Page 16 - 1954-02

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 13

Cronica evenimanfeior internaţionale Declaraţii agresive ale Şedinţa din 13 februarie
miniştrilor de la Bonn a conferinţei de la Berfin
PENTRU SECURITATEA EUROPEI mai grave ameninţări la adresa popoare­ pentrn soarta pflcll fn Europa şi in tn
lor vecine şi în special la adresa Uniunu treaga lume, o mărturie grăitoare a ho- BONN (Agenpres) — Membru gu­ BERLIN (Agerpres) — Cea dc a I9-a neri concrete privund rezolvarea grabnică
E bine cunoscut faptul că in pruna ju­ Sovietice, . dezvâluindu-şl cu impertinen­ tărîru ferme, de a nu da posibilitate Şi vernului de la Bonn fac tot mai des şi şedinţă a conferinţei miniştrilor aface­ a problemei austriace El a arătat câ pri­
mătate a acestui veac Europa a fost zgu­ tă nor planuri de „marşuri spre răşină" de a nu îngădui cqnstituuca de grupăn deschis declaraţii în legătură cu planurile rilor externe ai celor patru puteri a mejdia unui nou Anscliluss esie reală şi
duită puternic de dezastrul a două răz­ Aşa de p ldă. faimosul Albert Kessel- dc sLate europene, indieptatc împotriva lor agresive avut loc simbălâ după amiază sub preşo a amintit o serie de declaraţii făcute de
boaie. a căror consecinţă a abătut asu­ ring fost gonoral/eldmareşal şi unul din iilor state europene Proiectul constitue Ministrul transporturilor, Seebohm, a dmlia lui A Eden S-a continuat exami­ revanşarzii de la Bonn şl de anumite or­
pra multor ţări ruL(iă,‘ foamete şi moarto favoriţii lui HiMor in prezent prcşcbm de asemenea dovada năzuinţei de a con­ declarat recent: „Dacă in 1955 vor mai fi narea punctului 3 de pe ordinea dc zj ganizaţii austriace, declaraţii care impun
E de asemenea tot ^lit de bine cunoscut, tele organizaţiei vest germane „căştile tribui la întărirea colaborăm internaţio­ la putere oameni ca mine, atunci fără în­ privitor la Tratatul de stat cu Austria La atenţie şi vigilenţă.
că amândouă aceste războaie de )3f şi co­ ds oţel”, intr-o cuvîntare pe care a ţi- nale in raport de principiile respectării doială că toate teritoriile in care germanii şedinţă a participat şi delegaţia austria­ Lumd cuvintul, J. F. Dulles a propus
tropire au (ost declanşate de către for­ nut-o nu de mult in faţa acestei orga­ independenţei şi suveranităţii statelor, au creat vreodată colonu vor aparţine din că, condusă de ministrul afacerilor ex­ sâ se ia în discuţie acele articole din Tra­
ţele agresive aJe Germaniei nizaţii — cintip.d in acordurile muzicii precum şi neamestecul In aiaoeri'le in­ nou Germaniei" terne a! Austriei, L. Figt iului de stat asupra cărora nu s-a căzut
Dcpunind eforturi uriaşe, cate au cos­ lui Adr.nauer — a cerut eliberarea tutu­ Tot Seebohm a declarat în cadrul unui După o scurtă declaraţie a lui L Flgl. încă de acord. Bidault a declarat câ este
tat jertfe grele şi mult singe. unit iţea ror criminalilor dc război nazişli. aflaţi terne ale acestora Propunerile sovietice miting că „răsăritul german nu cuprinde în care acesta a susţinut puncutu) de ve­ de acord cu redactarea delegaţiei sovietice
au înfăţişat de asemenea un proiect bine
popoarelor doritoare de pace. a reuşit să ifl închisoare, decx&rcce — spunea cţ — Studiat in ceea ce priveşte incheierea°tra- numai Elba şi Odecul, ci şi Boemia şi dere expus in ajun, au luat cuvintul în ce priveşte punctele încă nerezolvate
zădărnicească Insă in amîndouă aceste numai aceştia sin* .specialişti” capabili tatului cu Austria, proiect în care se sub­ toate ceJelaUe regiuni unde au existat Dul'tes, Bidault şl Eden Ei au adoptat o ale Tratatului de stat cu Austria A Eden
cazuri, planurile de expansiune ide diver­ ,,să introducă spiritul necesar în armata liniază cu tărie căile dc împiedicare a po­ vreodată colonii germane" atitudine declarativă în problema măsu­ a spus că nu are nimic de adăugat la
şilor bismarci, kairen ori hitlen Ne? e- europeană” sibilităţilor de creiare a unui nou ,.an- Ziarele au publicat recent o declaraţie rilor destinate a evita un nou A/ischJuss declaraţiile sale făcute anterior
