Page 17 - 1954-02
P. 17
| L-'o C'v'n; - ;>‘â j
f f-'L-q-om, 3 o
j Hun;‘o jflM-Djva ^
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA!
IN A C E S T N U M Ă R
In şut cu doua brigăzi ulemisle — Despre unele „sisteme'* de a
— Cetatea ştiinţei (pag 2 3)
(Pig 2) munci (pag. 3)
— Pe marginea şedinţei de analiza a
Adunarea generată pentru darea de — Pentru justa repartizare a lorje'.or
activităţii S R S C. (pag 2)
ORGAN AL. COMITETULUI (iEGJDMAL R MR: HUNEDOARAjŞI seamă şi bilanţ — prilej de întărire de muncă (pjg 3)
— Ţoala grija exploatării şi transpor a gospodăriei colective din Şibot
— Despre unele lipsuri care dâinue
Anul VI. No. 15 (351) duminică 21 februarie 1954 4 pagini 20 bani tului materialului lemnos! (pag 2) (Pag- 3) de multă vreme (pag 3)
Armata sovietică, chezăşia păcii D I N R E G I U N E A
La 23 februarie 1854, popoarele Uniu maselor de oarneru ai tuturor naţiu
nii Sovietice şi alături de ele, popoarele nilor, ce trăiesc In Uniunea Sovietică. Tot mai multe conserve Pentru o producţie sporită de ţesături Din activitatea vînatorilor
(ănlor cu democrate populară, cit 51 oa O dovadă grăitoare a acestei particu din regiunea noastră
menii muncii din lumea întreagă, săr larităţi o demonstrează anu Marelui Răz La secţia de conserve de la IAR T
bătoresc cea de a 36-a aniversare a Ar boi pentru Apărarea Patriei, unde întreg Oova se lucrează intens Pc lingă vechile Una iin laturile sportului, care se bu
matei Sovietice poporul sovietic 51-a adunat forlele pen sortimente, de curînd au început să se cură de o apreciere deosebită din partea
fabrice altele noi cum sini de exemplu: caţ
Armata Soviolică, areala de partiâuS'lui tru iafrîngcrca agresorului fascist multor cetăţeni dm legiunea noastră, esie
de ficat, măruntaie de porc, porc cu varză
Lemn şi Statui pentru apărarea cuceri Exirem de actuale sin't cuvintele ma vinătoarca Pnn păduri şl eimpii In cău
pastă de Rmb5 Brigada de tinerel con
rilor Revoluţiei Socialiste din Octombrie relui Stalin, în oare caracterizează arma tarea vânatului tmen 51 virstmei işi o',z-
a purtat cu cinste şi demnitate în timpul tele imperialiste, ca armate de asuprire dusă de tovarăşul Curta Aurel, datorită lesc trupurile şi-şi dovedesc iscusinţe, iar
celor 36 de ani ai existenţei sale. steagul naţională 51 colonială. Armatele imperia bunei organizări a muncii, depăşeşte zil pnn vînatut doborit. care de altfel ae gă
de armată eliberatoare de armată a prie liste tn frunte eu armata S U A , sint ar nic planul de producţie o» S2 la sută La seşte dm belşug intre hotarele regiunii Hu
teniei duitre popoare_______________________ mate rasiste, educate in spiritul polilioti acoa&ta conLribue şi ajutorul celor mai nedoara. vinâtoru contnbue şi ei la ri
In oursul dezvoltăm sale istorice, Ar imperial ste. de cotropire 51 subjugare a virstmci ca tovarăşa Benea Catiţa, Torţa dicarea nivelului de trai al celor ce mun
mata Sovietică sub conducerea gloriosului naţiunilor nui slabe In armata S U.A se Eugenia. Munteanu Ana. Lodnic Suz-ana cesc Şi la aprovizionarea uidustnei u-
partid a) iui Lemn 51 Stalin, a devenit duce o politică de discriminate rasială şi care pc lingi faptul câ îşi depăşesc regu şcare cu matern prune
cea mai puternică şi călită armată dm naţională faţă de negri $1 celelalte mino lat. normele cu 43—50 ta sută împărtă Anul trecu», de exemplu, au lost valo
