Page 18 - 1954-02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 13

Pa marginea şedinţei de analiză a activităţii S. R. S. C. Note bibliografice In şut cu două brigâzi utemiste
In zLlele trecut?, in oralul Deva, Fi­ mljlocu] muncitorilor şl a ţăranilor mun- sire — şl aceasta în majoritatea cazurilor IOAN BUDAJ-DELEANU :
liala S R.S.C. a organizat o ţedmtă, in cttorL — pol fi concepute cu mijloace prcprll. In galeriile şi orizonturile minei Lupeni, ci mlndrla Îndreptăţită că şl tu eşti un
care s-a analizat întreaga munci desfă­ Dar cu toate succesele obţinute, Filiala O lipsă mare, e nejusta orientare a Fi­ Ţ I G A N I A D A lumlnJe sfioase ale lămpilor de mină abia om de nădejde ce contribui dm plin ia
şurată de ea In perioada anului 1953. SRSC Hunedoara are in activitatea ai şl o lialei SRS.C tn ceea ce prlveşle legă­ — Colecţia Clasicii Romi ni — reuşesc să risipească întunericul cuibării înflorirea patriei şi atunci siringi mâinile
La această {edlntl. au participat colec­ serie de lipsuri, pentru care nu s-a luptat tura el cu organele de partid şi de stat, Scrisă prin 1800, poema eroi-eomlcâ şl prun colţuri. O luminiţă ivită din % stră­ cu mai multa putere pe pikamer, fâcînd
tivele ds conducere ale subfHlaţetor. co­ Indeajunsă măsură ca să fie lichidate; din precum şl cu organizaţiile de masă; a* satirică „Tipontuda reprezintă un autentic fundurile pământului, creşte aproplmdu-.se să iasă la suprafaţă mai mult cărbune.
lectivul de conducere al lectoratului din conică, ele s-au desfăşurat cub ochii ceasta a făcut ca rezultataSe practice ale monument de artă şl cea dinţii operă poa- de gura minei. Dm timp. In timp, se aude Pxtvindu-)e trupurile lor Unere cum se
Orăştie, precum $1 delegaţi din partea C C „binevoitori" al unora din conducerea Fi­ conferinţelor ţinute de SRSC să nu tlcă valoroasă din literatura rominâ. Au­ un sunet vesel ea un clopoţel, ca apoi să încordează in muncă, la pJkamer, lo­
al M U, delegaţi ai Comitetului regio­ lialei De altfel. însăşi darea de seamă a albă eficacitatea cerută, fapt dovedit tn torul ei, Budal Deleanu, se încadrează operă o locomotivă electrică ce «coate va- pată, vagonet sau toporul de la armare
nal de partid, ai Comitetului executiv al fost Întocmită în mod formal, in care raioanele Haţeg şi Uia. prin activitatea istorică, filologică şl li­ gonetele încărcate cu cărbune, extras de glnduJ îţi fuge cu ani' In urmă cfnd de
sfatului popular regional şi ai organizaţi­ ontica şi autocritica au fost ocolite cu Dacă rezultatele pozitive in munca lec­ terară pe care a adus-o, in mişcarea cul­ harnicii muncitori de aici. aioit din Lupani, muncitorii fie ei tineri
ilor de miaă. grlje După ce au fost menţionate o ce­ torilor FUfatei SR.SC au fost In prea Peste tot, se aud glasuri, puşcături şl aau bătrlni, romlni eau maghiari, s-au
rte da succese din munca Filialei, s-a mie număr şl au lntlndat să se arate, turală ce s-a făcut simţită in Ardeal la
Lurrănle şedinţei s-su desfăşurat pe sfârşitul secolului ol 18-lea şi Ia începutul zgomotul cărbunelui rostogolit din nemiş­ ridicat ca un 6lngur om Ia' luptă pentru
trecut apoi !n mod fugitiv la cnumărarea aceasta, se mal datoreşte şl faptului câ
margmea dârll de seama privitoare la ac­ celui de al 19-lea. mişcare- cunoscută sub carea-1 mulenari. scos acum la lumină o viaţă omenească CtfndlţlU© in caro mun­
unor lipsuri care s-au „întâmplat" in de­ Filiala a manifestat o insuficientă preo­
tivitatea Filialei S R S C Hunedoara. in cupare in ce priveşte ridicarea continuă numele de „Şcoala Ardeleană" Repre­ pentru a da viaţă maşinilor şl furnalelor cesc şi trăiesc astăzi minerii, diferă ca de
anul 1953 cursul anului trecut a nivelului politic şi ideologic al lectori­ zentanţii Şcolâi Ardelene au promovat idei patriei noastre. Cu laţa inegritâ de pra­ la cer la pământ de cele din trecut A
Din darea de seamă, prezentată de to­ Din discuţiile purtate pe marginea dârll Juste şi progresiste pentru vremea aceea ful întunecat, minerii se pregătesc să pre­ dispărut umilinţa şl batjocura supraveghe­
varăşa Bistrianu Amalia, secretar al Fi­ de seamă, a reeşlt că însăşi tovarăşul lor- Pentru ca lipsurile manifestate In munca Idei al căror principal suport era opo­ dea lucrul, schimbului următor torilor, iar uneltelor rudimentare cu care
lialei S.R.S.C.. precum şi din cadrul dis­ Sptnu, preşedintele Filialei, s-a eschivat ziţia lor şi a maselor laTgi de Iobagi îm­ Ascensorul huruind se avântă vijelios se lucra, le-au luat locul maştniJe şl unel­
de la unele sarcini ce trebuia să le În­ Filialei SRSC Deva să fie lichidate, pen­
cuţiilor purtate, a reeşiJ că Filiala S.R.S.C tru ca activitatea Filialei să ia o linie de potriva jugului naţional şi aocial pe care-1 <n adlncurl, ducfmd In el schimbul urmă­ tele perfecţionate. Creşterea producţiei şi
rlunedqara. In 1933 a reuşit, In bună mă­ deplinească. totodafâ, In mod neparmis a purtau rominfl din Transilvania. tor O ceată veselă de tineri mineri intră productivităţii mimaţi, est© una din preo­
încercat să ascundă unele lipsuri mani­ dezvoltare ascendentă, din discuţiile pur­
sură. ss-şi ducă La îndeplinire sarcInQe ce Aceste idei au fost concretizate In în­ fără pic de teamă in cutila ascensorului cupările de seamă ale tlnerLlor mineri.
