Page 12 - 1954-02
P. 12
»ag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 13
C O N F E R I N Ţ A D E L A B E R L I N încheierea tratativelor economice
miniştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri MOSCOVA (Agerpres). sovieto-finlandeze reafirmat dorinţa reciproci
<I-au
părţi
—
Mi
Intre
nisterul Comerţului Exterior al URSS do a dezvolta şi pe viitor schimbul do
•ERLJN (Agerpres) — TASS ;itoare şt contrare faptelor reale pe care alcltulte din germani şl reprezentanţi a? eontigenteloc reslrtnse de trupe care, po şl delegaţia guvernamentală finlandeză au mărfuri intre cele două ţâri şl In arest
avut loc la Moscova. Intre 26 Ianuarie şi arop au căzut de acord să înceapă la 20
a 8 februarie, la cea de a 12-a şe* miniştrii puterilor occidentale le-au adus unei puteri neutre Totodată. Bidault a trivit propunerii sovietice, trebuie să fie
£ lebrvisrîe, tratative cu privire la pro- februarie a e tratative cu privire la în
ţâ a conferinţei miniştrilor afacerilor fn şedinţa dm 3 februarie pentru a în continuat aă stăruie ca pregătirea legU lăsata In Germania pentru îndeplinirea blemo economice. cheierea unui nou acord comercial pe ter
eme ai celor patru puteri a continuat cerca sâ-şl fundamenteze refuzul de a ac electorale să fie încredinţată nu unul gu funcţiilor de pa2ă, rezultlnd din sarcinile In cursul tratativelor, cele două părţi men lung
iminarea punctului 2 de pe ordinea de cepta propunerile sovietice. vern provizoriu a) întregii Gemvarui, aşa de control ale celor patru puteri s-au călăuzii după prevederile tratatului Tratativele J-au desfăşurat intr-o at
— „Problema germană şi sarcinile asi- Bldaull a încercai din nou să dove cum prevede propunerea sovietică. d ce Eden a repetat din nou că planul său de prietenie, colaborare şi asistenţă mu mosferă prietenească şl în spiritul unei
tuală iocheiat intre U-RS-S şi Finlanda
âril securităţii europene”. dească că n-ar fl cu putinţă nici un fel lor palru puteri de ocupaţlo ir acorda viitorului guvern al întregii depline înţelegem reciproce
la 6 Aprilie 1948. fiind totodată conştiente
.eilnţa a fost prezidată de J F. Dulles de contact îotie guvernul Republicii De In încheiere, Bidault a declarat că Uni Germanii posibilitatea de a hotărî în mod Acordul cu privire la împrumut a fost
de însemnătatea pe care guvernele celor
)upă cum se ştie. In şedinţa din 3 fe- mocrate Germane şi guvernul de la Bonn unea Sovietică nu trebuie să nutrească liber dacă să adere sau nu la „comunita două părţi o atribui* întăririi şi dezvol semnat dm partea guvernului Uniunii Re
larie miniştrii afacerilor exlerne ai ce- dată fund deosebirea dintre regimurile nici un fel de temeri in legătură cu pla tea defensivă europeană", deşi, după cum tării relaţiilor economice dintre cele două publicilor Sovietice Socialiste de I G
Kabanov, ministrul comerţului exterior,
trel puteri occidentale au refuzat să existente in cale două părţi ale Germa nul Iu) Eden, deoarece ea va avea anu î arătat în mod convingător delegaţia so- ţări.
Ca rezultat al tratativelor, cele două iar din partea guvernului Republicii Fin
epîe propunerea sovietică de a se con- niei. Bidault a declarat din nou că res mita „garanţii esenţiale" Bidault a afir ;l6Ucă in cursul discuţiilor, acordurile de
părţi au ajuns la un acord cu privire la landeze — de T. Aura, ministrul comer
>ui un guvern provizoriu al Întregii pinge propunerea sovietică cu privire la mat că în discursul său ol „a folosii un la Bonn şi Paris hotărăsc cu anticipaţie ţului şi industriei al Finlandei — şeful
acordarea unui împrumut de către Uni
rmanU şt de a se ţine alegeri libere pa retragerea, încă înainte de alegeri, a tru limbaj de conciliero". problema integrării Germaniei in grupa unea Sovietic# Finlandei, In sumă de 46 delegaţiei.