lume, pavăză sigură a păcii $1 securităţii rităţi naţionale asuprite şi explodate. şesc 51 tinerilor din experienţa tor acu-, rificate prin D.C.A. un număr de 1G463
popoarelor. .Altă parheulant-jte a Armalei Sov.e mulată în decurs de mulţi am dc muncă giei şi blănuri diferite Au mai fost va
lice, consta in „spiritul mfern<i)ionGlismu Pentru ca fiecare membru ui brigăzii, lorificate de asemenea 600 kg came de
Marxism-leni/tismul ne învaţă, că ar
■■ ■ •■m ___1 r i’ 1 _.rr mistreţ şi 2356 bucăţi iepuri
mata ca instrument principal pentru pur tui. in scntimcTiliil inlerniifionălimni sâ-si cunoască olanul de producţie, s-a‘u
tui, pdtrunj in Armobi Roşiei Aceasl instalat in secţie panouri pc care in drep Vinâtoru ştiu însă că aşa numitele ani
tarea războiului, a apărut odată ou a-
pait/cut 3 ratate ii noigură armatei sovie tul numeJui fiecărui muncilor sini tre male şi păsări răpitoare, produc multe
pariţio aleselor $1 a stalului, odată cu
tice, dragostea şi sprijinul muncitorilor cute cifrele de pian precum şi realizările pagube, acestea constind in distrugerea
apariţia războiului Armata a fost folo
dm toate ţările ____________ obţinute Tot pe aceste panouri sint re unei părţi de vinat cit yi a unor ani
sită întotdeauna de clasele exploatatoare, male domestice >De aceea vânătorii duc
pentru up-Jrarea intereselor lor de clasă, Armata Sovietică este o armaţii elibe zervate locuri penLru popularizarea frun Muncitoarele dc la (esdtoria Vulcan din Valea Jiului muncesc cu auint pentru o permarvefă luptă împotriva răpitoare
pentru cotropirea de teritorii strâme şi ratoare. stegar credincios al ideilor inter taşilor sl a metodelor lor de muncă pre a pune la dispoziţia oamenilor muncii ţesuturi multe fi de bună calitate. Dezvoltlnd
pentru oprimarea maselor exploatate din naţionalismului proletar. Ir» urma victo cum şi pentru criticarea codaşilor întrecerea socialisto, ele obţin importante succese în muncd lor Fină La sfîrşitul anului 1953 au fost
interiorul statului lor. riilor repurtate do către glorioasa Armată Un puternic stimulent in muncă îl con- In clişeu: siahanouista Rafeg Ana. care îyi depăşeşte zilnic norma de producţie vinaţi in regiune 82 lupi. 26 pui de lupi,
V094 ciori, giâve şi coţofene apoi un nu
Sovietică
Pm» naşterea JUSllfltfîTfttiaJWWOfVAa asupra fascismului german şi iiitue şi introducerea noului sistem dc cu 4i-84 la sulă, iar la editate cu 9—62 la sulă
Japonez, o scrie de Jăn dm sud-estol salarizare DudS introducerea lui, munci măr de 1442 alte răpitoare cu pene şi 1470
virtonel Marii Revoluţii Socialiste din
Eurooei şi dm Asia, au fost eliborate de torii secţiei au realizat un spor de sala alte răpitoare cu pâr
Octombrie, problema rolului armalei s-a
pus jnti-uu chip nou cu talul deosebit sub jugul fascismului german şi a mili riu de 138—253 lei lunar Realizări ale minerilor din Valea Jiului
Născut în luptele revoluţionare, Statul tarismului japonez. In urma acestei vic Acum. in această seepe se munceşte cu Un cămin cultrural
Sovietic a avut nevoie de o apărare s torii a Uniunii Sovietice in cd de al doi Şi mai mult avînl deoarece tn ziua de în prima jumătate a lumi februarie
gură împotriva duşmanilor interni şi ex lea război mondial, dragostea oamenilor 8 februarie in cadrul unui însufleţit mi- In lupta pentru mai mult cărbune pen stahanovisiul B uz gaz loan la abatajul ridicat în ro$u in numai
