Page 1 - 1954-02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAf
î N A C E S T N U M Ă R :

— Asigurarea forţelor de muncă pen­
— Şase ani dela încheierea Irataiu strucţii pe limp de iarnă (pag 2-a).
tru industria carboniterâ (pag 3-a).
lui de prietenie, colaborare şi asisten­ — „Cazul” lui Djilas $t realitatea
— Conferinţa dela Berlin a miniştri­
tă mutuală între Uniunea Sovietică şi iugoslavă (pag 3-a).
lor afacerilor externe al celor patru
R. P. Români (pag 2-a). — Alegerile organelor sindicale tre­
— Din experienţa lucrărilor de con- buesc temeinic pregătite, (pag 3-3) puteri (pig 4-a).

Să pregătim temeinic şi cu răspundere __________C O M U N I C A T ____________ Pregătiri pentru concurs
Prin Hot^-iroa Consiliului de Miniştri al Republicii Popul ire Ro-
campania agricolă de primăvară mîne. cu începere de la 1 februarie 1954. s a mărit conţinutul în aur al de TRAI AN FILIMON
leului de la 0.079346 gr. aur lin la 0,148112 gr. aur fin. Amurgul, sângerează moare Un singur glas Iţi pare cântul
Sarcina prinotpalâ ce stă tn faja rea însâmânţârllor şi a altor munci Când razei* tăull de soare Precum e unu nloţl — avântul.
agriculturii noastre In atfeastâ pe­ agricole la timpul optim şi în bune con- Pe baza conţinutului nou de aur al leului, cursul leului laţă de rublă Râmase n urmă. cad învinse Avântul tinereţii noastre
rioadă, eatc mărirea producţiei agri­ diţium agrotehnice De acela orga­ se stabileşte la 1,50 lei pentru 1 rublă în loc de 2.80 lei pentru I rublă In dosul dealurilor ninse
cole şi dezvoltarea creşterii vitelor — nele de stat trebue să îndrume ţăra­ Iar larma muncii din comună Spre largul zărilor albastre.
sarcină trasată de Hotărtrea plenarei nii muncitori să aibă din timp verifi­ Banca de stat va determina cursul leului Iată de celelalte valute Abia ki colo mai răsună.
C C. -a! P.M.R. din August 1953 Ho- cate şi pregătite toate uneltele şi ma­ străine pe baza noului conţinut de aur al leului. Starmând tăcerea «e s’aşţeme Când cântul se pierdu prin sală.
tărirea plenarei subliniază că agricul­ şinile agricole de care dispun. Nu O’.n largul bolţilor eterne. Cu faţa plini de sfială.
tura are un mare rol In eeeace pri­ putem spune însă că în toate satele Ileana Tomil cea isteaţă
veşte asigurarea aprovizionării oraşe­ din regiune a lost până acum o A primit drapelul roşu de producţie Se ndtasâ umbra ţl ie*ntlnde Neîntrecută cântăreaţă
lor şi centrelor muncitoreşti cu tot preocupare liţă de această problemă Deodată inşi se aprinde, De lângă tete se desface.
felul de produse alimentare şi apro lată de ce într'o serie de raioane Zilele trecute, a avut loc Intrun cadru că pierderea acestuia nu descurajează, ci Curer.tul scurs dela uzină Trei paşi uşori pe scenă tace
vizionarej industriei producătoare de planul de reparaţie a maşinilor şi festiv, decernarea drapelului roşu de pro­ dimpotrivă II face că muncească şl mai In bulgări mândrii de lumină întâi părea câ nu pricepe
bunuri de larg consum cu maiteriî unelte Ier agricole a fost îndeplinit ducţie pe trimestul IV al anului 1953, dârz. pentru a-1 redobându Lăsând rellexe vil sâ cadă Dar mlădlindu-şi gtasu'neepe:
prime. până acum în mică măsură. In raio- staţiei C.FR SLmeria-câtă tort care s’a si­ Primlnd drapelul roşu de producţie din Pe-oglindo rece de zăpadă. „Bade dela Orăjlle
In regiunea noastră avem toate mul Hunedoara de exemplu, planul tuat în acest trimestru frur.'uşă pe regio­ mâinile stahanovlstului Mureşan Ion dela Un glas «aude ’n ulicioară Haide In gospodărie".