reaga Germanie, deşi această propu pelor de ocupaţie ale celor palru puteri A luat apoi cuvintul A. Eden El a de rea militară a puterilor occidentale în milioane de ruble, in aur, In dolari SUA La semnarea acordului au fost de faţă:
ne deschide o cale justă spre unifica- din cele două părţi ale Germaniei, cu ex clarat că, după părerea sa. fiecare parte dreptată Împotriva UR.S.S şi a ţărilor sau in altă valută care se va stabili de Din partea sovietică — A I. Mikoian,
1 Germaniei ca stat iubitor de pace, de cepţia unor contigante restrînse. lăsate şi-a explicat pe deplin poziţia în pro de democraţie populară comun acord — împrumut ce va fi folo vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri
cret Este semnificativ că presa vert- pentru îndeplinirea funcţiunilor de pază blema unităţii Germaniei El a subliniat Eden a declarat că vrea să facă o pro sit conform aprecierii guvernului finlan al U.RSS.; S. A Borlsov, P N Kumîkin,
Tnzaă, inspirată de anumite cercuri, Bidault a prezentat propunerea sovie că intre planul propus de miniştrii celor punere care. după părerea sa. ar da posi dez. împrumutul este acordat pe termen M_ R K urm in, locţiitori ai ministrului
>lind esenţa propunenu sovietice, decla- tică cu privire la neodmjterea atragerii trei puteri occidentale şl planul sovietic bilitatea să se continue discutarea proble de 10 ani cu o doblndă de 2.5%. Cele două comerţului exterior al U R.S S.; V.*.A
pe un ton gălăgios că această propu- Germanii In coaliţii sau alianţe militare este o mare -deosebire Ca şi Bidault mei ce stă in faţa miniştrilor Eden a În părţi au convenit ca acordul cu privire la Zorlc, locţiitor al ministrului afacerilor
re este „inacceptabilă". îndreptate Împotriva oricărei puteri care Eden a repetat că propunerea sovietică trebat dacă delegaţia sovietică este de împrumut să fie ratificat in timpul cel externe al URSS, V, F. Popov, preşe
Declaraţiile făcute de miniştrii putori- a luat parle cu forţele el armate la răz este inacceptabilă pentru puterile occi icord să se ţină In întreaga Germanie mal scurt posibil, el urmînd Bă intre In dintele Consiliului de Conducere al Băn
ocddentale In şedinţa din 6 februarie boiul împotriva Germaniei hiileriste, drept dentale, in pnmul rînd pentru că ea cere olegerî „cu condiţia garantării unet su vigoare la data efectuării schimbului in cii de Stat a URSS.; L. L Zorln, N I
fost consacrate aceleiaşi Încercări de a „0 Interdicţie pentru Germania de a se 0 înţelegere intre două regimuri exis pravegheri nepărtinitoare”. Eden a ară strumentelor de ratificare, care va avea Celdtn, K. K Bahtov, şefi de direcţii ale
a anta propunerea sovietică ca inaccep- alia cu vecinii el". Astfel. Sidault a ară tente in Germania, barate pe principii de tat că el se referă la propunerea făcută loc la Helsinki. Ministerului Comerţului Exterior al
jilă psntru rezolvarea problemei ger- tat odată mai mult ce anume se ascunde guvernare opuse, în a) doilea rînd pentru de Bidault in şedinţa din 6 februarie. Tn Guvernul Sovietic a acceptat să plă U.RSS
i n e în realitate In spatele cereru puterilor oc :ă propunerea sovietica prevede ţinerea încheiere Eden a repetat obişnuitele aflr- tească in devize $1 aur o parte a livrări Dtn partea finlandeză — A. Gartz. tri
2 Bidault care a luat primul cuvintul, cidentale cu pnvlre la „asocierea Germa alegerilor pe alte baze declt cele prevă maţii declarative In sensul că „comunita lor către URSS pe care le va efectua mis extraordinar şi ministru plenipoten
sprijinit din nou planul tui Eden, care niei” cu statele occidentale Fiind nevoit zute in planul lui Eden şi, In a) treilea tea defensivi europeană”, pe care el a Finlanda In 1954 ţiar In URSS., E. A. Vuori, V. G Pal-
locuieşte prin formalităţi parlamentare să ţină seama într-<in fel sau altul de tind pentru că putenie occidentale nu numit-o „zîliinţi defensivă”, nu este îndrep Cele două părţi au constatat cu satis cnroth şefi de departamente din Ministe
