Page 13 - 1954-02

I OTMioiac-* |
| ^CjyionU j
[_Hone^crc-Dova '
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNlfl-VA !

I N A C E S T N U M Ă R :

— Lucrez după metoda inginerului — De ce merge slab biblioteca re­ -- Acolo unde cresc tinerii artişti
sovietic Mamedov (pjg 2 a) gională Deva (P a g 2-) (reportaj) (pag 3-a)
— Se impune lichidarea lipsurilor ce
— Fruntaşii brigăzii noaske com­ — In ajutorul strungarilor cjre apli­ dăînue la unele secţii de Ir mina
plexe (pag. 2 a) că metoda Colesov (pag 3-a) Lupeni (pag 3-a)
— Cu instrumentul muzical construit — Note de Drum — satira — Cronica evenimentelor infernafto-
Anul VI. No. 14 (350) Jo) 18 februarie 1954 4 pagini 20 bani de el (pag 2 a) (pag 3 a) nale (pag 4-a)
rsanvmisL-^atr *
atenţia descoperirii si D/N RE£l UNEA. N O A S T R A

*
Programul de măsuiri economice ela­ rirea dc noi resurse. Dacă secţiunea Cind problema inovaţiilor Schimb de Okioare_l _J<*unnl Lj.Alj.d.nş. Fruntaş în acţiunea de
borat dc plenara C C. al P M.R dÎJ* dc gospodarii comunale şi Industrie în cinstea zilei de 16 februarie contractare a laptelui
august I953, indică sarcini de mare locală a sloiului popular Alba lulia constitue o preocupare
răspundere industriei noasbrc uţoa.rc conslitue un exemplu pozitiv în acea Hotăriţi sâ cinstească cea de a 2t-a ani- Despre avintul cu care au participat I» In întreg raionul Orâştie, organele de
producătoare de bunuri dc larg cort stă privinţă, apoi nu tot acelaş lucru O preocupare de seamă a conduceri) venare a eroiceJor luplc din februarie întrecere in cinstea zilei ceferiştilor, me­ stat pentru contractarea laptelui, desfă­
sum. il putem spune de celeilalte, ca: Ha- lelihice şl administrative de la Filatura 1933 cu succese in muncă ceferiştii dc te canicul stahanovist cmcisutist Tuşineanu şoară u vie activitate pentru traducerea In
Taptuf că parTiiliii nos-tru prin accsi leg, Hunedoara, l'.ia şi a Ude. caire nu Lupent, o consume aplicarea a cît mai depoul CFR Teiuş. mobilizaţi de I'laviu si lochislu) lacşa MiUofan de pe viaţă a Hotăriru CC al P M R şi a Con­
orga­
program de - masuri, sublTniiza neresi s au preocupa-t deloc siu în (oarte multor propuneri de uiOvapi In vederea îm­ nele sindicale, au organizat intre II— Ti locomotiva 230 123, vorbesc succesele în­ siliului de Miniştri cu pnvire la îmbună­
‘.alea producerii in cantităţi cil ma mică măsură de arest lucru. bunătăţim procesului tehnic si a raţionali­ februarie un schimb de onoare pc întreg scrise in remorcarea unui tren dc maxlă tăţirea sistemului de achiziţii
mări ă articolelor aTimeofare şi 3< Lipsuri serioase sc manileslă şi la zării in producţie Pină in prezent la Fi­ depoul, la indicativi de calitate şl canti­ iransportind o greutate de 1B10 tone, la De&fâşurind o susţinută muncă de lă­
larg consum, a îmbunătăţirii calităţi unele conduceri administrative ale în- latura Lupeni, muncitorii, inginerii şi tch- tate care au realizat o economie de combusti­ murire şl de popularizare a hotărârii, cen­
produselor şi rcr)ucerirpre|u'lui de cosi Irep tinderii or de industrie locală, care nlcicnu au propus un număr de M7 ino­ Prin aplicarea metodelor feroviarilor bil convenţional de 3)973 tone reducind trul raional de colectarea laptelui a reu­
dovedeşte grija permanenta fjţT~dc nu s au străduit să-şi ducă cu cinste vaţii din care 77 sînt aplicate eu succes sovietici ca: Limn. Papavin şl Lidia Co Raima tehnică cu 16,97 la sutâ şit pnn achizitori) săi, sâ încheie con­
