea pentru aceasta. Ceeace s’a gre­ cină care îndreptăţeşte speranţa în suc­ km. de graniţele S.U.A. şi numai la popoarele noastre şi popoarele altor state. fost un apel disperat adresat partidelor
cerilor externe, pentrucă vrem nu numai şit pe alunei nu ne -priveşte. Dar noi nu ces. Aceasta nu înseamnă câtuşi de puţin câţiva kilometri de graniţele Republicii In aceeaşi măsură în care este Legală con­
să stabilim care anume sunt problemele suntem de acord că tratatul dela Ver- că aceste trei ţări pot sau trebue să sa de centru şi, mai ales, celor de dreapta
de a-i sprijini guvernarea şi de a recon­
litigioase, ci totodată să desprindem din sailles are vreo legătură cu hotârîrile dela opună in vreo măsură Angliei sau Sta­ Populare Chineze, şi se înţelege câ sta­ ferinţa color patru state, va fi legală şi o stitui coaliţia antidemocratică, sfărâmată
aceste probleme litigioase acele probleme Potsdam telor Unite ale Americii. Dimpotrivă, noi tele prietene — Republica Populară Chi­ conferinţă a celor cinci puteri cu participa­ în urma alegerilor dela 7 Iunie 1953.
asupra cărora trebue să ajungem la o în­ In ceeace priveşte acordurile semnate la considerăm că şi Angiia este interesată neză şi Republioa Populară Democrată rea Republicii Populare Chineze. Mai mult Ca unul care nu odată £ încercat să-şi
ţelegere, asupra cărora trebue să obţinem Yalta şi Potsdam situaţia este cu totul în aceasta nu mal puţin decât noi, sau Coreeană — călăuzite de sentimente de decât atât, după cum se ştie, potrivit
rezultate pozitive. Deaceea noi nu sun­ alta. Fapt este că acordurile dela Yalta Franţa, sau Germania însăşi. Credem că prietenie şi de simţul autoapărării au Chartei Organizaţiei Naţiunilor Unite e- facă un capital polit'C din declaraţii
demagogice. Fanfani anunţase în prealabil
tem interesaţi să vorbim despre ceeace au fost semnate din partea Statelor Unite in aceasta sunt interesate şi Statele Unite
nu există în realitate, sau să ignorăm pro­ ale Americii de preşedintele Roosevelt ale Americii, şi că baza activităţii noa­ găsit un limbaj comun. Aşa dar, este xistă un Conciliu de Securitate in care că va prezenta „un mare program social”.
Dar discursul rostit ieri a dovedit că acest
blemele pe care trebue să le examinăm, care, dacă nu greşesc, a fost ales de patru stre comune a fost dată de acordurile dela cât se poate de nelalocul său să se vot- voturile celor cinci state — membre per­ program este cât se poate de găunos
Domnul Bidault a spus aici că ar fi ne- ori preşedinte al Statelor Unite ale Ame- Yalta şi Potsdam, semnate de noi toţi, în bească aici despre agresiune, pentru a nu manente ale Consiliului de Securitate şi Multe vorbe, multe făgădueli şi nimic
just să se discute sau să se ceară să se ricii. Acordurile dela Potedam au fost afară de Germania. Credem că folosind mai spune că în realitate aceasta contra­ anume: S.U.A., Franţa, Anglia, Uniunea concret. Aşa, de pildă, Fanfani a anunţat
discute simultan problemele austriacă şi semnate de preşedintele Truman care a această bază acceptată de noi, şi care re­ zice fundamental adevărata stare de fapt. Sovietică şi China — au o importanţă că pentru construcţia de locuin/ţe — pro­
coreeană. Aceasta este o ideie foarte justă fost ales de două ori preşedinte al Sta­ prezintă o bază pentru pace şi democraţie încheind cu problema Chinei, aş dori deosebită, şi doar nimeni altul nu poate blemă atât de dureroasă pentru populaţia
