Page 10 - 1954-02

P3-. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI________________________________________________________________________ Kr 13

poeţii populari eltdă tn oemud ~ ~ ~i F o i l e t o n
schimbul de miane...
viaţa nouă NIMENI NU ŞTIE NIMIC
Secţia Secretariat a a/afulm popular ra­ — Despre cereri e vorba? ne intrebă ea
rtâifocnd dOJ3rcle cu ultimele corespon- păcati faţă de viata de mizerie şi exploa­ In partea de vest a Călinului ridicată cărui îndrumare elevii au executat dzs- ional Haţeg Eu nu ştiu deoarece nu sine de mult
n(e primite lo redacţia ziarului nostru, tare din trecut tar pe de tUtă parte dra­ pe un doluşur. se află şcoala profesio­ cărrărtle dc fumat. — Tauorâje. nm urca să nc arctoţl şf aia. lotuşi cred că sînt rezolvate
gostea lui faţă de viitor, fală de partid: nală siderurgică de pe lingă uzina „Vic­ Aceştia sunt viitorii muncitori, tehnicieni
i recitit cu multâ dragoste 51 pasiune toria". şi ingineri ai uzinei „Victoria” şi ai altor nouă cum siat rezolva:» cererile ft sesi­ Intrarăm ln secţia agricolă dar şi aici
:ercSrile ttîpgace dar Irumocse prin „Ari. mi-e dragd patria bogată, Aici. fiii muncitorilor şl ţăranilor mun­ fabrici şl uzine din tara noastră. Plini zările oamenilor muncii? aceeaşi pacoste sint nou şi...! etc.
Hai la secţia de cadre Aici precis uom
Tovarăşul pe care {-cm infrebaf cotro­
nţtnul. alo poeţilor noştri populari care Mi-e drag partidul closet muncitoare. citori se pregătesc pentru a deveni tur­ de speranţe ln viitor, siguri că ceea ce-şi băi prin nişte dosare fi scoase o situa­ afla lucruri limpezi Mai mult declt attt,
m arta versurilor au voit 6ă redea sun- Mi-e drag socialismul ce i-a*-otd nători. lăcătuşi mecanici, montearj. lăcă­ pun în gind va fi realizat prin sirguinţa şi ţie poate uom da şi dc urma adresei bu­
nintale ter faţă de vieţa noua ce i-a Din munca noastră dirză, creatoare. tuşi ajustori, lumaliştl şi dulgheri, cadre perseverenţa lor. — Uite aici t oglinda repartizării aces­ clucaşe cu Nr. 16 J8C, care parcursese un
de nădejde ale industriei noastre socia­ Moi sînt insă unii. tocmai din rindul
schis astăzi in patria noastră, freamâ- Cînd mă oîndesc la viaţa de demult, tora. Cererile sini rezolvate de către sec­ drum normal pină aici la cadre, dar de
liste Cu chipiul pe o sprinceana, cu faţa celor care ar trebui să fie exemplu pen­
I muncii libere şi creatoare şi lupta po­ La tinereţea mea atit dc zbuciumată. ţii, fiecare după conţinut Iată secţia gos atei parcă intrase in pămint
îmbujorata do dogoarea focului sau de tru elevi, puşi aici pentru a insufla dis­
rului nostru pentru construirea socialis- Ca un fulger creşte ura tot mai mult vfntul tăios al iornii ei le intlmpină gata ciplina faţă de muncă şi respectul faţă podării de pildă mai deţine un număr de In această secţie tocmai se proceda la
liJ. despre care nu ştim care e situaţia,
jlui Şi-atuncea dau mai mult oţel fi fontă". să te conducă la locul unde vrei să de cei virstrucl. care dau exemple rele seepa agricolă 9. secţia comercială... etc o aspră răsfoire a dosarelor. Pasămite
cel din secţie auziră că umblăm după a-
Partidul şi guvernul nostru imbrăţişind Ln poezia „înfloreşte palna”. tovarăşul mergi. Gălăgioşi ş* veseli în recreaţie, a- Aşa de pildă, educatorii Sinea Aurel şl — Vrei sd mergem prin secţii? dresa de mat sus şt acum o căutau de 20r
s'.imujind clementele talentate, apre- Pico» Gngorie dm oraşuJ Deva scoate tenţl şi serioşi la cursuri şi in uzină, ele­ Hondea Ioan, nu numai că nu vin in — Cum dc nu?! Fără să-i tulburăm am ajteptat
