Page 14 - 1954-02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI IMr. 14

NOTE Cu instrumentul muzical construit de el
Vmduşi de PanUdul Muncitoresc Rom In sonil-ul tshnic-irvgineresc va trebui aă ţină BIBLIOGRAFICE
drumul măreţelor idei leninlst-stali- seama de următoarele măsuri şi anume: Înainte vreme, -trenul, nu stătea nici rar şi compoziţii muzicala organizat Ir*
Le, noi construim o viaţă nouă, socia- 1 fixarea în mod strict a locomotive­ măcar să dea bună ziua salului Ohaba do cinstea celei de a IV-a aniversări a Re­
ă Fiecare la locurile noastre de muncă lor de manevră la anumite raioane do VERONICA PORUMBACU sub Piatră Trecea pe Ungă el mălin- publicii Populare Romir.e”'
sLrâduim să dăm o contribuţie dl mai lucru; Laureată a Premiului de Stat du-şl viteza dtn ce în ce; parcă l-ar fi ...Ţăranul întovărăşit Arm ian Patru le-a
emnati ia făurirea acestei vieţi nnl. 2. repartizarea punctului de Încărcare şJ speriat cineva. Nici nu fluiera, ca nu pus pe amin două la loc da cinste şi se
lînd cu forţe sporite pentru indeplinl- descărcare pe grupe separate, cuprtnzfnd Prietenii Meî cumva să-l audă cetăţenii dtn sat mlndrcşte, pe bună dreptate, nsspus de
plenuJul cincinal, pentru eontmua den­ (ronţurile care sunt deservite de regula .. Dar vremurile n-au stat pe loc. As­ mult cu ele Alături insă de aceste două
tare şl întărire a scumpei noastre pa- prlntr-o singură Intrare a locomotivei; „Prietenii mei” este titlul celui mal re­ tăzi şl 2n satul de după piatră, trenul se diplome mal găseşti In casa (uiau ului
R.P.R. 3. stabilirea tn mod precis a capacităţii cent volum de versuri al poelei Veronlca opreşte; La şl dă Jos In fiecare zl călă­ Armean Petru două obiecte de valoare:
'lanul de stat pc 1934, anul hotârltor frontului de încărcare-deseflrcare; Porumbacu. tori; muncitori ssu ţărani muncitori. Odată sunt două pianine. Clnd to uiţi la prima
carnalului. a pus In faţa Întregului 4. determinarea pnn cronometrăn sau Prietenii poetei sunt tinerii veniţi tn cu vremurile noi au mal apărut insă în şl apel arur.ei privirea la cea de a doua
jor muririlor şl deci şi tn faţa colectivu- calcule a timpilor minimi necesari pentru vara anului 1033 din toate colţurile lumii satul Ohaba de sub Piatră şi alte lucruri chiar dacă ai încerca şă găseşti Inferio­
de muncitori şi tehnicieni ai Staţiei parcursul locomotivei cu vagoanele la în Bucureşti, La Festivalul Mondial al Ti­ îmbucurătoare. S-a înfiinţat aici cămin ritate, nu vei afla. Cînd apoi. iţi va spună
“.R Simeria-CâlELton, unde lucrez eu, fronturHc de încărcare-descărcare şt Îna­ cultural, bibliotecă. Lar în 1352 ţăranii că pe una din acestea a conslruit-0 cu
neretului, să-şi afirme hotărlrea de ccs-
cim deosebit de importante, de-o face poi, prelucrarea fronturilor ji alegerea va- muncitori au constituit întovărăşirea „23 mină proprie, n-al sfl-1 crezi. Dar dacă-ţl
3 volumului mereu oresclnd al tnafiru- gocnolor ce urmează a fi scoase. drunclnat de a apăra pacea, iar versu­ August” unde-şl lucrează pamlntul cu va deschide capacul şi vei vedea lucră­
de mărfuri pe căile ferate ca urmare Călăuzi)! de aceste reguli ale tehnicii rile ei slăvesc tmereţoa fericită, iubirea, mijloace mecanizate. tura simpla, te vel convinge singur de a-