Nimeni nu ridică obiecţiuni împotriva telor Unite ale Americii. in Germania, vom câştiga de partea noa­ Italiei — se vor aloca peste 80 miliarde
acestei afirmaţii. Noi considerăm numai Pe de altă parte, în cbnfbrmlute cu stră poporul german, majoritatea germa­ în sfârşit să amintesc un fapt asupra reprezenta astăzi China decât Republica lire sterline, ceeace reprezintă o cifră
că nu poate fi ignorată nici problema aus­ spiritul general al acordurilor dela Pot­ nilor împotriva acelor germani care nu căruia nu pot exista intre noi niciun fel Populară Chineză. In acest sens, răspun­ destul de ridicată. La o cercetare mai
triacă, nici problema coreeană. sdam, au fost semnate o serie de alte doresc o pace trainică, oare nutresc in­ de divergenţe Nu voi aminti decât un derea acestor cinci state pentru asigurarea atentă a lucrurilor se poate vedea însă că
tenţii revanşarde. Cred că o activitate in
Domnul Eden a declarat că a expus tratate, scopul lor principal fiind asigu­ singur fapt, şi anume câ războiul din păcii şi securităţii are o importanţă deose­ In fapt guvernul va da acum numai două
această direcţie trebue să ne unească şi
punctul de vedere al guvernului englez rarea păcii în Europa, asigurarea progre­ Corcea a încetat datorită iniţiativei Re­ bită in relaţiile internaţionale, şi din acest miliarde şi jumătate, iar restul va fi e-
să ne ajute în rezolvarea acestei sarcini.
în problema germană Punctul nostru da sului Germaniei în dezvoltarea ei pe o publicii Populare Chineze şi Republicii punct de vedere mi se pare că trebue să şalonat până în 1960.
vedere — a spus el — este cutare şi cu­ cale paşnică, democratică In conformitate Aş dori să spun câteva cuvmte cu pri­ Cât de demagogic a apărut programul
tare şi după cum am înţeles, el a adău­ cu aceasta a fost semnat tratatul fran* vire la problema Chinei. , Populare Democrate Coreene. Numai sprijinim propunerea de a se convoca cât anunţat de Fanfani se poate judeca după
gat că delegaţia engleză nu găseşte po­ co-sovietic din 1944 — tratatul anglo- Este oare necesar să dovedim că China du-pă declaraţia dela sfârşitul lunii Mai mai grabnic o conferinţă a celor cinci faptul că chiar un deputat monarhist
sibil niciun fel de compromis în legătură sovietic fusese semnat în 1942 — iar în este un mare stat? Este oare necesar să a primului ministru a<I Chinei. Ciu En-lai. state. — Di Pella — a spus: „Ar trebui 20
cu punctul de vedere expus de el. La a- 1947 a fost semnat tratatul franco-mglez dovedim că cei 500 milioane de oameni şi a guvernului popular democrat coreean Pentru a ajuta conferinţa noastră de ani de aci înainte şi ar trebui consu­
ceasta domul Eden a adăugat deasemenea Cum adică, în toţi aceşti ani să nu ne fi care populează China merită ca China prin primul ministru al acestei ţări. că poată trece la examinarea probleme­ mate fondurile statului până la ultimul
;
promisiunea de a prezenta un vast proiect dat noi seama că am făcut rău semnând să fie tratată c a o mare putere? Şl ban pentru a realiza măcar o parte din
de lege electorală, ele. aceste tratate între Anglia şi Uniunea So­ este oare necesar să dovedim că constitui­ Kim Ir Sen. s’a pus capăt războiului din lor concrete, delegaţia sovietică prezintă programul guvernului”.