nd creaţia literară şi vaioriliciad-o La ln relief puterea creacindă a patriei noa­ vii aduc cu ei tuicqretea vioaie şi entu­ mijlocul elevilor atunci cînd sjtuaţia o O pornirăm dar chiar la »«jire ne tn- şi din cind în cind mai trăgeam
inallft treoplă — cum n-au farul-o si stre, creşterea şi dezvoltare» economiei ziasmul unei calde prietenii cere. dar uneori pleacă fără să'ştie ni­ tîlmrdm faţi-n faţă cu preşedintele sfa­ şi noi eu coada ochiului sperînd că acuşi,
Ci n-au puiuţ s-o facă cirmuirjle tre- noastre nsţionaJe, alianţa puternici ce s-a Ar fi greşit să credem eă numai tine­ meni încotro să-i caute tului popular raional, ton Negoţiu Ru­ acuşi ua sări afară de după vre-o filă a-
.te — dă posibilitatea astăzi in ţara închegat Intre clasa muncitoare şi ţărăni­ reţea şl spiritul Iscoditor c&recteristic Mai mult. tovarăşul Sinea Aurel, din dei/ Cel care ne însoţea ti comunică des dresa poznaşă, rlzlnd satisfăcută dc ren­
ostrâ câ se ridice du» rindul munci- mea muncitoare de la noi şi stăpînitatea vîrslei lor l-ar face să pună atîta stră­ „tezaurul cunoştinţelor sale pedagogice", pre intenţia noastră. ghiul pe care ni l-a Jucat. Interesant de­
rilor si a) ţăranilor muncitori, oameni poporului muncitor asupra tuturor bunu­ duinţă tn însuşirea meseriei Deschiderea scoate metede învechite care sunt ln con­ — Aşa tovarăşi, foarte bine. era et tim­ cor. Peste tot mutre posomorite, Încrun­
1 perspeouve de o puternică creaţie. rilor produse de ol. lată o strofă din cele Interesului şi canalizarea lui spre cunoaş­ tradicţie cu ceea ce a învăţat pnvitor la pul să ud moi gindiţi ta noi Ne-a cam tate, ce răsfoiau mintoase ta dosare
„Poporul, spunea Gorki. este nu numai IZ pe care le are poezia: terea adincă a friunuseţei meseriei, se sducarea elevilor, urechind şi adresindu-le uitat presa. Rolul presei este ca să . As­ Deodată cineva exclamă:
iterca ce creează tcato caloriile maic­ „l/zina. mina şi pămînlut face metodic 51 cu multă grijă de că­ cuvinlc inadmisibil de rostii pentru un cultarăm cuminţi şi conuinşi instructajul, — Am găsit. Precis a uitat-o fouarăşul
ile, ci este unicul şi nesecatul izvor al tre conducerea şcolii. educator de tip nou. apoi p'OfUlnd dc ocazie, il Întrebarăm 5! Neiconi Ioan în buzunar era „confi­
£ a celor ce muncesc.
ilorilor jpirituale”... este primul „filo- Astfel, fumaliftil anului II C şl D., a- Dm fericire, corpul didacUc şi condu­ noi: denţială" şL..
Partidul drag, muncitoresc
if şi poet care creează toate marile po- lutaţl de maistrul Spaslb Gheorghe au cerea şcolii au reuşit să ferească la timp — Nu ştiţi care e chestiunea cu adresa Edificator nu?
ne. toate tragediile de pe păminl şi pe Nl-e viaţa, tupta şt avîntul”. făcut practic 0 descărcări la fumai Cit olevil de educaţia defectuoasă ce ar ti Nr. 16 386 dm Iunie anul trecut? Ne cerurâm scuze şl o lucrăm spre Ie­
a mai mare dintre ele — istoria cul- De asemenea tovarăşa Rcsiga Elena de dc interesant era 63 priveşti aceşti omu­ rezultat tn urma exemplelor educatorilor — Iunie?, asta nu ştiu, eu îs mal nou şire Cel care ticnise cu idea saluafoare
:rii lumii”. la O R A C A Deva, în poezia „Un vis ce leţi. pe chipul cărora se întipărise mîn- mai sus amuitiţi nu eram pe vremea aceea aici {mu totuşi înainte de a pleca să ne lămu­
Poeziile primite la redacţia ziarului prinde viaţă”, oglindeşte înflorirea satelor dria responsabilităţii unei munci grele; Dacă întrebi colectivul de conducere a) intrarăm în secţia gospodării. Explica­ rească.
