Page 11 - 1954-02

Nr 13 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag 3

P-arafra o temeinică propagandă agricolă In cinstea alegerilor organelor sindicale

Hcrtâririle plenarei C.C al PMR din arupra felului cum conferinţele sint legate nu a dus o suficientă muncă de propa­ Mai m u l t ă f o n t ă ş i o ţ e l !
ÎS—20 aujust 1953 $1 recenta Itjie privi­ de prac.ică. asupra felului cum lectorii gandă agricolă — lucru ce a determinat
toare la masurile pentru dezvoltarea creş- SRSC înţoieg si-şl dea contribuţia in ea in întreg raionul să nu existe pină in
tern animalelor in tara noastră, sini do­ această direcţie, a permis ca pe lingă ce­ prezent nici o gospodărie agricolă şi mei Alegerea organelor sindicale ii găseşte pe Jurnaliştii 31 oţelarit hunedoreni în plin anini in lupta pentru rcotiaorea 1
vezi grăitoare aiupra atentei pe care lelalte lipsuri, pnvind calitatea conţinu­ o întovărăşire Sarcinilor de plfln întrecerea socialisto, metodele ifohononijltlor sovietici, descoperirea de noi rezerve interne J'"nl /oclorlt I
partidul si guvernul, statul democrat-pepu- tului conferinţelor, unii lectori — cum Munca superficială pe care o desfăşoară de teamă în înfăptuirea măturilor economice adoptate de plen ora lărgită a C.C ol P M R din august 1933
lar. o acordă dezvoltăm agriculturii este profesoara VoiZanovici din Deva — ip această latură unele organe de partid, ac­
Creşterea considerabilă a producţiei este să treacă m mod voit şi nepermis la scur­ tiviştii secţiilor culturale, tehnicienii şi de grupă fruntaşă pe secţia turnătorie de taşă se duce pe bazn următoarelor cri­
o sarcină principală de a cărei rezolvare tarea conierinţaior chiar in timpul expu­ inginerii secţiilor agricole. activiştii Aplicam metoda Filipov fontă a CS „Gh Gheorghiu-De|". Fie­ terii. depăşirea planului de producţie pe
va depinde îmbunătăţirea aprovizionării nerii. căutlnd astfel să ducă în eroare ARLUS Şl ai societăţii „1. V. Miciurin" Dezvoltarea rapidă b economiei noastre care membru din grupa noastră este ho­ luna februarie cu I la sula. oloborarea a
populaţiei muncitoare cu bunuri de larg conducerea fUuzlei SRSC şi SRSC., fac posibilă ca propaganda a- naţionale presupune tot mai multă fontă, tărî* sâ-şl aducă întreaga contribuţie la două şarje rapide, reducerea rebuturilor
consum, va depinde aprovizionarea indus- Multe cercuri agrolehnuee din cadrul gricolă Să nu cuprindă masele cele mal oţel şl luminate Conştienţi de acest lu­ realizarea sarcinilor dc plan Acest lucru la zero. precum şi economisirea a diferi­
iTiei uşoare cu materii prime câmJmelor culturale — lipsite fiind de largi de oameni ai muncii dm agricultura, cru. membnl brigăzii noastre de la furna­ este ilustrat in contractele de inirecere pc telor materiale (fero-aJiaje) tn valoare de
Pentru asigurarea creşterii şi Îmbună­ îndrumarea şi sprijinul cadrelor de teh fac posibilă ca aceasta să se desfăşoare', lul tineretului sint preocupaţi in perma­ care le-au încheiat cele 5 echipe din gru- I0O0 lei
tăţirii producţiei agricole de cereaJe, pen­ nlciem şi >ngtne<n deda raioane şi regiune încă în multe părţi, la un nivel scăzut, nenţă de realizarea sarcinilor de produc­ pa noastră sindicală. Datorită bunei organizări a muncii, pre­
tru dezvoltarea sectorului zootehnic şi — desfăşoară o muncă neplanificată, la lipsită de un conţinut real şi practic ţie. Aplicind ştiinţific metoda maistrului In cinstea alegerilor organelor sindi­ cum Şi sirgumţei cu caic muncesc tova­
pomicol, un aport hotărâtor poate şi tre- suprafaţă, o muncă lipsită de aplicaţii şi Pentru stimularea activităţii ţăranilor sovietic A Filipov, noi reuşim să elabo­ cale, muncitorii acestor echipe s-au an­ răşii dm echipă şl în special tovarăşii
buc si-l aducă propaganda agricolă Invătămmle practice. muncitori in a aplica pe scară largă me­ răm la Ump şarjele prescrise. Îmbunătă­ gajat să-şi depăşească planul de produc­ Stoica Nicolae şi Nistor Ştefan, am reu­
In regiunea noastră propaganda agri­ in unele gospodării agricole colective todele ştiinţei agrotehnice şi zootehnice, va ţind necontenit calitatea lontei; pentru o ţie faţă de luna trecută cu 0.9 la sută. să şit ca plnâ in data de 10 februarie, să
colă a cunoscut pe unele locuri succese colţurile roşu, pe lingă faptul câ nu des­ trebui ca pe baza rezultatelor practice, îm­ descărca furnalul la ora indicată în gre- îmbunătăţească calitatea pieselor furnale realizăm normele grafice In proporţie de
remarcabile In tot rrvai multe gate şi făşoară o intensă muncă in vederea cu­ bucurătoare, obţinute de unii ţărani mun­ fic. noi pregătim dm timp rLna de scur­ cu 2 Ia sută. să reducă procentajul rebu­ Pi la sută.
