Page 15 - 1954-02

Nr 14 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
N O T E D E D R V M în ajutorul strungarilor care aplică metoda Colesov
— SATIR <
/ Popa stămiejn Aplicarea metodelor sovîetice a cupru»? obişnuit. Unghiul de aşezare este de 3 scade CeJ mai potrivit unghi „K" pentru Forma geometrică a cuţitului Colesov
masole largi de muncitori din fabricile şi grade, iar racordarea dela unghiul prin­ procesul de aşchiere trebuc să fie cupruv pentru lucru! cu avansuri pină La 3-3 mm
Prima etapă a concursului echipelor ar­ care neglijează problema pregătirii In ve­ uzinele patriei noastre, in vedorca ridică­ cipal la muchea aşchietoare în virful cu­
derea concursului între 43-50 grade. . o rotaţie a piesei prelucrate:
tistice de amatori ale căminelor culturale rii necontenite e producţiei şl productivi­ ţitului este egal cu 2 grade Unghiul de
Dăm mai Jos o satiră la adresa unor
se apropie Majoritatea formaţiunilor ar­ tăţii muncii şl a reducerii preţului de cosi degajare este pozitiv, şi este egal cu 5-7
directori de câmme culturale care deşi au
tistice de cor, dans şi instrumente se pre­ largi posibilităţi privind activitatea artis­ Pentru aplicarea metodelor Înaintate, se grade. Pe racordarea muchiilor aşchietoare
coro din partea celor care le aplică stă­ principale s-o făcut o muche suplimentară
gătesc In acest scop cu multă însufleţire tică, nu se străduiesc să folosească In
pânirea perfecta a meseriei, însuşirea teh­ intermediară, sau o rază pentru întărirea
Totuşi pe lingă cele multe, mau sint unele mod crejator aceste posibilităţi
nicii mereu In dezvoltare şi cunoaştere? acestei racordări.
adîncă a factorilor ce înfluienţeazâ asu­ Pe muchiile aşchietoare principale ale
De (a Almaf viu spre Mureş, De Romos, nu am ce zice, pra procesului de producţie cuţitului (pe ^ea de degajare paralelă cu
nu cu oi sau cu mtoare. deşi pot a spune multe, In rindul strungarilor din ţara noastră axa piesei) se atlă faţete negative (minus
ct cu lira subţioară mei ales că dirijorul a luat un avînt puternic mişcarea pentru 2-3_ grade) avind o lăţime de 0 15-0.25
îl eu-un vers la flecare vrea-n raion să fte-nfrunte. tăierea rapidă a metalelor, pornită acum mm, care se rectifică după ascuţirea cu­
51, deşt-i cam ger afară, Las-sâ fie, eu nu-s contra. ciţiva ani din iniţiativa strungarilor so­ ţitului. cu ajutorul unei pietre abrazive
cu întind mai tare struna că îl sfatu-i dă concursul vietici H Bortchlevicl şl P Bicov, care fine din carbură de siliciu
fl directorilor noştri, şi-apoi to(i învdfdioHt roprezlntă o cotitură hotăritoare In dome­ Cuţitul este înzestrat cu o plăcuţă de
le vot jpune ctte una: sînt alăturea de dinsut niul prelucrării metalelor In ramura metal dur „T 13, K 6" ce se lipeşte pe
Deci, să-ncepem cu Almayul E mai greu cu Romoşelul strungiriel factorii care caracterizează mă­ cutii in mod obişnuit
- cum jl vatea-şr arc cursul — că... n-asculfă tinerii rirea productivităţii muncii sint: La prelucrarea de degroşare şi finisare
ca să vadă ţi nea Bune a şt-o sd-t ia-nointe, sigur, v — viteza de tăiere a diferiţilor arbori de otel. după metodă
că s-apropie concursul Pantelico, cu Vaideii t ~ adincimea de tăiere, Colesov, se foloseşte in mod practic un
Parei■ văd că-ţt Ic-nalnte Zi, jl-acuma ta Beriu s = avansul pe o tură a piesei. 9au pe 'avans de un mm., prin laptul că diame­
jHmiîşeluI şi Poiana. să vedem ce fac flrtafH; un dinte âl scule». trul este uneori mic şi lungimea este