>stru, în mare parte nu au putere de ex- ţi oraşelor dm regiunea noastră, creşte­ eeponind şi mişcindu-se cu indemînare. şcolii şi pe unii dintre elevi, cum se des­ răm care e rostul noslru şi rugorăm sâ — SUţl touarăşi. eu...
unare poetici, nu au calităţi artistice rea industriei grele şi mecanizarea agri­ să dea drumul şuvoiului de fontă cloco­ făşoară munca organizaţiei UTM din ne informeze despre cele 113 cereri — Da, ştim. «şti nou In muncă şl„.f
iperioare şi nici nu vrem si laccm aici culturii: titoare in oalele de turnare Elevii Luca şcoală, primeşti acelaşi răspuns: slab — Vedeţi, eu slnt nou şi nu prea ştiu, ctc,
analiză valorică a construcţiei versu- „La Hunedoara, se-nalţă furnale. Azarie, Pavel Dumitru şi Adam Ioan. ca Dm toamnă de cînd s-a ales biroul or­ ne răspunse cel întrebat, der cred că is Acum un sfat pentru toţi cct de mal
lor şi nici a scoate in relief măeslria Sc consl-uesc cuptoare. nişte odevăraţl (urnalişti desfundară ştieul ganizaţiei de bază UTM de şcoala şi rezolvate toate.. sus
Mistică a poeţilor noştri populari, ci in- (gura de descărcare a furnalului), iar pînă la sfîrşitul lunu trecute, s-a ţinut — Totuşi, am insista să uedem, negru A fi nou In muncă, :,u poate fi o scuză
Pe întinsele oooare, ară fonta incapu să curgă, aruncind o ploaie
înţionăm eă prezentăm latura ideilor Din ce în ce mat mutfe tractoare”. o singură adunare generală. Nu ştim daci pc alb pentru comozi dimpotrivă, a fi nou in
lâreţe sl nobile, pc care creatorii de ver- de scîntei. biroul organizaţiei de bază dm Cilan — Tovarăşa de colo e mat veche, ea vâ muncă înseamnă a curma cu tot ce aî
iri au inccrcat să Ie îmbrace in haina Pionierul Ignat Viorel din comuna Că­ Cind prima oală se umplu, elevii Avram cau biroul raional U T M Hunedoara, poate informa mai bine. găsit uechi şl necorespunzător.
imului şi a runci. lări, raionul Hunedoara, a trimis redacţiei Ioan şi Buzdugan Ioan, închiseră orificiul n-au uitat că există S' in aceaslă şcoală Ne îndreptarăm spre o tovarăşă blondă. T OPRIŞ
Faptul că o seamă de oameni ai mun- noastre mai multe poezii, lntr-una din de scurgere pină ce sosi cealaltă oală. două organizaţii: a elevilor şi a corpului
d din regiunea noastei au înce- poezii. întitulată: „S-a înfiinţat gospodă­ Multe lucruri folositoare au invătat didactic Acest lucru se datoreşte şi fap­ Pentru îmbunătăţirea continuă
ria', pionierul Igat Viorel pune problema elevii atunci 51 ca dovadă stau răspunsu­ tului câ nu vine nimeni dela raion să dea
ut să îndrăgească arta versurilor, sâ-si
vigilenţei in făurirea gospodăriilor a- rile lor la teorie, care s-au îmbunătăţit îndrumările şi ojutorul necesar organiza­
«prime prin acest mod dragostea (aţă simţitor. Rezultatele bune pe care le ob­ a muncii de difuzare a cărţii
e partid şi patria in care trăiesc, să-şi gricole colective arâtind ca chiaburii ca­ ţiei.
