Page 5 - 1954-01
P. 5

I N    A C E S T      N U M Ă R :


                                                                                                     Răspunsurile  lui  O  .M  Malencov   Legea prviioare ia măsurile pen  —  Staţiunile  de  maşini  şi  tractoare
                                                                                                                                                               —  forţa  hotăritoarr  în  dezvolta­
                                                                                                     preşedintele  Consiliului  de  Mi­  tru  dezvoltarea  creşterii  animiielor
                                                                                                     niştrii  al  U.R.S.S..  la  întrebările   in  anii  1954—1936.  în  Republica   rea producţiei colhoznice
                                                                                                                                                                               (pag. 5-a)
                                                                                                     d-lui  Kingsbury  Smith  (pag  l-a)   Popul ară Română
                                                                                                                                                            —  Cum  organizam  repararea  maşini­
                                                                                                    •In primul şut    (pag. l-a)                (pag. 2, 3. 4. 5.)  lor agricole   (pag 5-a)

                      Pentru pace, pentru prietenie                                  s p u n s u r u e                        î                         a i e n c o v

                        între toate popoarele lumii                  preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., la întrebările d-lui Kingsbury Smith

            Relatările   presei   din   ultima   vreme   re-   Oamenii   muncii   de   pretutindeni   salută   MOSCOVA (Agerpres). — TASS transmite:  Răspuns:  In  primul  rând  ar  fi  de  dorit  îm   şi intre state să fie stabilite relaţii normale.
            iareâ   pe   drept   cuvânt,   îngrijorarea   şi   cu   entuziasm   declaraţia   tovarăşului   Ma-   Ziarele  din  1  Ianuarie  publică  răspunsurile  lut   bunătăţirea  relaţiilor  dintre  ţările  noastre  Eu   A  patra  întrebare:  Care  este.  după  părerea
            eliniţrtea  pe  care  masele  populare  o  ma-   lcncov,   care   întruchipează   speranţele   şl   O.  M.  Malencov,  preşedintele  Consiliului  de  Mi­  cred  că  nu  există  piedici  obiective  în  cale?   dvs..  cel  mai  important  pas  care  î-r  putea  fi
            ifestâ   fata   de   politica   războinici   dusă   interesele   lor   cele   mai   vitale   Ei   îşi   mă­
                                                                      niştri  al  U  R  S.S  ,  la  întrebările  d-lui  Kinsgsbury   îmbunătăţirii  în  noul  an  a  relaţiilor  dintre  Uniu­  întreprins  in  interesul  oăcii  in  întreaga  lume  în
            e   cercurile   agresive   .ele   lagărului   capi-   resc   insă   vigilenţa   laţâ   de   politica   şo­
                                                                      Smith.                                 nea  Sovietică  şi  S  U  A  şi  a  întăririi  legăturilor   anul 1954 ?
            ijUst.   Ele   re'.cvi   în   aculaş   timp   sparan-   văitoare,   parlamentară,   nesinceră,   faţă   de
                                                                        La  28  Decembrie  1953,  d-1  Kingsbury  Smith.   tradiţionale  de  prietenie  dintre  popoarele  ţâ
            rle  pe  care  .popoarele  le  nutresc  în  ec-   încăpăţâna   resa   cercurilor   agresive   care                                       Răspuns:  Un  astfel  de  pas  ar  fi  încheierea
                                                                      directorul  general  pentru  Europa  al  agenţiei  a-   rilor noastre. Şi sper că aşa va fi.
            tce   priveşte   perspectiva   încheierii   —   pc   ducând o politică de înarmare. încheie                                            unui  Acord  între  state.  în  virtutea  căruia  ,sems.‘
                                                                      moricane  „Internaţional  News  Service”,  a  adre­
            are  de  tratative  obiective  —  a  unei  pici   —  împotriva dorinţei unanime a omenirii  sat  Iui  G.  M.  Malencov  cu  prilejul  Anului  Nou   A  treia  întrebare:  Cum  apreciaţi  dv$.  posi­  natarii  Acordului  să-si  ia  angajamentul  solemn  v
                                                                                                                                                   şi  necondiţionat  de  a  nu  folosi  arma  atomică,
            •alnice   între   toate   ţările   lumii.   Eveni-   —   tot   felul   de   pacte,   alianţe   şi   blocuri   rugămintea  da  a-i  răspunde  la  câteva  -n'ntre-   bilităţile  de  menţinere  a  păcii  în  întreaga  lume
                                                                                                             şi  de  slăbire  a  încordării  internaţionale  in  anul
            îentele   succedate   de   un   timp   incoace.   agresive  bări                                 1954 ?                                arma  cu  hidrogen  şi  alte  arme  de  exterminare
            orbesc  din  ce  tn  ce  mai  convingător  des-   Tovarăşul   Malencov   atrage   atenţia   cu   Dăm  mai  jos  întrebările  d-luî  Kingsbury  Smith   în  masă  Un  astfel  de  Acord  ar  uşura  p,Qsibre.