condiţiile şi destule rezerve pentru nu a lost realizat de cât In proporţie nala CFR Timişoara staţia Timişoara. stahsnovistuJ Moţ loan E Ntcolae : Mărloarl
ca să putem mări producţia agricolă dc 5 la sută până în prezent Nici Muncitorii staţiei Simerla au fost feli­ dela Suneria sa angejat Io numele în­ Tu vl acuma ? — Vin îndată Cam gârbovit de bătrâneţe
atât In gospodăriile de stat. gospodă­ în raioanele llia, Orâştie, Sebeş şi citaţi cu această ocazie de cllre tov Ne­ Aşteaptă-ma le rog Şl tată. Un om Intrând a dai bineţe
riile colective şi întovărăşirile agri­ Alba. nu e mai strălucită situaţia re­ gru din partea regionalei C. F. R.-Timi­ tregului colectiv al staţiei câ va depune Cum merg acuma împreună. Invâţăiotu-avu plăcere
toate eforturile In obţinerea de noi suc­
cole cit şi în fiecare gospodărie in­ parării uneltelor şi maşinilor agricole. şoara. pentru succesale dobândite de ei In spre cămin, unde s’adunâ Să-l strângă mâna Cu putere.
dividuală i ţăranilor muncitori. Avem In raionul llia. plugurile cu tracţiu­ tn întrecerea sociadislS cese în muncă, ca drapelul să nu plece In seara asia pe'ndelet* Sâ-i mulţumească de venire
deasemeni condiţii prielnice pentru ne animală au fost reparate abi«o în In cuvântul său. tov. Guran loan — je­ mult timp dJn staţta lor Mult lineret. flăcăi şl tete La tinereasca pregătire
mărirea producţiei de legume şi zar proporţie de 15 la sută. iar din 22 de tul staţiei C F R Timijoara, care a deţinut Festivitatea decernării drapel-lui s’a La pregătiri — se ştie blr.e Spunandu-I ; tăcem repetiţii
zavaturi, a paoducţiei de plamte indus­ maşini de semănat nu au lost reparate pân3 la această data drapelul, a arătat încheiat cu o masă tovărăşească. Pentru concursul care vine.
triale ca .* sfeclă de zjhăr. mac, floa­ decât 5. Cu tinerii de-alcl. priviţi i I
rea soarelui, cânepa, tutun şi altele, Avem în regiune un mare număr De cum In prag au pus piciorul, Venlndu l parei ceva ngându-t
precum şi producţia de fructe, stru­ dc tractoare şi pluguri de tractoare Realizările minerilor dela Petrila l-a 'ntâmpir.ji învăţătorul; ll întrebă : concursul eindu-l ?
guri. etc. Aoest lucru a fost dovedit în sectorul individual. Acestea tre­ — Măi dar de vreme mat venlrăţl. — La 16 Februarie
cu putere în anii trecuţi de către buesc bine pregătite pentru a lucra Multe }i frumoase sunt realizările harni­ Şl la sectorul IV brigăzile minerilor Pa- Pe ceilalţi nu-t scormonirăţi ?
gospodăriile colective, întovărăşiri şi din plin în campania de primăvară. cilor mine/i dtla mina Peirila. Prin efor rasehlv loan ţi CorcodeJ Constantin au ex­ Oar n’apucă să spună bine Dar bade loan dece’ntrebl oare ?
tras mai mult cărbune cu 48—66 la suta,
un. mare număr de ţărani muncitori In raioanele lliî, Haţeg. Hunedoara (urile lor de zi cu zi ţi «Juta|t de minu­ Şl-un grup de tineri veseli vine — Vreau să mă prind cu voi tavarlşl
care au introdus în luor.jrea pămân­ şi Orăştie. sfaturile populare nu au nate!* metode sovietice el ob*,m însemnate depişi.idu şi an gaj a meni ele luate In con Mâ slmi voios şl tânăr Iarăşi.
tului reguli ştiinţifice. luat însă nici până acum măsuri succese In lupta pentru lot mal mult căr tractata de întrecere socialistă. 5«ib paşii lor vioi călcată Ba chiar mal tânăr ca od8tă.