ută să se înfiripe în cadrul întovărăşiri­ ţin elevii şcolii slderugice din Călan, do­ Faptul că elevii trebuesc formaţi ca oa­ Zi'.ele trecute a avut loc la Deva con­ Deva. care nu a controlat şi îndrumat mal
xprime încrederea in viitorul fericit pe
lor $1 a gospodăriilor agricole coOective cu vedesc cu prisosinţă că eforturile prole- meni de nădejde este o sarcină dm ce’.e sfătuirea cu gc&tionzrij unităţilor „Libră­ Îndeaproape um-atile din regiune, lăsîn-
are poporul şi-l conslrueşte şi si trimită
scopul de a dezmembra colectivul; dar torilor Panţulu Aurel. Bojin Ioan, a mai complicate 31 de mare răspundere. ria Nczstră” din regiune. Consfătuirea
larului versurile lor. dovedeşte interesul maistrului Giurin Damian de la atelie­ du-le in felul acesta fări un sprijin efec­
1 încrederea cu care oamenii muncii sc torţa colectivului este mai puternică Pierind do pe băncue şcolilor elementare a avut ca scop analiza muncii de difu­ tiv. Densemenea, a fost neglijată instrui­
partidul fund alăturea de el. rul şcolii şi a celorlalţi profesori şi maiş­ cu sufletul dornic de a acumula noi cu­ zare a cărţii in trimestrul IV al anuiu: re» vînzotorilor, in cc priveşte buna de­
dresează presei dc partid
„Vezi, colo ta noi fn sat. tri nu se pierd în zadar Răspunsurile noştinţe. L-um va putea face fată cor­ trecut şl sarcinile ce stau pe viitor in servire. lucru care a dus acolo, că unu din
Din multe poezii se vede încrederea date de elavil Rais Atanase Ştronschi lo- pul didactic sarcini) de educare şl creş­
Un chiabur s-a strecurat faţa unităţilor „Librăria Noastră" pen­ aceştia — cum a frst vînzâtoarea Zamfi-
amemlor muncii în partidul celor ce slf. Mazăre Ioan Achim Constantin şi tere a elevilor, fără sprijinul şi concursul tru răspindirea cit mai largă a cărţii in
auncesc, in posibilităţile reale pe care La noi în tovărăşie Biscrca Traun &■ nt cea mai mare răs­ organizaţiei U.T.M., care are tocmai rolul mase rcscu dala unitatea din Petroşani — din
comoditate, răspund cu obişnuitul „nu a-
cetta lc-a creat ridicării nivelului cut- Ca să afle 91 să ştie plată pentru cei ce-şl pun întreaga ca­ de a mobiliza şi dezvolta Interesul lor vem”. Asemer.oa atitudini nu au fost com­
ural al oamenilor muncii Din raportul prezentat de tovarăşul
pacitate şi dragoste de muncă în folosul centru frumuseţea meseriei pe care o in- Roman Francisc, responsabilul unităţii bătute la timp, ceea ce » contribuit la o
IatS un fragment prin care tovarăşa Ti Dar partidul ne ajută . ridicării profesionale a eleviîor. vaţă. defectuoasă difuzare a cârţn in unele li­
.isna Rusu muncitoare fruntaşă la o în­ Şi ne-arată drum de luptă”. Biroul comitetului raional UTM Hu­ din Petroşani, precum şi din discuţiile brării.
treprindere din Deva îşi manifesta mulţu­ Stînd de vorbă cu muncitorii virslnici nedoara. trebue ca pe viitor «ă se ocupe purtate a reeşit că faţă de perioadele an­
In poezia „Glorie partidului” acelaş po- terioare se simte o serioasă îmbunătăţire Făcîrjd bîlanţul acestor defecţiuni, atit
mirea faţă de partid pentru posibilitatea mer arată unitatea de neinfrin’ a parti­ din uzină, vezi că nu găsesc cuvinte cu cu mai mare atenţie de organizaţiile a muncii, atit in ce priveşte aproviziona­ conducerea CLDC-Deva, cit şi gestio­
:e i-a fost creeală de a învăţa carta: care să laude pe harnicii elevi. U T M din cadrul şcolii profesionale si­
dului nostru, tradiţiile glorioase de luptă rea cit şi difuzarea cărţilor narii unităţilor din regiune, sint hotă-
— „Aşa copii Înţeleg şi eu; ţi-e mai derurgice din Călan, acordîndu-lc un
„Ţie fin în fi mut|umese u)e comuniştilor, evocînd zidurile Dofta- Datorită popularizăm mal ample a rîţi să treacă la lichidarea tuturor lipsu­
nei in care coi mai bum fii ai clasei mun­ mare dragul să-i înveţi Cind il vezi cum (rpnjin efectiv, pentru ca acestea la rin- rilor semnalate şl să muncească în vi­
Drag partid muncitoresc, cărţii prin expoziţii, vitrine, standuri,
citoare au luptat şl s-au jertfit pentru te privesc cu ochi rugători sa-l lămureşti duî lor. imbu-nătăţindu-şi munca, să ilor pentru o mal bună difuzare a cârţn
Pentru această şcoală mare, etc a crescut numărul cărţilor distribuite.
cauza proletariatului: la vre-o operaţie mai grea, iţi vioe să-t stringă şi mai mult rîndurile in luprta in masele largi aJe muncitorilor şi ţăra­
Şcoala ăc-alfabetizare Totuşi, in munca de difuzare a cărţii se nilor muncitori dm regiunea noastră
„Intre 2fduri la Doftana îmbrăţişezi — spune cu vădiiS mîndrie, pentru însuşirea temeinică a meseriei constată şi numeroase lipsuri. De pildă
Şi so-fi spun de învăţătoare Slnpero, adlncd rana maistru) Sposib Gheorghe — cel sub a A. CtBIAN unii responsabili de unităţi, ca cei din pentru ridicarea continui a nivelului cul­
tural al celor ce muncesc.