terni Ds imediata rezolvare a acestei pro muncn de pretutindeni laţâ de statul so .ing au primit chemarea la întrecere lan tru uvdustna patriei noastre libere, pen frontal Nr 7, care împreună cu ortacu 66 de zile
bleme depindeau intr-u totul cuceririle vietic şi armata sa. a crescut considerabili sată de brigada IV-a de la secţia cutii tru înflorirea ci şi ridicarea nivelului de lor au dobindil realizări. în ce pnveşte
proletariatului din Rusia, depindea exis In ţările eliberate, cu ajutorul frăţesc in cinstea conferinţei orăşeneşti U T M şi trai al celor ce muncesc, minerii de la depăşirea sarcinilor de plan, cuprinse in Adunarea populară în care s-a hotârlt
te^ţa puterii sovietice şi asigurarea vic şi multilateral al Uniunii Sovietica, po a alegem nrganelor sindicale construirea căminului cultura) din Liva-
toriei Revoluţiei Social iote dm Octom poarele acestor ţări au păşit pe drumiri întrecerea a început Brigada care va PetrUa în pruna jumătate a lumi februa i tre 23—55 la sută. prevederile planului a dia. raionul Haţeg, va dăinui mult timp
peste
Cărbune
rie 3‘J obţinut însemnate succese
brie socialismului şi îşi coostruiesc o viată munci mai bine o va ciştiga. iar oameni in nuntea locuitorilor acestei comune
fericită, lipsită de exploatare şi asuprire Muncind la sectorul de tineret, la un dat 51 bngada siahanovisUdui Poşner La chemarea sfatului popular, al cărui
Gărzile roşu, făurite de partidul comu lor muncii li se vor pune la dispoziţie abataj suitor, aplicând cu pricepere me- Martin la sectorul 5. ce lucrează la aba
nist al Uniunii Sovietice, au constituit Anmata sovietica, condusa de pai'Lidul conserve mai multe 51 de calitate superi looa sovietică a graficului oolic, sta- tajul frontal Nr 26 apoi cea de la sectorul preşedinte este tovarăşui Ceaţă Aurel, ce
tăţenii comunei au răspuns cu insulteţire
principala forţă armată în lupta pentru lui Lenm şi Statui, traducind cu i'cusinţâ oară hanovistu) Mihai Ştefan, cu brigada sa M a stahanovistului Haidu luliu, care a- lucru csue a făcut ca frumoasa clădire a
putere, In Octombrie 1917 51 în perioada in viaţă planul dc zdrobire a fascismu a obţinut o depăşire de 28 la sută, lu~ plicind cu succes metoda graficului ci
ce a urmat ptnă In februarie 1918 La 28 lui german şl a imperialismului japonez, cri rid în contul anului 195G Rezultate la clic la înaintări în piatră a obţinut o căminului cultural să tie ridicată in roşu
in numai 66 dc zile
ianuarie iota. Lemn a semnat decretul şi-a Îndeplinit datoria sflntă faţă de Pa Expoziţie de cărţi tel dc frumoase a obţinut şi brigada con depăşire de 75 la sută Iar cea a minerului
Consiliului Comisarilor Poporului, cu pri trie, şi împreună cu întregul popor, închinară luptei dusă de tovarâţul Becşa Petru care mun fruntaş Haidu LadisDu a dat ce 45 la Munca de agitaţie desfăşurată de tova
vire la crearea noii armate — Armata salvat libertatea şi Independenta Patriei ceşte la abatajul figuri Nr 14 şi aplică sută mai mult Cărbune pesle plan răşul Popescu Petre secretarul ergaraza
Roşie socialismului. Odată cu aceasta. Armata pentru pate metoda Rindin. Această brigadă dlnd căr ♦ ţiel de partid in tot timpul construcţiei, a
Sovietici a adus popoarelor Europei şl constituit o bază serioasă ln executarea
Trădătorii clasei muncitoare, troţchiştii bune in contul anului 1955 a înregistrat Şi la Lupem minerii au dobindit în cu elan a lucrărilor.