Toate acestea sunt bune Dar înseamnă vietică, intre Anglia şi Franţa? Fireşte rea Republicii Populare Chineze este un Coreea şi soldaţii americani şi englezi, chi­ oa o primă contribuţie următoarea propu­ In domeniul politicii externe, Fanfani
oare aceasta că ne-am întrunit pentru ca că lucrurile nu stau aşa. eveniment istoric de mare importanţă? E nezi şi coreeni s’au putut întoarce acasă. nere la primul punct de pe ordinea de zi a anunţat continuarea politicii antinaţio­
posibil să nu recunoşti faptele, să nu re­
nici reprezentantul englez, nici cel fran­ Cred că înţelegem prea bine că atât Cred câ in orice caz noi trebue să ţinem intitulat: * 2 3 nale legate de participarea Italiei la pac- ,
cez. nici cel american, nici cel sovietic să acordurile dela Yalta şi Potsdam cât şi cunoşti evenimentele istorice, dar dacă tul Atlanticului. In ciuda împotrivirii pe
nu accepte niciun fel de compromisuri ? tratatele semnate între statele susmenţio­ ajungi într’o asemenea situaţie, cine pri­ care o întâmpină in întreaga ţară proiectul
Eu cred că ne-am întrunit nu pentru a nate n’au decât un singur scop. Germa­ veşte din afară vede limpede că această Despre măsurile pentru micşorarea încordării în relaţiile „armatei europene”, noul prim-mims-
face declaraţii categorice, ci pentru a ne nia să devină o ţară democrată, Germa­ situaţie nu este bună deloc Este o situaţie tru a anunţat că intenţionează să acţio­
asculta unul pe altul şi pentru a găsi po­ nia să devină o ţară iubitoare da pace. penibilă pentru cei care au ajuns acolo. internaţionale şi despre convocarea unei conferinţe neze în vederea ratificării aşa numitei
sibilitatea de a ajunge la o înţelegere cu Germania să nu mai fie considerată doar Şi poate câ conferinţa noastră ar putea a miniştrilor afacerilor externe ai Franţei, Angliei, S.U.A., „comunităţi defensive europene” şi să
privire la problemele asupra cărora se ca ţară care a dezlănţuit cel de al doilea să ne ajute să găsim o ieşire din această prezinte instrumentele de ratifioare par­
poate ajunge astăzi la o înţelegere, iar război mondial, ea să facă ou neputinţă situaţie, cel puţin înt/r’un oarecare grad, Uniunii Sovietice şi Republicii Populare Chineze lamentului „intr’un viitor apropiat”.
discutarea problemelor asupra cărora nu dezlănţuirea unui nou război mondial. Cred într o oarecare măsură Discursul lui Fanfani şi programul pro­
se poate ajunge astăzi la o înţelegere şi că în aceasta sunt interesaţi germanii în­ Intr’adevăr, reprezentanţii Statelor pus nu numai că este dezaprobat de ma­
care trebue considerate insuficient pre­ şişi, Germania însăşi, deoarece dacă Ger­ Unite ale Amerioîi, Angliei, Franţei şi ai Pornind dela necesitatea întăririi păcii ţiunilor Unite, să se considere oportună rile partide de stânga — comunist şi so­
gătite în vederea rezolvării lor trebue, de­ mania nu va păşi pe această cale, ci se va celorlalte naţiuni unite au ales o Comisie generale şi securităţii popoarelor, precum convocarea în Mai—Iunie 1954 a unei cialist — dar a fost primit ou rezerve
chiar de către majoritatea partidelor bur­
sigur, continuată mâine sau la momentul angaja pe calea militarismului, ea va ur­ neutră pentru problema coreeană. La ea şi dela necesitatea înlăturării primejdiei conferinţe a miniştrilor afacerilor externe gheze.