om şî nevoife~s3ile, dovedeşte ju^teŢeâ la îimîepliiwe sarcinile. Nu au căutît iar 17 sint in studiu rabclnicova de către mecanicii şiiiochişlu Rezultate asemănător de frumoase au tracte CU ţăranii muncitori pentru livra­
poli ticirbantiduiui. 1 să folosească întreaga capacitate a in Printre inovaţiile mai de seamă amintim depoului Teiuş, s-a realizat In ziua schim­ mai obtmut si alţi mecanici si fochişti de rea a peste 63 OQO litri de lapte, in cursul
Penlru a traduce in iapte aceste ma- Ireprindeni sau să lărgească numărul găurinea stidei cu nisip şi aer comprimat, bului, o economie de combustibil conver. locmotivă Ca de exemplu: Păcurar loan. lunei ianuarie In acţiunea de încheiere a
suri. prin punerea la dispoziţie oamc sortimentelor de bunuri de larg con­ inovaţie propusă de stoiianovistu) vop­ ţional in cantitate de 7.994 tene, reducm fochistul Mereu Alexandru. Bama loan contractelor s-au evidenţiat o serie de a-
nilor nmneti tot mai multe bunuri de sum. Unele conduceri nu au căutat să sitor Mai loan Pun aplicarea acesteia se du-se totodată norma tehnic) de consum chizdorl ca: Borş Eugenia dia Pncaz,
latrg consum, un rol deosebit dc im­ descopere şi să pună în iplîcarc noi reduce Simţitor timpul de găunre al sti­ cu 7,07 lu sutâ Duma Gligor. Tril Simion şi Cloţ Alexan care a încheiat 54 contracte. Sufana Le-
portant il au întreprinderile din indus­ metode de munca pentru murirea pro clei şi se coîUribue la siguranţa opera­ Si echipele complexe de la RRD-un dru, care au obţinut o economie de 2,927 tiţia dm GeLmar care a încheiat 28 con­
tria locală, unul din mijloacele cele ductivilăţii muncii şi uşurarea proce ţiei Aceasta inovaţie a fost trimisă spre au obţinut remarcabile succese in acea tone de combustibil convenţional, redu­ tracte prin care sâ predea statului peste
mai de scamă pentru descoperirea ne­ suim de producţie. Acestea se datorcsc aplicare diferitelor întreprinderi dm m- stă zi Cii ocazia spălării, revizii perio­ cind şi norma tehnică de consum cu 31 la 4000 litri lapte Bodilă Lebţia din Marti-
secatelor resurse locale şi t-ransformi- şi faptului că unele organizaţii de bază mura sticlei dice şi tehnice a locomotivelor, şi-au in sulă. Pentru ca m vuior personalul de­ neşli care a încheiat 45 contracte şi mulţi
lea lor în bunuri necesare oamenilor şi comîtelc de întreurindere au dus o O altă inovaţie este încălzitorul dc a- (recul propriile lor norme de producţie cu alţi achizitori
muncii. muncă politică slabă în organizarea pâ pentru dialitoare care duce la pre­ 18.12 la suta Do asemenea, turele de ser- poului CF R Tcius sâ obţină succese şi Convlngtndu-se de avantajele mari ce
■ir răcnea noisnT m refeci nţ întrecerii socialiste şi eduejireo mun­ lungirea duralo dîalizoarelor şi la o apro- vioi cu personalul încărcător de la aii mai -cmarcabile in muncă, ei au venit le au in urma contractărilor, tot mai mulţi
ultimii ani. asllcl de întreprinderi au citorilor în spirit creator, lucru care vlziorsatc cu apă de temperatură cons- menlarea locomotivelor cu combustibil cu 14 preptmeri in vederea îmbunătăţirii ţărani muncitori se prezintă pentru a în­
prins viată devenind puternice iz­ a împiedicat bunul mor* al întreprin­ :anii. solid, au obţinut o depăşire de producţie condiţiilor de muncă şi descoperim re­ cheia contracte cu unităţile contractante.