zolvarea sarcinii principale — sarcina faptul că nu se poate cere ţinerea unor tonsideră cu putinţă retragerea din Ger tată împotriva mlunll Sovietice El a ce facţie In cursul tratativelor că acor rul Afacerilor Externe al Finlandei, dr
lilirăni Germaniei pe o bază democra alegeri pe întreaga Germanie sub con mania. încă înainte de alegeri, a ‘rupelor rut să nu se pună piedici intrării Ger dul comercial pe cinci mi care a fost in- K. Warls, membru in consiliu) de admi
ţ i şl paşnică pentru ca ea să nu mai trolul «puterilor de ocupaţie, aşa cum de ocupaţie ale odor patru puteri Sfi- maniei In această aşa zLsă „alianţă defen chelat în 1950 a contribuit la o creştere nistraţie al Băncii Finlandei, R EnckeU
iată niciodată ameninţa securitatea po prevede planul iul Eden, şl, in acelaşi dind logica, Eden a afirmat că retragerea sivă". Eden a dat asigurări că constitui considerabilă a schimbului de mârturi consilier al misiunii finlandeze la Mos
arelor Europei. timp, să 6e afirme că asemenea alegeri trupelor de ocupaţie din Germinia, încă rea „comunităţii defensive europene” cu dintre URSS şi Finlanda Cele două cova.
Bidault a declarat făţiş că el şi pane- vor fi libere. Bidault a declarat că in înainte de alegeri, propusă de guvernul participarea Germaniei nu este tn contra
irll săi occidentali consideră că, calea tenţionează să aducă modificări acestei sovietic pentru a se exdude once presi dicţie cu tratatul angJo-sovietic semnal In Cererile opiniei publice franceze
te rezolvarea problemei germane constă părţi a planului lui Eden Dar toată ches une din partea puterilor străine in tim 1942. El a spus că „dace există alte căi
„asocierea Germaniei" cu statele oed- tiunea s-a rezumat la o neînsemnată mo pul desfăşurării alegerilor pe Întreaga :ane ar puica contribui la inJâturarea te adresate Iui Bidault
»nt8'le. In felul acesta. Bidault a confir- dificare a unor amănunte ale planului Germanie, ar „crea un nou obstacol in merilor Uniunii Sovietice In ceea ce pri PARIS (Agerpres) — Opinia publica francez” şi să adopte in cadrul conferin
at din nou că guvernele Franţei, SUA fără nici un fel de modificare de fond calea exercitării de către poporul german veşte securitatea ei”, el este gata să le franceză urmăreşte cu atenţie desfăşurarea ţei o atitudine oare să contribuie la rezol
Angliei văd principala lor sarcină nu ir* Bklault a spus ci al nu renunţă la pro a dreptului său de a alege in cei mal examineze conferinţei de la Berlin Informaţiile pu varea paşnică a tuturor problemelor in
ea re a unei Germanii democratice şi iu- punerea cu privire la controlarea alegeri «curt llmp un guvern al întregii Ger A luat apoi cuvintul V. M Molotov, blicate de presa demoiTatâ dovedes; in ternaţionale litigioase
tensificarea mişcării pentru rezolvarea Bidault a primit scrisori similare din
.toare de pace ci în atragerea Germa- lor de către puterile de ocupaţie, dar că manii" care a făcut o declaraţie cu pnvlre la
paşnică a problemei germane şl a celor partea unui grup de femei din oraşul Mon-
e! Intr-o grupare militară a statelor oc- este de acord cu o oarecare „limitare" a Pentru a justifica refuzul de a a coapta uşurarea obligaţiilor (utanzlar-economioa lalte probleme internaţionale litigioase IreuU (departamentul Sena), din partea
dentale Discursul iui Bldaull a fost o controlului El a propus să se creeze su propunerea sovietică, Eden a pretins ca ale Germaniei legate de urmările războ care se discută la conferinţa miniştrilor ţăranilor din comuna La ChapeJle-Sainl-
ţpetare a aceloraşi arsumente neconvin- plimentar nişte comisii de supraveghere are Indolaii in ceea ce prieşte sarcinile iului. de externe ai celor patru puteri. Remi (departamentul Sarthe), a Consiliu
Ziarul „L’Humamta” scrie că membrii lui municipal din oraşul Vlllenanause (de
Consiliului municipal al oraşului Drancy partamentul Sena) din care fac parte so
Dec I a r a | i a Iu 1 V. M. M o l © f o v (departamstul Sena), care fac parte din cialişti, comunişti, gaullişti şi ..indepen
denţi", din partea unul grup de munci
partidul comunist şl din partidul catolic