Cum ne învaţă cu răbdare Orăştie, nu reinoiesc comenzile Ln anu­
Şl prin alte Închisori In lrscheu?rea consfătuirii s-au decer­
Şi cu multă (nflăcărore”. Cei mai aprig» luplători”. mite penoade. dind dovadă de comoditate nat insigne de „fruntaşi în difuzarea căr­
Intr-o altă poezie trunisă la redacţia zia­ * Luptă pentru lichidarea nestiintei de carte şi desconsiderare a cerinţelor oamenilor ţii 1 ’, acordate de către Ministerul Cul­
muncii
rului nostru, femeia muncitoare Cozac In trecut, eite poezii create de poeţii Ţăranii muncitori din comuna Lunco- inţă de învăţătorii S Eugenia, Ilieş Ana Deasemcnea. unele unităţi, odată cu turii şl diplome de onoare ale C.LDC
Sofia, dela şcoala elementară din Băcia. noştri populari nu s-au pierdut in ne­ iul de Jos raionul Brad, luptă cu stră­ trecerea unor decade sau sâptămlrvl ale Deva. la numeroşi lucrători din cadrul
raionul Hunedoara, exprimă puterea şi gura vrcmilor Neliind pe placul demnilor şi Străuţ Aurel, au obţinut succese de cărţii, neglijează popularizare» acestora unităţilor „Librăria Noastră” care au de­
forţa muncu în colectiv, munca plină de şi a! boierilor, aceştia au căutat »ă înă­ duinţă pentru a înfăptui cu succes sar­ 6oamă in lupta lor de a-şi însuşi cît mai ceea ce împiedică creşterea numărului de pus un deosebit Interes şi s-au eviden­
roade a poporului nostru, care luptă pen­ buşe toate resursele creaţiilor populare cina trasată de partAd — lichidarea ne- multe cunoştinţe. cititon. ţiat în munca de difuzare a cărţii. Printre
tru făurirea uno vieţi noi, Icncitc care călăşluiau in popor ştiinţei de carte Neştiutorii de carte dui Luneoiul de aceştia se numără: tovarăşa Păcurar
lată 0 straiă din poezia trimisă: Astăzi poporul nostru muncitor rintă AstleJ, peste 00 la sută dm numărul O linsă serioasă se manifestă tn spe­ Zamfira dela unitatea dui Alba fulia, Iov
în deplină libertate bucuria zilelor noi, analfabeţilor, Irecventeaiă cu regularitate Jos, raionul Brad. ştiu că numai urmînd ria! in aprovizionarea cu cârti a coopera­ Huberth David, Roman Francisc, Pop
„Uite! rnlu-i Ivminot cîntă In versuri dragostea faţă do viaţă, cursurile şco'.aire, însuşindu-şi temeinic cu regularitate cursurile dc alfabetizare tivelor săteşti, care ,au (ost neglijate de Elena. Tchei Nicolae, Neagoe Aurelia
S a şi rodio/icuf. faţă de partid, faţă de viitor. cunoştinţele predate. şi (nsuşlndu-şi cit mal temeinic cunoş­ majoritatea unităţilor raionale „Li­ Maier Ioan şl alţii
Toate ce noi le-am dorit N'im'C nu este mai frumos şi mai plăcut In med deosebit, slpt remarcate suc­ tinţele primite aici, vor putea contribui brăria Noastră", care nu le-au dat la In cadrul întrecerii socialiste dintre
Prin muncă le-am împlinii". de cit să munceşti alături de popor, să cesele obţinute de tovarăşele Grota Floa­ şi mai mult la Qonstrulrea vieţii noi timp cărţi Si broşuri reîmprospătîndu-le unităţi, fruntaşă pe regiune s-a clasat
vezi şl să le bucuri alăturea de el. de cu noutăţile apărute, aşa cum ar fl tre­ unitatea dm Deva, aJ cărui colectiv a
Muncitorul Joan Josan din comuna Cer­ toate frumuseţile create prin munca rea lui Gheorghe, Groza Rozalia lui loa- in patria noastră buit obţinut cele mai frumoase rezultate in
tei raionul Mia. in poezia „Spre fericire", lui. pentru el. chim, Hărăbuş Viorica. Ciuclan Vica, otc. COBRESCU IOAN La aceste lipsuri a contribuit tn mare muncă, primind pentru aceasta drapelul
îşi exprima pe de o parte ura sa neim- I CIO BOTA care ajutate îndeaproape şi cu strădu- corespondent voluntar măsură şi conducerea C.L D C regional- de unitate fruntaşă.