Este Insă clar faptul câ nu vom pentru a obliga proprietarii acestora bune. De pildă, la seclorul III brigada con « Zăpada scârţâie nghe|alâ Ca n vremea cela bestematâ
putea să asigurăm peste tot recolte să înceapă reparatul lor. dusă dc minerul slahanovist Cenuşe Cornel, In luna Ianuarie mulţi dinlre mineri' (I E unul lipsă Niculiţă. Deşi ml o (I bătrână taţa
care lucrează in abatajul cameră Nr. S.
mari, recolte neîntâlnite până acum. Pregătirea şi selecţionarea semin­ muncitori au primii recompensa anuală de Ba îacă-l tntrfl pe portljâ.
atâta timp cât vom continui să ţelor essite deasemeni o lucrare de aplicând melcdc!? sovietice ca Vcroştn ţi vechime Astlel. stahanovlstul Malaga loan. Intinereşîe’n mine vtjţa
cultivăm pământul după metode apu­ care depinde buna reuşită a campa­ Jandarova şi a depăşit norma cu 28 ta sulâ. a lost recompensat cu 1595 lei, iar «Laba- O clipă, două odihniră. Când văd crescând gospodăria
cate din bătrâni, şi cu unelte primi­ niei agricole de primăvară. In raioa­ dânj cărbune In contul lunilor viitoare. noviţlti: Haidu luiui şi Zilahl loan au pri­ Apoi pe scenă se sulră Când vid pe masă bucuria.
Tot !n acesl seclor lucrea/,4 Şi minerii din
tive Pentru ca să putem asigura nele Hunedoara, Orâştîc şi Sebeş, nu brigada stabanovistului Ţintea loan reuşinl mii câte 58<J lei Deasemeni, la seclorul V| Cili programu 'nvăţătarul Iml las de-o pane bătrâneţea
creşterea continuă în fiecare gospo­ există însă o preocupare (aţă dc i- si extragi mal mult cirbune peste pbo da rambleu minerul DuJaş Andronlc. Kal- întocmai ea Şl cum poporul Ca si mă ntrec cu tinereţea
dărie frgrioofâ a producţiei agricole, ceastâ problemă, lucru dovedit prin cu SI ta sută datoritâ schimbului făcut „u man Diomsle ţi lakob Mihai. au primit re­
este necesar să stârpim din rădăcini (aptul câ nici până acum nu a (ost regularitate la fata locului de munci pre­ compense variind Intre 1236 şl 1341 lei. Ar II de ta|ă sâ-l ««culte M ot duce la concurs nepoate.
obiceiurile învechite de lucrarea pă­ repaiat nici unul dintre trioârele ne­ cum şi brigada minerului slahanovist Csibi Minerul Butuza loan dela sectorul II a lost In sala cu terestre molie. Ci ţtlu cu locurile toate
mântului şi să introducem în locul cesare pentru selecţionarea seminţe­ recompensat cu 1361 lei. Un svon de glasuri ten flripă M oi prlr.de n sârba tinerească.
lor aplicarea iregulilor ştiinţifice lor. Nu a existat deisemeni o preo­ Ssenteş Emerit oare a extras pe luna ta MORARU MARIA întâi încet, dar creşte’npilpă Cln'mn vedea să se uimească.
prevăzute în agrommirn de către fie­ cupare în ce priveşte asigurarea se­ nuarie cu 45 Ia suli mal mult cirbune pas­ corespondenţi voluntară Şi inlr’un cântec se încheagă Sl-I tragem una, de minune.
te plan.