tori de la căile (erate din La Rochelie
Am ascultat in această şedinţă obser de necesitatea îmbunătăţirii situaţiei ma cadrul articolului „Cheltuieli pentru apă SUA, Angliei şi Franţei, este amlnefă M R P, au adresat ministrului de externe etc. Autorii acestor scnson protestează go
vaţiile) d-lui Bidault şl ale d-lul Eden teriale a populaţiei rare” — în cea mal mare porte cheltuieli pe un termen îndelungat, nedefinit, mei al Franţei, Georges Sidault. o scrisoare hot&rlre Împotriva înarmări» Germaniei
Delegaţia sovietică porneşte de la premiza Intrucll propunerile cu privire la uşu de ocupaţie — 9,6 miliarde mărci, adică problema menţionată mai sus nu-şi ca- comună în care îl cer „să ţină seama de occidentale sub paravanul aşa numital
că schimbul de păreri in problema dis rarea obligaţiilor financiar-economice ale 34.9% din încasările bugetare ale Germa pâiă rezolvare voinţa majorităţii absolute---a- poporului „ armate ■ eu ropene".
cutată va continua Germaniei n-au fost examinate plnă în niei occidentale. Toate acestea oferă temeiuri să se tragă
Astăzi, delegaţia sovietică consideră ne prezent de cele patru puteri şi n-a fost 1 Este cu neputinţă să nu se sublinieze concluzia că este necesar să se exami
cesar să atragă atenţia asupra încă unei cu putinţă să se ajungă la o înţelegere la că Germania occidentală n-a fost nici neze la prezenta conferinţă problema uşu Aniversarea creării Armatei Populare Coreene
probleme această problemă, guvernul sovietic a a- pînă tn prezent scutită de obligaţiile iu rării obligaţiilor flnanciar-eeonomice ale
La examinarea problemei germane nu plical cu începere de la 1 ianuarie 1954 ceea ce priveşte plata reparaţiilor, tar Germanici Este important ca poporului PHENIAN (Agerpres) — TASS voluntarii chincil. să-şl ridice nivelul po
pcate li ocolită problema obligaţiilor fi- măsurile corespunzătoare penLru uşura potrivit acordului de la Bonn, rezolvarea german să-l fie de pe acum pe deplio La 8 februarie, oamenii muncii din Re litic şi să păzească cu vigilenţi munca
nancLar-econcmice ale Germaniei legate rea obligaţiilor Lnaneiar-economice ade acestei probleme este aminată pentru o limpede că Germaniei nu-» vor fi prezen publica Populară Democrată Coreeană peşnlcă şi creatoare a poporului coreean
de urmările războiului Repuhllclt Democrate Germane dată nedefinită, pînă la încheierea trata tate nfclun te) de pretenţii In ceea ce sărbătoresc Intr-un cadru solemn cea de Toate ziarele publici de asemenea tele
a 8-a aniversare de la crearea Armatei
1d nota sa din 15 august 19S3, guver Cu Începere de la 1 ianuarie 1954. gu tului de pace cu Germania Deoarece pro priveşte reparaţiile, datoriile postbelice, grame de felicitare adresate soldaţilor
Toata
Coreene
Populare
nareîe
nul sovietic a adresat guvemelpr SU A.. vernul sovietic a încetat perceperea re blema tratatului de pace cu Germania cheltuielile de ocupaţie externe etc. In acestei date memorabile numeroase consacră sergenţilor, ofiţerilor şl generalilor Arma
după cum se vede dm poziţia adoptată
ma
tei Populare Coreene de către C. C al
Angliei şl Franţei propunerea ca, înce- paraţiilor datorate de Republica Demo conformitate cu aceasta, delegaţia U R S S. teriale Partidului Muncii din Coreea, precum şi
pind de la 1 ianuarie 1934, Germania ss crată Germană, a trecut fără pOată in la această conferinţă de reprezentanţii prezintă următoarea propunere: La 8 februarie s-a publicat ordinul ma
fie scutită complet de plata reparaţiilor, proprietatea R. D. Germane Întreprinde reşalului Kim Ir Sen. comandantul su de Prezidiul Adunării Populare Supreme
precum şi do plata datoriilor de stat post rile sovietice aflate în Germania, a re Cu privire la măsurile pentru uşurarea obligaţilor prem a) Armatei Populare Coreene Ma Şi Cabinetul de miniştri al R P D Co
belice către cele patru puteri, cu excepţia dus cheltuielile de ocupaţie plnă la o financiar-economice ale Germaniei legate de urmările războrului reşalul Klm lr Sen felicită pe ostaşii Ar reene.