comune, ţăranii muncitori cu gospodării noaşterii şl aplicării de către eoleotivişti citori. aceştia să fie popularizaţi gere. tiparele şi lipim cărucioarele pentru turilor cu 1 la aulă, eocmomtsind toto­ PETROVICI ALEXANDRU
individuale, colectiviştii, intovârâşifţii şl 3 metodelor agrozootehnice înaintate, în­ Organizarea expoziţiilor cu caracter a- zgură, care deşi au un rol secundar In dată materii prime si materiale ca : man­ prim-topi tor oţelar
muncitorii din gospodăriile de stat şi treaga activitate cultural-educativâ a a- gricol va întări convingerea ţărănimii procesul tehnologic al fontei, ele infiluen- gal ou 7 la sută faţă de normativ, cule cu
S M T . pun in practică Învăţămintele a- cestona lipseşte muncitoare asupra necesităţii aplicăm me­ ţează mersul conţinu al furnalului. 3 la sută, precum şi re/oloslrea nisipului Un bogat izvor
gro-zootehnice Membnl brigăzii reuşesc să execute de turnat la lucrările: jgheaburi pentru
Deşt s-a cunoscut şi se cunoaşte că la todelor si regulilor agrotehnice în obţine­
Societatea pentru râspindirea ştiinţei Prieaz şl Bretea Mureşană. colţurile ro­ rea de recolte bogate. aceste lucrăn la timp şl in condiţium op­ furnale, lingotiere pentru oţelărie etc. de rezerve interne
Şi culturii, pe Ungă calelaMe cunoştinţe şii ale gospodăriilor agricole colective nu- In momentul de faţa. sarcina pregătirii time Aceasta se datoreşlo faptului că la Realizarea acestor angajamente sint po­ Nu de mult. conducerea tehnici a CS
ştiinţifice legate de origlneo pământului. şl trăiesc viata, totuşi secţia culturală a campaniei agricole de primăvară este prin­ fiecare post am repartizat tovarăşii cu sibile, datorită faptului că ele eu fost stu­ „Gh. Gheorghiu-De)", Hunedoara in cola­
— sistemul sodar. apariţia vieţii pe pă- sfatului popular regional, nu a luat nici cipalul obiectiv asupra căruia va trebui aptitudinile respective diate in prealabil de către muncitorii gru­ borare cu comitetul de întreprindere au
mint, etc., — a căutut să dea ţărănimii o măsură de îmbunătăţire a activităţii ir să no îndreptăm întreaga noastră atenţie De sigur, acest lucru nu exclude cu­ pei noastre sindicale întreaga grupă sin­ lansat Întrecerea Intre secţii pe teme de
muncitoare şl cunoştinţe ştdnţillce asupra colţurile roşii Muncii de propagandă agricolă In această noaşterea in amănurvţune de către foţi dicală se află în întrecere socialista cu Inovaţii şl raţlonalizârl Această întrecere
problemelor de agrotehnică şi zootehnică membru brigăzii a întregului sistem dc grupa sindtcatâ condusă dc tovarăşul So-
Analizîrud activitatea cercurilor miciu­ perioadă In revin sarcini deosebit de im­ va dura două luni de zile şi secţia care
Interesul pe care ţăranii muncitori din funcţionare al furnalului Datorită faptului co) Petru. Turnătorii sint antrenaţi >1 In
riniste — care simt in număr de 62 In portante. Agitaţia vizuală, activitatea ga­ va totaliza cele mai multe şj mal valo­
comuna Zlatna. îl manifestă faţă dc cu­ că f leoare dintre noi se strădueşte să-şl îm­ întrecerea socialistă individuală pe bază
evidenţa filialei ,,l V Miourin” — vom zelelor de perete, propaganda prin con­ roase Inovaţii, va ft distinsă cu un pre­
noaşterea şi punerea In aplicare a regu­ bogăţească cunoştinţele sale tchnico-pro- de coninaote