Astei, etibererea dc sub robia fascistă, In faţa unei numeroase asistenţe for
ei alţi du^nani ai poporului, care urmă în aceeaşi perioadă o depăşire de plan dc semnate succese în prima jumătate a lunii N-a lost un lucru uşor a construi o a-
ualvmd civilizaţia şi cultura mondială de mată dm muncitori şi intelectuali, a avut
reau fii fie înăbuşiţi revoluţia, erau îm 33 la sută. februarie Astfel, la sectorul 1 B, brigada semenea clădire, dată fiind capacitatea şt
(la jneire./Cq rezultat al zzfrobini Germa loc in oraşul Oriştie deschiderea ..E.vpo
potriva creârU unei armate regulate şi La sectorul 111. la abatajul cameră 4 A tiriacului stahanovist Cea ilovici Ştefan dimensiunile ei. clădirea avind 55 metri
nei hitleriste şi a sateliţilor ci. Armata ziţiei căiţii” iniţiată dc Comitetul de luptă
împotriva mîroducovu in armată a unei munceşte brigada slahanovistului Csibi a realizat o depăşire de 79 la aulă lungime şi 25 lăţime, are 11 camere
discipline de fier. Combătind pe aceşti Sovietică a eliberat de sub sclavia fas pentru pace raional, cu sprijinul efectiv Szenteş Emenc. care aplică metodele Vo- însemnate depăşiri au mai obţinut şi Munca neobosită insă a tovarăşilor ca:
cismului. popoarele Poloniei, Cehoslova al colectivului .Librăria Noastră”
duşmani înrăiţi ai poporului şi arâtînd roşm şi Janidarova. Şi această brigadă şi-i brigada tovarăşului slahanovist Lucaci Vladislav Petru Hodorog ce a prestat 109
ciei, Ungariei, Bulgariei, Rominici şi Al In numele Comitetului dc luptă pentru
necesitatea creăm unei armate puternic depăşit planul în proporţie de 69 la sută Andrei, care şi-a depăşit sarcinile de
baniei, fapt ce a permis ca popoarele a- pace. a luat cuvântul tov. Foghel Herşeu. zile muncă voluntară la aprovizionarea cu
dictaturii proletariatului/ Man&le Sta)«n Tot la acest sector mai lucrează tovară plan cu 66 Ia sula apoi brigada tovară materiale şi lucrările de zidărie, apai
cestor ţări sj-şi io soarta in propriile lor care a arătat importanţa Cărţii în lupla
la Congresul al VllI-lea al P C fb), a şul fruntaş în producţie Marian loan de la şului Vrzja Gheorehe cu 68 la sută. Iar Stoica Lascu Naia 57 zile, Popeseu Alexe
mimi şi sub conducerea partidelor comu pentru pace Pnnlic altele, vorbitorul a
spus. „Soli vom crea o ndcyfliaid armată abatajul c imerâ Nr. 7. sta'nanovistul Ce a tovarăşului Stâncioiu Nicolac cu 47 la . 26 2iie. tot ia lucrări de zidărie * făcut
raQulată muncitor eascăfarănea tea, perject niste şi muncitoreşti, si pornească cu ho spus: ..Priviţi armele noastre cu care ne nuşă Cornel La abatajul camera Nr. 5, sută. ca zidurile clădirii să se înalţe cu repe
tărâre pe drumul construirii socialismului mîndrim $i luptam pentru pzee" Dup',
discTptinăTa^wîorî^^pâfa Republică, laţi ziciune La lucrările de dulghene şi alte
Numai m Iugoslavia, călăul şi sugrumă aceea a citit O sene de poezii, închinate
nu vom face occst fucru şi ofunci *ToTu7 munci, au lucrat cu mult spor tovarăşii
torul poporului, lUda-Tito, la ordinul slă- cauzei pentri care luptă oamenii cmsiiţj Noi staha nov işti şi fruntaşi în producţie
ta fi pterdut’l Vladislav Ion Bordei. Neamţ loan şt Ceaţă
plndor de peste ocean — imperialiştii a- din tunica întreagă.