care producător agricol. minţelor necesare şi încercarea pu­
terii lor de incolţire De clocoteşte sala'ntreagl. Să llm noi prlml'n regiune
Pentru realizarea acestui lucru, se
cere ca organizaţiile de bază dela Răspunzătoare faţă de aceste lipsuri Şi-au îndeplinit planul lunar
sate,organizaţiile de misă ca : U.T.M.- se tace în primul rând secţia agricolă
ul. comisiile sin-îioale agricole, co­ a sfatului popular regional care pri­ In ziua de 2^ Ianuarie a c. odată cu pilanulul a adus-o grupele tovarăşilor Luca
misiile de femei de pe lângă sfaturi­ veşte cu multa uşuriinţă pnoblema terminarea schimbului trei. conducerea GherasLm şl Ana Nlcolae. grupa primu­ Biblioteca din Poiana eontribue la traducerea
le populare, să desfăşoare o largă şi pregătirii campaniei agricole de pri­ I.CS. Ţebea, In entuziasmul tuturor lui realizând o depăşire de 35 la 9utâ, Iar
susţinută muncă politicoeducafivâ măvară La secţie nu se găseşte nici muncitorilor, tehnicienilor şl inginerilor a celui de ni doilea muncind tn abatajele în fapte a hotârîriior Partidului şi Guvernului
pentru a lămuri ţăranii muncitori de o situaţie a stocului de seminţe pre­ $31, a făcut cunoscut îndeplinirea planu­ cameră, a realizat o depăşire de plan tn Tovarâşu! Chilom Constantin biblio­ cumentaţi tiînd Iu cadiuţ cercurilor de
însemnătatea aplicării regulilor îgro- gătite şi selecţionate, sau a centrelor lui de producţie lunar Muncind cu dâr­ proporţie de 30 la sută. Însemnate suc­ teca.- ta biblioteca sătească din Pmanu citit asupra avantajelor de care se bucură
lehniţe la ţoale muncile, precum şi de germinaţie din regiune. Tehnicie­ zenie, bravii mineri dela Te bpa au dat cese In muncă a mat dobândit şl grupa raionul Sebeş, bine antnlal In ce pri­ In urma aceîtul fapt luni: Ban Gbeorghe
însemnătatea executării anumitor nii care muncesc în sectorul cultu­ patriei mal mult decât !e erau prevede­ tovarăşului Narlha Dumitru dela abata­ veşte sarcinile ce le avea de dus la înde­ şt Rntar Gheorgbe, care au contractat VT
munci agricole care se cer în ţoale rilor de câmp cunosc slab iar unii rile planului cu peste 600 tone cărbune. jul frontal. JULA IOAN plinire. şi a organizat un colectiv de mun ie litrii, Dobrolâ Aron 600 litrii, Simioi
perioadele anului Trebuc arătat ţari­ nu cunosc deloc situaţia selecţionării O contribuţie de seamă tn îndeplinirea corespondent voluntar că compus din 16 tovarăşi Acest colectiv loan. Oprea.iu loan şi Vulcan Kicolae. 50
nilor muncitori deasemeni că este seminţelor în raioanele şi comunele cuprinzând oameni de nădejde 1-3 ajuta 1 , litrii
foarte greşit a se crede câ soarta re­ unde se deplaseizâ Aceasta denotă mult pe bibliotecar în listribuirey cărţilor Şi In ce priveşte contractati!e de lână dii
coltelor bogate se pecetluieşte în cele că ei nefiind controlaţi de membrii S'a aprins lampa lui Ilici în comuna Zam din bibliotecă atât la sediu! acestem căi recolta IOVI. biblioteca * avut o procupar
două campanii cum sunt campania comitetului executiv muncesc lără Dc curând, tiranii muncitori din comuna Cu fiecare zi. viaţa ţărănimii muncitoare şi In «fara ej. ducând cărţi ta domiciliul reuşind ca prin munca desfăşurata să con
însâmânţârllor de primăvirâ şi cam­ răspundere Zam au sărbătorit o nouă victorie a mun­ cetăţenilor Po lângă aceasta, colectivul tnbue la contractarea a 200 hg lână