constata că o bună parte din aceste cer­ ferinţe. munca dc bibliotecă şi în cadrul miu intre 6000—10.000 lei De asemeni,
lilor eg-rotehnice, i-au îndemnat să ceaia fesionalc. reuşim să intervenim cu Sigii- La lucrările care sint in curs de cxccu-
curi sint daparte de a-şi indorbni ade­ căminelor culturale, a colturilor roşii dlr s-au fixat şi premii Individuale, cu ace­
Societăţii pentru rispîndurea şhlnţci şi cul­ i-azvtă in unele momente oiidlce - să desfun­ lare, s-au evidenţiat in mod deosebit sta-
văratul lor rol Cercurile miciuriniste din G AC.. toate vor trebui intensificate şi leaşi critani ca şi cele colective, tn care
turii. conferinţe cu combaterea bolilor po­ dăm şl să întundâm şttcul In timpul cel hanovişttl Popa Nicolae. Pis Franeise,
cadrul SMT-urilor precum şl din ma­ duse in aşa fel, in cil să mobilizeze în­ se vor premia doi tovarăşi cu cile o Sumă
micole; cei din raionul Orâşlie conferinţe mal scurt, folosind in această Operaţie fruntaşii Bekeş Ladlslau, Catsrgiu Petru
joritatea gospodăriilor agricole colective, treaga masă de ţărani muncitori la pre­ de 3000 lei, plus recompensa ce-l revine
cu combaterea mălinii griului iar cei din maşina de perforat, care execută această şi alţii Ei îşi realizează zilnic sarcinile
nefund îndrumate şi sprijinite de către fi­ gătirea şi repararea din timp a uneltelor proiectantului respectiv In urma inova­
raionul Haţeg cu combaterea riiei trifoiu­ lială şi subfilialele „I V Miciurin". duc acncole la pregătirea selecţionarea şi fază de lucru In timp de 5 nunutc de producţie în proporţie de 200—300 la ţiei mu raţionalizjrlt aplicate
lui. o slabă aolivdate. Iar unele mei nu-şi încercarea puterii de gornunaţie a semin­ Pe lingă îmbunătăţi rea cunoştinţelor pro­ sută îmbunătăţind tot mai mult calita­
Societatea >P I. V M ici ui in'’ prin consul­ prii. in ultima perioadă am calificat după tea pieselor pe care le toarnă Mişcarea pentru Inovaţii şi raţionalizări
Cunosc măcar sarcinile. ţelor, pentru a putea să încopem şi să ter­ In anul 19S3, a cunoscut o creştere sim­
taţiile agricole date ţăranilor muncitori minăm cu succas campania agricola de metoda Cotlcai. mai mulţi tineri Prin­ Pentru a da un imbold puternic între­
din GAS. GAC şi întovărăşiri din re­ Răsplndirca presei şi a publicaţiilor de tre ei se numără şi ulemislul Slătescu cerii socialiste, pe lingă faptul că frun- ţitoare
specialitate in mediul sătesc nu a cons­ primăvară Organelor de partid le revine
giunea noastră, pe temele: „Apdicarca mi­ Sava care m prezent execută cu multă toşu sint popularizaţi lunar la gazel» de Pe lingă faptul că inovaţiile au adus
tituit o problemă in preocupările centru­ sarcina de a desfăşura a sistematică mun­
nimelor agrotehnice in cultura legumelor", răspundere lucrările de la rina de scur­ perele, staţia de amplificare, etc , şefii de combinatului importante economii, ele au
lui regional $1 a centrelor raionale de di­ că de îndrumare Şl control asupra activi­
„Aplicarea mâsurdor de combatere a dău­ gere car dezbaterea zgurei. zidirea şl echipă, fruntaşii şi stahanovlştii echipei contribuit efectiv la mărirea producţiei şi
fuzarea presei Deşi in pre«a centrală şi tăţii organizaţiilor AR LU S. Societăţii
nătorilor In pomicultură". „Alimentaţia şi uscarea hnei vin in ajutorul acelor muncitori care râ- productivităţii muncii.