voare dc bunurt dc larg consum popul derilor şi dezvoltarea lor multilaterală inginerul Culium PaveJ a propus o ino­ cu 48 la sută. zervelor interne Ţăranul muncitor Şerhan loan dm TVir-
Iar Asttel. in regiune există astăzi! Dc o ma-re parte din lipsurile ce se vaţie pentru manrea cantităţii de mătase daş. de exemplu, a incheiat pină acum 3
mai multe întreprinderi de industriei semnalează în ucoisto problemă se depusă pe bobine la filai dc la 150 la contracte oe rare le-a Îndeplinit in in-
locală ruprinzîmJ numeroase ramurA (ace răspunzător şi comitetul executiv 200 s r Pr,n aceasta se reduce numărul Sute de tone cărbune peste plan iregime De asemenea Mihuţ Nicolae «Lin
productive extractive şi dc prestări drl al sfatului popular regional şi în spe­ de bobine necesar circulaţiei, sc măreşte Balşa a contractat livrarea a 200 litri
servicii. Aceste inlreprindor> exp.loa J cial secţiunea regionala de gospodării randamentul spălatului de bobine, se re­ Io primele >0 zile ale acestei luni în stenar.ovisle şi 23 brigăzi utemiste, care lapte. Codrean Andrei din Geoagiu a con­
tează numeroase resurse locale în catci comunale şi industrii locale condusă de duce personalul de la spălat bobine, cor.- rectoarele minei Lopem planul de produc înmănunchează in sinul tor muncitori ho- tractat livrarea a 400 litri lapte şi mulţi
regiunea noastră e atît dc bogată. tovarăşul Albii loan, cure nu a con­ inbumdu-se )a obţinerea unei econo­ ţie a fost îndeplinit in proporţie de 105 tăriţi sâ dea o producţie sporită de căr­ alţi ţărani muncitori dm satele raionului
1
De mior fWraiMi T/rvu/g ae i'ai- mii anuale de ISO 000 lei te sută Printre sectoarele fruntaşe se si- bune Un mare ajutor au prumt minerii Orâştie au inchelit aremenea contracta,
trolat şi tras la răspundcic secţiunile
car pe care le exploatează uncie în dc gospodării şi industrie tocală aile Numai in anul 1933 au fost aplicate 33 tueara sectorul III cu o depăşire de dc la marea prietenă a poporului nostru
deprinderi ca : „6 August" Petro slăbirilor populare raionale, care au propuneri de Inovaţii dintre care una a normă de 27.5 lu sută muncitor. Uniunea Sovietică. în maşini Au luptai cu hotărîre
şani, ..Crişana'* din Vaja de Jos. neglijat aplicarea masurilor ce decurg <0’l InalnUită ca invenţie pentru elibera­ Multe brigăzi au obţinut in acest r*s perfecţionate care uşurează simţitor mun­
„1 Mai“ Deva. pe lingă laptnl că a din Holărîrilc plenarei partidului în rea certificatului de autor şi anume: pro­ timp succese importante Astfel, brigada ca minerilor Aici, funcţionează, minuite de împot rit/a nămeţilor^
coperă nevoile industriei noastre grele, accaslă privinţă. cedeul de fabricarea bureţilor dm de­ condusă de comunistul Gaiovschi loan de oameni pricepuţi, haveze combaine şi Vîntul ce a suflat destul de puternic
prin prelucrarea acestuia In var. aco Este greşd să se oreada ca pentru şeuri de viscoră, apoi opt perfecţionări teh­ corat cu „Ordinul Muncii" clasa II $>-a craţere Peste 93 la sutâ dm lucrările de cu eitva t mp în urmă. a puriat pe ari­
peră în mare măsură şi cerinţele oa­ lărgirea producţiei bunurilor dc larg nice printre care purificarea sulfului, ma­ depăşit norma eu 44 la sută, iar cea a extracţie a cărbunelui sint. mecanizate În­ pile sale. cirul intr-o parte cind in alta.