pania Insâmânţărilor de toamnă Pen­ Trebuesc luate toate măsurile în cii lor hotârîte pe drumul făuririi unei devine lot mal buni Electrificarea comu­ a contribuit In bună mlsură şl la populari
tru ca să obţinem recolte cu adevărat vederea îmbunătăţirii muncii de pre­ viell mai bune. îndrumaţi de organizaţia de nei Zam. este o nouă şi grăitoare dovadă zarea cărţilor, astlel că In maro parle |ă Pe viilor rezultatele In ce priveşte con
sporite este necesar să executăm o gătire a campaniei agricole de pri­ partid şl de stalul popular, ei au reuşit e grijii te o poartă puterea populară pen­ rănii din aceasta comună ştiu câ In raf­ traclârtle da animale. Lapte şi lână vor pu
serie de lucrări pe care agrorninimul măvară. Comitete raioanilc de partid eî şi «tactriîice şcoala elementară de 7 ani tru continue ridicare a nivelului da Ini turile bibliotecii pot gi:i cheia tu'.utor pro­ lea II »f mai Irumcase dacă cooperliva iii
le recomandă în fiecare perioadă a şi sfaturile populare raionale şi co­ precum şl slrada principali a comuni'. material şi cultural al oamenilor mundl. blemelor cel preocupa Dealtlel. pentru Poiana ar ll aprovizionată cu mărfuri d
anului indiferent de anotimp. munale trebue să îndrume ţăranii Acum sc fac lucrări penlru extinderea II popularizarea cărţii au mai lost lolosile s« larg consum In cantitate sutlcienlâ, cei cac
Ne lilăm în plină iarnă. In acea muncilorî pentru a-şi procura semin­ relor electrice in toata părţile laterale ale MARZA SABIN rile literare şi constituirile cu cititorii or­ iu încheiat asemenea contracte având li
stă perioadă se cer o serie de lu­ ţele necesare, pentru a le curăţa şi comunei corespondent voluntar ganizata de bibliotecă, apoi recenziile trans­ todemânâ articolele pe care au dreptul 3:
crări agrotehnice care au menirea pentru a repara întreg inventarul ne­ mise la staţia de rajiolicare. expoziţiile de ţi le procure din comerţul de Intâmpl
să eontribue din plin la sporirea pro­ cesar tn campania de însămânţări. cărţi vitrinele, panourile ele nare
ducţiei agricole. Cele mai importan'e Gospodăriile colective şi întovără­ Se pregătesc în vederea concursului O muncă decsebit de rndmeâ lasă. se Activitatea In cercurile de Cilii dirijat
dintre acestea sunt: reţinerea zăpezii şirile agricole trebue să fie îndeaproa­ duce de câlre bibliotecă şi colectivul *■ tu de biblioteca sătească prin colectivul să'
pe ogoare, pregătirea răsadniţelor, pe îndrumate şl sprijinite pentru a Vestea organizării celui de al lll-ta.i pini le I Februarie, să ie înregistreze fru­ cadrul celor 12 cercuri de citit, unde se s mal înregistrai succese el tn oeea ca prl
transportul gunoiului la câmp. încer­ pregăti lemeimic campania Insâmân- concurs artistic al formaţiunilor artislice de moase realizări prelucrează Hotârlnle partidului Şi guver­ veşte achitarea sumelor dlo autolmpuneri
carea puterii de Incolţiire a seminţe­ (ărilor de primăvară, precum şi ma­ amatori, ta căminele culturale din raionul Fanlara căminului cultural (armată dm nului. se tac cunoscute şi sa dezbat o seo Impulsionarea terminării noului local al cS
lor. pregătirea şi selecţionarea semin­ terialele şi seminţele necesare pentru Sebeş a fost primită cu multă bucurie 21 persoane, condusă fiind cu iscusinţă mă Je acţiuni întreprinse pe plan local. mlnului cultural şl înzestrarea acestuia ţi •