Iar cu nene Ionele ce să facă?, el fac bine. După cum se ştie, Bicov şi Bortchtevlci mare Din această cauză în timpul prelu­
al pierdut zadarnic iarna dar li lasâ-n urmă alfil au reuşit să mărească productivitatea, ac- crării cu avans mare. se pierde stabilita­
Fi atent acuma Balşa, Slbijelul cu-a lut danturi
că mai sint vre-o cirvşpe ztle şl Costalul cu „Leliţa" ţionind asupra vitezei de aşchiere, iar tea. piesa Începe să vibreze, Iar precizia
şf-fl vfn satele din munte. pun în „buzunar” Beriut, Colesov asupra avansului de prelucrare este uneori relativa Mări­
Ce te faci nene Vajtle? dcjl. şeful. e „Bddîţa" - Cuţitul pentru slrunjirea de (inisaic a mea avansului se fixează In funcţie de
Cc-al sd sici cînd ^fduinti. lată-ne-n Oruftfoara; oţelului cu avansuri miri, se deosebeşte diametru şl lungimea piesei, de preci2is
sau chiar Galbena, ori Mada la o parte Ştefănie. da un cuţit obişnuit, prin faptul că are o dc prelucrare cerută, precum ş\ de adin­
te-or întrece şi fe-or face că Floran coboară-n vale,
la codaşi lă creşti grămada? „eu cdtnnfd ţi cu tic". muchie cşchietoare mărită, cu o lăţime de cimea de aşchiere
Pe !a Bozej, mai la vale. Vei», ai prije, (in-te bine, 3.3 mm., cere se obţine p:in rec ti licărea La prelucrarea arborilor cu un diametru
m-aş opri sâ-l văd ce face. cd Şerban şi el coboară vi răului cuţitului mal mare (80-120 mm) se poate lucra cu
mai ales cd-l bun vinarsul eu soliştii (ut, cu fluier Muchea aşchietoare suplimentară, para­ acest cuţit la orice mărime dc avans şl
îl-apof maîcd. bine-m< place. jt cimpoi la sub|ioară. leli cu axul piesei prelucrate cu lăţimea la once adincime de aşchiere. In funcţie
Dir nu pot că am a merge Vd salut, merg moi departe;
sus la Băt, ia Constantin, Dineul .Vie ji Dîneut-Mare. de 3.5 mm este destinată să lucreze cu de puterea strungului şi a motorului elec­
cel ce si şt noapte-i veşnic stau jt-aşfeapfa iarba verde un avans de 3 mm In afară de aceasta, tric.
tot ta sediu la cămin ca pe-o îl de sărbătoare şanţul pentru înfăşurarea aşchiei nu este Cuţitul destinat strunjlrtl cu avansuri
Cînd tlfoaufi, nti-i acasă, Mărftneîttut. da. îmi place, paralel cu muchia aşchietoare principală mari poate fi folosit cu succes la tot (e-
o
nici ia sediu, met Ia scoală încă, „Jcnî" ?î Măgura aţa cum este la cuţitele obişnuite, ci C9tc Iul de lucrări dc etrunjize, cu forme şi
„Vai, dor unde-i"? — ztce unul — pare-sc, pe cîl se spune — executat sub un unghi de 13—20 de grade
Ştiu,,., e altă socoteală.' că de el, e numai gura destinaţii diferite
Şi-acum hat către Ceoagiu, Iar Turdaşul, hei, sărmanulI avînd un unghi de înclinare de plus 3 Pentru a evita eventualele vibraţii. In
unde nu-t ntci cor, nici dansuri, fost-a. fost, fruntaş odată, grade Pentru a uşura desprinderea aş­ afară de cele ale piesei, esîe necesar ea
ba mai mult; slnt mulţi profesori dar ncum Ssi doarme somnul chiei, şanţul are o racordare lină. Lăţi­ strungul să fie bine îngrijit, reglindu-i-se
care strîmbă fin din nasun; liniştit,. ca nici odată. mea lui este de 2-10 mm, iar adincimea la timp ambrelajele şi stringindu-se lagă­
cd n-au „vreme”, ca n-au „darul” Dar Bobîlna. cum aş face de 1-1,5 mm rele axului principal. *în acest tel se pre-
îl nu ştiu să urce tonul, s-o trezesc din amorţeală? Unghiul de ascuţire a cuţitului Colesov intimplnâ uzura marinii inainle de termen
dar directorul de cenfru doar so-i cin t o sen nadă. este egal cu 00 grade, ea şi la un cuţit şi se reduce timpul Intre reparaţii.