La 7 februarie, la Phenian a avut loc
datoriilor rezultlnd din obligaţii comer sumă care nu depăşeşte 3% din venitu matei Populare cu prilejul acestei sărbă o şedinţă solemnă consacrată acestei ani
ciale In arfară de aceasta, guvernul sovie rile bugetului de stat al R D Germane Tm!nd seama că Germania a Îndeplinit Anglia şî URSS. — cu excepţia dato tori şi ii chiamă sâ-şl perfecţioneze mă- versări Adunări şi reuniuni festive au loc
tic a propus reducerea cheltuielilor legate In afară de aceasta. Republica Demo deja o parte tnaemnată a obligaţiilor fi- riilor rezultlnd din obligaţiile comerciale evtria de luptă, să Intâmeasc# prietenia Cu In întreaga republică.
de staţionarea trupeLor celor patru puteri crată Germană a fost seutKâ de a plăti nanciar-economfce faţă de Stalele Unite 2. — Se reduce plata cheltuielilor le
pe teritoriul Germaniei şl scutirea Ger Uniunii Sovietice datoriile de stat post ale Americii, Anglia, Franţa şi Uniunea gata de staţionarea trupelor color patru
maniei de plata datoriilor rezultlnd dtn belice, Inclusiv datoriile rezultlnd din Sovietică legate de urmările războiului, puteri pe teritoriul Germaniei la prepor- Rezultatele îndeplinirii planului economic
cheltuielile de ocupaţie externe ale ce cheltuielile de ocupaţie externe, care s-au necunosclnd că măsurile pentru uşurarea ţlile unor cheltutdl anuale care să nu de
lor patru puteri, care s-au acumulat după acumulat după 1945 obligaţiilor finandar-economiee ale Ger păşească 3% din veniturile bugetului de al R. P. Polone pe 1955
1945. Ar fl nejust ea cealaltă parte a Ger maniei legate de urmările războiului vor stat al Republicii Democrate Germane şi
Necesitatea Înfăptuirii acestor măsuri maniei, adică Germania occidentală, să contribui in mod substanţial la dezvolta Republicii Federale Germane. VARŞOVIA fAgerpres) - P AP 1953 a fost un an de continuă dezvol
este evidenta, ţlnînd seama de faptul că continue să suporte povara cheltuielilor rea economiei paşnice a Germaniei şi la 3. — Germania este scutită complet de La 0 februarie a fost dat publicităţii tare a cooperaţiei agricole de producţie
Germania a şi executat o parte însem provenind din obligaţii analoage Pe cit creşterea buneistărl materiale a popu plata datoriilor rezultlnd din cheltuielile comunicatul Comisiei de stat a planifi Numărul cooperativelor agricole de pro
nată a obligaţiilor ei Jinanclar-economiee se ştie din surse oficrale Germania occi laţiei. de ocupaţie externe ale celor patru pu cării economice cu privire la rezultatele ducţie a crescut de la 4 900. la sfirşîtul
faţă de SU A., Anglia, Franţa şl Uniu dentală este obligată să plătească state Guvernele SUA., Franţei, Angliei şi teri, cane s-au acumulat după 1943 îndeplinirii planului economiei naţionale anului 1932. la 8.000. la sfirşitul anului
nea Sovietică lor străine aproximativ 7 miliarde mărci U RS.S au căzut de acord că incepînd Delegaţia URSS speră că propune a R P. Polone pe anul 1933 1953.