ţelor necesare în campania agricolă răsadniţe. Organizaţiile de bază din Prinlre căminele care s’au holăril să parti­ de lovarăşul Lang Marlln a pregaUl deja bibliotecii cu toate cele necesare
de primăvară, reparatul uneltelor şi gospodăriile colective trebuc $5 în­ cipe este ji cel dm comuna Apoldul dv peste 12 bucăţi prinlre care; Alle Kamc- Prinlre muIleJe probleme dezbătute In cer­ Prinlre tovarăşii din colectivul blbllotc
maşinilor agricole, etc. drume pe colectivişti ca în perioada Sus. rauxiu! Sebeş. raden. Comoara (poutpouriu de cântece ger­ curile de citii, problema contractărilor de cîi care au deslâşural o rodnică actfr»
animale, lapte şi lână 3 constituit In ulti­
învăţând din experienţa anilor tre­ de iarnă să transporte gunoiul la După ce co'.ecliwl de conducere at ei mane şt româneşti). iar tn momentul de mul timp penlru colectivul bibliotecii tale l.i cadru! cercurilor de c'fil aunt: edi
cuţi. cea ma marc parte a gospodă­ câmp. să (acă lucrări de îngrijirea minnljl cultural a studiat regulamen­ laţă pregăteşte Imnul de Stal al R P R o preocupare centrală fiind convinşi că de taloarele Munleanu Ana şi Banu Maria
riilor colective sî un marc număr dc pomilor şi viilor, să îngrijească şi tul de organizare al concursului a şi po; Concomitent cu pregătirile liniarei şi ce­ realizarea acesteia depinde în bună măsura ţăranca muncitoare Dan Msria, tnvâtâtoa
ţărani muncitori, acordă o atenţie să hrănească în mod raţional, alât n.il la întocmirea angajamentului, care In­ lelalte echipe artistice tşi pregătesc cu grija ridicjrea nivelului de traî al oamenilor rele Alupului Eudochla deputată de raion
deosebită lucrărilor ce frebuesc fă­ vitele dc producţie cal şi ede de clude o echipa de cor, două echipe do programul, fiind hotărlle a prezenta tnlr’o muncii Rezultatele muncii depuse n’au în­ Lupş« N'alallj, Munlwn Maria, Breazu Fc
cute In perioada de iarnă precum şi muncă dansuri (unn germană şl una rominâ). e lormă cât mai perleclă frumoasele noastre târziat să se orale. Până Iii prezent In ee l»cla şl Banu El’&abela
pregătirii temeinice a campaniei de Căminele culturale trebuc să spri­ echipă de teatru, solişli vocali Şi insbu- cântece şl dansuri priveşte contractările de animale au lori Felul tn care biblioteca din Poiana Si
fnsămânţări de primăvară. Lfn exem­ jine temeinic aceste acţiuni Ele tre­ mentali, precum şt o fanfară. încheiata 12 contracte penlru 400 miei i<* laiului îşi desfăşoară activitatea cuprmzân
plu în ace>$tâ privinţă N constîtuc bue să devină în fiecare sit. adevă­ S’a pornit apoi la alegerea repertoriu lat MUREŞAN VICTOR câlre cet ce Irervenleazâ cercurile de cl!d problemele In multilateralitatea lor. poab
gospodăria colectivă „Peţofi Şandor” rate focare dc răspândire a nletode- şi punerea lui in pregătire, reuşmdu-se ca corespondent voluntar cum sunt: Vonîca Nicolae, Ban llie ţi servi d/ept exemplu de muncă multor bi
din oraşul Deva, care până la 20 Ia­ lor ştiinţifice de lucrare a pământu­ mul|l alţii. bllotecî săteşti precum şi celor de pe lângi
nuarie a transportat peste 40 tone dc lui şi creşterea vitelor. Conducerile Brigada tinerelor turnătoare Printre cei ce au contractat lapte, do­ căminele culturale.