apăsat-a et bufonul? ui le-aşa la repezeală:
Bacămji şi homorodul Trei sint dascălii pe-acolo, FORŢELE DE AŞCHIERE
Metoda Colesov aplicată pe scară tot naţia preţului de cose al piesei In func­
se Jtn bine pin-acuma, toii „dlspupt” — ca toamna norii Din cercetările şi experienţele făcute P x = aproximativ */ 4 p z; P y= apro­
însă Cioara si Blandianu tar căminul merge, frate 3-au descoperit trei componente ale for­ ximativ 2/5 P z; R— rădăcina patrată din mai largă, reduce considerabil preţul de ţie de durabilitatea uneltei, se obţine o
(cum e tata, cum e muma). hodurosc ca roota morii. ţei de apăsare, luindu-se ca baiu princi­ 1/16 P z ! ■> 4/25 P l? ~ P z? = 1. 1 P z cos! al piesei funcţiune a curci reprezentare grafică <»9te
Vinerea, ca şt Ceoagiu, Cil priveşte pc-a lor sate. pală apăsarea principală de tăiere (P zj: Expunîndu-se sub formă matematică va- redată in figur3:
doar Jamfara ce mai mijcfl. ce să umblu cu ocolul. (d
Oe-ar veni „Ur2lea”-ncoace. ftiţi voi vorba băfrînească?
ca-apt mat nde cum ti pişed „cum e turcul ît pistolul".
jtiboîul, se |tne bine, Iar acum. la revedere.
vrea pc Vlaicul să-l întreacă. pîn-la faza comunală,
Deci. arenfie Comete să vă ved; care. pe care.
că nea Bora nu sc joacă. jt-apoi sus, pfn-la finală
Se impune lichidarea lipsurilor ce dăinue
la unele secţii de la mina Lnpeni
La mina Lupani, ca de altfel la ţoale *
minele din Valea Jiului, mare parte din La ateliorul 9 al mutei Vulcan gazeta
muncitori la locul lor do munca duc o de perete, organul de presă al organiza­
eroică luptă pentru a da viaţă cifrelor de ţiei de bază, a pus punct acltvilulll sale
plan prin îndeplinirea ţi depăşirea anga­ încă de la 20 decerrtbrie a anului trecut
jamentelor luate Dc la această dată la gazeta de perete n-a
Dir dacă unii tovarăşi ea Tăr^biţâ Gh mal fost expus nici un articol. Oare la
poţ servi ca bone exemple, apoi o parte acest atelier nu sint realizări? Nu sînt şt
din muncitorii acestei soc|ii pr:.o atitu­ lipsuri? Colectivul de redacţie a pierdut
dinea Lo: faţă de muncă se situează sub din vedere că organul pe care-l „con­
orice critică Tovarăşi ca Lingurar Nico- duce" ar putea contribui mult la îmbună­
lae. Lingurar Ghcorghe şl Gabor Rupi au tăţirea muncii, la popularizarea succese­ In caeul c>-todel Colesov. lucrind cu un unghi de atac „K" vom avea următoarea
totalizat pe luna ianuarie .'iscare 3 ab­ lor, a metodelor noi de muncă ?! la în­ repartiţie a forţelor
sente nemotivate, venind la sul aproape lăturarea lipsurilor. Se observă din diagramă câ odată cu Regimul eub core e lucrat a fost deci:
silnic cu cîtc l—2 ore mai tirziu iar la Ar trebui scris şi expus un arUcal la creşterea duiabllitfltil uneltei, preţul de s - 2.2 mm/tură.