ntoar» va rimine fn memoria popoarelor E limpede dc inţoles cc intenţii paş­ făcută de secretarul de stal Thiedeck cere şi au respins in fapt propunerea sovietică V M Molotov a arătat că este ne­
vitejia, abnegaţia şi eroismul bravilor Iii nice şi cît de cuminte poate li o armată schluss" şi-a exprimat părerea câ cucerirea terito­ ca Austria să nu participe in viitor la nici cesar să tie discutate principiile gene­
ai Uniunii Sovietice, care şi-au vărsat ■r.struitâ de către vechii ucigaşi creaţi Asemenea prcpuneirl ce oglindesc nă­ riului R D Ceimane ar constitui „o con­ o alianţă sau coaliţie militară îndreptată rale ale problemei şi nu anumite aspec­
stngele salvlnd omenirea de poricolul fas­ d? către, politica expansionistă a w?îir- zuinţele cele mai sincere şi mai arzătoa­ tribuţie dc seamă la comunitatea defensi­ împotriva oricărei puteri care a partici­ te particulare, adăugind câ delegaţiile
cismului. mechtCilui. o lesne de tvas concluzia cil re ale omeniin s-au lovit insă şi sc lo­ vă europeană” pat cu forţele sale armate la războiul im- occidentale nu iau in considerare propu­
Norn de fum Iscăli din dârîmarea ora­ de „defensivă " poale deveni o comunitate vesc conţinu de rezistenţa reprezentan­ potrivi* Germaniei hitleri6te şi la elibe­ nerea sovietică potrivit căreia Austria nu
şelor şi a instituţiilor de cultură incă nu comandată de asemenea „specialişti". ţilor puterilor occidentale care in frun­ rarea Austriei trebuie să intre în coaliţii sau alianţe mi­
s-au nsipit bine, Iar ţiuitul obuzelor încă Inrieclnd limitele măsurii, clica de Io te cu SU A. insistă şi pe mal rtrprrte în Puternică mişcare A urmat la cuvtni V M Moîotov. care litare ÎTTLpctnva puterilor care au partici­
nu s-a stins deplin şi iată că acum. pa­ bonn urzepic ca in spatele „armatei eu­ creiarco aşa numitei „comunităţi defen­ a declarat câ dupâ părerea sa, nici delega­ pat la războiul împotriva Germaniei hil-
cea lumii e din nou ameninţată, linjFca ropene" să-şi traducă in fapt, visele ex­ sive europene” a cărei parte ascuţită e grevistă în Italia ţia austriacă şi nici delegaţiile occiden­ leriste şi la eliberarea Austriei. El a a-
indr?ptalâ m primul rînd împotriva Uniu­
popoarelor e din nou In primejdie Clica pansioniste. aruncind dm nou pe dru­ ROMA (Agerpres) — TASS transmite: tale nu au avut timp suficient penurii o miP-Ut cu acest prilej ci Uniunea Sovie­
revanşarzilor germani, grupată azi la mul războaielor de cotropire floarea ti­ nii Sovietice şi a ţărilor de democraţie Ziarul „Unita' anunţă că în cursul în­ examina propunerile sovietice si a adău­ tică nu poate trece cu vederea peste fap-
Bonn sub instrucţiunile directe ale mo- neretului german, punînd in primejdie populară Ele reiervă rolul de resconsa tregii zale d? II februarie oamenii muncii gat că esie gata să examineze contrapro­ Iui câ de la redactarea Tratatului de stat,
nopolişttlor americani şi englezi, pun? la vijţj rincroljlui lumii întregi Asemeni bil al securităţii europsn? militarismului punerile pe care aceste delegaţii le-ar in ultimii am s-au mai petrecut multe lu­
Lombardia
industrială
au
cale o ncuă agresiune, unelteşte noi pla unor liare ca cu colţii însetaţi de a slişia. german, cind acest lucru e b-ne ştiut de din regiunea carirvJ majorarea salariilor, prezenta El a prevenit asupra consecin­ cruri şi că în Europa au fost stabilite
făcut
greve
nuri războinice care să împingă Eur_pa adulmecă prada şi care pentru a o pu­ către toate popoarele Europei, câ conslî- înrolarea concedierilor şi Încheierea unor ţelor pc care le-ar putea avea o denatu­ aproape 100 de baze militare americane
Intr-un nou măcel Si acţiunile acestor tea vina sînt gata să sfarme dm nou lue primejdia principală pentru securi­ nci contracte de muncă Greva, declarată rare a conţinutului propunuri-lor sovie­ in apropiere de teritoriul Uniunii Sovie­
urmaşi fideli ai pdiUcil hitleriste, poli­ viaţa .1 milieane şi miiicane de germani, tatea lor de Confederaţia Generală a Muncii dm tico tice El a sublimat câ Uniunea SovieticA.