bălegar la câmp, a curăţit seminţele la' îndrumate de organizaţiile de bază
de ovăz, borceag. lucerna, etc,, şl a trebue să organizeze conferinţe cu cj- Acum aproape 6 luni, a luat fnnţâ la cu pricepere a metodelor sovietice. Ctut-
reparat o mare parte din maşinile şi raeler agrotehnic, cititul unor broşuri turnătoria uzinei „Victoria” Călan, bri­ klh şl Voroşin, de către întreaga bri­ F a n f a r a c e l o r m i c i
atelajele necesare campaniei de în- şi articole din ziare şi consfătuiri la gada ulemlsta „Olga Banele", formată gadă.
sămânţări, In gospodăriile colective oare să fie mobilizaţi toţi ţăranii dus tinere fete. care au învăţat aici meş­ In vederea ridicării nivelului profesio­ Dacă treci prin comuna Petreşll raionul mente s’au confecţionai uniforme, micuţi
din Obreja şi Cistei raionul Alba, muncitori din sal Căminele culturale teşugul turnătoriei. nal. membrele brigăzii s’au înscris şt ur­ Sebeş. întâlneşti deseori copii purtând un ! - amatori liind destui famlara a putut Iu:
Miercurea raionul Sebeş şi altele au trebue să devină adevărate şcoli în Multe dintre membrele brigăzii, au ocu­ mează cursurile de calificare şl speciali­ forme Iruinoase, cu bonete puse ştrengă­ fiinţă Oar abea deacum trebuia sâ In
fost pregătite deasemeni seminţele, care ţărani muncitori să înveţe cele pat înainte dJerlle servicii auxiliare In zare. unde predau cei mai pregătiţi Ingi­ reşte peo sprânceană Şi de care aceţrtii ceapă munca..
s’a inceroat puterea lor de încolţire, mai înaintate reguli de lucrarea pă­ cadrul întreprinderii, dar ele au îndrăgit neri şi tehnicieni dm uzuvă sunt foar'e mândri Văzându I mergând Tovarăşul Opinearu Danii sta oferi
au fost transportate mari cantităţi de mântului. să învc|e cum să dezvolte meseria de turnător şl acum li s’a îm­ Organizaţia U TM din uzină acordă un plini d« importanţă, »e întrebi oarecum ne­ cu dragoste sta pregătească pe cmcuti L-
gunoi la câmp, s’au reparat «aproape creşterea vitelor şi să ridice produc­ plinit visul. sprijin efectiv tinerel brigăzi, Încurajând dumerit început le venea greu copiilor, dădeau sem
in întregime uneltele şi maşinile agri­ tivitatea lor, cum să îngrijească po­ La Început, cei drept, le-a fost greu şi şl Îndrumând munca acesteia, tar în con­ Le ce şcoalâ or li aceşti copii ? (cet mni ne de nerăbdare pânâ au începui ti prin
cole In afară de acestea au fost fă­ mii, viile, păşunile. fâne|cle, cum şi nu puţine s’au întrebat : „pulea-vom oare sfătuirile de producţie 00 se ţin cel pu­ mic are 9 ani. Iar cel mai mare 14) dă secretai notelor şi sollegiitor... apoi pri
cute pregătiri pentru însămânţarca când e$le bine să Hc (acute lucrările face faţă cerinţelor planului şi încrederii ţin odată pe săptămână, se analizează Curios, cauţi sâ atli acest lucru câ de mele sunete scoase din Instrumente şi t.i
răsadurilor, s’aa executat o serie de agricole. ce nl s a acordat concret munca brigăzu in ansamblu şi pa poate ai şi iu un bă at pe care ai vrea cet 6e lorma cânlecul.