■n-mmi »nn =^==s
— Merg Io proces. Nu vrei să vî Tocmai In faţă, aşezaţi în rind pc — Rezumă te, aUfel îţi retrag cu-
şi tu ? r.catine largi, stăteau puternicii ora­ vr-n-lu 1 ! Preşedintele sună nervos din-
I
DIN A.\ I MARILOR LUPTE Iliuţă il măsură cu un aer mirat si şului printre care şi conu Tasicâ. Ur­ ir un clopoţel.
pe limbă îi stătu să-l întrebe dacă nu mau apoi diferile alte figuri care mai Fără sâ ţină seama dc aceaslă ame­
i s-a scrintit cumva vre o doagă, dar dc orc mai monoclate, mai spilcuite ninţare. acuzolul continua.
Ceru) craiovean In această zi de le ( F R A G M E N T ) Zîmbî amar, apoi continuă să- văzînd că celălalt are o mină foarte In dreapta adunaţi compact stăteau — Vinovaţii nu sîntem noî. care
bruarie, se profila plumburiu acope şi desfăşoare mai departe gi ri­ serioasă, ba chî ar gravă, se mulţumi privind cu ochi scăpărători şi feţe dc luptăm pentru pîinc şi viaţa noas­
rind indiferent viaţa monotoni * stră a se văeîa câ nu ore bani cu cc plăti dul început Politică. N-i (ost doar să rostească scc. piatră un grup de oameni care. ca tră. Vinovaţi sint cei care ne au scă­
vechiului oraş. cetâtuie a moşierirrm chiria, câ nu-i mai dă băcanul pe da pentru mins aşa ceva A îace — Nu. cu nu merg Apoi ca pentru şi Ilie aveau paltonul cu buzunări gău­ zut salariiiîe. Vinovaţi sint cei care au
Pe străzile întortochiatc răzbatea un torie, câ Mitruţ n are ghete şi nu poa politică e tot una cu a fura. cu a minţi, a sc justifica adăugă, am treabă. rile şi pantaloni zninşi şi sparţi omorît şi au ajutat la săvirşirea omo­
vlnt ascuţit, spulbcrînd zăpada şi az te merge In şcoală. că Gheorghina e cu tot ce vrei mai josnic In generai Ciocânaş îl privi in ochi. adine şi ln jurul mesei de judecată stateao rului..., vinovaţi sînt cei care au fă­
vLr.limd-o în pale peste irarit pietoni bolnavă şi n-are cu ce o doctoriei şi politica după părerea mea înseamnă, aîit de pătrunzător Incit iccsta avu cei cc conduceau procesul, iar ală­ cut baia de sînge dc la Griviţa, vino­
ce se iveau din cind în eind grăbiţi şi multe alte asemănătoare lucruri pe scoală-te tu să stau eu. Această con­ senzaţia că i-a văzut pină în adincul turi tn boxă. în lanţuri şi înconjuraţi vaţi sînt guvernul naţional ţărănesc şi
adunaţi în haine Din hornurile ko- care el Panteltmon llte, copist la bi- cluzie o întăresc pe deplin atitea şi sufletului dc jandarmi, slâteau acuzaţii, care şdii social democraţi şi socialiştii in­
icnite sc încerca şovăielnic, clte un (ir iouI avocaţial a.l Iui conu Tasicâ. tată atîtea partide ce s au perindat la pu­ — Cum vrei Iu Iliuţă I pa'lizi. aveau toluşi priviri de văpae şi dependenţi, vinovată e ordinea capi­
de fum cenuşiu, ce imcdia-i însă apu­ a doi copii şi bărbat legitim al acestei tere. Toate ne-uu promis şi toate au Zi:înd aşa. colegul său de slujbă fruntea sus. dovedindu-sc a îi m.ti talistă. care aduce foamete, şomaj, te­
cai de neastîmpărul vîntului, se im temei ce sc văicărea mereu, le ştia minţit. îşi iduse aminte de îndemnu n porni spre clădirea tribunalului. tari dc cît cei caro îi judecau roare şi moarte întregii clase munci­
prăştia in vă2duli. prea bine, hm fir in păr. Cc puica rilc pe care 1 le dăduse cînd era mai Iliuţă se uită în urmă lui. li era ciudă Procesul începuse şi tocmai se fă­ toare şl tuturor exp 1 ''"taţilor şi împi­
De pe skada Lahcv.ari ţîşni deoda­ face în-să ? Dc unde să ia bani mai tinăr, un oarec.vrc .Măcâtlă. rudenie şi ruşine că a minţit. In definitiv dc cea audierea unu: martor Ilie îl stu­ laţilor 2ccstei orînduiri.