iezvoltâril economiei noastre naţionale feroviare sovietice, colectivul staţiei noas­ dragostea de viaţă. Prietenii poetel sunt Dacă vrei să te edifici insă mai bine devăr Cile neînţelegeri şi greutăţi n-a
ntroducerea metodelor de luaru ro­ tre a reuşit să fie ciştigătorul drapelului oamenii muncii din Republica Populară asupra noului apărut şl tn satul Ohaba avut Armean Petru din pai tea părinţi­
tire în rindul oamenilor muncii din roşu de producţie pe Regionala V-a Ti­ Romînă ale căror năzuinţe aînt dezvă­ de sub Piatră, n-ai de cit să mergi în lor plnă şl-a construit pianina. Acum, o
a noastră a cApătat proporţiile unei mişoara. In cursul trimestrului IV al anu­ luite in poezii ca „Paraschiva”, „Prietenii
ivârate mişcări de masă, o mişcare la lui 1S33, ca rezultat al eforturilor depuse
e participă eu succes şl rmmcolorii fe- vră cu încărcare locală, lo organizarea de muncitorii şl tehnicienii ceferişti, care mei". Prietenii poetei sunt şi oamenii
'rari ai staţiei noastre, mai ritmică a lucrului staţiilor, la aplica­ printr-o bună organizare a muncii şl prin muncii din Republica Populară Ungară, pe
r, calitate de muncitor manevrant am rea unor norme mal slxinse pentru loco­ depăşirea sarcinilor de plan au făcut ca care poeta i-a cunoscut cu prilejul călăto­
op ut să studloî cu atenţie manualele $î motive cit şl la economisirea mijloacelor planul pVoducţlei globale să fie depăşit cu riei sade şl despre care aminteşte in poe­
risUîle de tehnică feroviară şi ca întol- de manevră Această metodă a fost apli­ 14 la sută faţă de cit era prevăzut Iar ziile „In drum apre Collert", „Legendă ma­
productivitatea muncii a crescut din punct
luna am găsit in ele un bun sfătuitor cată cu succes la calculul şi stabilirea gra­ de vedere cantitativ cu 29,3 la sută. mă- ghiară”
•o m-ar ajutat In obţinerea de noi şue­ ficului de lucru al locomotivelor, la In­
te cit şl la îndeplinirea sarcinilor de troducerea şl scoaterea vagoanelor, la or­ rlndu-se In ace!as timp şi salariile noastre Partea a doua a volumului cuprinde ci­
ganizarea lucrului locomotivelor de mane­ In munca ce o desfăşor am căutat să
in. Ca răsplată a rezultatelor obţinute ajut şl pe aJţl tovarăşi din partida de ma­ clul de poezii închinate iul ILie Pintllie.
muncă am fost premiat de nenumă- vră pe liniile de garaj cit şl la planifica­ erou al clasei muncitoare din RomlnLa,
.e ori, iar cu ocazia zilei de 16 februa- rea repartizării containerelor şl a mărfu­ nevră pnntxu a-şl putea desăvlrşl şl el care Jertllndu-şi viaţa pentru fericirea
rilor cu autoveiucole. meseria de maievranţi. reuşind să ajut
1933, „Ziua feroviarilor” ton fost de-
La baza acestei metode stă întocmirea prin cunoştinţele mele pe tov Burduf Nl- poporului, trăieşte adine io conştiinţa oa­
r&l cu Insigna „Merii ceferist",
unui plan care să Includă fazele de eolae care in scurt timp a devenit frun­ menilor muncii din Republica Populari
plicind pentru Intuia oară în Staţia taş In producţie
operaţie ce trebuiesc făcute de urgenţă Romînă.
?.R. Slmerla-CWătort, metoda ingineru- ca: a) ordinea intornlurertl la încărcare si Pentru a întimplna cu nnl succese In
sovietlc F. T. Mamedov, creatorul me­ Ca şl !n volumele anterioara, Veronica
descărcare a vagoanelor; b) ordinea scoa­ producţie Istorica zi de 16 februarie,
lci de planificare a ondinei de Între­ muncitorii şl tehnicienii din cadrul Com­ Porumbacu expnmă şi in această nouă .