Iccaiâ se dau multe sfaturi agricole, se ,.I V Miciurm" şi SRSC şi să le spri­
Întreţinerea animalelor in fermele zoo­ Ca urmare a coeziunii ce ex»$la tn ca­ mîn în urmfl Această Întrecere stimulează si mai
popularizează metode agrotehnice înainta­ jine in toate ccţiunile întreprinse dc a-
tehnice" şi altele, au contribuit la râs- cestea drul brigăzii noastre în luna Ianuarie Administraţia sectorului insă va trebui mult Iniţiativa creatoare a colectivului de
pindirea şi aplicarea normelor agrozoo­ te, aplicate de către unu ţărani munci­ noi am elaborat cu S la suta mai multă să lichideze de urgenţă unele neajunsuri muncă al combinatului. în ea se împle­
tori şl colectivişti se dau sfaturi zooteh­ Organizaţiile dc partid, sfaturile popu­
tehnice. fontă peste prevederile planului de pro­ ca: lipsa nisipului şi a altor materiale ne­ tesc şi mai strins Interesele colective cu
nice. pomicole, viticole, etc,. totuşi presa lare şi organizaţiile de masă. vor trebui
Organizaţia ARLUS. atit prin confe­ ducţie Odata cu creşlerco producţiei 3 cesare procesului de turnare, să creeze cele personale ale muncitorilor, tehni­
rinţe, cit şi prin materialul documentar nu pătrunde in suficientă măsură la sale ti asigure mobdizarea tuturor tăzandor crcscul s' salariul nostru toate posibilităţile tehnico necesare mun- cienilor $■ Inginerilor
pus la dispoziţia cercurilor ARLUS. din Tovarăşul Tatu — directorul centrului muncitori, pentru a participa In număr Deşi penlni munca depusă ni s-a a- Cilor lor in lupta pentru realizarea pla­ Pinii in ziua de 10 februarie 1054, s-au
GA S-uri. GAC -uri, întovărăşiri şi regional de difuzare a presei — deşi cu­ cit mai mare la conferinţe cu caracter u- cordat drapdul roşu de producţie pe nului de producţie (n lupta pentru obţi înaintat la cabinetul tehnic peste 30 dc
SMT a căutat să împărtăşească ţarunitlor noaşte acest lucru şi îşi notează cu multă eneoJ. ta consfătuiri cu tehnicienii şi I11- schimb, noi cu aceste rezultate obţinute ncrea de noi rezultate in muncă propuneri de inovaţii do la sectorul la­
munortori din bogata experienţă a col­ sirguinţă şi cu otice prilej cînd 1 se sesi­ C'ncru agronomi, cu medicii veterinari si nu ne mulţumim Ne angajăm ca in cins­ BIKFALVI ALEXE minoare şi alte zeci de propuneţi din ce­
zează. totuşi nu ia măsuri de imbunătă- zoctehmeient. care au datoria să popu­
hoznicilor şi colhozurilor sovietice tea alegerilor organelor sindicale ia ne organizator de grupă sindicală lelalte sectoare ale combinatului Printre
Pe lingă realizările frumoase ce s-au ţire a difuzăm presei şi in mediul silesc larizeze şl împărtăşească ţăranilor mun­ desfăşurăm activitatea in sinul brigăzii cel care au înaintat spre studiere pro­
otţinut po Imta muncii de propagandă Prezenta unor sencase lipsuri în munca citori cele mai bune metode ale agroteh­ complexe, pentru a spori şi mai mult pro­ Luptam pentru mai mult puneri pe teme de Inovaţii se numără:
agT.colă In activitatea organizaţiilor de propagandă agricolă, se datoreşte tn nicei sovietice Şi deta noi dm ţciă ducţia de forvtă maistrul sudor Pleşa Cornel, Vasilevlcl
de partid, a meutuţiilor culturale prunul rind superficialităţii cu care unale In vederea ridicării calităţii şi a con­ IORDACHF NTCOLAE oţel de bună calitate Adam şi Bălan Vasile tehnicieni, Spinel