O asemenea armată cum a fost preco maricann-onglezi — a instaurai un regim confirmaţi la mina Lupeui Lsscu Hisehl Iar la lucrările ajutătoare
nizată de Lemn şi Sblm, a fost creată fascist de tipul Gestapoului, tichidind în Luind cuvînlul tovarăşul SegheAi Mihai munca femeilor Rusu Violirta. Vladislav
de Partidul Comunist al Uniunii Sovie întregime cuceririle revoluţionare ale po slahanovist la fabrica de blănuri „Vidra”, Din zi în zi, creşte fot -mai mult nu parte tovarăşi ca: minerul tăietor Hlrl Ioana. Ungur Eva, Ungur Manşca şi alteia
a arătat că muncitorii sini hoiăriţi să
tice. in focul luptelor revoluţionare, a poarelor iugoslave, obţinute in urma eli lupte pentfhj pace. scriitorii fiind un a- mărul nunerdor care luptă cu însufle Metei. Rob Dumitra. UlicA olihal şi alţii a constituit o preţioasă contribuţie
războiului Qivil şi a intervenţiei celor 14 berării lor, de către Armata Sovietică ţire pentru obţinerea a cit mai multe tone de la sectorul III, care numai în luna Prin munca lor patriotică, cetăţenii co
State imperialiste Luptând sub conduce devărat îndreptar pentru el de cărbune pestt prevederile normei, tra- ianuarie au realizat depăşiri de normă munei Llvadia au făcut o economie de
rea nemijlocită a lui Lemn Şi Stalin- Oamenii munai din ţănle de demo- Au mai luat cuvfntul o serie de munci dueind astfel în viaţă hotărârea cu pri in medie de 41—126 la sută. Sau mine 50.521 lei in afară dc materialul donat
Armata Roşie a fnfrînt toate acţiunile raţîe pnpu^Tâ" nu“vor uita niciodată tori şi intelectuali, care au arătat că vire la dezvoltarea economiei naţionale ril Molnar Alexandru, Singereann Petra gratuit pentru construcţie, care se ridică
contrarevoluţiei din interior şi a dat lo <-ro:ca ?C^nâTT"T^ovT(^Tca ie-a dat posilxr sint hotărâţi să lupte pentru menţinerea şi ridicarea nivelului de trai al celor ce şi alţii de la sectorul II care au încheiat la s 8C0 lei
italea sa traiasea ferfciţi şi liben.
vituri zdrobitoare intervenţlonislilor im munce.isrâ fără capitalişti Şi moşieri şi consolidarea pâcu, găsmd un preţios muncesc luna ianuarie cu depăşiri ds normă in Lăudabila acţiune a locuitorilor din Ll
perialişti 5 Datorită unei munci perseverente de lum tre 59—72 la sută vadia constltuo exemplu de muncă pen
îîu Vor putea uita că torţele armate aj" ajutor in operile scriitorilor noştri.