lucrări în vie sau în livezile de pomi Gazeiulc de stradă au desemeni Dar brigada na fost singură întreg fiecare tânără în parte, luându-se mâsun să I vezi Ia (el de mândru ca aceştia şi şti 1 Cât de fericiţi e/au micuţii ctand prl
Ţaranii muncitori din comunele un mare rol în lupta pentru mărirea colectivul uzinei a Înconjurat-o cu aten­ pentru înlăturarea greutăţilor ca regimul nostru democral popular tţl dă inete cântece, rezultat al strădaniei lor
Cristur raionul Hunedoara, Brânişca producţiei agricole Ele Irebue să ţia şt dragostea sa, îndrumând-o şl dân- Intr’una din constaturile recente, sa posibilitatea sâ-l dai ta once şcoală doreşt' iu tnceput eâ se Iacă auzite este greu d*
şi Pojoga raionul Ilia, precum şi din popularizeze regulat fruntaşii satului du-t sprijinul necesar în ridicarea nive­ discutat asupra realizării de economii la Când aMi Insa secretul acestor uniforme descris Erau deacum muzicanţi şl lirr
multe alte comune, îndrumaţi de că­ in diferite muncii să critice ascuţit lului profesional. fonta turnată, îngrijirea perfectă a lo­ constaţi cl nu este vo'ba de o şcoală tn mândri 6« simţeau mi' ales când dădea
tre organizaţiile dc bszi au dat dea­ birocratismul şi formalismul cc se Unele dintre ele. ea de exemplu Cos- cului de muncă, etc, ceeace a tăcut ca adevăratul înţeles al cuvântului. Intr’adevăr, concerte pe care oamenii muncii le ascultat
semeni o mare a!en|ie muncilor agri­ manifestă la unele organe de stat. landaehe Elena şi Condea Margareta, pen­ In prezent, formele de turnare să nu mai aceşti capii învaţă ta şcolile elementare ş cu multă plăcere
cole ce trebuesc execulatc în timpul precum şi pe codaşii la muncile a- tru necontenitele depăşiri de normă, dis­ fie umplute până la refuz ca Înainte, Iar Şi aşa, an de an. noi şi noi copil o
Iernii şi au făcut pregătiri în vede­ gricole, să demaşte fără cruţare ac­ ciplina şl corectitudinea dc care deu do­ ordinea şl curăţenia la locul de muncă a învaţă bine dar povestea umlormei e alta
rea începerii la timp şi a desfăşurării ţiunile duşmănoase ale chiaburilor. vadă. au fost declarate ;i confirmate s4a- ajuns să fie cea dorită. încă dm anul 1951 colectivul de con muncitorilor din Petreşli Invaţâ cu aceasta
în bune condiţiuni a campaniei dc Pregătind temeinic campania agri­ hanovlste, Iar tovarăşa Donj Margareta, Strâns unită şl cu forţe sporite, bri­ ducere al fabricii de hârtie „I Mai" P» ocazie meşteşugul (rumos al muzicii.
însămânţări. fruntaşă in producţie gada utemlst! „Olga Bancic” este hotă- Acum cea de a treia promoţie compus:
colă de primăvară, asigurând cvrecrea Ireşli ta propunerea comitatului de tntreprin
Unellele şi maşinile agricole sunt unor baze puternice legumicole şi fu­ In luna trecut?, brigada „Olga B»ncic“ rltă ca alături de întregul colectiv al uzi­ dere a luat iniţiativa ca pe lângă laofars din 3B de copil, Invaţâ cu sârgumţâ pen­
mijlcîcele de bază cu care executăm rajere, vom face ca Hotârîrlle parti­ a reuşit prin eforturile comune sâ-şl de­ nei să muncească cu şi mai mare dra- fabricii sâ formeie şi una compusă din tru ca la mareo sărbătoare de I Mît
muncile din di-fer iţele campanii agri­ dului şi guvernului să prindă viaţă păşească prevederile planului cu peste 68 gasie pentru cucerirea de noi victorii. sa-ţi arate primele rezultate ale mundl
cole Da felul în care ele au fost re­ şi astfel să cnascâ nivelul de trai al la suta. reducând rebuturile la minimum. COVAUU ARTUR copiii muncitorilor din labrlcâ Şl astlel,
parate şi pregătite depinde executa­ poporului nostru muncitor. Acest lucru a (ost posibil prin aplicarea corespondent voluntar din londul directorial stau cumpăra! inslru lor ce Ie e atât de dragi.