de masă şi a filialelor şi sub- cadre din aparatul de partid şi de stat. ţinutului propagande) agricole, secretarii resp de brîg U.T.M. Teodor şi Cheşa loan. Ingineri şi alţii
frLa'lc-lor societăţii ,,1 V. Miciunn” 51 privesc încă munca de propagandă agn organizaţiilor dc bază trehue să instruias­ dc la furnalul tineretului Aplicind în Întrecerea socialistă melo Iniţiativele creatoare ale -oamenilor
S R S C , există şi lipsuri serioase. Propa­ colă Ia sale că temeinic agitatorii, colectivele gazetelor delc stahanoviţtilor sovietici Macar-Ma- muncii indică izvorul bogat de rezerve
ganda agricolă desfăşurată plnâ acum nu Astfel, tovarăşa MLIoline*cu Elena, şefe rio perele şi ale staţiilor de radioticare. ce Fruntaşii grupei noastre zai şl Malulineţ, echipa noastră de oţelan înleme ce re află In secţiile combinatu­
s-a ridicat întotdeauna (a 'mulţimea sar­ secţiei de propagandă şi agitaţie din cadrul prin activitatea lor. acestea, vor trebui sc pregăteşte Intens de a înllmpina aşa lui siderurg-c „Gh Ghcorghiu-De)" din
cinilor trasate de partid şi guvern in do­ Comitetului rincnol de partid Sebeş, deşi rA ducă in rîndul ţăranilor muncitori o sindicale cum se cuvine alegerile noilor organe sin­ Hunedoara Noi ne vom strădui să va­
meniul agriculturii. Au fost cazuri clnd a cunoscut că la Subfilialele Societăţii puternică muncă de lămurire asupra a- dicale, care voi avea loc în curind lorificăm cu pvlcepore această forţă ine­
S i! SC a trimis la sale lectori nepregă­ „I V M'Oiui'in" şi SRSC. din ra<Oii. e- vanlagiiloi ce se obţin în urma aplicării Inlreceitrî socialistă a devenit un im­ In acest sens. echipa noastră este an­ puizabilă.
bold permanent de lucru pentru toţi m»:n
tiţi în problemele de agricultură x 1 stă lipsuri seriosse în muncă şi mal a- metodelor înaintate in agriculturi. brii dm cadrul grupei noastre sindicale, grenată tn întrecere socialistă cu echipa BALINT ALEXANDRU
condusă de prim-topitorul Androţ Gheor-
Ridicarea calitativă a conţinutului con­ les in privinţa propagandei agricole to­ Comuniştii vor trebu> să treacă primii grupă ce sc menţine de 5 luni cu titlu' ghe. Lupta centru titlul dc echipă frun­ directorul cabinetului tehnic
ferinţelor, n-a stat întotdeauna in cenLrul tuşi nu a luat ntci O măsură şi nu O tras la aplicarea regulilor agrozootehnice, să
preoeupărHor membrilor şi biroului fi­ la răspundere membnl şi conducerile a- sfătuiască şl atragă prin exemplul perso­
lialei S R S C In multe cazuri — cum s-a ceslor organizaţii ştiinţifice nal cil mai mulţi ţărani muzician in a- E c h i p a f r u n t a ş ă p e s t a ţ i u n e
întimplat Î11 raionul Hunedoara — confe­ Comitetul raional de partid Sebeş nu plicarai acestor metode ştiinţifice de lu­
rinţele cu caracter agricol au (ost ţinute a avut in centrul preocupărilor sale pro crare a pămintului şi de creşterea şi in- Cu toate ca iama aceasta a fost o lamă de UTM-lsLul Nandra Nicolae. care lu­ bine munca şi su folosească mal chtbzi
de către elevii şcolii siderurgice, iar la blema desfăşurăm unei largi activităţi de ?.-i|irea animalelor. aspră, totuşi ea nu a putu*, opri tn lor crează la repararea şasiurilor de tractoare cele 8 ore de muncă.