            ne   faptul   că   încheierea   unei   astfel   de   toată   seriozitatea   celor   care   lac   jocul   şî răspunsurile lui G. M. Malencov :  Răspuns:  Toate  popoarele  sunt  însetate  de  o   litatea  de  a  se  ajunge  la  o  înţelegere  cu  pri­
            Ici   este   pe   deplin   posibilă   deoarece   pe   unor   asemenea   scopuri   războinice   fâ-   Prima  întrebare  :  C-are  suni  urările  dvs  pen­  pace  trainică  şi  există  posibilităţi  favorabile  pen   vire  la  interzicerea  complectă  a  irmei  atomice
            rena   internaţională,   condiţiile   necesare   cându-i   să   înţeleagă   câ   lupta   şi   glasul   tru poporul american în anul ^ 1954 ?  tru  slăbirea  continuă  a  încordării  internaţio   şi  cu  privire  îa  instituirea  unui  strict  control
            antru   înfăptuirea   acestui   aci   sunt   dejo   popoarelor   nu   mai   pot   fl   înăbuşite   şi   Răspuns:  Urez  din  toată  inima  poporului  a-   nale  în  anul  1954  Guvernele,  şi  în  primul  rând   internaţional  asupra  înfăptuirii  interzicerii  d?  s,
            .-«ale                      dimpotrivă   ele   trebuesc   luate   de   urgenţă   mer-îcan  fericire  şi  viata  paşnică.  Urez  poporu­  guvernele  marilor  puteri,  n-u  pot  să  nu-şi  plece   se folosi energia atomică în scopuri de război»
                                        in considerare şi studiate cu toata grija                            urechea  la  glasul  popoarelor  şi  nu  pot  să  nu   In acelaşi timp Guvernul Sovietic ar consî-  #
            Anul   care   a   trecut,  a   fost   un   an   bo-       lui  'american  succes  iîn  dezvoltarea  legături­
            at   In   evenimente,   bogat   în   acţiuni   ho-   Socotind   că   înarmarea   —   pe   o   cărui   lor  de  prietenie  cu  toate  popoarele  şi  rezultate   ţină  seama  de  năzuinţa  lor  crescândă  spre  n   dera necesar să se aîungă la o înţelegere ,£q
            krile,   pornite   de   masele   largi   populare   drum   avt   pornit   vertiginos   —   este   mijlocul   rodnice  In  nobila  acţiune  de  apărare  a  păcii   pace trainică  privire la reducerea considerabilă a tuturor-ce-'.şa
            enîru   întărirea   păcii   Faptul   că   in   Coreea   care  va  putea  opri  criza  ce  bate  la  uşa   împotriva tuturor Încercărilor de a o turbura.  In  ceeace  priveşte  Guvernul  Sovietic,  el  a   lorlalte tipuri de armament şi a forţelor arma-te,
            -   sub   presiunea   milioanelor   de   oameni   ţărilor   lor,   cercurile   agresive   Internaţionale   A  dcua  întrebare  :  Speraţi  că  noul  an  va  fi   făcut,  face  şi  vj  face  şi  de  aici  înainte  totul   Toate acestea ar micşora, lără îndoială. cfeU
            nstiţl,  Iubitori  de  linişte  «1  pace  —  agre-   au   încercat   să   Induci   in   eroare   masele   marcat  de  o  întărire  a  legăturilor  de  prietenie   pentru  ca  popoarele  să  trăiască  în  pace  pen­  tuielile de stat pentru nevoile militare şi-ajc;
            >ril  au  fost  nevoiţi  6â  înceteze  focul  lor   populare,   deslânţuind   —   împotriva   aces­  dintre popoarele Americii şi Rusiei ?  tru ca încordarea internaţională să fie slăbită  uşura situaţia economică a populaţiei, ^   4
            oigâtor.   dovedeşte   pe   deplin   că   in   faţa   tora   —   războaie   de   cotropire   Tn   urma
            olnţei   omenirii   Întregi,   cei   care   doresc   presiunii   excrcutată   de   toate   pcpcarele   lu­
            icendierea   lumii   sunt   siliţi   să   dea   ina-   mii.   agresorii   insă   au   fost   siliţi   să   dea
            ol   Poporul   american   —  care  nu  a  dorit   Înapoi   Dupâ   încheierea   armistiţiului   in   e  cjjjjrjjijruJ r_e_gjAui\Â nojuşjh^e
                                        Coreea,  s  au  ivit  perspective  peniru  co  şi   p g
            stropirea   Coreei,   după   cum   nu   doreşte
                                        războiul dfn Vietnam să fie terminal
            stropirea   nlciunui   pământ   străin   —   prin
                                         Oamenii   muncii   de   pretutindeni   urmă­
            ipta  sa  consecventă  pe  care  a  duî-o  pen­
                                        resc   cu   atenţie   încordată   demersurile   În­
            aj   incetaree   ostilităţilor   în   Coreea,   luptă                 Spre noi succese în artă                        Pentru întărirea şi înflorirea gospodăriei
                                        treprinse   pe   orena   internaţională   In   vede­
            »  a  fost  susţinută  cu  tărie  de  către  toato
                                        rea   slabilirii   unor   relaţii   de   prietenie   In­
            opoarele   lumii,   a   reuşrt   «ă   pună   capăt         Activitatea  d:n  1954  a  Teatrului  de  Stnt.   care  va  contribui  la  ridicarea  calităţii  man   Nu   este   colectivist   In   gospodăria   noa­  cut.   ne   permite  sâ   se   lărgim   şi   gorpod^-"
                                        tre   ţoale   ţările,   convinşi   câ   îmbunătăţirea
            ciderli   tineretului   său.   Mamele   ameri-           „Valea  Jiului"  din  Petroşani,  stă  sub  -sem   ţârilor.                            na   anexă   Numărul   celnr   »3   scroafe   tS-
                                        relaţiilor   internaţionale   ar   avea   o   însem­                                   stră,  care  £ă  nu  fie  mândru  că  facz  part?