plecare grăbmdu-sc a părăsi primii locul această gazetă de perete care sl canlri- cost sl piesei scade t — 2.5 mm
de muncă Acelaşi lucru se poate spune bue la Înlăturarea lipsurilor în primul Internaţi cu această teorie şi cunoscînd n - turaţia strungului 7G0 ture pe mi­
51 despre unu muncitori de la depozitul rînd a tovarăşilor Cnsiea Zaharie, Carol geometria cuţitului Colesov. la uzina noa­ nut
de Lemne cum sini Cluraru Ioan $1 Ef- Vasile. Miche luliu, Dantian loan sl Radu stră «-a încercat să se extindă din ce In
timre Alexandru care dc asemenea In luna Aurel care fa: par le din colectivul de ce mai mult aplicarea metodei Colesov. , 7 m
trecută Au lipsit de la lucru timp de 3 redacţie. reuşindu-se să ie mărească considerabil iUlkj iuuu
Puter?3 consumată la realizarea acestui
zale • In acest fsl poate tovarăşii amintiţi productivitatea muncit rezlm a fost de 5.1 K»v
Tovarăşi ca cel arătaţi, avind la aotlv s-ar smulge din mrejele pasivităţii. dînd De exemplu, strungarul stahanovlst
tnb’.rzlen. nu pot decît să dăuneze pro­ pe viitor atenţia cuvenită gazetei de pe­ Cîrnearvu Teofil. lucrind Inlr-un material Aplicind pa scară tot mai largă metoda
cesului muncii şi ai ii de dorit ca de rete ?î sarcinilor ce le revin ca membrii O. L 80 cu diametrul de 60 mm., cu t«2,S Colesov, strungarii noştri vor putea obţine
îndată să procedeze la analizarea propriei •n colectivul ds conducere al acestui or­ unde componenta P x este forţa ce apasă Pe măsură ce unghiul „K” (de atac) se mm., s=2,2 % mm şt n*°760 ture pe minut rezullate (rumoase In muncă, dînd totodată
atitudini pentru a se încadra in rindul gan măreşte creşte şi componenta P x (forţa a executat o piesă in 8.4 minute in loc produse mal multe şi de bună calitate.
acelora care fac din munci o chestiune RUSU GHEORGHE asupra lagărelor. P y este forţa cs apasă ce apasă asupra lagărelor), iar compo­ de 48 mmute cit era timpul prevăzut de Ins BOTA IOAN
de glorie si eroism corespondent voluntar asupra piesei supunind-o la încovoiere. nenta P y (forţa ce apasă asupra pieszl) normă Cugir
Această teorie, desigur, am mulţi, mulţi simţi din plin răsplata muncii tale. atunci seară ce învăluie tainic oraşe şl sale —
Acolo unde cresc tinerii artişti la număr a fost valabilă, ?l îndeosebi, cind vezi cum eleva Eeldman Victoria işi (ac drum prin toate fibrele simţiri)
pentru oamenii dc prin Valea Jiului Erau
tale, Invăluindu-te intr-o plăcută armonie
fics strungarului stahanovlst de la
—
— cu ani !n urmă. înainte de 1945 — prea UU.MP — cum o denumeşte el cu fie­ cu sunetele pianului, care sub mina omu­
DESPRE ELEVUL-D1 RECTOR căştile de miner, alţu in uniforme de întregul cuprins al Văii Jiului Cind a- puţini aceia ce se puteau bucura dc fe­ care zi, tot mal graţios mai artistic, exe­ lui, se împrăştie Încet. încet .
studenţi. ceştla vorbesc despre locurile lor de odi­
O seamă da sunete, învâluiau casa aceia ricirea de-a trăi Pentru aceştia, bucuria cută figurile de balet, sau atunci cind ur­ Mulţi sînt scela ce rămîn luraţl de me­
Cei doi trecură intr-o alta cameră §i
Trecătorul, necunoscut prin oraş, se opri aici. la fel oameni diferiţi în vârstă, dar nioară şi despre viaţa lor deatunci. vezi vieţii era plăsmuită doar in ginduri şl măreşti lecţiile executate de surorile Kir lodiile executate de elevii clasei de pian.
cum ochii Ie scapără fulgere de mime
ascultă cu atenţia) păru nedumerit vise — Irlna şi Elena — amtndouă muncitoare ori vioară. OravetA Maria. nu are decît 14
toţi veseli, in grupuri, discutau poate des­ dar cînd li auzi despre viaţa lor cea nouă
— Ce fel dc instrument va fi oare acela Dar vremurile de obîdS s-au afirsit la mina Peirlta Cind Enâehescu Ioan - an! dar degetele ei alunecă cu aşa mare
pre lecţiile trecute, sau despre aceea ca simţi că mima ta trăeş'e, aceleaşi bătăi siguranţa pe clape. Incit şl tatăl ei, strun­
ce scoate deodată atitea sunete diferite — avea să se ţină in ziua ceia Muncitorii s-au făcut el înşişi stâpim acest tinăr electrician. Iţi arată o figură
tare gingaşe, cristîline. ca apa de izvor ca şl inima povestitorului, că vorbele ş> tn ţara lor. pe vioţa şî munca lor Parti­ „Plid”, cind 2âreşti pe toţi elevii mei ever- garul stahanovist Oravetz, râmîiie uimit
— Tovarăşe Bacs — căci ce! doi stră­ gindurilc lui, sin» vorbele şi gir.durile d: miestra ficei sale. E mindru insă şi
cane puternic:, tumultoase, ca avalanşa dul Muncitoresc Romin — conducător Iu­ cltlnd cele 5 poziţii la picioare a dan­
ini se cunoscuseră în stradă. — dar pe talc, că ele sint zorii zilelor noi dm pa­ de succesele micuţei Zonca Latculic, al
cesoadei Acesto cinduri frâmirXau călă­ bit al poporului, a Împlinit visul de vea­ sului clasic, ei bine, nici "nu ginrteşti că
directorul şcolii unde-1 aflăm? tria ta. cărui tată zidar, e ortac cu el In aceeaşi
torul neeuooseyt LV.nebâ atunci pe un curi al obidiţilor de altădată Şi cel eu aceştia toţi sint de abia începători.