tici de expansiune şi cotropire, crescuţi generalii trupelor SS-, apăruţi din nou pe Delegaţia Uniunii Sovietice, prin pro­ ftaJja şi de Centrul rindical soclal-demo- Figl a cerut din nou cuvintul şi şi-a ex­ in mtcrcşuJ securităţii U RSS Şi al secu­
şi educa|l de însuşi odiosul tor precursor punerile făcute a arătat incăodată calea primat speranţa câ vor li acceptate pro­ rităţii tuturor popcaielor, nu se poate dez­
arena istoriei, pun la cale cu înfrigurare crat „Uniunea Italiană a muncii", s-a des­
urmaşi ce stau azi sub comanda reac­ un al 2-lea război mondial bâttndu-s? îore asigurarea păcii şl securităţii in făşurat in strînsâ solidaritate în toate lo-* punerile sovietice privind uşurarea siste­ interesa de acest fapt
ţionarului Aderwuer. devin tot mai evi­ cu neruşinare în piept şi fâlin<tu-se câ Europa Propunerea cu privire la crcia- mului de plată a obligaţiilor Austriei re­ La ffirşitul şedinţei de eîmbătă s-a că­
dente, devin tot mai conturate, cu toată dc acuma în noile invazii proecCsl? asu­ ica umn sistem dc securitate colectivă calităţile feritoare la fostele bunuri germane zut de acord ca şedinţa următoare să aitjă
La Milano multe uzine şi-au încetat acti­
truda lor de a-şl le camufla m spatele pra Uniunii Soviettcs. vor şti să evrt? in Europa, conslz-tue demonstrarea con­ Molotov a făcut apoi o serie de propu­ loc dumimcâ dupâ amiază.
aşa zisei „amvite defensive" Omenirea „grcşolile corr.andanţiilor de oşti anteriori". cretă a posibilităţilor prm care Europa să vitatea. deoarece la grevă au luat perle şi
ai
munckorî'i-meinbn
sindi­
organizaţiilor
cunoaşte destul de bine ce înseamnă i.n Accxtc canibalic? raţionamente sin* nu mai devină ^nciodatâ arena unor noi cal? alHiate la „Confederaţia italiană a
limbajul agresorilor cuvintul ,,defensiv", t.Vră ingcîală cdiLc-itoirc pentru orice războaie nimicitoare s.ndiculo'or oamenilor muncii" (catolică), Ecoul mondial al conferinţei de la Berlin
experienţa celer două războaie, a căror om lucid Discipolii singerosului Hitler, ai curei conducători n-au aderai ia grevă
urme încă nu s-au şters, a demonstrat ocrotiţi şi sprijiniţi de monopolurile a- ECOUL MONDIAL AL JUSTEŢEI In toate cartierele muncitoreşti din Mila­ Opinin publică din Franfa niştrilor afacerilor externe ai celor patru
convingător acest lucru şi nimeni nu mai inericane şl vest germane pregătesc eu PROPUNERILOR DELEGAŢIEI no şi în faţa clădirilor marilor uzine au sprijină propunerea soviefică puteri
crede în asemenea poveşti Numai cine febrilitate clipa clnd se vor putea arun­ cu privire -la sccurlfatea colectivă Deputaţii laburişti deetorâ că este nece­
nu vrea nu-'i dă scama, că această ..co­ ca d.n nou asupra popoarelor Europei. SOVIETICE avut loc mitinguri ale oamenilor mun­ în Europa sar să se spună lui Eden şi guvernului
munitate defensivă europeană", preconi­ cii Poliţia o alocai pe oamenii muncii. englez că constituirea in bloc cu DuJIes in
Toate aceste planuri, toate acîjie soco­ Insă ca n-a reuşii să irrprjştie mihinfţu- PARIS (Agerpres) — Propunerea de-
zată de cercurile agresive ale apusului Această conferinţă de la Dorim a mi­ scopul favorizăm refnarmârii Germzni’i
teli demonstrate lăţişi de către clica Bo­ nle şi demonstraţiile organizate pe stră­
nu poate asigura securii atei m Europa, niştrilor de externe a cedor petru mari îegafici sovietice de a se încheia un tra­ occidentcle „este in contradicţie cu do­
nnului sînt cu „îngăduinţă" şi „'înţele­ zile oraşului In unele locuri. propneJurii
deoarece ea nu oferă giranţii împotriva gere", pnv>te şi încurajate de către de­ pulon a fos*. cu însufleţire aşteptată dc tei general european eu privire la .secu­ rinţa poporului englez'