            ine   nu   mai   tremură   aşteptând   cu   groa-        nul   continuei   creşteri   calitative   a   Spectaco­  Preocupările   ridicării   calitative   a   muncii   tâfoare   va   fi   mărit   cu   5,   iar   de!a   11
                                        nătate   dc   pnm   ordin   In   asigurarea   unei                                     dm   această   mare   familie   Dragostea   co­
            1  veşti  prin  care  să  h  se  anunţe  muti-           lelor                         teatrale  nu  se  opreşte  aici.  In  anul  1954         vaci   câte   aveam   în   prezent.   In   eursul
                                        păci trainice.                                                                         lectiviştilor   faţă   de   gosnedări*   şi   voinţa
            irea sau moartea fiilor lor.                              •  In  repertoriu  pentru  acest  an  sunt  tre­  Învăţământul   prolesisnal   pentru   adori,   prin   icsslui   an.   vom   ajunge   1?   15   Numărul
                                          Cuvintele   tovarăşului   Malencov,   au   a-
            Pe   buia   rucceselor   obţinute   până   acum          cute piese ca :              activitatea   cercului   Stamslavschi,   va   câpâ'a   lor  fermă  de  a  o  vedea  din  an  in  an  În­  mior  deasemenea  va  creşte  cu  100  capete
                                        vut   un   puternic   răsunet   în   rândurile   mi­
            6  omenire  in  lupta  pentru  pace.  noul  an                                        o  mai  mare  dezvoltare  Totodată  se  vor  slu   florind,   reprezintă   cheia   succsselor   noas­  in   1934   Iar   dela   30   familii   stupi-   ţtneno
                                        lioanelor   d?   oameni   cinstiţi,   dornici   de   o   „Povestea Locului'' de Sergiu Miţofian.
            1   care   am   intrat   deschide   perspective                                       dia   căite   unei   mat   temeinice   înscenări,  *   tre  ^u   tot   dinadinsul   sâ   ajungem   la   50
                                        viaţă   paşnică.   Ele   au   stârnit   o   profundă   „Alicerijtii" de Tudor $o:mjru.
            •ari   în   ceeace   priveşte   posibilităţile   des-                                 unei  mai  strânse  legături  3  teoriei  cu  prac­         Cele   trei   vaci   contractate   la   ?ar»   am
                                        impresie   in   ţările   capitaliste   şi   chiar   in   „Mielul lurb.il" de Aurel Barenga.  Dacă   în   anul   trecut   am   obţinut   fru­
            ndeni   încordării   Internaţionale,   a   ler-                                       tica  dc  scenă  a  actorilor  noştri                     obţinut   un   frumos   spor   oe   greutate,   voi
                                        rândul   a   numeroşi   comentatori   burghezi,   „A XII a noapte" dc Shzkeţ.peare. etc.  moase  rezultate,  in  acest  an  vrem  sâ  ne
            linârii   „războiului   rece"   care   ţine   omul                                      Spre   deosebire   de   anul   1933,   in   cursul       '1   predate   la   sfârşitul   lunii   Ianuarie,   iar
                                        fiind   considerate   oa   elemente   favorabile                                       Situăm   deasupra   lor   Vom   duce   bătălia
            t nelinişte şi spaimă.                                     Stagiunea  1954  1955  se  va  deschide  cu   noului   an,   (ntreg   colectivul   de   teatru   va   n  viitor  vom  contracta  şt  tngrăşa  doi  boi
                                        în  tratativele  ce  vor  avea  loc  între  manie
            Popoarele   aşteaptă   şi   urmăresc   cu   lnfri-       p.esa   „Tinereţe   însorită"   a   tânărului   scrii   (i   antrenat   în   cercuri   de   studiu   al   Islorti   pentru   o   producţie   Şi   mai   mare   la   ha   Pentru   muncile   din   oruna'’*r9   vom   face
                                        puteri.