terii lor de la fronturile de încărcare şt
cere 1a Incărcare-descârcane şi de scoa­ descărcare a vagoanelor încărcate sau des­ plexului C F R Simeria, cit şi eu personal carte cu multă simplitate, naturaleţe şi
ba vagoanelor, metodă care ne-a dat ne-am angajat să sărbătorim această zl
cărcate; c) descompunerea garniturilor In gingăşie, sentimentele măreţe ale omului
slbilltatea de-o efectua deservirea fron- raport cu ordinea de Introducere a grupe­ măreaţă in condiţiile desfăşurării largi a
rilor de încărcare-descărcare in aşa fel lor de vagoane care se află in aceste gar­ Întrecerii socialiste pentru a cinsti me­ nou, eliberat de exploatare, stâpîn al tu­
cit s-a ajuns la cele mal mia staţionări moria celor care au căzut în luptă pentru turor bogăţiilor patriei sale, stăpln al pro­
nituri tn clişeu:^Directorul cdmlnulul cultural din comuna Ohaba de sub Platrfi, ţă­
: vagoanelor In aşteptarea aducerii şi Acest plan va fi comunicat imediat şe­ libertate, pline şl un viitor fericit priului său destin. ranul tnfoudrdşit Armean Petru cu sofia, fâcind exerciţii la pianlnâ şi uioară în
»atertl lor de la punctele de alimentare filor de manevră care urmează să se con­ MOŢ IOAN vederea concursului.
Metoda mg Mamedov ne-a ajutat in ducă după el In aplicarea întocmai a me­ manevrant slahanovlst DRAGOŞ VICOL:
ganlzaraa raţională a lucrului de mane­ todei Ing Mamedov, şeful staţiei şl per- staţia CF.R. SUneria-Câiâlorl casa ţăranului întovărăşit Armean Petru spun singuri şl părinţii Dar Armean Pj-
Valea Flerului şi cu siguranţă ctr.d vel Ieşi, nu-ţl va mal tru nu s-a mulţumit eu o singură piaain.'
trebui altă dovadă mai tîrziu şi-a mai cumpăni ura.
Intimplârile Ilustrate în povestirea ti­
Fruntaşii brigăzii noastre complexe nă rului scriitor Dragoş Vicol sini inspi­ De cum vei deschide uşa, observi in RafUa, soţia Iul, deşi la început nu l-a
casă un „biciclist” Îmbrăcat în pantaloni plăcut mu2lca, totuşi acum a indragît-o
rate din lupta pe care minerii dlntr-o vale
Alături de muncitorii, inginerii, tehnl- tre, care a realizat sarcinile de plan în sunt de un real folos, ea Îşi depăşeşte zil­ sport, Înalt de „dou9 şchioape” csrc dudue mult Dacă trece o zl şl nu clntă la piai.
:nU şi funcţionarii întreprinderii noastre, proporţie dc 1C6 la sută. nic normeăe de producţie cu 40—70%. a fierului, pierdută în munţii Carpaţl de mereu pentru a I se lăsa loc liber de tre­ — o mal reţin treburile casei — apoi a
igada complexă pe care o conduc, este Nu a fost uşor să obţinem acest rezul­ Deasemeni, brigada a ştiut să la poziţie miazănoapte, au dus-o Împotriva cotropi­ cere Dar n-ai intrat bine şi Eleonora. doua rt tot îşi face puţin timp pentru a
teresată îndeaproape şi in permanenţă tat A trebuit să muncim cu multă faţă de tovarăşii Bucur Vasile Şl Schafer torilor fascişti, in ultimul an al celui dc al Îmbrăcată tn pantalonaşi de sport, vine exersa.