Izvorul tăriei Armatei Soviotice LI con de zile. la consfătuirea oe producţie a- In prezent la mina Lupeni sint 255 frun tru locuitorii multor sate Şi comune din
ttitue însăşi particularităţile ei, care Uniunii Soviotice apăra cu străşnicie cau Expoziţia a fost vizitată de numeroşi vulă In zilele trecute, eu (ost confirmaţi taşi in producţie şi 151 slahanovişti regiunea noastră.
ta păctv
fac să se deosebească de armatele bur oomeiu ai muncii du» raionul Orăşlie, care la mina Lnoenl 17 noi stahanovşh şi 43 CH1ŞU ELISEU A IACOB
gheze Analizînd ac-aste particularităţi Poporul soviolic iubeşte sincer pacea 1 au consultat şi cumpărat numeroase cărţi fru.itcşi în producţie Fnntre aceştia fac corespondent voluntar corespondent voluntar
Manete Stalin erată că: ..cea mai de cea şi luptă cu hotâriie pentru mer.ţinerza
mit particularitate a Armatei Roşii, corist* şi consolidarea ei. Aceasta insa, nu o face
rentru că s-ar teme. ci este o confirmare
Tnlaptul ca calc armata muncitorilor y- Odată cu căderea zăpezii, brigăzile de paraţii, se datorese in mare măsură şi
a forţei şi tăriei orinduirii sociale şi de
faranilor etiberafi, armata Reuoluţiet <fn tractorişti au inceput să se retragă in PRIN ATELIERELE S. M. T. ALBA pregătim profesionale a mecanizatorilor
stat sovietica, cea mai trainică orânduire
d)c(omfcrie, armata- dîejalurii proletaria staţiune Tractoriştii şi-au făcut datoria c® se face in cadrol cursurilor de iarnă.
din lume, manifestare a puterii dc nez
tutui 1 j Ei au dat im sprijin neprecupeţit gos uşurată, datorită mecanizării sistemului trecindu-?e unu pe alţii Ln munca de Cursuri, cărora !■ s-au dat o niare aten
druncinat a Statului SCC>3liSt şi a forţe
Din această particularitate reiese ca podăriilor agricole colective, întovărăşi de întreţinere a locului reparaţii In hala mare a S MT -ului, se ţie d'n partea conducerii, cit şi din par
racterul profund de clasă al Armatei So lor sale armate, Înzestrate cu tehnioa rea rilor agricole şi ţăranilor muncitori cu Echipa ce repară şasiurile şi şenilele, aude din cind ln cind, o voce >.spră de tea mecanizatorilor Majoritatea echipelor
mai modernă din lume Poporului sovie
vietice, care » apărat Întotdeauna cu c- tic ti este necesară pacea, pcntrucă a- gospodării individuale, spre a-şi lucra te condusă de tovarăşul Mirc€3 Atîam. nu-şi bărbet. strigînd, altul la rînd: montajul şi-au organizat munca şi muncesc după
roism cuceririle revoluţionare ale clasei ceosta îi asigură condiţiile Indispensabile meinic pămmtul. pentru obţinerea unor piecupeţeşte nici un efort în munca de ■mui tractor fusese terminal Aici lucrea îndrumările tehnice pe care le-au învă
muncitoare Fiind armata muncitorilor Şl construirii cit mai grabnice a comunis recolte bogate Dar munca tractoriştilor reparaţii PenLru a nu intima cu repa ză tovarăşul Rusu Gheorgh© cu echipa ţat la aceste cursuri
ţăranilor, ea ve bucură din ptm de dra- nu s-a încheiat In staţiune, ei pregătesc tui. la montajul general al tractoarelor In campania de reparaţii o sene de
mului Fi insă nu face parte din cate raţiile din lipsa unor piese de schimb ca
acum tractoarele şi celelalte maşini agri role, etc. mecanicul Mircca Adam a tre Cei cinci mecanici şi tractorişti din e- tractorişti depun mare interes pentru pu
goria celor slabi, şi nu poale fi intimi