           _ urare problema păcii.                                   tor   local   C   Bej   în   care   este   prezentată   P C U S    Prinlro   mai   susţinută   preocupare   respectând   cu   strictele   regulile   agrotehni-   pregătiri   minuţioase,   tntrucfit   vr*m   *£   (un
                                          Pe   bună   dreptate   masele   muncitoare                                                                        primii   care   să   râsturnâm   brazdele   şi   să
             In   pragul   scestui   nou   an   Uniunea   So­  văd   tn   Uniunea   Sovietică,   o   chezăşie   a   viaţa   şi   preocupările   -noii   studenţlmi   din   a   creşterii   nivelului   politic   şi   ideologic,   co   ce.   iar   pentru   păstrarea   viitoarelor   recolte
                                                                                                                                                                 zămânţa
                                                                                                                                                                               tn
                                                                                                                                                                          pământ
                                                                                                                                                                       în
           vietică   —   urmând   consecvent   şi   deslnte-   independenţei   ior   naţional®   un   bastion   Valea Jiului.  lectivul   de   actori   va   fi   mai   înarmat   în   vom   construi   o   magazie   cu   o   capacitate   punem  face   din   gospodârU   noestrâ  acest   fel
                                                                                                                                                                                   un
                                                                                                                                                            vcm
                                                                                                                                                                                      în­
           resar  politica   sa   de  pace  şl  prietenie  In­  în   lupta   pentru   apărarea   intereselor   lor   Pentru   atingerea   obiectivului   de   continuă   munca  de  creaţie  dând  un  mare  avint  ca­  de   15   vagoane   Pentru   porumb   deaseme-   semnat   punct   de   sprijin   «1   economiei   so­
           tre  popoare  —  o  fost  şl  de  râadul  acesta   vitale   Tntreoga   istorie   a   statului   sovie­  creştere   calitativă   a   spectacolelor,   se   va   blaţii   producţiilor   noastre   cialiste din ţara noastră
           cea  dintâi  care  a  făcut  primul  pas  pe  co­  tic  a  Justificat  şi  Justifică  pe  deplin  spe­  lărgi   timpul   de   repetiţii   pentru   heeare   Printre   celelalte   realizări   din   viaţa   lea­  nea  vom  construi  un  pătul  In  care  se  va
           lea   slăbim   încordării   în   rekţiMe   Interna­  ranţele   popoarelor   care   năzuiesc   spre   pace   spocLicol  In  parte  Aceasta  nu  va  însemn:»   li  ului  nostru  in  1954.  care  vor  veni  sâ   putea   păstra   In   bune   condiţiuni   tfl   va­  POPA IO AN
           ţionale   Acest   pas   aşteptat   ie   toate   po­       insă'o   scădere   o   numărului   spectacolelor,   '.iiirchtze   noi   pa*;   î»;   dciivilaţea   sa.   v-   îi   ge &r-e din această recoltă
                                        şl   în   acelaş   timp   ea   constilue   o   mârtu-                                                                     Preşedintele gospodăriei agricole
           poarele   lumii,   a   fost   făcut   prin   răspunsu­  rie   a   imensei   importanţe   naţionale   a   po­  întrucât   se   va   euea   condiţii   pentru   rniri   $i  marele  turneu  pe  care-l  vom  întreprinde   Bogăţia cerealelor nbtlnme tn «nul tne-  colective ~ Pricaj
           rile   date   de   tovarăşul   G.   M.   Malencov,   liticii   externe   iubitoare   de   pace   dusă   de   rea  numărului  de  actori,  lapl  care  va  pe­  pe  întreaga  ţară  Acest  turneu,  cu  cele  mal
           preşedintele   Consiliului   de   Miniştri   al   Uniunea Sovietică.  rniţa   împărţirea   colectivului   i.o   doua   echipe   bune  spectacole  din  acest  zn.  va  avea  loc   Cu avânt, pentru cucerirea
           l'.HS.S,   d-Oui   Kingsbury   Smith,   direc­  încă   cu   mult   înainte   de   izbucnirea   ce­  permanente.  Tot  tn  vederea  îmbunătăţirii  c-v   in  jurul  datei  de  15  Mai  1934.  constituind
           torul   general   pentru   Europa   al   agenţiei   lui   de   al   doilea   război   mondial,   statul   lilafive   a   muncii   teatrului,   se   vor   aduce   pentru   colectivul   teatrului   nostru   un   impor­  cetăţii ştiinţei
           americane   „Internaţional   News   service"   sovietic   a   desfăşurat   o   lupiă   intensă   pen­  dela   Bucuroşii   directori   de   scenă   cn   Ticâ   tant examen.
            Din   urările   pe   care   tovarăşul   Malencov   tru   securitatea   colectivă   arătând   că   nu­  Alcrandrcscu   măiestru   emerit   al   artei   din   Colectivul   nostru   se   va   strădui   să   do­  Elevoi   ;i   colectiva!   ae   profesori   al   Şco­  Pentru   buna   desfăşurare   a   procesuln;
           le-a   adresat   poporului   american   se   des­  mai   lupta   hotărâtă   şi   consecventă   a   po­  (!  P  R  care  va  pune  In  scenă  piesa  „Mielul   vedească  în  practică  continua  sa  dezvoltare   lii   Medii   de   Cooperaţie   dm   Haţeg,   au   instruetlv-educativ.   colectivul   profe3n-jiu;
           prinde   odată   mal   mult   sincere   prietenie   poarelor  poate  salva  omenirea  de  noi  mă­  turbai"   şi   Val   Mugur   czre   va   pune   în   calitativă   «  pomit  cu  mult  avânt  In  noul  an  de  mun­  şi-a   luat   angajamentul   de   a   adâno   mai
           şi   consideraţie   pe   cere   guvernul   şi   po­  celuri   sângeroase   Capitaliştii   insă   au   sa­  scenă  piesa  „Dragoste  în  zori  de  zi".  Tea­  I PETROVICI  că   Atât   pentru   profesori   cât   şi   pentru   mult  munca  in  orele  de  consultaţii  şi  re­
           poarele   Uniunii   Sovietice   le   poartă   aces­  botat   acţiunile   şi   propunerile   de   pace   al?   trul   se   va   Inljrî   deaşemenea   cu   pictorul   Directorul Teatrului de Stat   elevi   anul   1954   a   adus   sarcini   noi.   de   petiţii.   îmbunănătind   munca   csdagngtcS.