Totodată, trebuie să se ţină seama In cu titlul de datorit de stat posbelice Ger de la 1 Ianuarie 1934: rile prezentate de ea in problema uşu După cum se aratA in comunicat, pla Anul trecut tn R P Polonă au fort elec
măsura cuvenită de necesitatea uşurării mania occidentală suportă o povară con 1. — Germania este scutită complet de rării obligaţiilor financiar-economice ale nul producţiei Industriale globale a fost trificate cu 13% mal multe sate declt fn
situaţiei economice a Germaniei şl a cre siderabilă decurgind din plata cheltuie plata reparaţiilor sub orice formă, precum Germaniei legata de urmările războiului îndeplinit In 1953 Io proporţie de 103.9% 1932 In cursul anului Polonia a avut re
ării unor condiţii favorabila pentru dez lilor de ocupaţie ; in exerciţiu) bugetar şi de plata datoriilor de stat postbelice vor fi examinata in cadrul conferinţei cu Volumul producţiei industriei socialiste a laţii comerciale cu 71 de ţări S-a dezvol
voltarea economiei de pare, precum şl 1833-1954 se prevede să se plătească în către cele patru puteri — S.U.A., Franţa, atenţia cuvenită. crescut In 1953 cu 17,5% faţă de 1952 tat In special schimbul de mărfuri cu
La sfîrşltul anului 1953, S M T -urile
* * * dispuneau de 10 400 tractoare (socotite in Uniunea Sovietică şi cu ţările de demo
tractoare de cite 13 cai putere) — cu craţie populară Venitul naţional a cres
19% mai mult decit in anul I9S2 Anul cut cu 10% In comparaţie cu 1952.
După V. M. Molotov a luat cuvintul largi ale populaţiei din Germania occi bl eme i discutate, dar n-au atins latura el restrinsă, Iar la 8 februarie este oportun
J F Dulles. El a început prin a susţine dentală. Dulles n-a spus nimic In legă principală, şt anume dacă alegerile pe în ei se continue discutarea punctului 2 de
că ministrul afacerilor externe al Uniunii Ninsoare abundentă în Europa occidentală
tură cu fondul măsurilor propuse de treaga Germanic vor fl efectuate de ger pe ordinea de zi — „Problema germană şi
Sovietice n-ar fi „socotit că este de do
V. M. Molotov îndreptate spre uşurarea mani înşişi sau de autorităţile de ocu sarcinile asigurării securităţii europene” PARIS (Agerpres) — In Europa occi transporturilor In comun din Perpigoan
rit continuarea discutării problemei uni
cbllgaţlllor fInanciar-economlce ale Ger paţie. Eden a fost de acord cu aceasta. dentală continuă sfl domnească un fng In Spania, temperatura a marcat minus
tăţii germane", deşi Molotov, care a luat intens însoţit de căderi abundente de ză 21 grade la Ibaneta sl minus 29 grade la
maniei Bidault şl Eden s-au declarat de acord Dulles a propus să se treacă la discu
cuvintul înaintea Iul Dulles a declarat că padă Gandanchu In regiunea Burgos, stratul
In continuare. Dulles a repetat vechile că discutarea problemei germane trebuie tarea problemei austrtace de îndată oe va
delegaţia sovietică porneşte de la pre- Oraşele din sudul Franţei, Ar Ies, Mont- de zăpadă atinge dot metri Haite de lupi
sale obiecţlund lipsite de temei împotriva continuată. Eden e propus ca a doua zi sosi delegaţia austriacă.
miz» ci schimbul de păreri In problema pellier, Carcassonne şl Perpigrvan, care au apărut In provincia Gallcia In Por
propunem sovietice cu privire la consti după şedinţa restrinsă, fjxată pentru data Amintind că in şedinţa restrinsă din 8 de obicei nu cunosc rigorile ternii, sunt tugalia, In provincia sudică Algrave a
discutată va fl continuat
tuirea unul guvern provizoriu al Întregii de 8 februarie, să se treacă la discutarea februarie vor fi examinata şl chestiuni de acoperite de zăpadă In oraşul Narbonne nins timp de 20 ore fără întrerupere
Dulles a declarat că el vrea să facă acoperişurile a trei garaje Importanta s-au
Germanii şl la ţlnorea unor alegeri libere celui de al 3-lea punct de pe ordinea de procedură, V M Molotov a propus ca Tn Italia localităţile izolate de zăpezi
clteva observaţii in legătură cu declara prăbuMt sub greutatea zăpezii, stârîmînd se Înmulţesc toi mai muit In munţii Ape-
pe Întreaga Germanie. z! — „Despre tratatul de stat cu Aus discutarea chestiunii privmd procedura
ţia delegaţiei sovietice referitoare la uşu tria" urmînd ca ulterior să se revtnă la examinării punctului 3 de pe ordinea de sute de autovehicule. S-a prăbuşit de a- ninl numărul calelor Izolate s-a ridicat
rarea obligaţiilor flnoneiar-economlee ale Bidault şi Eden, care au luat cuvintul semenea acoperişul depoului societăţii la 70
examinarea problemei germane zi să se facă la această şedinţă.