menilor muncii De asemenea, majori consum nu sini deslule posibilităţi tovarăşului Vraja Gheorghe cu sute la trecerea socialistă cuprinde mase tot mai zăpada căzulă rtm abundenţă, troienind
laten întreprinderilor exploatează sau Dimpotrivă, acestea sînt din abun şină pentru spălat filtre bujii, acţionarea sută. largi de mmeri, ajungînd ca în prezent sa şosele şî Imn (erate, fapt care a constituit
produc materiale de construcţii: nisip, denţă, dacă |ii>em scama de bogăţiile maşinilor dc filaj cu un singur motor şi La sectorul II. brigada tovarăşului Că fie antrenaţi in întrecere pe bază de con serioase piedici pentru C'reulaţie. pentru
bolovani şi pietriş de rîu. cărămizi, locale imense şi dc deşcunle provenite conoix în loc de trei motoare, sistem de ţinoanu Simion a dat in primele 10 zile tracîe peste 70 la sută din intregul efec­ aprovizionarea oamenilor muncii cu ali­
material lemnos, etc. In atoliorcîc dc de la diferite întreprinderi şi şantiere, eviacuarc al zgnrei la camcva cazsnolor. ale lumi februarie 126 tone de cărbune tiv al minei In vede;ea unei mai mari mente şl a industriei cu matern prime
lîmplâric se produc mobile, binale şi care constitue o sursă serioasă dc ele. peste prevederile planului, iar a lovar* siguranţe a minărilor şi a îmbunătăţirii Tn faţa acestei situaţii, mii de oameni
alte bunuri Unele întreprinderi pro «ului Napâu Vasilc 403 tone condiţiilor de muncă, s-a trecut la belo dm regiunea noastră au răspuns cu tot
duc şî alte bunuri, ca: nas!uri, prep materii prime. Acestea Insă, nu slnt Dc asemenea s-au aplicat 30 raţiona­ Fitk'ă ‘aplicarea metodelcr inamlaie io narea galeriilor . unde este circulaţia mai elanul Inca-Jrindu se in echipele de de-
teni. perii, dc., iar altele arlicole aii folosite dm plin. nu se duce o luplri lizări fn producţie, care au adus inlreprln menea nici nu puica fi vorba despre rea­ mare zâpezire Ca şi în alte pârii, la Atelierele
mentace ca: magiun, siropuri, etc. susţinută poniiu punerea lor în va- deril numai în 1953. economii fn valoare lizarea cu succes a sarcinilor de produc Folosirea rezervelor interne a luat o Simerja tn fruntea acţiunii de înlăturarea
-------- nămeţilor s-au situat comuniştii Tovară­
Toate acestea, aduc pe de o pirte Secţiunea regională de gospodarii de peste 112 000 lei {ic. Metoda gralieului ciclic este aplicata mare dezvoltare in ultimul timp Sectorul
însemnate. venituri pe plan local, iar comunale şi intluslrii locale Irebuc să la 24 locuri de muncă de către 727 mun­ IX de reparaţii şi întreţineri lucrează cu şul Preda N<colae şeful eacţiei aprovizio­
pe de altă parte salislac o bună parte îndemne secţiile dc gospodărie şi in­ citori materiale din deşeuri la aproape S*i te nare miteriale. dm organizaţia He bază
a cerinţelor populaţiei muncilourc din dustrie locală a-le sfjtnrilor populare In urma lansării Ridicarea calificării m-nerilor e.sle c sută dm totalul lucrărilor ct> le execută Kr 7 Împreună cu comuniştii Moţa Gheor­