Prad. do către elevi 1 şcolii medii tehnice propagandă in vederea creări• condiţiilor Fclosmd din plin toate mijloacele de clinul tineresc al U T M -iştilor dm Pentru rezultatele obţinute, conducer
Fără a poseda cunoştinţe ample L» □- pentru înfiinţarea de noi Rnspodârll agri­ propagandă agricolă, mtetisif-icind şi n- S M T Alba-lulia Angajamentul acestora datorită organizării muncii după metoda staţiunii a conferit echipei de tractoru
ceasfâ direcţie, fără a (1 documentaţi a- cole colective şi noi întovărăşiri diemd calitatea muncii de îndrumare S 1 a fost: terminarea la timp şi în bune con sovietică „Bugacev", reuşesc să depăşească condusă de Nandra Nicolae. drapelul ro
supra problemei tratate, in cadrul dis­ Datorită zceatei neglijenţe. în raionul control, sprijinind şi luptind pentru apli­ ditiuni a reparaţiilor maşinilor şi trac­ ziJnic norma cu 30 la sută Astfel echipa dc echipă fruntaşă pe staţiune in acţiun
cuţiilor ivite pe marginea conferinţelor, Sebeş, in anul 10S3, mi a luat fiinţă nici carea pe o scară cit mai largă a metode condusă de tovarăşul Nandra, a reparat
toarelor in vederea evecutărli ta un nivel de reparare a maşinilor şi tractoarelor
conferenţiara (eleva), au denaturat invo­ o gospodine agricolă colectivii şi nici o lor agrozootehnice sovietice imiinlate
Mgrotehnle înalt a campaniei agricole de 4 şosiurl de tractoare in numai 12 zile de pregătire pentru campania agrico
luntar adevărul ştiinţific al ştiinţei agro­ întovărăşire vom reuşi să asigurăm economiei noastre faţa de 16 cit era planificat Exemplul a-
tehnice Lipsa de control din partea or­ De asemenea, Comitatul raional de o înaltă producţie agricolă. contribuind primăvară de pnmâvavâ
ganelor de partid asupra modului cum se partid Brad, orientindu-se — în mod greşi! AA|fC"l la ridicarea nivelului material şi Tinerii Hâda Dicmsie, Marca Simior» cestei echipe, a Însufleţit pe toţi ţinerii AJDUCI NICOLAE
desfăşoară propaganda prin conferinţe, — după situaţia geografică a terenului ciutura! al oamenilor muncii. Mcdrea Aurel şl alţii dm echipa condusă dm staţiune, l-a făcut să-şi organizeze mai corespondent voluntar
Ili8 îşi aranja gulerul cu blana roa­ — Bagă dc seamă Ilie. ai văzul bine parchetelor respective, pentru a sc sta­ n acestor cărăuşi se fac casierii Popovl
sa dc la palton, işt vîr* !a loc un smoc unde poţi ajunge. Peetfm o mai bună aprovizionare bili stocurile precise de lemne Şefii de foan şi Doda Rusalio dela combustii)
de pâr ce Ii iezise de sub şapcă, apoi — i> 1 apoi ce. n-am nimic dc pier dono2ltc au primit sarema s* instruiască tul regional, (iindeft s-au dus pc ten
grăi iar, cîntârind. dut. nici acasă nu mi-c mat bine... ou lemne a popuSajiei temeinic pe mampulanfi. pentru evitarea să plătească fărS sâ la asupra lor si
— Tari oameni Ciocanţş. lari şi — Aşa. vino atunci descjră la opl lipsurilor la preluarea lemnelor de la că­ mele corespunzătoare Birocraţii care
drepţi Ezită o clipă ca şi cînd ar fi in strada Roţilor la Nr. 17 Acolo Problcmu aprovizionam cu lemne a ProprieLarJor de atela.ie li se acorda răuşi Parchetele, se vor lua In primire fac vinovaţi de neplata la timp a cărSi
vrut să şi desprindă mai complect ne vei afla mai multe fîaţi în uşa şi în­ populaţiei eate o problema la ordinea zi­ mari stimulente in ceea ce priveşte tran­ la faţa locului pe bo2a măsurătorii, pen­ şilor. precum şl acel care nu dau alei
dumenrea care-l încerca, apoi urmă. trebi : ,,N aveţi un topor de vînzare?’' lei In regiunea noastră exista posibili­ sportul lemnelor cbn pădure la depozi­ tru a se evita diferendele dintre furnizori 11 a cuvenită stimulării lor. trebue tra
— Ciudată şi polilica aslo Sc vede Ti se va da drumul şi acolo în sfîr- tatea de a se satislace cu necesarul dc tele intermediare Acei ţărani care işi vor şi combustibilul regional Şafii rlc- la răspundere fără Intîrzierel
că nu i toată h lei... Dar de ce nu şil vei vedea lemne atit populaţia, cil jl instituţiile, ba face in mod cinştuncios datoria, trans- pozjtdor vor primi ajutorul efec­ Timpul este minunat de a se seoa