1 vietic.l Numa 1 0 armată care se bucuri dat de faptul că aţîţălorii la război zăn cole, pentru campaniile agricole ce ur- cut cu echipa lui la recoodiţionatu) ro chipă. lucrează cu multă băgare de seamă nerea la punct a tractoarelor Aşa de pildă,
de dragostea Şi simpatia ooporulul, poate gănesc din ce tn ce mai mult armele me.ază lelor pe care funcţionează şemleie Astfel. ta montarea pieselor, dind viaţă tractoa tractoriştii: Docobna Nistor, Rusu losif
sâ aibe in ti mp de rizboi un spate pu- Încarcă bolţul rolei cu sudură, după aceea relor. şl Pascu David, care lucrează In echi,pa
înfăptuind fără abateri politica sa de La SMT Alba lulia, dc la dala de
teme. fără de care once armată esle 20 decembrie anul trecut, au inceput re- Trec doar clteva minute de la serunalul de reparat semănători, verifică cu cea
condamnată pieirij colaborare paşnică cu ţoale ţările. Uniu panaţiule Conducerea staţiunii a avut gri ÎI strunjeşţc. rectofică gaura rolei, pe urmi dat de tovarăşul Rusu Ghearghe, şeful mai mare atenţie piesele şi caută ca re
presează la cald bolţul in rolă Io felul
nea Sovietică ţine cont In acelaşi timp
Armaţele capitaliste sint instrumente de echipei şi tractoristul fruntaş Wnaş Che paraţia Să fie făcută in mod temeinic
de existenţa primejdiei unei noi agresiuni jă să pregătească cu multă seriozitate acesta a reuşit să repare şenilele şi şa-
reprimare a oamenilor muncii, armate ale ta du» echipa de montaj, scoate tracto pentru ca maşinile sâ nu se defecteze in
Da aceea, ea întăreşte în conţinu capa perioada de reparaţii După o revizuire siirnle la întreg parcul de tractoare, fă-
dominaţiei rezcţiunu celei mai negre rul reparat, ducindu-l in remiza, trăgind timpul lucrului Acelaşi lucru se poate
citatea sa de apărare Forţa mereu cres- generală a tractoarelor s-a făcui un pion eind însemnate economii de piese pnn
Duşman crunt al poporului, armata bur alt şasiu in hala de maşini Mecanizatorii spune Şi de tractoriştii: Covaci Vasile.
cindă a statului sovietic, bastion al pâ de muncă pc întreaga campanie de re recondiţiona rea celor uz3te.
gheză este urâtă de popor, şi de aceea cij, nu face de ctt să întărească încrede paraţii La majonlalea tractoarelor se vor In ateliecul de strungărie, de asemeni oin echipa de montaj iar incco lucrul — Tăranu Alexandru 51 de stahanovistu*
In rlndurile armatei burgheze, nici nu rea oamenilor cinstiţi dm înlreoga lume (acc reparaţii generale Cale 7 echipe dc se recondiţionează unele piese de schimb fiecare la postul său — doar atit le spune Groza loan, care lucrează la reparatul
poate fi vorba de diSCipbni. dimpotrivă că planurile războinice ale imperialiştilor tractorişti şi mecanici constituite pentru necesare reparării maşinilor ş> tractoare şeful echipei, tovarăşul Rusu, şi vezi cum tractoarelor Flecare îşi dă seama, că de
deseon sin» derenăn sau cazuri de ne- sint soriite eşecurilor Antrenate in mun executarea reparaţiilor, folosesc in munca lor. Strungarul Smith Hanz pentru me macaraua puternică ridică in ghianele ei felul cum sint executate reparaţiile, de
excutare a ordinelor şefilor O asemenea ca paţmcă creatoare, popoarele din Uniu lor metoda Bugacev de reparaţii pe xn- ritele Iul tn munca de reparaţii, a fost blocul motorului A început montajul al pmde buna funcţionare a tractoarelor in
timpul campaniei agricole
tui tractor Muncind in telul acesta, cu