tă o maşină înaltă, neagră şi fără Ic mulţi de cft infima sumă ce o prin- dc departe, pricopsită cine prin re să nu fi mers şi cl Ce avea de. die cu de-amânuntul. Avea o ţaţă bu-
— Aşa este ! răbufni locmai din bă-
reslre. ce huruind cumplit o apucă mea pcivîru slujba îndeplinită ? Ştia ce minister. „Apucă-te de politică IIiu pierdut, dimpotrivă, avea ocazie, ca hâiată şi nişte priviri tulburi, b-r cînd icrile inimii Mie Pantelimon. care as­
spre centru Cînd să ocolească un colţ. foairtc bine că n-arc de unde şi acesl |ă nene. Ai talent .Crede-m3 pe mine. să ia mai bine seama la aceea ce sc vorbea gesticula mereu din muni. cultase tot timpul cu gitul intins şî
fu gala să dea buzna peste un treca Lri'St adevăr îl ştia tot attt dc bine şi Politica e ci o vacă ce dă lapte din numeşte politică. Strigă — Noi. social democraţii, spunea cu răsuflarea reţinută.
tor ce locmai ieşea din spatele unei ncvastă-sa, dar ncavind aH mijloc dc trrcu. numai să o şti mulge Cl a — Ciocănaş ! acesta, sîntem revoluţionari, dar. vc
porţi înalte Accidentul fu cvitjî nu răbufnire, sc răcorea pe cl. pe 11ic. zîmbit şi a răspuns: „Las Irate Mă- Acesta se opri Iliuţă îl ajuns? şi deţi dumneavoastră, cc vină avem noi — Aşa c! izbucniră zeci şi zeci de
mai datorită dibăciei cu care şofe care în lungul şir de ani trăiţi îm căilă, se poate trece prin viaţă şî fără oarecum jenat îngăimâ. că siguranţa nu 1 jre la inimă pc co­ g'asuri puternice. Sala se umplu de
rul (rină şi răsuci volanul, schimbînd preună îi depiinsese acest obicei, ştia politici**. Şi a trecut. îalâ l in cel — Vreau să mă duc. de ce să nu munişti...! tumult, sc produse mişcare, şi Ilie îna­
cu iuţeală în ultimul moment direcţia câ nu se ciorovâicştc dvn răutate, ci de al cincizecolea an. A trăit cam vreau, dar cum intrăm ? — Cinc i ăsta ?... inte de a şi da seama complect de
maşinii dm pricina sărăciei şi de aceoa o lăsa greu ce i dropt, clar nu s a prăpâd-t — Grija mea de aceasta. Am cu — Ilie Dumitru, răspunse în şonp ceea ce sc întîmp’â Intr-adevăr, simţi
Omul ivit de după poartă şi care în pacu . De o lua şi el pe calea politicii iacă aici pe cineva... lâ Ciocănaş. e un vechi trădător al că îl indeaştii o mînă zdravănă şt
scăpase dc tăvăleală- doar ci prin u- Umblind aşa la Intimplare, se po poate acum ar fi colo alături de cei Ajunseră lîngâ clădirea tribunalu clasei muncitoare îl trage spre cşirc Băga de seamă că
recliile acului, privi năuc dup.i boli­ meni în faţs tribunalului militar. Chiar talţi în boxă... lui. dar aici se schimbase povestea Din boxă se ridică lin bărbat cu cel c.re î! trăgea e r a Ciocănaş Vru
dul negru cc se depărta în goană, a- în (aţa uşii de intrare dădu cu ochii Din aceste ginduri, oarecum ames­ St-radi largă era plină de oameni ce priviri înflăcărate şi cu o frunte du­ sâ se împotrivească dar îşi dădu sea­
pci revenindu şi, simţi un îndemn dc maşino neagră, înaltă şi fără fe­ tecate pe care se trudea să şi le a- vorbeau, gesticulau, strigau la poli­ ză Tn sală sc agită un freamăt, un ma că e o încercare Inutilă. Colegul