           tui   popor,   care   înfruntând   teroarea   legi­  Uniunii   Sovietice,   şi   au   căutat   ca   prin   Zigfried, mustru emerit al artei din R P R .  Valea Jiulu’ — Petxşani  îndeplinirea   cărora   este   legată   pregăti­  aplicând   avansatele   metode   sovietice   3
           lor   Mac   Carty,   Taft   şi   Întregul   sistem   diferite   maşmaţiuni   şi   urzeli   să   slăbească           rea  st  creşterea  de  roi  cadre  de  contabili,   celor   mal   buni   pedagogi   din   ţara   noa.".r£
           de   persseuţium   şi   represiuni   poliţiste   a   vigilenţa popoarelor.  In primele zile ale anului              planificatori   şi   merceologi   calificaţi   pen­  Cercurile   pe   matern   şi   lecţiile   însoţite
           ■luptat   şi   luptă   cu   curaj   pentru   apărarea   Ei   n’au   vroit   să   studieze   amănunţit   şi          tru sectorul nostru cooperatist.  de   diafilme   vor   contribui   la   impletirea
           cauzei   păcii,   pentru   dezvoltarea   relaţiilor   in   conformitate   cu   interesul   popoarelor,   Muncitorii   cooperativei   meşteşugăreşti   Opnşa Lazâr, Anghel Gheorghe şi alţii   Tn   primii   trei   ani   ai   planului   nostru   armonioasă   a   teoriei   cu   practica.   Între­
           de   prietenie   şi   Sinceri   colaborare   inter­  problema   păcii   pentru   apărarea   căreia.   „Moţul"   din   Baia   de   Cnş.   pornind   cu   au adus o preţioasă contribuţie la tndepli   cinptnal.   Şcoala   Medie   de   Cooperaţie   dm   buinţarea   timpului   liber   va   (1   mai   «rga-
           naţionali                    Ţara   Sovietelor   şi^a   ridicat   cu   târne   gla­  lorţe  de  munci  sporite  in  noul  an.  au  ob­  nirea sarejmlor, depăşind prevederile pla   Haţeg   a   dat   unităţilor   î33   contabili,   pla­  nizată   în   acest   an   direcţia   «cotii   prevă­
            Popoarele   lumii   ştiu   că   pacea   va   putea   sul. $1 aepst lucru — după cum se ştie  ţinut   încă   din   primete   zile   frumoase   rc   nificatori   şi   merceologi,   var   in   anul   acesta   zând   excursii   documentare   si   întărire*
           fi   menţinuţi   şi   consolidată   numai   daca   ele   —   a  făcut  să  se  verse  valuri  de  sânge,   zultale  nului global cu 12 ta sută   09   absolvenţi   vor   întări   aparatul   nostru   activităţii   ansamblului   artistic   ci   coral
           vor   lua   în   propriile   lor   mâini   cauza   ei   să se dea jertfe grele.  Muncind   la   confecţionarea   de   bocanci   Primele zile ale anului sau soldat dea   cooperatist.  In  ceeace  priveşte  sportul,  un  mare  nu­
           şi  o  vor  cpâra  până  la  capăt  Această  în­  Acum   în   condiţiile   actuale.   Uniunea   mineri,   articole   de   cojocăfie,   ele   tovarăşii   semenea cu însemnate economii de mate­  Succesele   obţinute   de   elevii   şcolii   noa­  măr   de   elevi   dau   lupta   pentru   cucerirea
                                        Sovietică   e   sîlualâ   din   nou   pc   primul                                                                    insignei   GMA   iar   pentru   campionatele
           văţătură   genială   dată   lor   de   către   marele     Maghiari loan, Popa Petru. Triia Roman.  riale.           stre   in   anii   precedenţi   in   munca   de   în­
                                        plan   «I   luptei   pentru   pace   Răspunsurile                                                                    şcolare   republicane   din   acest   an.   vor   fi
           Stalin,   ele   o   urmează   cu   conştiinciozitate                                                                văţământ.   extraşcolară   şi   sportivă,   precum
                                        tovarăşului   Malencov   întăresc   odată   mai                                                                      pregătite  0  echipe  de  gimnastică,  20  schiori
            Tovarăşul   Malencov,   eonlinuănd   cu   a-                        Şi-au primit roadele muncii lor                şi   condiţiile   în   care   îşi   desfătoarâ   acti­
                                        mult  această  poziţie  a  ei,  poziţie  de  luptă
           celaş   interes   şi   grijă   proîundă   politica   de                                                             vitatea   fac   ca   angajamentele   pe   1954   sa   şi   un   grup   de   30   atleţi   Pentru   perfec­
                                        dărză   pentru   crearea   şi   consolidarea   pă­
           pace   slalinistă.   precizează   în   răspunsul                                în colectiv                          fie mult sporite ţaţă de trecut  ţionarea   «chiorilor   in   timpul   vacanţei   de
                                        cii şl securităţii generale.