oraşele şi şalele regiunii. raionale, să privească cu deosebită sarcină pr.ncipală in lupte pentru mai realizind astfel însemnate economii. ghe. Nechifor Vasile şi tovarăşul Muscă
Trebuie spus Insă, că în ce priveşte răspundere problema descoperirii şi chemării la întrecere mult cărbune In luna trecute s-au în Cu încrederea biruinţei intipăulă pe Ştefan, membru de sindicat, au muncit
descopeiiirco şi valorificarea resurse valorificării rcsiwsclor locaile. a ex­ cheiat un număr de 125 contracte, prin feţele mirdre şi voioase zle minerilor eu îndîriire pentru rte.z5pe2irea a trei linii
lor locale există încă serioase lipsuri tinderii confinue a întreprinderilor de Respectîndu-şl angajamentele luate cu care muncilr.il specializaţi in meseria d« stăpîni adevăraţi ai bogăţiilor ţâ?ii. «i «i două ace dinspre depoul CFR
In primul rind. nu toate comilcletc ocazia chemăm )a întrecere socialistă, mi­ Tn spre poarta Devei, peolru decâcezicea
executive ale stalurilor populare rain industrie locală, pentru ca acestea să nerii de la Anînoasa obţin tot mai fru­ mineri, s-au angajai să calific» după me­ răzbat prin straturile nemişcate de se­ liniilor a acţionat echipa condusă de to­
folosească întreaga lor capacitate dc
cole ale rocilor, senţind la Iveală canti­
toda Kotltar pe muncitorii necalificaţi
nale şi orăşcncşli. precum şi secţiu producţie, ba chiar s-o şi mărească moase rezultate. Un exemplu grăitor il dm brigăzile lor tăţi sporite de cărbune. varăşul Murar llie. comunist toi diQ or­
nile dc gospodării şi industrie locală pentru a putea salisface cerinţele me­ ganizaţia dc baza Nr 7
au dat alenţîa cuvenită acestei împor reu crescinde ale oamenilor muncii, iar constitue minerul Polotay Emcrie, care Ca urmare a realizărilor obţinute în Dragostea lor pentru in/lonrea şi pro­ Acţiunea patriotică a muneiloriior de la
tante probleme, lăsfnd înlropnndcrile noile resurse să lic puse neînlîrziat în a realizat împreună cu brigada sa un sui muncă Şi a disciplinei care x-a Incetâţe păşirea economici noastre naţionale nu Atelierele Rimena a (ost încununate de
să se descurce singure, lipsite dc spn exploatare lor de 73 metri In numai 14 zile Şi opt nit in conştiinţa acestor mineri, luna îre se măsoară pno cuvinte Faptele sint cea succes, sute de va2nane trecînd fără -n-
linul necesar aşa cum se fnlimplă dc ore In loc de 26 zile cit erau prevăzute cută au fost confirmaţi incâ 17 slahano- mai concreta dovadă a ataşamentului şi convenlenle c p sfe liniile dezătsezile
pildă, la Hunedoara. Iha. Haţeg şi în Comîletul executiv »l sfatului popii pentru executarea acestei lucrâri- i’işti si 43 fruntaşi In producţie In prr> solidarităţii celor zare se încadrează In cig.mAia.vu o alem ia
alte raioane. Iar regional va trebui să ia mai serios zent, la mina Lupem lucrează 7 brigăzi lupt» pentru construirea socialismului corespondente voluntară
Un fapt grăitor în această privinţă , în mî-nă această problemă, trăgînd la
îl constituie întreprinderea „llie Pin rnspgntWe pc cci ce o privesc cu in­
trlie" din Hunedoara care pc lingă Io diferenţă Mecanicul de pc locom Nr.