realizarea sarcinilor de plan. Acllvita- chibzuinţă ca să executăm la timp lucră­ Ştefan, care au lipsit nemotivaţi cile o zi doilea război mondial flă-ţi arate obiectul ei aîtt de preţuit Ea ...Astăzi, Armean Petru este directorul
i ei se desfăşoară pe baza obiectivelor rile ce ne-au fost încredinţate, ţinind cont in cursul lunii decembrie. In urma ajuto­ nu scapă nici un prilej pentru a arăta ori­ căminului cultural din satul Ohaba de tub
însufleţiţi de o ndincâ dragoste pentru
fixate în contractele de întrecere pe care şi de îmbunătăţirea calităţii acestora. rului primit din partea brigăzii, tovară­ cărui musafir blcldota pe care părinţii el Piatră. In vederea celui de al lll-leu con­
!e Încheiem lunar In şedinţele de consfă­ — Dar totuşi am Izbutit! flecare mem­ şii mal sus numiţi, au trecut la remedierea ţară, .de o clocotitoare năzuinţă spre li­ i-au cumpărat-o nu de mult Ochii ei cura artistic de amatori, el a presă it cu
tuire cu brigada stabilim obiectivele con­ bru al brigăzii şj-a adus contribuţia pro­ acestor lipsuri, reeunoscind că absenţele bertate, minerii din Valea Flerului, con­ mari şi limpezi te fac să ve2( In ei cum tineretul din sat o echipă de cor iar una
tractelor de întrecere — raportînd de fie­ prie la realizarea planului In special s-au nemotivate nu au nimic comun cu ridi­ duşi de comunişti, sabotează producţia ex­ întreaga fiinţă ii palpită de bucuria nou­ de teatru e in formare Pentru pregă'iraa
care delâ forţele noastre sarcinilor de evidenţiat utemlştil: Lidner loan. Salak carea producţiei şl productivităţii muncii. lui oblecl In casa acestui om e multă fe­ acestor echipe, directorul cSm'nului cul­
tractivă de mangan, destinată fabricării
producţie ce ne revin din planul lunar Alexandru, Almâşin loan, Slrbu Petru, Pe lingă rezultate se fac cunoscu­ armamentului neresar criminalului război ricire tural depune multe strădanii. Repellţllte
— venind astfel in şedinţele de grupă lăcătuşi, Băetoni Gheorghlţa şi Stl- te şi o serie întreagă de greutăţi, care ...Ţăranul întovărăşit Armean Petru, in la cor se fac aproape In flecaro senrS
sindicală bine pregătiţi şl cu obiective în­ tuescu Elena, sudonţe, care şi-au realizat duc la oprirea unor lucrări. Cea mai a nti «sovietic. al cărui veşnic zlmbel citeşti bucurie şl In vederea concursului, directorul căml-,
temeiate. normele de producţie In proporţie da mare greutate o inlimpmăm în aprovizio­ Sturmfuhreml SS. călăul Tantzer, co­ tinereţe, n-a trăit din copilărie această nulul cultural, se pregăteşte Insă şj sin­
Unul din obiectivele pe care le-am pre­ 170—190 la sută. narea locului de muncă cu materiale (o mandantul detaşamentului hitlarist care .viaţa. Feciorilul l-a apucat tot cu fluie­ gur — ca solist E) face repetiţii In fle­
văzut In contractul de Întrecere po luna Printre lucrările pe $arc le-am exe- xigen, cal ţarc, teuri, fier lat, ele.). Această conducea mina aflînd că minerii sabotează rul şl cu cele 12 oi, cărora zilnic îe dă­ care’ zl şl alături de el sl-* angrenat şl
ianuarie, a fost depăşirea normelor de .cutat in luna Ianuarie, se numără şi cele situaţie se datoreşte muncii superficiale dea ocol îJ le doinea. Dar au trecut şi soţia Pentru concurs el a pregătit o suită
producţia, dă ordin ca aceştia să fie în­
producţie cu 60 la sută. Pentru a realiza peste 20 dulapuri metalice. 84 ferestre de care dă dovadă maistrul Muler Fran- aceste vremuri.... pentru pian compusă din: doină, slrbj
acest angajament Im trecut la pregătirea metalice şl alte lucrări care ou fost exe­ cisc, care nu se îngrijeşte din timp de chişi in mină şl aupraveghlaţt, crezînd ci JnlrA acum în casa rea mal dinainte a Lina, Haţegana şl Invlrtlla