reînvierii militarismului german, care aşa legaţiile S U A , Angliei şi Franţei în câtre popoaicăe tuturor ţarilor de pe glob unor întreprinderi mici şi mijlocii au ritatea colectivă in Europa, prezenUtâ la
după cum se ytie — de două om în de­ conlcrinţa dc la Berlin şi mai mult chiar Nu e om oinstit pe suprafaţa aceztui pă- consimţit îă sporeazeâ salariile munci­ canferinţ.a de la Berlin a miniştrilor afa­ Ziare vesl-germane ccr reluarea
curs de 25 de ani — a impms popoarele mint, care să nu fi sperat ci aceasta torilor La 13 februarie au adorat la cerilor externe ai celor pariu puteri, se comerţului cu răsăritul
sînt prezentate dropt acţiuni paşoic? şi grevă oamenii muticii dm regiunea Emi­
europene In război. intilnire intre reprezentanţii marilor pu­ află in centrul atenţiei opiniei public? BONN (ARorpres) — Numeroase ziare
de „apărare" (!). Situindu-sc pc poz.ii.ii
in urma repetatelor pr^uneri venite teri. va constitui o cotitură spre bine, lia. franceze. vesl-germane se ocupă de problema re­
duşmănoase păcii, duşmănoase poporului
di.s partea Uniunii Sovist"? cit şi în spre destindere, spre relaxare. în crea Ziarul „L’Humamte" relaicuză că la II luării comerţului cu răsăritul, subliniind
german, reprezentanţii putorilor occidon- februarie, cileva ere după publicarea in
urma iutei puternice presiuni exercitate tale. au susţinut in disoursumle lor tot ce priveşte UăbLreo încordării în relaţiile ca rezolvarea acestei probleme ar consti­
de către masele largi muncitoare, guver­ ielul de chestiuni străine de adevăratele internaţionale Rezultatul-lucrărilor de pînâ 180.000 mineri japonezi piesă a propunerilor prezentate de miros tui un pas înainte pc calea destinderii
nele SU A, Marii Britanii şi Franţei au acum nu îndreptăţeşte insă deloc aceste trul afacerilor exlernc al U R SS., V. M
cerinţe ale păcii şi care nu au nimic cu în grevă încordării internaţionale
fost neveile să accepte ţinerea conlemţei speranţe ale omenirii. Marele largi popu­ Molotov. ps adresa ministrului francaz a)
unitatea de fapt a gci-mamlor Sub titlul ..Coniorţul est-vest şi confe­
de la Berlin şi acum In cadrul ei, min.ş- lare au pnmit cu satisfacţie şi îndrep­ TOKIO (Agerpres) — La 12 februarie, afacerilor externe. Bidault. au început să
Popoarele iubitoare de pace. care do­ sosească din Paris scrisuri şi telegrame rinţa de la Berlin ', ziarul „Schwâbische 9
Iru de externe ai acestor ţări, s-au în­ resc reglementarea paşnică a problemelor tăţită nădejde propunerile deJegapci so­ aproximativ 180 000 de mineri de la 15 Donauzedunc” dm Ulm publică un art:col
tâlnit cu ministrul de externe al Uniunu internaţionale litigioase şi destinderea în­ vietice cu privire la difenie probleme ri­ du» cele mai mari mine carbonifere din în care i sc cere să sprijin? propunorile in care arată că numeroase cercuri ale
Sevje’uee, pentru ca împreună să discute dicate dc ordinea de zj a conferinţei, cu Japonia au declarai o grevă de 48 de sovietice
cordăm internaţionale, nu pot trece cu oamenilor de afaceri vest-flermam nutresc
să analizeze şl să rezolve în conformitate regret insă ele au trebuit să constate că ore In sprijinul revendicărilor lor cu pri­ La atelierele uzinelor de automobile
vederea existenţa şi lărgirea continuă .a speranţa că actuala conler^tţă de la Ber­
cu năzuinţele omenirii dornice de pace. aceste propuneri juste au lost şi sînt cu vire la majcraiea salariilor „Renatill"; muncitori! s-au sduna! in gru­
reţelei de baze militare americane, în puri pentru a discuta propunerea so­ lin va duce ta restabilirea deplină a rela­