calul necorespunzălor în care se află l'aplul cii munca pohiir.ă s a dus la
birourile, este nevoită să suporte un un nivel scăzuI în unele întreprinderi,
chiriaş străin, plasa? de către spaţiul unde s-an manifestat şi se mii mani- Vîntul cupnns de furie pu-rte valuri dc o altă locomotivă, chiar dacâ Situaţia cumva vreun şurub, sau vreo pană de la cu cit eşti mai ridicat dm punct de ve­
locativ al oraşulm ITu-nedoaira intr-n feslii încă lipsuri, Irebuc să conslitue întregi de omăt peste întinderi, izbinrlu- ar fi foarte deficilâ Eu — coolinuă me­ b.elK dere profesional, cu alît smulgi şi tu ma­
cameră care îşi arc ieşirea prin hiiro pentru orgonde raionale de parlid un le apoi m porţile inchi.se ale depoului canicul — cred că ar trebui sa mâiim Aplicarea rnetcdolor sovietice se (ace şinii mai multă fnrţâ. tărl eforturi deo­
urile întreprinderii, acestea fiind la semnal care cere grabnica lichidare a Depoul de locomotive C F R Simerr. stratul dc cărbune incadescent pe grătar cu multe pneeoert de către acest) doi to­ sebite. iar ciştigul personal' creşte şi el
discreţia locatarului aceslor lipsuri. ste ca un moşneag îmoătrinit sub linţmul de la 5—C cm., la 9—JO cm In acest fel varăşi vrednici lată d» pildă, incepînd cu luna trecută
In afară de aceasta, dc mai bine de Conducerile administra-live ale Intre alb de zâpadii Ici colo mai zăreai cile vom menţine o presiune suficientă in Ce e drzpt — imi souse mecanicul s-a trecut la munca in acord şi pentru
un an, cu loivtc ircpotatole insistenţe, prinderilor de industrie locală trebuie un muncilor cu o chee sau un ciocan m cazan, iar cind se va Ivi pericolul, nu va Cioar.că Laurcnţiu — am remm-cat cu ma­ echipele de pe locomotive dm depou) nos­
sfatul popular al oraşului Hunedosea, să ducă o luptă mai liotărîlă penh'.n mină. cc se grăbea sâ ajungă mai ropede- mai li nevoie să aslcptem pină se ridiefl şina asia pînă a nu fi adusă in reparaţie tru. In acest mod creşte interesul tuturor
privind cu o condamnabilă indiferenţă îndeplinirea sarcinilor ce Ic an. pentru in hală unde era lent de biciuirea ne­ presiunea niuile trenuri cu supratonaj şi niar«rute mecanicilor şi foch-ştilor pentru ridica­
necesitatea dezvoltării acestei intre dezvoltarea activităţii acestora, în miloasă a crivăţului — E drept — îi răspunse băl rinul to după mîrlodele sovietice marjrul şl Bli- rea indicilor de exploatare » maţlmlor şi
prinderi, nu a găsit un locail corespun­ scopul producorii a cît mai multe bu Plac: turnante dc întoarcere a locomo chist — dar sâ nu uităm cumva să con­ nov Asia a fost postii numai prin în­ a cre$*ern retribuirii muncii
zător penbu crearea uncî secţii de pa nuri de larg consum In această direc tivelor, se rotez teneş cu o locomotivă pc Asta e. lova.-âşe — mai spuse mecani­
tîserie cu toate că întreprinderea avea tic o sarcină revine şi întreprinderilor ca, ce venise tocmai atunci de la drum cul Cmanc* şi continuă - îngrijind ma­
toate posibilităţile, iar oaoionin mim comerciale, care ţiniod cont dc loatc urmind a ti introdusă in depou, pentru re- şina le înj=r> eşti re lire inso-li; crezi că