judicioasă a locului de muncă, precum şi cutate cu un coeficient calitativ ridicat aprovizionarea locului dc muncă eu ma­ astfel Ii va determina să renunţe la luptă. ţăranului Armean Petru $l vel rămîrvsa
la repartizarea zilnică a muncii (prin şe­ Pe lingă sarcinile de producţie, in ca­ terialele necesare. IniruniUnd cu dlrzenle şi demnitate tor­ de-a dreptul surprins dc ce vel găsi acolo —In domeniul muzici! Armean Potru are
dinţe operative), pe flecare membru sau drul brigăzii noastre există o colaborare Conducerea tehnico-administrativă a tura şl moartea, minerii opun sezLstenţă Intll Şl IntîL pe peretele din faţă, înră­ multe calităţi Dragostea şi pasiunea Iată
de muzică l-au lndemat să-şl construiască
grup de membrii ţmlnd cont dc aptitudi­ reciprocă In ridicarea nivelului profesio­ secţiei construcţii metalice IC.SH, tre- măsurilor bestiale luate de cotropitori, In mate stau una lingă alia cele două di­
nea acestora. nal Datorită acestei colaborări, precum bue să Intervină cu toată energia in li­ plome pe care Armean Petru le-a primit singur o pianină, să faci compoziţii pro­
Pe lingă această măsură practică, tn şî ajutorului primit din partea organi­ chidarea totală a deficienţelor existente timp oe Armatele Sovietice înaintau ver- In urma muncii sale pe tărim arstlstic „Se prii atlt ca text cit şi ca muzică Astfel
cadrul - brigăzii noastre flecare membru zaţiei de bază UT.M şl a maiştrilor, în în problema aprovizionării locurilor de tiglnos, spărgînd front după front acordă premiul 1 tovarăşului Armean Pe­ el a compus' „Marş închinat prieteniei
este in Întrecere socialistă, iar Întreaga cadrul brigăzii nu mal avem nlci-un tl- muncă cu materialele necesare, sprijinind In cele din urmă, minerii hotărăsc să tru pentru solo plan. cu ocazia participă­ Romîno-Sovlellee" — bucală pentru cor
brigadă In cursul lunii ianuarie a fost in nâr neczlificat. Printre cei care s-au ca­ astfel efectiv atlt brigăzile complexe cit trimită pe unul dintre ei. care să ia le­ rii la concursul soliştilor populari ama­ — „Te clnt Republică a Păcii" — cor,
întrecere cu echipele de lăcătuşi şl elec­ lificat de curind după metoda Koblear, şl cele de specialitate existente în cadrul tori organizat In cinstea celui de al IV-lea clnleeul „Ogorul nostru” pentru voce şl
gătura cu trupele sovietice. AJiind de
tricieni conduşi de tovarăşii Cadar^Gh. se numără tovarăşa Dăscălescu Aurica secţiei construcţii metalice de la Între­ Festival Mondial al Tineretului” — scrie pian şi multe altele.
şl Arglşean Gheorghe sudoriţă şi tînârul Tudnr Virgil, lăcătuş. prinderea de conslrucţii speciale Hune­ existenţă mLnelor şl da Intenţia hltleriştl- pe prima diplomă: iar pe cea de a doua Pentru cel de al III-lea eoncuri artis­
Titlul de fruntaş. In urma analizei in Cunoştinţele acumulate de tovarăşa Dăs- doara. BUTE ALEXANDRU lor de a Ie arunca In aer cu mineri cu ,,Se acordă premiul II tovarăşului Armear tic Armean Potru se prezintă ca dirijor aj
grupa sindicală, l-a revmt brigăzii noas- c ades cu Aurica in perioada calificării, II responsabil de brigadă complexă tot, comandantul sovietic organizează o Petru pentru lucrarea „Te clnt Republică echipei de cor drn satul său şi ca solist —
lansare de parcşutlşt! în acea regiune a Păcii", scrisă cu ocazia concursului lite- cu instrumentul construit de eL
După o scurtă dar eroică luptă, la care
Lo Alba Iul La, duminică 14 februarie S P O R T La faza regională de săniuţe din cadrul
a. c., în cadrai cupei „Drumul Socialis­ cupei „Drumul Socialismului", au partici­ dau ajutor din plin şi minerii, toţi hitle-