ai Franţei, Angliei, S.U.A., U.R.S.S. şi
pe care il vom găsi potrivit. După cum am ma, după părerea noastră, calea sinu­ participă din partea coreeono-chineză, unui nou război şi a creării unor condiţii Astăzi partidul social-democrat al lui
Republicii Populare Chineze pentru exa­
înţeles din declaraţia domnului Dulles, la ciderii naţionale. Cehoslovacia şi Polonia, iar din partea mai favorabile pentru dezvoltarea relaţii­ minarea măsurilor urgente in vederea Saragat a declarat că va vota contra gu­
punctul doi de pe ordinea de zi vom dis­ Noi înţelegem, fireşte, că numeroase S.U.A., Angliei şi Franţei — Suedia şi lor politice şi economice intre state, con­ micşorării încordării in relaţiile interna­ vernului Fanfani. Chiar şi monarhiştii
cuta desigur problema germană şi pro­ puncte însorise in acordul dela Potsdam Elveţia Ca membri ai acestei comisii form principiilor Chartei Organizaţiei Na- ţionale. — spre care se îndreptau speranţele nou­
lui guvern — au rămas nemulţumiţi de
blema securităţii europene. şi-au pierdut însemnătatea deoarece ele neutre n’aţi găsit pe altcineva mai bun
★ ★ discursul lui Fanfani şi au declarat că vor
Deaceea, problemei germane îi vom aveau un caracter vremelnic. Dar scopu­ decât Suedia şi Elveţia, dar aceste ţări, vota şi ei împotrivă. Astfel la ora ac­
consacra destul timp spre a analiza amă­ rile principale ale acordului dela Potsdam atât Suedia cât şi Elveţia, au stabilit re­ După ce V M Molotov şi-a încheiat ceput cu problemele Germaniei şi Aus­ tuală se poate considera câ guvernul
discursul, Dulles a întrebat dacă ordinea triei. Eden a spus că este totuşi gata să anfani este ou totul izolat. In favoarea
nunţit părerile pe care le-ar expune aici — sprijinirea Germaniei, sprijinirea po­ laţii diplomatice cu Republica Populară
de zi a fost adoptată. V. M. Molotov a accepte propunerea sovietică cu privire lui s’au declarat. în afară de deputaţii
fiecare dintre noi, pentru oa din întreaga porului german de către statele noastre, Chineză încă cu patru ani în urmă — la
declarat că împotriva ordinei de zi pro­ la ordinea de zi. după cum a făcut şi demoorat-creştini, numai republicanii, care
expunere a problemei să se găsească cel dezvoltarea ei pe o cale democratică şi începutul anului 1950. Şi acest lucru este pusă de delegaţia sovietică nu s’au ridi­ Bidault. au doar 4 deputaţi.
puţin anumite puncte acceptabile, care paşnică — aceste scopuri nu numai că de înţeles. Constituirea Republicii Popu­ cat obiecţiuni.
S’a căzut de acord ca la şedinţa urmă­ Prin urmare dacă nu intervine o mi­
să poată duce la coordonarea părerilor nu şi-au pierdut însemnătatea ; dar, ele lare Chineze reprezintă un eveniment de Bidault a declarat că proiectul de ordine toare miniştrii să treacă la discutarea nune, se poate considera că guvernul
noastre. nu-şi pot pierde însemnătatea dacă năzuim importanţă istorică atât de mare încât ea de zi prezentat de ministrul afacerilor ex­ primului punct de pe ordinea de zi adop­ Fanfani a fost înfrânt, chiar înainte de
terne al U.R.S.S. dă naştere la o serie a avea loc dezbaterile din Cameră, care
Nici domnul Bidault, nici domnul Eden cu adevărat ca Germania să se dezvolte a fost recunoscută de un număr conside­ tată de comun acord, care prevede urmă­
de obiecţiuni deoarece, potrivit celor spu- vor începe astăzi.
n’au amintit chestiunea hotăririlor dela pe un drum sănătos şi să intre însfârşlt rabil de state. N’-a sosit oare timpul să toarele: 1 Despre măsurile pentru micşo­
se de Bidault, în acest proiect primul loc Cu toate acestea este probabil că Fan­
Yalta şi a acordurilor dela Potsdam. In în rândurile marilor puteri din Europa se ţină seama de această situaţie, aşa cum - este rezervat „problemelor celor mai ge­ rarea încordării în relaţiile internaţionale fani va recurge la noi manevre disperate,
şi despre convocarea unei conferinţe a
ceeace mă priveşte, eu am considerat ne­ alături de celelalte puteri europene Iubi­ a fost dictată de istorie, aşa cum a fost nerale". Totuşi, a spus Bidault, sunt gata pentru a realiza majoritatea necesară în­
miniştrilor afacerilor externe ai Franţei,
cesar să ating această chestiune deoarece toare de pace, dacă dorim cu adevărat să dictată de evenimentele petrecute în viata să accept această ordine de zi ca enume­ vestiturii.