prcMîmela internaţionale litigioase Germania occidentală lenacitaîe şi sistematic respinse dc re­ Ca rezultat xJ ace:.;?i greve, extracţia ţiilor comerciale intre toate ţările
Atitudinea lui Dulles. secretarul de sta» prezentanţii pulertlcr occidentale. Oame­ de cărbune a loc! d? lapl sistată in Ja­ vietică
Este concludent faptul câ in timp cc „Importanţa unui comerţ lărgit intre est
ol RU A . cit $i cea a lui Eden şi Bl- milioane dc germani din Germania oc­ nii cinstiţi dc pe întregul glob, tare in­ ponia Un membru aJ unui Sindicat catolic,
d3ult. miniştrii de externe ai Angliei şi cidentală şi cea răsăriteană au depus o tr-adevăr doresc pacea, s-au ridicat şi re In zilole de lă- U, 22 şi 25 lebruane electricianul Ar*ud, s declarat: „Propu­ Şi vest pentru Germania reiese in mod
Franţei, e departe insă de a se dovedi a stăruinţă constantă, cerind miniştrilor de ridică cu indignare împotriva aliludinolor vor avea loc greve asemănMoare de 4P nerile sovietice contribuie la zlabiliroa Imvpcde din faptul că de peste 300 de am
fi interesată ir» depunerea eforturilor pen­ dc tergiversare, de torpilare chiar a pro­ de oie unei păci trainice îij Europa Sper câ Germania întreţine relaţii comerciale cu
externe ale celor patru puteri, să anali­ Rusia şi cu ţările din răsăritul Europei...
tru consolidarea păcii in Europa, pentru punerilor soviobce. manifestate de către Icatatul cu privire la comunitatea defen­
zeze obieotiv posibilităţile încheierii unui Pentru Germania occidentală este deose­
găsirea un-zi căi de umticore a G?r- miniştrii afacerilor externe ale S U A. sivă europeană vu fi respins"
(ratat de pace. care să asigure Ccrmamei P E _SC URT bit dc nnpcrtant să importe mărfuri nu
mamei ş< încheiere a tratatului de pac? o dezvoltare pe cale democratică, paşnică Angliei şi Franţei Declaraţia unor deputaţi
cu aceuslă ţara Fără a veni cu propuneri Adenauer s-a adresat conferinţei cu rugă­ Poporul frzncez de pildă, cere neîn- laburişti englezi din zona dolarului, ci din ţările din răsă­
consistente In această privinţă, delegaţii mintea de a-1 sprijini să poată pune în tirziat scJuţioivarea paşnică a problemei • In urma tratativelor comerciale sovie- ritul Europei"
acestor ţări au apărat punctul de vele re to-bulgarc care s-au destăsurat cu suc­ LONDRA (Agerpres) — După cum Ziarul „Sluttsarter Volkestlmme" scrie:
libertate pe principalii criminali dc răz­ germane El se pronunţă cu hotărire, im- ces. la II tebruarie a tosl semnat la So­
al creării „comunităţii dolensive euro­ anunţă ziarul „Daily Worker". membri ai „Ar ti absurd să acceptăm politica ame­
boi şi nanşti ccndamnaţi la închisoare poLriva tratateJoc militariste de la Bonn fia protocolul cu privire la Iţ/rările reci­
pene 1 . demcnslri.adu-şi prin aceasta in­ fracţiunii p-rUmentare a partidului labu­ ricană, care vreo să ne ţină departe de
Nimeni, afară de monopoli^tii din S U.A . Şi Pan* Lui Bldault numai in decurs de proce dc mărfuri intre Uniunea Sovietică
tenţiile de a tergiversa şi torpda ori ce rist cer convocarea unei şedinţe speciale piaţa Chinei In China există man posibi­
Anglia şi Franţa n-a putut vedea în *- o săptămină iau fost trimise pcsle 5000 şi Republica Populară Bulgaria pe anul
acţiune care ar fi menită ca intr-adevăr csasta. ceva încurajator pentru mlerselc de cărţi poştate prin care cetăţeni fran­ a fracţiunii pentru examinarea mersului lităţi de desfacere pentru mărfurile vest-
«â CC\V.ribus la menţinerea şi întărirea păcii Oricine, care judecă lucrurile in cezi. cer reglementarea problemei ger­ 1954 lucraţilor conferinţei de la Berlin a mi­ germane”.