mului" s-a disputat ultima fază Io proba pat un număr de 56 concurenţi din caro rlştii sunt luaţi prizonieri şi mina e sal­ De ce merge slab
de săniuţă Dis-de-dimineaţă participanţii 8 secunde şl 5 zecimi, pe locul IU da- 24 fete. vată
la această probă, veniţi din aproape toate slndu-se tinerii Juniori de la „Construc­ La Cuglr. Pe dealurile Cuglrului dumi­ biblioteca regionala Deva
raioanele s-au Îndreptat spre pîrtia de torul" Petroşani, iar pe locul IV cei de nică 14 februarie numeroşi concurenţi P. I. PrTAIEVSCHI Cartea este mijlocul cu ajutorul căruia
coborire. la şcoala maghiară Deva. skiori au participat La concursurile de omul fac« cunoştinţă cu Izvoarele nese­ cunoştinţe teoretice, ele totuşi nu au fost
Din cauza zăpeili care a căzut din Locul I junioni fete a revenii tinerelor raion, alît in cadrul cupei „Drumul Soclo- Planificarea economiei raionului cate ale ştiinţei Dacă plnă ieri cartea era puse In aplicare, de cît în mică măsură
abundenţa, proba de săniuţă nu s-a pu­ de la „Minerul”’ Petroşani, echipajul fiind llsmulul" dl şi în cadrul concursului re­ un Instrument care servea numai pe cel Penlru a se râspîndi cartea in rele mii
tut executa declt pe o distanţă mică, condus de Verblnschl V. care a clştigat publican. 424 pag , lei 10,52 bogaţi, astăzi prin grija partidului şi gu­ îndepărtate cătune ale regiunii, biblioteca
(200 m pentru juniori şl 250 m. pentru uşor. fără adversari. La fel looul I se­ La proba ds coborire toate cele 3 lo­ vernului. a devenit un bun al Întregului regională a fost Înzestrată cu o bibliotecă
seniori). nioare a fost clştigat fără adversar de curi au fost cucerite de skiorll din Cugir „Planificarea economiei raionului", cu­ popor. automobil, cere după ce a făcut clteva
După o muncă de 2 ore. concurenţii şl echipajul condus de Panta F. de la primul care a înaintat pe start fiind prinde întregul complex de probleme pri­ deplasări pe teren, a fost transformată în
un număr mare de skiori au reuşit să .ştiinţa" Deva. sklom) Serg Andrei urmat de Sugudeanu vind planificarea tuturor ramurilor do ac­ In acert scop. satele şl oraşele noastre caravană cinematografică, aju.nglndu-se în
bătătorească plrtia şi să o facă practica­ La seniori, alergătorul Bolog loan de loan şl de Hindoreanu loan Juniorii Ciu- tivitate desfăşurate Intr-un raion admini­ au fost înzestrate cu nenumărate biblio­ Telul acesla la situaţia dc a nu fl
bilă. Rrtmii care au coborit au fost Ju­ la „Spartak” Orăştle, cu acelaşi echipaj curel VasUe dLn CugLr, Soka Ştefan de la strativ; industrie, agricultură, transport teci, unde oamenii muncii vin să-şl ridice schimbate cărţile date cititorilor, tocmai
niorii colectivului sportiv „Constructorul” care a cucerit locul I pe faza de raion, ,,Spartak" Orăştle şl Mirza loan tot din Investiţii, etc. nivelul polltlco-cultural Numărul citito­ din luna august 1953
din Petroşani, iar pe primul loc s-a cla­ a reuşit şi dc data aceasta să se claseze Cuglr au clştigat primele 3 locuri concu­ Lucrarea se adresează studenţilor dtn rilor se măreşte din zi în zi, iar tondul Dacă activitatea din cadrul biblioteci)
sat Juniorii de la „Spartak” Alba Iulla. pe locul T, parcurgînd distanţa do 250 m rând la proba de coborire. facultăţile economice şl cadrelor de plani­ de cărţi s-a mărit considerabil. Prlntr-o reglonzle este slabă, nu mai vorbim dc
parcurgînd distanţa de 200 m. in 8 se­ în 8 secunde şi 4 zecimi. Locul II a fost ficatori care se ocupă cu problemele pla­ muncă bine organizată din partea biblio­ munca de Îndrumare la bibliotecile raio­