           său  :5,  cel  mai  important  pas  ce  se  poale                                                                     Succesele   obţinute   de   elevi   la   colocviile   iarnă   şcoala   organizează   la   Balete   o   ta­
           întreprinde   tn   interesul   păcii   „nr   /i   în­  Apârzrea   pârii   democratice   trainice   şi   Colectiviştii   gospodăriei   agricole   colective   munci  pentru  care  a  primit  3000  kg  grâu.   de   semestru,   procentul   mic   de   calificative   bără de schi.
           cheierea  unui  Acord  între  Unt,  în  virtii-   colaborării   intre   popcarc,   lupt3   Împotri­  „Drumul   Socialismului"   din   satul   Rău   Bâr   J00  kg  secară.  I3C0  kg  porumb.  l&X)  k*;   insuficiente   in   ultimele   trzi   «âptSmânl   şi   Planurile   noastre   de   viitor,   prin   efor­
           teo   cdruin   semnotarii   Acordului   su-şi   io   va   agresiunii   şi   războiului   imperialist,   îm­  bat   raionul   Haţeg,   şi-au   primit   z'tele   tre   carloli,   600   kg   ovăz  precum  şi  alte  pro­  pregătirea   examenelor   s?siumi   de   iarnă,
           anpojnmsntul   solemn   şi   necondiţionat   de   potriva   înrobirii   şi   asupririi   naşjonala   si   cule.  răsplate  muncii  în  colectiv  dc  pe  in   duse agricole  asigură   succesul   deplin   al   elevilor   in   tul   comun   ai   direcţie»   şcolii,   organizaţiei
                                        coloniale,   realizarea   in   relaţiile   interna­  treg anul                                                       U  T  M  .  sub  conducerea  «i  ‘îndrumarea  per­
           a  nu  folosi  arma  dornica,  arma  cu  hidro­                                          Cantităţi însemnate de cereale a primit   examene
                                        ţionale   £   principiului   egalităţii   de   drepturi
           gen  pi  alle  arme  de  exterminare  în  masa"             Cu   leţe   pline   de   bucurie   şi-au   ridicai   şi colectivistei Dănescu Petru Pentru cete   Elevii   .mulul   I   A   pnn   străduinţa   tova­  manentă   a   organizaţiei   P M R ,    vor   deveni
                                        Intre  state,  lată  care  e  lima  pe  care  mer­
            E   limpede   câ   încheierea   unul   astfel   de       colectiviştii   produsele   de   pe   cântar   fiind   2b0 zile munci el a primit 1300 kg grâu.   răşului   profesor-dirigmte   Dunutrean   loan   realitate,   dând   patriei   elevi   cu   o   înaftă
                                        ge   consecvent   guvernul   sovietic   in   poli­
           acord   va   da   Încredere   şi   curaj   tuturor        convinşi   ci   murcind   pământel   In   colectiv   500 kg iecafă $1 multe alle produse   secretarul  organizaţiei  de  oază  P  M  R  dm   pregătire   profesională,   cetăţeni   conştienţi
                                        tica externă.
           oamenilor   iubitori   ds   pace   şi-l   va   mobi­      belşugul   nu   va   dispare   niciodată   din   c.v   Pe uliţele dm Râ j Bărbat, până seara târ­  capabili   sâ   facă   faţă   sarcinilor   de   viitor
                                          Creşterea   puterii   Uniunii   Sovietice,   con­                                     şcoală,   au   reuşit   ca   în-tr'o   iunâ   de   zile
           liza   şi   mai   mult   in   lupta   lor   pentru   tri­  sete lor                    ziu au trecut şiruri inlregi de căruţe ti-
                                        solidarea   politică   şt   economică   a   ţârilor                                                                  tehnicieni   In   comerţul   nostru   cooperatist
           umful   politicii   de   prietenie   şi   pace   între      Intee  colectiviştii  care  au  primit  frumoar-e        sâ   devină   fruntaşi   pe   şcoală   $1   împreună
                                        de   democraţie   populară,   creşlerea   conş­           cârca te cu cereale, ale harnicilor colecti vişl<
           popoare   Răspunsul   dat   de   tovarăşul   Ma-          cantităţi   de   cereale   se   afla   şi   colectivistul   cu  elevii  din  anul  IV  A  şi  fi  ,  şi-au  luat   ZAHIU IOAN
                                        tiinţei   maselor   populare   care   nu   doresc
           iencov.   d—lui   Kingsbury   e   sîrăbătut   de          Vasiu  loan  înainte  ţăran  sărac.  El  a  rea   FARCASU PETRU   angajamentul  de  a  nu  avea  nici  un  cori­  Director adjunct al Scolii Medii
                                        un   nou   război,   toate   acestea   dovedesc
           grra   adâncă   pentru   soarta   omenim   şi   el        lizat împreună eu familia sa 531 zile-   corespondent voluntar  gent.                            de Cooperaţie — Haţeg
                                        puterea crescândă a forţelor păcii.