păcii Modul grăbit, I psit de o examinat? Pl-otocolul prevede sporirea continuă a
adevărata lor lumină, a puiuţ deduc? câ mane pe o bază paşnică. schimbului de mârturx in comparaţie cu
edir.că şi obiectivă a problemelor ivite in
cub rindurile unei asemenea cereri se Oamenii cinstiţi dm Franţa îşi dau per­ anul 1953
cadrul conferinţei de la Berlin, manifestat Conferinţa de presa de Ia Berlin
ascund ginduri nefaste, se ascund unel­ icol de bm« seama ce ineemneazl reîn­ • Guvernele R P AJbama şi R P Un­
de către delegaţii puterilor apusene, a
tiri josnice de incendiere a lumii. vierea lingă graniţele patriei lor a Weh- gare. câJâuzile de dorinţa dc a dezvoltn
scos la suprafaţă fuga acestora din lata a ziariştilor germani şi străini
rm alic iul ui hiblerlst Pc drumurile pe care
problemelor vitale ale intereselor Ome­ EXPRESIA CELOR MAI NOBILE uzi mâcsâiluiesc trupsl? lui Aden*u~T — şi mai mult relaţiile de prietenie exis­
nirii, a scos la suprafaţă adevăratele in­ NA7UINÎI ALE OMENIRM instcuindu-sc „defensiv" — au lăbârîl nu tente între cele două ţâri. la propune­ BERLIN (Agerpres) — Dm iniţiativa financiară a acestor ziare faţă de autori­
tenţii pe care Ie nutresc cu privire la demult spre Franţa trupvie SS a'e lui rea guvernului R P Ungar?, au hotărit de comitetului pentru problemele unităţii tăţile dc ocupaţie americane. Profesorul
rezolvarea problemei securităţii Europei in ccnLrasi cu această atitudine de spri­ comun acord să ridice la rangul d? am­ Germ.iniei, la 12 februarie a avut loc Norden a arătat cu ziarele „Telegraph”,
Hi'llcr. strivind sub ciima iunkerilor pru
Intenţii ce departe de a corespunde inte­ jinire a cercuri'lor agresive revanşarde basade legaţia R P Albania la Budapesta la Berlin o conferinţă de preno a ziarişti­ ,,Der Tagcsspieţei", „Der Abend" şi „Der
«aci libertatea s> tmareiul acestei ţâri
reselor popoarelor, sînt menite chiar să de la Bonn, manifestată de către dele­ şi legaţia R P Ungare la Tirana şi să lor germani şi Străini consacrată demas­ Tag”. care au excelat mai mult decit al­
dăuneze, acestora Liniştea europeană nu gaţiile SUA. Anglia şi Franţei în confe­ In suMetuJ poporului francez, propune­ focă schimb dc ambasadori- cării zvonurilor râspîndite in ultimul tunp tele în colportarea de ştiri false despre
poate fi asigurată ţâră ca focarul princi­ rinţa de la Berlin, apare poziţia fermă, rile delegaţiei Sovietice cu privire la so­ • După cum anunţă agenţia France de către propaganda imperialistă cu pri­ R D Germană, au primit din partea ame­
apoi
germane,
iar
luţionarea
pal aJ agresiunilor să nu fie stins, fără hotărîlă şi »p?:nă de logică a delegaţiei cu privire problemei securităţii co­ Presse, primul ministru grec, Papagos, va vire 13 pretinsele „dezordini" şi „tulbu­ ricanilor 500 000 pi.nă la 800 000 mărci
U
asigurarea
ca Germania sâ nu fie aşezată pe teme­ sovietice Reprezentantul sovietic V M pleca in curind în Spania ca invitat al rări” care ar fl avut loc in R D Ger­ fiecare
lia democratice şi paşnice, fără ca posi­ Molotov a prezentat în cadrul lucrări­ lective a popoarelor Europei, au găsit un lui Franco. mană Reprezentanţii muncitorilor, inginerilor
bilitatea diferiţilor aventurieri politici de lor dezbătute pină acum la această con­ risunei profund, ele constituind n garan­ ® După cum relatează corespondentul A luat cuvintul profesorul Norden. care Şi tehnicienilor de la întreprinde;* mari
genul lui Adenauer. aceia de a deilănţui ferinţă, propuneri constructive, indrep-Iat? ţie a viitorului liniştit pe care patrioţii din Ismoilia al ziarului „AJ Gumhurij”, la a analizat amănunţit cauzele intensificării ca Buna-WerWc. Leyna-Werke, Bergmrnn-
noi agresiuni, si nu fie curmată defi­ spre soluţionarea echitabilă şi accepta­ Franţei il doresc Aceleaşi simţăminte cal­ M februarie la popota ofiţerilor d:n ta­ campaniei de calomnii dezlănţuită dc duş­ Borsig. de la u’.ina Emst Thaelmznn din