straşnic să tragă o înjurătură, dar restre. ce mai adineauri, fu cît pe aici leagă, îl smulse apariţia co'egului său ţişti să le dea drumul înăuntru nume de Gheorghiu. flutură pe buzele lui îl prinsese ca într un cleşte şi ti
nu una la intîinplare, ci una aleasă, să• 1 mînîue de griji Băgă de scamă că de slujba" Ciocănaş Se salutară bucu­ — Ciudată treabă, dar cc-i cu a multora din cei prezenţi, apoi se făcu trăgea cu o forţă de neînchipuit. Ni­
grea, care să-l răcorească de spaima era duba penitenciarului. îşi aduse a- roşi de parcă s ar fi despărţit de ani tita lume? Işi întrebă Ilie prietenul. o tăcere adîncă. ciodată nu s ar fi gîndit că acesta
rc-1 năpădise pe neaşteptate la gîndul tunci aminte că azi sc judecă un pro­ de zile. deşi numai o singura noapte — Vezi tu. câ ăştia de sunt judo — Procesul este un fals. grăi băr­ poiedă o asemenea tărie.
că s a găsit doar fa un pas de moar ces al unor deţinuţi politici Se uita fusese la mijloc. coţi azi. nu sunt politicieni de cei dc batul. cc produse o impresie atit dc Se opriră doar adine In oraş. dună
le Renunţă însă şi sc mulţumi doar mai amănunţit şi constată că de a — încotro Iliuţă ? rare şţî tu. ei î$ altfel... adincă. căci acuzaţii nu se află in a- colţul unei stră2i înguste Aici mina
să mormae încot. lungul treptelor foiau poliţişti. Acesl Ilie dădu din umeri şi în gind îi ceste băncî Acuzaţii adevăraţi se gâ lui Ciocănaş se desdcştă şi ochii a-
— Morţii tăi de viaţa, cum te poţi fapt îl făcu să treacă mai depirte gră — Aşa, aiurea ! veni sâ răspundă — Cum altfel, po ^csc în guvorn în direcţia C F.R şi cestuia îl învăluiră )3Tg. amănunţit.
găta de neprevăzut . bit Nu i plăcea să aibe de a (ace cu Ciocânaş stătu puţin pe gînduri, litica sâ cheamă ci lot politică e, dar in conducerea sindicatelor reformiste, Privinţe fi erau atîl de vii în cît pă­
In urma acestei sumbre constatări, asemenea soi de oameni. O luă de-a încreţi uşor din frunte ca şi cum ar fi nu mai reuşi, deoarece Ciocânaş toc­ alături şi în rindul acuzatorilor de azi. reau că ard. Rosti.
sc înveli şi mai bine în paltonul cu lungul străzii p.rincipile cumpănit ceva greu de ales, apoi se mai se depărtase de e) pentru a se a- Glasul celui cc vorbea răsuna pr> — Râu Ilie Dar totuşi e bine
blană roasă şi buzun.îri găurite, apoi Ciudaţi oameni şî deţinuţii ăştia hotărî. propia de unul din poliţişti Şoşoti lund, puternic, sigur şi necruţător — Cum adică ?
o luă mii departe. In josul trotuarului politici, începu el a medita Nu se dau — Ascultă Iliuţă. te ştiu de om ceva eu acesta, anoî îi făc semn După — Să tacă bolşevicul ! strigară ctţi- Ciocânaş nu luă seama la întrebare
înzăpezit Nu avea o ţintă precisă, nici in ruptul capului Dc unde le-n vrednic şi de aceea vreau să |i spun cîtcvn clipe fură fn sala dc judecată va din cei cu monocturî. ;■ i continuă
iezise de acasă doar ca să scape de fi venind atila curaj şi tărie. încă nu ceva. Şti unde merg cu ? Ilie cuprinse cu privirea lumea din — S:i vor.icnscă. protestară ccî î;i — C? zici ? Cc părere ai dc ce ii
gura nevestei, care începuse din nou m-am pulul dumeri, dar Is focoşi rău. — Nu ! sală paltoane şi pmt2loni găuriţi. văzut ?