trealtcr, cam cum vine explicaţia nelă­ B§cs Rudolf. miner de mesarie şi tot­ „Şcoala e o nou3 victorie a noastră, un pirul inilblt de anii grei. întinereau In Elevii de aici sini oameni simpli dar întreprindere In timpul muncii adeseori
odată profesor la clasa de „corn" a nou pas înspre mai multă lumini" Aces­ cei doi părinţi îşi spun între el: cu ade­
muririi lui Acesta, Inilt. cu umerii ca suflete Tainele frumosului erau accesi­ inimoşi: muncitori, funcţionari, etc., toi 1
şcoLn populare de artă din Petroşani, răs­ tea sint cuvintele directorului Ungureanu dornici de-a învăţa cit mai mult, ca apoi vărat. copiii noştri sînt fericiţi
dcuă stinci înfipte sănătas intr-o much: bile de aflat de once om muncitor Aşa
punse însoţitorului: — Cred că la ora acestea slnt cuvintele bravilor mineri. a făcut şi Hai loan, stahanovlst la fila­ la rindul lor, cunoştinţele acestea b3 le Tirrlu, cînd cintecul muncii din timpul
de munte, ccrcetînd pe curios il întrebă
aceasta t in clasă — şi se uită la ceas. Şcoala s-o născut odată cu anii noi In tura Lupenl In ciuda vîrstei, el s apuezt dăruiască cu prisosinţă poporului lor Iu­ zilei a amuţit pesle oraşul Petroşani, cind
— Dar de cs vă Interesează tovarăşe.'
zicind: — imediat Începem cursul . 1033. partidul a iniţiat iniunţorea un?i in şcoala populară de artă, pentru Intim bit peste întinderea Iul stau pină In zori
— Ei sint nou p:m părţile locului, şi-s
Cei doi intrară intr-o clasă cu bănci, şcoli populare de artă in oraşul Petroşani dată penelut şl sub îndrumarea profesoa­ Aceştia, slnt artiştii noi, ce cresc in strâjl neadormite, becurile eleetnee, a că­
tara mirat cc-or li vrind să fie acele
tablă şi multe, multe „comun" Aici era Elevii, n-au întiniat să vina Dm Lu­ rei Bianu Elena începuse să-şi aştearnă freamătul zilelor de bucuiue şi pace ror lumini râsbat pină In adincila înde­
multe melodii, cind pornit® năvalnic, cind
clasa profesorului miner Bars Rudolf. pani. Jieţ-Lonca, din Aninossa şi Petrila, pe planşe primele amestecuri de culori Şi această bucurie, o găseşti prin t03te ' părtări, o melodie cu gnje scoasă din-
asemănătoare suiisfl zefirului.