armată pare şi-a pierdu? orice înfăţişare nea Sovietică ridică neeonienLt nivelul samble şi subansamble de piese declarat shahanovist fiecare zi ce trece, creşte numărul trac Pentru munca rodnică a mecanizatorilor
omenească, nu este rezidentă şl nu poa producţiei socialiste, dezvoltă tehnica cea In ţoale atelierele SMT-ului domină Mecjn-zatoni de la SMT. Alba, duc toarelor reparate conducerea staţiunii în colaborare cu or-
o vie activitate La berărie, munca este
le obţine victorii. Lucrul acesta este de mai înaintată. în scopul satisfacerii ma 0 susţinută luptă pentru recondiţionarea In fundul curţii. Lingă hala de montaj ganzaţia de partid şi sindicat, a declarat
condusă de priceputul şi harnicul mais pieselor, in atelierele SMT-ului se re
monstrat de războiul criminal din Coreea ximale a nevoilor materiale şi cultura'e este o încăpere, nu prea mare, cu uşile fruntaşi şi stahanovişti o sene de muu
tru fierar Munteanu Todor Ajutat de condiţionează tuburi pentru semănători
unde armatele imperialiste au suferit in- mereu crescînde ale întregii societăţi certalţi doi fieran, lucrează cu mult spor 1 AR Sil, lanţuri pentru acoperirea se închise Nu se aude nici un zgomot, doar citori. popularizindu-i la gaieta de perete,
■ar o parte din ei urmează să primească
la intervale de trmp. se vede cite un fas
(ringeri după înfriugeri Toate aceste realizări constituie lovituri la repararea maşinilor ş» uneltelor agri minţelor pe şenţuleţe, manşe pentru ri cicol do lumină, ce pătrunde străveziul premii In bani
O altă particularitate a armatei sovie- puterji'ce date aţâţătorilor la un nou răz cole Orgaruzlndu-şi bine munca, ei au dicarea discurHor la semănători şi alte geamurilor. Aci este atelierul electric Conştienţi fund de importanţa pe care
lice arată marele Stalin. „consfa în faptul boi şl duc la întărirea putem sovietice reuşit să repare pină in prezent 18 plu piese necesare reparării întregului uti unde electricianul Popa Alexandra, mi o au in dezvoltarea agriculturii, tracto
cd armato uwMtru este armata frăţiei in Prietenia şi colaborarea frăţească a guri cu cite trei brazde pentru tractoare. laj agncol nuieşte cu pricepere şurubelniţa, paten riştii. mecanicii şi întregul personal al
8 grape şi au fost nituite 23 de şasiuri In ateliere, de dimineaţa pină seara, nu
Ire popoarele ţârii noastre, armofa eli- popoarelor din ţărde lagărului democra tul. şr alte scule El pină in prezent a re acestei staţiuni, luptă pentru a ţermina
pentTu tractoarele K D 35. se aude decit zgomotul maşinilor, şi ţi parat 4 motoare electrice şi a recondi înainte de termen reparatul întregului u-
b e r ării^po££d^elor_<uupriţe^diri_J^(^iO^ ţiei $1 socialismului cu Uniunea Sovietică
Pe Ungă acestea, ei au mai făcui re pătul nicovalelor de la fierărie, iar pe ţionat 82 faruri pentru tractoarele K D tilaj agricol, pentru a putea deservi la
«triLi» Această particularitate constituie 1 formează bastionul de neclintit al păcii, paraţie curentă la o remorcă de tractor harnicii mecanizatori îi vezi pe fiecare 35 timp cerinţele oamenilor muncn de pe
eheiăşla sprijinului nemărginit de care independenţei şi suveiaaitiţn popoarelor şl alte piese ca, şuruburi şi arcun pentm la postul . său lîngă tractor, unul cu o Rezultatele frumoase pe care le-a ob ogoare
se bucură Armata Sovietică dm partea din întreaga lume celelalte maşini Munca fierarilor a fost cheie în mină. altul cu un ciocan, tn ţinut SMT Alba, în campania de re- D DEMEA