nitiv A întreţine şi pe mai dopartc poli­ bilă pentru toate ţările din lume a pro­ de au fost manifestate faţă de poziţia de­ băra militară engleză din Tel—El Kebir manii păcii şi unităţii Germaniei împo­ Magdeburg şi de la alte numeroase între­
tica de scindare a Europei, de opunere a blemei germane, cheie a păcii în Europa legaţiei sovietice s> de cătie celelalte po­ (zona Canalului de Suezl a explodai o
poare iubitoare de pace ale Europei Ele bombă cu explozie inlirzialâ 20 âc oliţen triva R D. Germane prinderi, au luat cuvintul în cadrul con
unei părţi a acesteia, alte pârli, e lot Acest lucru a dovedit odată mai mult, au văzut că sîngurul apărător drept şi Profesorul Norden a citat numele mai lerimţei expnmîndu-si Indignarea faţâ de
una cu a semăna 6 prăpastie adincă tără putinţă de tăgadă, câ Stalul Sovie­ hotărit al intereselor omenim munci­ şi subofiţeri au fost răniţi Comandamen­ multor agenţii ai serviciilor de spionai im- născociri!» pvnvocaloare ale presei corup­
între popea rele acestui continent, tapt tic. conlmuâ să facă totul pentru ca po tul englez, scrie corespondentul, bănueşte ponaliste. care au fost prinşi ş< (ocup te vesi-germane.
ce ar constitui un pericol de moarte pen­ poarele să trăiască In p-ace, pentru o toare e Statul Socialist Sovietic şi de câ bomba a fost pusă de soldali originari inofensivi de către autorităţile R D Ger­ La sfir.ţilul conferinţei, ziariştii au pn­
tru liniştea şi dezvoltarea pârtiei a o- încordarea internaţională să fie slăbită aceea «e solidarizează într-un singur glas din insula Mauriliu. Aceşti soldaţi cer de mane Explicind motivele zelului deosobn mit o carte intitulată ,,250 de întrebări şi
menirii şl intre state să fie stabilite relaţii nor cu propunerii? delegaţiei sovietice în con­ mult sâ se reintparcă în patrie şi in rin- manifestat do anumite ziare din Bcrlmuk 250 de răspunsuri privitoare la R D Ger­
inale ferinţa de. la Berlin, coniamnind în ace­ dul lor au avut loc numeroase lurburări.
PLANURILE REVANŞARZILOR Au fost arestaţi 120 de soldaţi occidental in calomnierea R D Germane mană". care înfăţişează toate aspectele
De euri'nd in cadrul discutăm celui de laşi timp cu tărie poziţiile pe care s-au
Că întra-devăr. clica de la Bonn nu al 2-lea punct al ondinei de zi, V M Mo- situat delegaţiile S U.A-, Angliei şi Fran­ • Agenţia France Pre*se reproduce o profesorul' Norden a relevai dc-pendenţa vieţii d>n R D Germană
urmăreşte Intenţii bune pentru omenire lolov a pus în discuţie proiectul „Trata­ ţei Pupoarsle lumii nu pot uita groză­ declaraţie făcută de guvernatorul statu­
n ilustrează insâşi comportarea din ce tului general european cu pnvire la se­ viile războaielor trecute, ole nu pot uita lui Texas S U A., AJan Shivers. care a In legătură eu politica de provocare
In ce mai obraznică a alitor generali şi curitatea colectivă in Europa". La baza ruinele dm Covcnlry, Varşovia, nu pot spus că va cere corpului legislativ dm
feld-marejali hrtlenşti, eliberaţi prin gra­ acestui proiect Stă ideia eforturilor co­ uita cuploarele de Io Os'venzim, Maidanck statul Texas adoplajrea unei legi care sâ dusă de Franco împotriva Franţei
ţia lui Adenauer din închisori — unde lective pe care toate sbatele europene, «i Auschvitz şi de aceea slnt hotărite prevadă pedeapsa cu moartea pentru mem­
minia dreaptă a popoareter ii azvârlise — indiferent de regimul lor social, trebuie sâ nu mai ingâdue niciodată ca destinul bru partidului comumst MADRID (Agerpres) — Presa spaniolă Fâcind aluzie Ia sprijinul pe cîre 11
şi cocoţaţi In pc«!uri de conducere ale. sâ le depună in vederea asigurării picii lor să incapă pe mina noilor hillcri ce • Potrivit unor relatări dm Seul. mi­ comentează pe larg vuita pe rare a fă­ primeşte politica de provocare a lui Fran­