rare a problemelor pe care trebue să le Angliei, S.U.A., Uniunii Sovietice şi Re­ MAURIZZIO FERRARA
ea este legată într’o mare măsură de ches­ fie asigurată securitatea europeană, adică celui mai mare popor, ş« să se pornească publicii Populare Chineze.
examinăm Roma, 27 Ianuarie,
tiunea pe care o denumim problema ger­ securitatea atât a statelor mari cât şi a dela acest fapt şi dela aceste evenimente,
Eden a declarat că el ar fi propus o 2. Problema germană şi sarcinile asi­
mană. Pe această bază, domnul Dulles a celor mici din Europa. Deaceea, mi se ca dela evenimente de importanţă istori- ordine de zi diferită de cea prezentată de gurării securităţii europene.
hotărît să opună punctul de vedere al pare că trebue desigur să privim foarte co-mondială? delegaţia sovietică, şi anume ar fi în- 3. Despre tratatul de stat cu Austria. Manifestaţii antibritanice
în Spania
şedinţă a Conferinţei miniştrilor afacerilor externe LONDRA (Agerpres).

Ziarele relatează că în Spania au avut
loc noi manifestaţii antibritanice. Clădirile
BERLIN (Agerpres). — Miercuri după rea încordării in relaţiile internaţionale şl vederea micşorării încordării internaţio­ consulatelor britanice din Madrid, Barce­
nu trebue să constitue un obstacol in ca­ Eden, care a luat apoi cuvântul, a decla­
amiază a avut loc cea de a treia şedinţă despre convocarea unei conferinţe a mi­ nale”. In încheierea cuvântării sale el a lona şi Huelva au fost avariate. Pe stră­
lea realizării unul acord şi a propus ca rat câ conferinţa dela Berlin trebue să
a conferinţei miniştrilor afacerilor externe. niştrilor afacerilor externe ai Franţei, propus să nu se la nicio hotărîre asupra zile Madridului, mai multe sute de fascişti,
chestiunile oare interesează Republica se ocupe în primul rând de problemele
Şedinţa a fost prezidată de Anthon.Y Angliei, S.U.A., Uniunii Sovietice şi Re­ primului punct de pe ordinea de zi şi să membri ai falangei lui Franco, au mani­
Populară Chineză să fie discutate in ca­ Germaniei şi Austrie: şi că dacă se va a-
Eden, ministrul afacerilor externe al Marii publicii Populare Chineze”. se treacă la discutarea celui de al doilea festat încadraţi de poliţie şi purtând în
drul conferinţei politice pentru Coreea, .iunge la un acord asupra acestor chesti­
f
Britanii. Primul a luat cuvântul secretarul de punct al ordinei dc zi. frunte un drapel american.
Bidault a adăugat că Franţa nu respinge uni, vot putea fi luate în discuţie şi altele.
In cadrul acestei şedinţe s’a început Stat al S.U.A., John Foster Dulles, care a A luat apoi cuvântul Georges Bidault, Ambasadorul britanic la Madrid a pro­
însă anticipat orice altă procedură. Ministrul afacerilor externe al U.R.S.S.,
discutarea primului punct de pe ordinea declarat că : „Statele Unite resping ideia ministrul afacerilor externe al Franţei, care testat energic pe lângă guvernul fran-
Ministrul afacerilor externe al Angliei, V. M. Molotov, a făcut o amplă declaraţie.
de zi: „Despre măsurile pentru micşora­ unei conferinţe a celor cinci puteri In a declarat că deosebirile între regimuri chist împotriva acestor manifestaţii
Redacţia ilarului Str. 6 Martie Nr. 9, Telefon 688-689 — Administraţia Str, 6 Martie Nr. 20, Telef. 678. Taxa plătită în numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T Nr 136 320 din 6 Nov — Tiparul. întreprinderea Poligrafică de Sta». DEVA