mat lăsat să stau pină la capăt ?... Se despărţiră Ciccanaş se mîstui mai mult chiar, maţi cantităţi de lemne porl ! nd cil mai multe lemne şi îndepli­ tiv dm pariea delegaţilor de la combus­ lemne dm păduri Comitetelor execuţi'
— De te lăsam, apoi lăsat erai, nu după colţul stirăzîi. iar Ilie intri în 0- po? fi Urnise >i altor regiuni deficitare nind normele stabilite, vor beneficia, pe tibilul regional ele sfaturilor populare comunale şl r
mai vedeai tu casa. grada strîmtâ In afară de aceasta, eonillâţi însemnate Ilng3 plata transportului, de diferite ar­ Tn acest scop s-a întocmit de către con­ lomale le stă în faţâ o sarcină de o dei
Obsevvind ochi 1 minţi ai acestuia, In inimă i se încercau un şir de sen ele lemne pentru construcţii sini furni­ ticole ea: petrol lampant, opinci ue cau­ ducerea combustibilului regional viii sebltâ Importanţă politică Şl economic
lămuri mai departe ciuc. pînză. bocanci, sodă caustică, să­ plan de acţiune de icş<re pe teren a ir- Problema transporturilor dc material len
timenlc noi, era un amestec, de bucu­ zate de către l F E T-urile noastre ra­
— Nu eşli deprins 11 ie. N ai băgat rie. cui aj. încredere. I sc părea că nu ionale pun, lemn pentru construcţii rurale, tregulu! personal De pildă, tovarăşul Bu­ nas nu mat trebue subepreciolă
de seama cum te .Tunceu din ochi doi mai e ce! de adineauri. îşi simţea su- Posibilitatea trebue insă să devină rea lemne de loc. etc taş Roman tehnetan. a fost irimis in Sâ tragem învăţăminte pe viilor d
copoi aşlcplind doar prilej sa Ie în- ticlui tare şt braţele puternice litale. Faptul că plnâ in prezent a fos! Rezultatele bunei organizări şl mobili­ ‘raionul lila. cu sarcina de a mobiliza şi lipsurile avute Oamenilor muncit le tr
hale. Cînd ai strigat au şi pocnit spre In utreebi ii răsunau limpede cuvin o marc lipsi dc lenuie (cu toate că în zării largi a comandamentelor raionale au ajuta şefu de depozite dm raion pentru buesc lemne dc foc. construcţiile noast.
tine. tele auzile cu cîlva timp mai înainte parchetele pîdurilor noastre acestea sunt început să se întrezărească Un exemplu a-st indeplini sarcinile Conducerea com­ cer cjniităb sporite de material lemne
Lui Ilie îi frecu un fior prin spate ....noi luptăm pentru pune şi viaţa dm belşug) se datoreşlc mai multor ca­ vrednic dc urmat este acela dat de de­ bustibilului va controla efectiv şi sis­ Or. toate aceste cerinţe nu pot fl satli
şi avu senzaţia precisă câ simte lă noastră"... uze In primul rind vuia o poartă nfn- putatul regional ŞuluRu Alexandru El tematic activitatea fiecărui funcţionar şi făcute la timp decit pnntr-o muncă sui
murit umezeata zidurilor de puşcărie turile populare raionale şl IFET-urUc. S-a deplasat in raionul Brad unde a luat tehnician tn parte de lotul cum fşi duce ţinută
O luară la pas, domol. liecare cu Da. pentru pline şi viaţa copiilor ce raionale, care au pzivit problema aprovi­ legătură cu sfatul popular raional şi a la îndeplinire sarcinile in problema apro- I F E T -urilor dm regiunea noastră le re
un gînd deosebit, dar învîrfît în jurul i se stingeau de (oamc trebuia să lupte zionăm cu lemne a populaţiei cu multă orălal tovarăşilor dm comandament cum vizionăru cu lemne a populaţiei vin de asemeni sarcini de seamă in cer
şi acum va afla in ce fel să Iacă asii
aceleaşi chestiuni Ajunseră linca Se uită la gemuleţul slrîmt pe cure smpc/rliC' alitate Iii ol doilea rifld. fosta s.t-şl duca sarcinile la îndeplinire Aceş­ Comandamentul regional, care răspunde Irul lor trebue sâ stea grija pentru muncite
poarta marc şi cenu'ie în dotul că­ se juca lumina unei lămpi bolnave conducere a combustibilului regional a tia şl-au împărţit sarcinile Intre ei. au direct de satisfacerea cu lemne de foc a rit şi tehnicienii forestieri împotriva b
reia sc afla locuinţa lui Mie îşi în­ Dincolo de acest gemuleţ, într-un aer muncit bzrocrolic. fără spirit de iniţiativă plecat jos la comune şl numai irvtr-o săp- populaţiei dm regiunea noastră are o marc i'ocratismului. a lipsei dc grijă pentru ;