aparatului de stat Fără să (mă seama dc .şi a înlăturării agresiunii. împotriva ori­ tub oblăduirea monopolişlilor americani, nistrul sudeorrean al afacerilor externe a cut-o Sidi Ahmcd sen Hadad. marele vi co împotriva Franţei din partea S U A.,
indignarea adevăraţilor germani, trecin:) cărui stal dm Europa Proiectul co.nsîi- se proHează tot mai insolenţi, tot mai ccntirmat in med oficial câ Li Sin Man zir a) oraşului Teluan (capitala zonei spa­ agenţia France Presse precizează câ .cer­
peste orice limită a bunului simţ, aceş­ lue o mărturie profundă a grijii perma­ isterici, în gruparea elicei de la Bonn d propus să se trimită In lndochina o di­ niole a Marocului), lui Franco şi discur curile diplomatice lasă sâ se înţeleagă
tia îşi Insădue a face in mod public cele nente pe care Umiunea Sovietică o poartă V. D. vizie sudeoreeană Reprezentantul lisinma- că şeful stalului spaniol s-ar fi putut re-
mst n-a spus dacă guvernul francez a fost 6ul pronunţat cu acest prilej de şeful sta­ ten la o eventuali asigurare primită din
4/ltormal rlc această propunere. tului spaniol partea Statelor Unite”
A 20~a aniversare Aspecte ale declinului economic în S. U. A. • Comitetul teatral naţional din Londra A®?nţia Frc.nce Presse interpretează vi- Declaraţiile lui Franco au constituit
a ziarului „Unita" a adresat membrilor pavlameotului englez
NEW YORK (Agerprea) — Ziarele cultă că în ţară, mai ales in statele New un memoriu in care se arată că impozi­ zi'i marelui viwr şi a unei numeroase obiectul unei intervenţii energice a Iul
ROMA (Agerpre?) — Partidul Cernu- no'vyc.rkez? publică un comun'oat aJ Mi Ynrk. Calitcrma, Michlgan, Ohio, New tele mari şi scumcetea crcscîndă au adus delegaţii de caizi dm zona spaniolă a •VIauricc Schuman. subsecretar de stat la
nist italian a sărbătorit la 12 (ebruarie msteruiui Muncii din SU A in care sr -lorsey continuă concedierea muncitorilor multe teatre engleze intr-o situaţie ma­ Maxocului la Madrid ca „o recunoaştere mimclrul francez al afacerilor extern-,
cea de a 30 a aniversare a Ziarului menţionează câ In s&p'.âmîna care a luat .-lin întreprinderile Industriei metalurgice terială insuportabilă Una din cele mai a suveranităţii Spaniei asura Marocului" in fala comisiei pentru problemele ex­
sfârşit la 6 februarie, numărul noilor te -le automobile, carbonifere şi de construc­
„Unita" Numărul jubiliar al ziarului cu­ inari companii teatrale, „SLail". intenţio­ In acelaşi sens este interpretat şi dis­ terne a Adunării Naţionale Franceze Mau-
prinde între altele telegramele de felici­ ren de ajutoare de şomaj a fost de ţii, din întreprinderile constructoare de nează să vîndi sau sâ închidă trei treatre
tare primite dm oarlea redacţiei „Prav- I 384 4 CO — cu 82% inai multe decit în utilaj de transport, precum şi dint-r-o se­ dm Londra dm cauza grelei situaţii fi­ cursul lui Franco care. in răspunsul său nce Sehuman a acuzat Spania că nu-şi
dei". a unui grup de scriitori sovietici. I sâplămin;. corespunzătoare anului prece­ ne întreagă dc ramuri ale indusrtriei nanciare Anul trecut, societatea a fost la „jurămîntul de credinţă" at marelui respectă angajamentele luate prm acor­
precum şi din pirtei redacţiilor multor I dent uţeare inclusiv industria textilă, de în­ nevoHâ să închidă un leatru dm aceleaşi vizir, s-a dedat Ia noi atacuri împotriva durile internaţionale cu pnvire la pro­
ziare din (cale ţările Di o comunicatul Ministerului Muncii re- călţăminte. rrohilă etc motive. pohtei) Franţei in Maroc blema marocană
Redacţia ziarului Str 6 Martie Nr 9. Teleton 668-689 — Administraţia Str 6 Martie Nr 20 Telef 678 Taxa plătită id numerar conf aprobiru Direcţiunii Generale PTT Nr 136 320 din 6 Nov. — Tiparul Intrepr Poligrafică de Stat DEVA