Germaniei legate de urmările războiului după Dulles. au declarat că delegaţia so V M Molotov a arătat că. potrivit În Această propunere n-a întlmpinat obiec-
Dar Dulles a redus această parle a dis vietică n-a răspuns la aşa zisele „noi" P E S C U R T
cursului său la afirmaţii gratuite potrivit propuneri făcute de el ţelegerii )a care s-a ajuns anterior, la 8 ţium • La Budapesta a avut loc plenara lăr
februarie urmează să se ţină o şedinţă Cu aceasta, şedinţa a luat sflrşlt. a La Munchen a avut Ioc o conferinţă
cărora, datorită aşa zisului ajutor ame In legătură cu aceasta. V. M. Molotov gită a Consiliului sindicatelor din R P secretă la care au participat 32 foşti ge
rican, Germania occidentală ar f! realizat a subliniat că delegaţia sovietică tncă nu Ungară La lucrările plenarei au luat nerali h’Uenşti fn cadrul acestei confe
mari succese In dezvoltarea ei economici. şi-a exprimat părerea în legătură cu de Şedinţa restrinsă din 8 februarie parte: Mâtyăs Râkosi, prim secretar al rinţe au fost discutate planurile biroului
CC al Partidului celor ce muncesc din Blank (viitorul minister de război veat-
Dulles n-a adus In sprijinul celor spuse claraţia făcută la 6 februarie de dl Bi- BERLIN (Agerpres) — Luni dup3 a- Control. După cum se stabilise anterior,
Ungaria; Imre Nagy. preşedintele Consi german) cu privire la refacerea Wehr-
de el nici un fapt, intrucll laptele dove dault şi“ de dl Eden, ţlnînd scama de mlază a avut loc o şedinţă închisă a ce ei au discutat chestiuni legate de primul liului de Miniştri al R .P Ungare, pre mecMului Participanţii la conferinţă au
desc contrariul. Se şbe că „ajutorul” a- faptul că discutarea problemei germane lor palru miniştri ai afacerilor externe punct al ordlnel de zl şi au examinai pro cum şi Louis Saillant, secretar general declarat că în fruntea noilor conllgente
merlcan acordat Germaniei occidentale va li continuată V. M Molotov a arătat In comunicatul dat publicităţii la sfîr- cedura discutări» celui de al 3-lea punct al FSM şl P. Kazakov, secretar al FSM vest-germane trebue numiţi numai foşti
ecte îndreptat spre militarizarea economiei că în şedinţa din 6 februarie, miniştrii şltul şedinţei se spune: „Luni la ora 13. de pe ordinea de zl Cei patru miniştri • Agenţia Vietnameză de Informaţii generali hitlenşti care au dobindlt expe
ei. spre restabilirea arsenalului pentru occidentali n-au făcut nici un fel de noi Cei patru miniştri ai afacerilor externe au căzut de acord ca discutarea punctului anunţă că pierderile suferite de armata rienţă in campaniile duse în est şi vest
franceză Intre 10 decembrie 1953 şi 22
realizarea planurilor americane In Euro propuneri Observaţiile făcute de Bidault şl-au continuat lucrările In şedinţă res 3 de pe ordinea de zi să înce9pă cel Ianuarie ac. se ridică la aproape 15000 în timpul eeîui de al doilea război mon
pa, ceea ce împovărează greu păturile ţi Eden s-au teferit la amănuntele pro- trinsă în clădirea Consiliului Aliat de mal tlrzîu vineri” de soldaţi ucişi sau luaţi prizonieri dial
Redacţia ziarului Str 6 Martie Nr 9. Telefon 688-6C9 — Administraţia Str. 6 Martie Nr. 20 Telef 670. Taxa plătită In numerar cori aprobării Direcţiunii Generale PTT Nr. 136320 din 6 Nov. — Tiparul Intrepr Poligrafică de Stat DEVA