tinseră mîînile tamină proprietarii de atelaje, lămuriţi dc
de sărăcie şi lipsuri crunle îşi depăna lăsind ca aprovizionarea cu lemne sâ se sarcină Va trebui sâ ia atitudine comba­ pi-ovirinnacea cu cele necesare traiului c<
— Ascultă Ciocănaş. rosti Uie, dînd viaţi de azi pe mline familia lui. fa­ Iacă la voii întinvplăiii In al treilea rind către deputaţii sfaturilor populare comu­ tivă Împotriva conducerii I R T A (direc
gVas gîndurilor ce-1 frămlntau. Vreau milie pentru care nu lăcusc nimic dc întreprinderea regională de transport- nale. au scos dm păduri şl ou transportat tor Malea lullui care ţine maşinile de­ lor ce muncesc în întreprinderile fore<
să Ic întreb ceva cit datorii şi pe care nu o hrănise cu aulo (I RTAI a muncit şi continui încă la depozitele intermediare 1380 m sten de geaba, In loc sâ te folosească întreaga ca- llere trebue dusă o luptă necrututoar
— Int.reabă nimic de cit cu promisiuni goale si muncească superficial, ne<!ind pica lemne Comandamentele raioanelor Hune­ paotalc de transport NlmSnui nu-i esie îngăduit să subapri
— Dc unde şti tu despre politica Se scutură, ca şi cînd ar fi vrui doara. llia. Haţeg, etc de asemenea mun­ ciere o ramură de producţie atit dc Ir
osta ? să şt arunce de pe umeri o povară mare atenţie transportului lemnelor de U cesc minunat cu sfaturile populare comu­ Cc aJLoeva poate fi numit de cit nepă­ semnată in economia noastră naţionala B
— De unde?... Asta i greu de spus supărătoare şi murmură depozitele intermediare la depozitele nale Pe intervalul 1-7 februarie, in de­ sare faţâ de nevoile oamenilor muncu
Dar dc ce ? combustibilului atit rezonai, cit şî a pozitele intermediare adică in depozitele faptul că 19 maşini ale I R T A trimise Ij aceia organizaţiile de bază şi comitete)
— Dc-acum s a sliişit cu văicărea­
— Aş vrea să aflu şi eu mai mu-ltc la. Altfel am sa merg de initne. color raionale din care se pol Incărvi maşinile, au in­ Lupeni, au transportat in cursul ur,ei luni de întreprindeţi forestiere suni obliga)
iesore ca Se îndreptă dc spilc şi apoi des­ Pentru înlăturarea lutu/or lipsuploc trat peste 4000 ni steri lemne de toc de zile abia 2-t m sten de lemne 7 să vegheîe asupra oricăror abateri şi s
Ciocănaş îl privi dm nou în ochi si chise uşor uşa dispărind între pereţii precum şi însemnate cantită(i do lemn dc Conducevoa combustibilului regional demaşte cu putere orice încercare a dut
din nou privirile acestuia II străpim strimţi ai locuinţei manifestate In această direcţie, a luat trebue sâ lichideze şl acea lacună veche manului de clasă de a împiedica bun
seră scormonitor fiinţă pe lingă comitetul executiv al sfa­ construcţii
l-ncă u:iul din armala celor flâ de a tărăgăna plata cărăuşilor Un exem­ desfăşurare a procesului dc producţie
^ Pentru asta trebu-î curaj, holă mînzi Işi găsise drumul pe care tre­ tului popular regional un comandament Pantru lichidarea deficienţelor dm Să luptăm cu toate forţele pentru bun
rîre buia sâ meargă Frontul celor exploa­ format din cei mai competenţi tovarăşi, munca „combustibilului" fag'Onal, noua plu de asemenea tărăgănare »e manifestă
Capul lin Uie sc înălţă, eşind dî-rz taţi deparle dc a slăbi, aşa cutn do care au sarcini concrete si ajute coman­ conducere in frunte Cu tov Burtcscu Ma­ Încă faţi\ de drepturUc ce li se cuvin unor aprovizionare cu lemne dc loc pentru oa
din b'an.i rcasă şt îngălbenită rcau prigonitorii, se inlârei. se grupa damentele raionale in mobilizarea — cu a- rin a luat serioase măsuri S-a făcut in­ cărăuşi dm comuni Bălţi, raionul llia menii muncii şi cu material lemnos pentr
— Aici am văzut că i vorba de drep pregătindu sc pentru lupta cea mare ţutorul sfaturilor populare — tuturor structaj şei lor de depozilc deîa raioane care mai au da primit bani chiar din a- construcţiile noastre paşnice
late şi dacă aşa stau lucrurile, şhu să şi s-au luat măsuri pentru Inventarierea nul Lrccut. Vinovaţi dc neplata la timp I DIACONI
(iu tare V. AFLOAREI proprie.anlor dc atelaje.