cii din Hunedoara au nevoie dc asi sugestiile sî propunerile consumatori viziie şi alimentare e ufor sâ fi mecanic? Te cuprinde aşa
(el de produse alimentare. lor, trebuie să comande acestor între O uşă se deschise cu zgomot şi locomo­ un simţâmţnt de mindrie cir.d ş*n că ţie
Lipsă de mleres faţă dc descoperirea prinderi mărfurile cele mai solicitate tiva o pomi mcelişor spre canalul dintre ţi s-au incrcrlmtet Vilei suflete sâ le
resurselor locale şt dezvoltarea înlrc. In felul acesta întreprinderile din in­ şinele depoului pentru vertficarc transporţi ta locul Je rtestinat-e ' In va­
prinderilor dc industrie locală, o ma dustria locală sc vor putea orienta a- Un cap se ivi la ferestruica de la ca­ goanele IncMzite. eâţâtoresc rm/nciîort
nilestă şi comitelui executiv al sfatu suprn producerii acelor bunuri dc larg bina p'âdi turnante şi întrebă cu vocea (raţi d» ai nnşlri copii intelectuali, sau
lui popular n-ional Iha. In raion există consum cum sînt cerule zilnic dc oa­ răguşită pe mecanicul celeilalte locomu- sc-ţii de ile noastre ţărmi muncitori, fie-
însemnate izvoare de ope minerale ca menii muncii în unităţile dc desfacere live. cc tocmAi atunci sosise dm gară : ort Cil treburile Iul, iar tu priveşti orin
cele dela Chinnndia şi Păuliş. recii din regiunea noastră — Tovarăşe Cinaneă. nu duceţi şi dum­ gimuletut marchizei $i vezi cum viitorul
nos:ul-c pi ape curative excelente, dar Bogăţiile regiunii noastre sînt neavoastră locomotiva la depou ? iţi zimt?ste încurajator Cind transporţi
pe ca-re alî: comitelui executiv cît şi imense, dor olc trebuiesc descoperite — Nu, trebue 6-0 curăţ moi intîi de trenul ,te martâ parcă simţi clocotul
secţiunea dc gospodării coniuoale şi şi puse in valoare penh'ti j acoperi -:5paoâ ?i ghiaţă niuncn dm uzine, labrici. nune sau de
industrie locală le-a lăsat In părăsire corintole mereu ciescindc ale popii Pe urmă, stehnnovstul comunist Cioanci De hobfel» roditoare ale Ditrie». noastre
In schimb regiunea noastră sc apro Jnţici inunedoare. De aceea producerea Laurenţiu, mecanicul loeomoîivei 230 l!)7 drugi Da d.at E mar» lucru, e chiar mă­
vizionează cu ape mlncraJc din alte pc plan local a cît mai multe bunuri | ecbnri din marchiză (cabina mecanicului) reţ sâ ti mecanic d? locomotiva Fie-rare
pălii ale ţării flc‘la-rg consum este o sircină pe ca-re ■ $■ privind cu atenţie maşina, îi dădu ccal în meseria iui vede ceva dsosehit
O altă lacună dc care suferă une'c partidul o pune în lata tuturor orga conliolînd minuţios părţile cxtcr.oare Cu pas hotărât tovarăşul Cioancâ se iu-
comitete executive si în spechl secţiile nolor dc partid şi dc stat din regm I Dupu ce vizu ce avea de făcut, ceru ăreaplâ fore scara locomotivei si se urcă
raionale de gospodării şi industrii Io rea noastră, In vederea ridicării nivp- ciocanul de !u fochistul Szabo î.x;dovic şi înăuntru t.'n fluierat scurt şi locomotiva
cale. este dezinteresul pentru descope­ Iul uf de trai al celor ce muncesc începu să cureţe ghiaţa dc d-i biele, lon- porni u$or sore plzca turnante pentru a
geron şi de pc ramele osnlur In acest Intra în depou