cunde, echipajul fiind condus de Mun- cîştigat de echipajul colectivului sportiv La proba de ştafetă 4x5000. echipei co­ nificării locale. Prin conţinutul el este o tecarilor. s-a ajuns la rezultate frumoase nale şl săteşti din raionul lila, care re­
teanu N. „Spartak” Haţeg, iar cel de al III-lea lectivului „Metalul" Cuglr l-a revenit pri­ lucrare extrem de valoroasă şi de un ni­ organlzlndu-ze recenzii consfătuiri eu ci­ venea bibliotecarului şef şl bibliotecaru­
Pe locul ff s-au clasat juniorii de la loc a revenit echipajului de la „Spartak" mul loc parcurgînd distanta in o oră 27 vel ridicat (Editura de stat pentru litera­ titorii, etc. lui principal Acea^tâ muncă de îndrumare
„Spartak" Orăştle, parcurgînd distanţa In Deva. minute şl 10 secunde. tură şiiînfi/icdj. Din păcate mal sint însă biblioteci care nu 3-a efectuat pînă acuma de cit Intr’o
nu au reuşit să fie adevărate focare dc măsură foarte mică, lar în anul 1954 nu
cultură, datorită faptului că bibliotecarii s-a făcut nici o Ieşire pe teren, lipsind
nu şi-su înţeles menirea Un astfel de astfel bibliotecile de sprijinul preţios tn
exemplu fl avem chiar In oraşul Deva, munca de organizare tehnică
unde biblioteca regională are o slabă ac­ In şedinţele de lucru ale secţiunii cultu­
tivitate, cu toate că are un număr de rale. regionale, cu toate că au fost anali­
cărţi considerabil şi este încadrată cu 7 zate lipsurile din cadrul bibliotecii, totuşi
bibliotecar! ele au continuat. Iar tovarăşul Costl A.,
In anul 1953. planul de muncă a rămas nu a luat nici o măsură penlru remedie­
numai pe hirtle şl din recenziile prevăzute rea lor.
nu s-au ţinut de cit două Consfătuiri cu Această situaţie de nepăsare şl comod 1-
Cititorii, nu s-a ţinut de cit asupra cărţii late a personalului care deserveşte biblio­
„Fiul Regimentului". Nici plnă astăzi nu teca regională, a făcut ca tn cadru) con­
au fost Întocmite cataloagele bibliotecii: cursului între biblioteci, din anul 1932^
fapt care îngreunează orientarea cititorilor 1953, să fie codaşă pe ţară De toate aceste
in alegerea cărţilor. lipsuri vinovată ae face şt secţiunea cul­
Tovarăşul Costl A. bibliotecarul şef, nu turală regională şl în special tovarăş
a luat in primire biblioteca pe bază de Popa Savia. îndrumătoare cu bibliotecile
proces verbal, cu toate că funcţionează în care nu s-a ocupat de biblioteca regională
această calitate de 10 luni lar verificarea de dt în mică măsură
fondului de cărţi Începută Încă dtn luna Acuma cînd biblioteca regională a fost
Iunie 1953. nu a fost terminată nici pînă dotată cu o nouă sală şl fondul de cărţi
acum. a fost mărit considerabil, este cazul ca
Din colectivul bibliotecii tovarăşul Costl personalul bibliotecii împreună cu tovară­
TUSINEANU FLAV1U GALDEANU IOAN BAilBURA IOSIF DOBOI ŞTEFAN Andrei şl tovarăşa Răşlnaru N au urmat
Mecanic cincisutist la depoul C.F.R Teiuş, Revizor la ace la staţia C F.R Teiuş, in Mecanic cincisutist )a depoul CF.R Pe­ Fochist pensionar în vlrstă de 63 ani de şul Costl Andrei să-şl la munca In se­
cursul dc calificare profesională deîa Bu­
realizează economii de combustibil con- cinstea zilei ceferiştilor a dat concurs la troşani In prima decadă a lunci februarie la depoul CF.R. Petroşani, dă njutor pre­ rios. lichidînd cu lipsurile manifestate tn
venţlonal. In medie de 25-30 tone manevra, prescurtînd procesul tehnologic a economisit 17 tone combustibil conven­ ţios mecanicului în întreţinerea locomotivei cureşti Deşi cu ocazia acestor cursuri, to­ această direcţio.
cu 2 la sută. ţional după metoda sovietică Lunut varăşii şi-au acumulai o serie întreagă de P. NUŢESCU