           a   găsit   un   larg   ecou   i;i   inimile   oamenilor
                                          Poporul   român,   păşind   pragul   noului
           muncii   de   pretutindeni   care   au   putut   ve­
                                        an,  e  hotârît  ca  şi  mal  departe  —  alături
           dea   încă   cdată   interesul   deosebit   pe   care
                                        de   celelalte   ţări   de   democraţie   populară
           Uniunea   Sovietică   11   poartă   cauzei   păcii,                             I N      P R I M U L          Ş     L T                              Au început consfătuirile
                                        şl   urmând   stăruitor   exemplul   mani   ţări
           cauzei   prieteniei,   a   paşnicei   eolaberări
                                        n   socialismului   victorios   —   să   desfăşoare                                                                            raionale
           .  .,/u  ceeacc  priveşte  guvernul  sovietic  —            Luminiţe nenumărate alungeau tremu­  —   tacă,  găurile  r.u  prea  s  curăţate  St   Bilanţul primului <ut
                                        creicşi   muncă   paşnică,   creatoare,   care-1
           declară   tovarăşul   Malencov.   -   d   n  făcui,   întăreşte   si   îi   dă   forţe   uriaşe   In   lupta   rând* peste stratificaţia întretăiată a   doar  v  am  spus  de  atâtea  ori  :  nu  faceţi   Să   tot   fi   fost   pe   la   prinz,   când   luhu   ale cadrelor didactice
           face  şt  urt  face  şi  de  aici  înainte  toi  uf   pentru   făurirea   unui   viitor   fericit   Cu   în­  muntelui. Până departe răsun* ecoul vor­  treaba   numai   ca   sâ   fie   făcută   Aşa   sâ   Bodor,   vagonetarul   dela   „IV-a",   împinse   Astăzi  au  început  în  loale  centrele  raio­
           pentru  ca  popoarele  să  trăiască  în  pace   credere  plină  de  cele  mai  nobile  speranţe   belor înfiripate în grabă şi al urărilor   lucra   când   boierii   stăpâneau   minele   Da:   dela  buncăr  cei  de  al  40-lea  vagonet  în­  nale   dm   regiunea   noastră   constituirile   ca
           pentru   ca   încordarea   internaţională   su   /ie   în   rând   cu   întreaga   omenire   progresistă,   de bine, purtate din gură în gură  azi  cărcat cu cărbune  drelor  didactice  —  prilej  de  analiză  Şi  bi­
           stdbird  îi  intre  state  sil  fie  stabilite  re­  el   îşi   îndreaptă   privirea   spre   marea   Uniu­  —   SA  fie  cu  spor,  Nicolae  s»  anul  ăsta   Găurile   (ură   curăţate   din   nou   şi   numai   —   Bună   treabă   azi,   —   îji   zise   pentru   lanţ   a   activităţi»   desfăşurate   de   muncitor 1 »
           laţii   normale".   Aceste   cuvinte   primite   cu   ne   Sovietică   apărătoarea   de   neclintit   a   mal  mult  goale  să  ne  dai  la  buncăr.  Câ   după   ce   Szenteş   baci   se   încredinţa   incâ   sine,   tânărul   venit   nu   de   mult   in   echipa   din  învăţământ   în  decursul   primului  ş»   ce
           satisface',ie   do   către   întreaga   omenire           pline   le-om   întuma   noi   de   nu-l   mai   pu-   odată   de   starea   lor,   fu   chemat   artificie­
                                        oamenilor   simpli   care   formează   majo­                                           lui  Szenteş  baci.  Se  vede  câ  o  luăm  bine   lui   de   al   doilea   pătrar   al   anului   şcolar
           confirmă   pa   deplin   telurile   paşnice   ale   ritatea zdrobitoare a omenirii  îea prididi cu încărcatul  rul .  dela capul anului.           tn cursul   celor trei zile,   tn care   se  vor
           Uniunii   Sovietice   a   cy.reia   întreaga   is­  Geniul   ştiinţei   marxist-lenirist-stalinis-   Cuplă   torul   le   răspundea   zâmbind.   Ii   —  Ardeee !....  desfăşura   consfătuirile   raionale,   cadrele   di­
           torie  arată  m  a  voie  rol  jucat  de  aceasta  in   tc,  care  luminează  calea  spre  comunism  a   cunoştea   aproape   pe   toţi   şi   bucuria   pri­  Rând   pe   rând,   oamenii   părăsiră   aba­  Dar.   deşi   norma   întregii   echipe   era   de   dactice vor   avea u.1 prilej   deosebit   Je  a şi
                                                                     mei   zile   de   muncă   dm   noul   an.   o   im-       29   vagonete   paletele   craterului   continuau
           apărarea   păcii.   in   ocrotirea   libertăţii   şi   in­  poporului   sovietic,   arată   tuturor   popoa­  tajul   şl   coboriră   spre   orizont   Singur   ar­  sâ aducă la rol. tot mai mult cărbune  lmbogă|i cunoştinţele pedagogice, metodele
           dependenţei   popoarelor   loţă   de   atentatele   relor   calea   spre   pace,   democraţie   şl   so­  părâtşeau deopotrivă  tificierul   răma:e   lângă   frontul   de   căr­  de munci, prin împrumutarea experienţei
                                                                                                                                        anunţă
                                                                                                                                     se
                                                                                                                                 Când
                                                                                                                                                   primului