timp. fochir-tul cu ungztorul mlr-o mină trolăm şl funcţionarea oisipirului. fund treţinerea intr-o stare ireproşabilă a în­ La geam apăru t^entiu un monism ca-
însemnate bunuri — din economiile depuse ia CEC şi cu un şomoug dc bumbac In cealaltă r.!i pe timpul asta cind tuna e Dlmă dc tregului ansamblu de piese şî mecanisme Dj! mecanicului care Îmi spuse:
începu sâ complectele uleiul în cutiile de zăpadă, se prea poate ca maşina sâ pati ce formează locomotiva Mai aveny' insă — Duşmanii sâ nu uite că pentru noi
Încă de mult. am obişnuit ca dm sala­ caz te valoare de I 730 lei. o bicicletă in grăsime Şl in pompa de unţe.re. ştergind ncip. şi fără nisip c greu sâ ne menţinem mult» de învăţat de la mecanicii şi (o- ziua de 16 februarie 1933 este invâlâmin-
riul lunar ce-l primesc de la Banca de '•'aloare dc 754 Lei. un aparat de radio 51 z-ăpăcelele dc zăpada Şi murdărie viteza necesară chişiii depoului nostru si chiar de la cel tul de a preveni dm timp orice încercare
Stat filiala Orâştie, unde lucrez, sâ fac uite mărunţişuri. Loţy bad — Spuse mecanicuî. fochistu­ Mare grijă pun cel doi oameni care foi lalţi mecanici din ţară Dar nu ne este a lor de a readuce viaţa întunecată dc
modeste economii pe care sâ le depun lo Suma strînsă prin depunerile lunare de lui tău — va trebui sâ venlicâm cu mai mcază echipajul locomotivei 230 197, pen încă de învăţătură Din 1938 de cind lu­ altădată Ştim sâ ne apărăm ceea ce am
CEC Cami depuşi aici, pe lingă faptul oină acum mi-am epuizat-o Dar satis­ mare atente maşina Ai văzut astăzi, am iru a o întreţine in perfecţii Stare $i nu crez ca mecanic pe locomotivă. învăţ me­ cucerit
ci intră in circuitul economiei noastre facţia pc cure o am cind văd in casă lu­ rămas înzăpeziţi de patru ori. Am scăpai e de mirare că anul trecu», timp de 9 Iun reu Înainte, cind în ţara noastră la pu Mina Inegritâ de cărbune îmi (âcu a-
sînt In siguranţă putindu-i scoale oricîna crurile arătate mă îndeamnă să continui noi. dar ce te faci dacâ timpul se va de zile au Stal in fruntea celorlalte echi­ terc erau capitaliştii, nu era nici un a- rei un sem-i Noroc! Poarta depoului se
pentru a-mi procura lucrurile necesare si pe viilor a depune prisosul muncii inâspri «I mai mult. Iar zăpada va astupa paje, după care locomotiva a fost dusă la vanLaj dacâ erai sau nu cu mai multă desenişe î'gomotrve pentru a tâsa ..una-
gospodăriei Şi <?şa. lună de luna. prin de­ mele U C E C in asa fel linia, incit sâ nu mai putem reparaţie generală, expirindu-1 termenul ştiinţă de carie, din cnntrâ. cu cit erai şut” obosit sâ Intre in casa neguroasă de
punerile ce le-am efectuat, m-im pome­ DA VID PETRU Ieşi declt remorcaţi ? In luna aceasta au luat-o dm nou, bint mai întunecat la minte, cu atit ţi fum. ce se umplu deodată de şuieratul
nit cu o sumă însemnată cu care mi-.am Banca de Stat £ ruşinos pentru echipajul unei loco­ reparată şl acum sJ-i vezi cum o mal cu smulgea mai multă sudoare Acum in ajm strident al locomotivei 230 197--
putut cumpăra o sobă cu buielle de ara- filiala raională Orâştie motive sâ ajungă la destinaţie remorcat râţâ. o controlează dacâ nu s-a slăbit puterii populare lucrurile s-au schimbai A ClBfAN