Noi! veniţi se opriră lingă un tinăr. pe dm toată Valea Jiului, soseau neîncetat In această clasă mai sînt încă 23 elevi, clasate «colii populare de artă O afli tr-un arcuş sigur, mai săgeată liniştea
Vâzînd p-or.Lu ca sa intorasa. trecăto­
a cSnji frunte boltită, împodobită din bel­ noi şl noi dornici de-a desluşi în acest la fol ca $i Hai Ioan, dornici toţi să în­ la minerul Boteanu loan. elev la clasa da întunericului Apoi. după un timp o voce
rul ii răspunseră calul cu nclămurlrs* —
şug de şuviţe de culoarea tăciunelui stins loc taina solfcglllor, sau măiestria mlnu- veţe tainele culorilor, ca apoi, prin lu­ dansuri populare la funcţionarul lonescu subţire, seompanie vioara
deastădita ln:3 In glasul lui se simţea o se ascundeau destul de vizibil cutele mo- îrii penelului Erau muieri, fclaturişti, — .Acum şi ele amuţiră, iar doi co­
căldură, pornită d: urulcva din adincui turităţii împlinite. funcţionari ?i elevi, erau părinţi veniţi cu crările ce le vor face să clnte — in cu­ Constantin, ce vine la şcoală împreună cu pii un băiat şi o fetită, spuseră tovară­
unui cm fericit, iar ochii, ii străluceau dc — Uite tovarăşe, dumnealui e directo copiii lor să înveţe lori. ziua care le-a adus primăvara tn cei doi copil al iui — Lenuţa, baletista şului Ungureanu: „noapte buni"
o mindrie tainică, dar mirer.tă viaţă şi Cort el. pianistul — cum Îşi denumeşte
cui . Lo 15 octombrie 1953. şcoala populari Acestea slnt gîndunle lui Gulaş Gheor- tatăl coplu. Buc-una vieţii noi trâeşte In­ Erau ultimii elevi ce părăsiră tn ziua
— E şcoala populară de artă. lovajăşe . ţi In' claso instrumentului muzica! de artă. şl-a deschis IntiiuJ a.i de invă- ghe, tehnician la mino Lupe.ti. sînt gindu- tens in şcoala populară de artă Ea se sceea şcoala. In mijlocul lor se zărea si-
SI dacă aceasta te Interesează, atunci hai corn", noul venii In Petroşani cunoscu tâmint Avea 24C elev», 22 profesori ?! 4 rile lui Nana; Ioan. muncitor la mina ciie.şle pe faţa minerului Mârcuş Adalbert lulela unul bărbat In uniformă de ceferist
cu mme. pe directorul şcolii populare de arfa. Ln- secţii cu 25 de clase Petnla, sau ale lui Tomuş Elvira tnvâţă- ce pentru prima dată învaţă notele şl In Fraţii Haşcău — Cornet de 14 am şi El&na
In prima încăpere pe unde trecură, erau gurcanu Constantin, profesor şi el la clasa PRINTRE PICTORII DE MI INE inare tn Petroşani ochii plini de lumină al Marcelei Ogneriu de 13 — porniră împreună eu tatăl lor
oameni do tot laiul: uni» vlrstnicL al­ •ecna muzicii” şi elev la clasa de „corn” Se spunea înainte, precum câ omul cind fetită vioaie, in cel de al optălea an al spre casă Sub ghetele celor trei. zăpada
ţii, pca*e copiii lor. Erau şi dlsitra aceia trece de 40 de ani. nu sc mai gir.deşte să CLASA DE COREOGRAF1E vieţii sale. scîrţîia îngheţată, iar parcă prin aerul
clrcra le mijeau fntîil oufi de muslaţ?. DESrRE ECOALA POPULARA DE ARTA înveţe lucruri noi. tainice lui pină atunci Mulţi cred câ profesorul V Dumitru e ★ nopţii, puternice, răsunau melodiile, em­
erou bârpsţi şi Iernai Toii aceştia, dis­ $1 ELEVII EI Se mai spunea că, atunci cind omul are oarecum mindru De ce? pentru câ el. d? Poate mulţi dlntre-c:i ce vor citi aceste isie de imeri artişti. c®-n cintec: izvorite
cutau. erau preocupaţi cu civa Toţi. nu Cind vorberte cuiva despre şcoala ee-o părul poleit de albul lirelor — după an: eito or: are ocazia, numoi ce spune- rînduri, vor fi au2it o muzică de Moznrt dm inimă, spuneau:
err.u eîţii de:il elevii şcclli pa carc-i deo­ ccnduce, tovarăşul Ungureanu. arc io ?i ani de munci trudită — el nu sa moi — Am niv.e elavl minunaţi, şi de f La început, melodiile acestui mare gemu ...„înfloreşte varo mea".
sebeai cu tczîii ir.-.btăc'cmiiV.aâ lor dife­ timbrul vecii sale, ceva deosebit Aşa gmde.ţte cu aceeaşi pasiune ia tainele nou­ am şi peste 30 do nni Dar toţi muncesc al muzicii. îţi par neînţelese, la început
rită unii în salopete uiciouse, alţtt cu e el şi aşa slnt mu de oameni de pe lui frum09 pe întrecute Simţi o bucurie deosebită. doar. căci apoi. ele — asemeni vălului de S utan