                                                                                                                                                         şut
                                                                                                                                             sfârşitul
           agresorilor                  cialism                              Oamenii la lucru     bune   Aprindea   unul   câte   unu)   ea-petete   din  acest  an,  echipa  minerului  Ceibi  Szen­  celjr mai bune cadre didactice
                                                                       Braţe   încercate   stăpâneau   trepidaţi»   fitilelor   ce   duceau   )a   încărcătura   de   ex-   teş   Emeric,   dela   sectorul   111   at   mmei   Firă îndoiala câ daci lucrările consfj
                                                                     perforatoarelor   ce   străpungeau   tot   mai   a-   plosiv. Curând te adăposti şi el.  Pefrila   avea   extrase   şi   transportate   la   puţ   tu>rilor vor   fi pâlruns» de   un .adânc spini
                 P R I M E L       E    S U C C E S E                dânc.   Inima   muntelui   Una   câte   una,   gău­  O   explozie   puternică   zgudui   împrejuri­  46  vagonete  de  cărbune,  adică  eu  16  mai   critic   Şi  autocriîic.  ele   vnr  constitui  un  a-
                                                                     rile pregăteau trontul pentru puscare  mile   şi   alte   9   duseră   până   departe.-ecou!   multe   decât   prevedea   normu   Şutul   se   jjtor de preţ peniru cadrele d'dact'ce.
             Păşind   cu   încredere   în   <-el   de   al   pa-   oaşului  lordache  VasUe  in  primele  4  zile  a
                                                                       —  Gata, Szenteş baci      muntelui Toţi le numărări in gând  terminase   nimeni   nu   părăsi   însă   aba­  învăţători   şi   profesori,   participaţi   viu   Ia
            truiea   an   al   primului   nostru   plan   cin­  dat  peste  plan  2.400  kg  oţel,  iar  al  tova­
                                                                                                                                                                               referatelor,
                                                                                                                                                                         marginea
           cinal.   oţelaci:   hunedorem.   incâ   dm   pri­  răşului Bâda Petru 2600 kg.  Şeful   echipei   se   opri   din   lucru   Cer­  Când   se   reintoarserâ   tn   abataj,   tumul   tajul   In   aşteptarea   următorului   schimb,   discuţiile  eu   ivite   pe  lipsurile.   împărtăşiţi   dm   cri­
                                                                                                                                                                   curaj
                                                                                                                                                                                      ex­
                                                                                                                                                             ticaţi
           mele   zile   au   obţinut   frumoaso   rezultate   Rezultatele   frumoase   obţinute   se   dato-   cetă   cu   alervţie   deschizăturile   rotunde   exploziilor   domnea   încă   deasupra   căr­  crlacil   tovarăşului   Csibi   Szenteş   Emeric,
           Astfel  de  rezultate  s'au  obţinut  şa  la  cup­  resc   muncii   conştiincioase   şi   susţinute   de­  din ort şi vorbi apăsat  bunelui prăbuşit peste creţe?  pregăteau   locul   de   muncă   Aşa   ziatâ   me­  perienţa  voastră  şi  altora,  tăceţi  dm  cons­
                                                                                                                               toda   «ovlelieâ   ce   o   aplică   de   mult   Şi   fătuiri   adevărate   şi   puternice   mijloace   de
           torul electric del* OSM.     puse   de   muncitorii   celor   ti   ei   schimburi   —   Gata  or  fl,  dar  să  vedem  cum.  Apu­  O   simplă   apăsare   pe   buton   si   trans­
                                                                                                                               ei   o   respectă   Băieţii   dm   şutul   următor   lmbunăil|ire   a   procesului   de   Învăţământ,   4e
             Schimbul   stshanovistuiul   Jurca   Florian   ra   :   Tomuţâ   Toan,   Munteanu   Traian,   Fei-   că  vergeaua  de  fier  şi  pe  rând  o  intro­  portorul   intra   în   funcţiune.   Pe   frontul   a-   trebue   sâ   găsească   iotul   gata   Şi   la   tel   lmbunâlâ[ir«   a   metodelor   de   educaţie   co­
           in   primele   trei   zile   ale   noului   :n   a   dat   deu   Nicolae   Manole   Vasile,   Oaneş   toan   duse  In  fiecare  din  găuri  Când  sfârşi  lu­  batajului.   alunecau   neîncetat   burgâri   dc   ca  primul,  şutul  loi  va  Ii  deaşerrtehi  rod­  munista a   tineretului de   lichidare   a  lip­
           peste plan 1300 kg oţel. Schimbul tova-  şt alţu          crul.   vorbi   celorlalţi:  cărbune negru                 nic.          L1VIV  ZEICONl  surilor t
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10