festate In munca SRSC-ului In acest tate in decursul şedinţei, a reeşit că tre­
l-au fost încredinţate de partid, In lupta treaga lor măreţie, tnlr-o formă artistică, (stol obişnuiţi) pentru a ft duşi In sec­ Pe Ungă cela citeva sute de mineri care
leJ, a fost poaibif faptul ca munca de buie Intensificată activitatea pohKco-or-
pentru lichidarea complectă a misticis­ intr-o limbă vne şi apropiată de cea a po­ torul I B unde îşi au locul de muncă. aplică metoda graficului ciclic, cele două
îndrumare şi control a Filialei asupra genlzaiopicâ din cadrul Filialei.
mului, suparsllţiilor şl obscurantismului porului, io poama Ţlganiada. Din discuţiile lor, nu ţl-e greu să înţelegi brigăzii utemiste au redus operaţiunii©
din mentalitatea oamenilor muncii. subfilialelor şl lectoratelor să lipsească a- De asemeni. In lumina sarcinilor reeşite Soarta Tlpanladet a fost dintre cele mal că aceşti tineri foc parte dm două brigăzi principale oa tăierea, transportarea şi
proape !n întregime, lucrul dovedii la din plenara lărgită a CC al P M R. dm
In comparaţie cu activitatea desifişuralâ nefavorabile, opera a rămas multă vreme utemiste Încărcarea cărbunelui, prin coordonarea
subfiliala Haleg, unde aceasta timp de 7 IB-20 august 1933 — Filiala SRSC Deva
in anul 1952, Filiala S R S C. a reuşM în In manuscris, ceeace a împiedicat cu de- Infflăcârindu-se, unul dintre el, înalt şi şi aiectuaret succesivă a tuturor opera­
luni n-a avuîP nici un fel de activitate, trebuie să ducă printre muncitori o pu­
decursul anului 1953 să-şi intensifice mult slvlrşire cunoaşterea şl r&sptndlrea ei. subţire) spunea agitindu-ş! lampa spre ţiilor pe baca unui plan bine stabilit.
precum şi la subfiliala Petroşani, unde s-<a ternică şl susţinută muncă de popularizare
activitatea, totedată aceasta devenind mai Ea s-a tipărit abia In 1873. Vechile regi­ un altul, care după accent părea a fi de Astfel, Încărcarea cărbunelui din abata­
dus o muncă la suprafaţă, sporadică, ne- a metodelor înaintate de muncă, care să
fructuoasă. orgamzatâ, fapt ce a făcut ca subfiliala ducă la mărirea productivităţii muncii şl muri nu au acordat Insă cuvenita sem­ prin părţile Moldovei; — tovarăşe lonas- jele frontale se face pe toată lungimea
In orientarea muncii eaJe, Filiala S R S C nificaţie şl importantă acestei valoroase cu. şl la noi roca © la fel de tare ca şl lor. pregătind totodată şl locul de muncă
să nu-Şi cunoască aotivltatea, numărul a scăderii proţuJui de cosi al produselor
s-a ghidai după 6 obieolive: „Popu­ conferinţelor ţinute, caracterul lor şl de In masele larg» de ţărani muncitori, So­ «crieri realiste, tocmai pentru a ascunde la dumneavoastră, dar noi nu ne lăsăm. pentru schimbul următor. Predarea locuiuf
larizarea documentelor Congresului al cine au fost ţinute cietatea pentru rfisplndlrea ştiinţei şl cul­ puternicul protest şl accentele crMlce la Brigada noastră e hotâritâ să îndeplineas­ do muncă se face de către responsabilul
XlX-lea al Partidului Comunist al Uni­ ©dresa „celor mari" şi a nedreptăţii Poe­ că planul pe luna aceasta cel târziu pin6 de brigadă sau şeful de schimb, brigăzii
Conferinţele cu caracter tehnJc, pe care turii are un rol pallllco-educatlv deosebit
unii Sovietice", „Explicarea politicii parti­ ma lui Budai-Deleanu apărea fragmentar la 2$. din schimbul următor, înlăturând prin
Frllala le-a organizat, au fost deosebit de Ea trebuie sft combată cu hotârire meto­
dului nostru, maselor de oameni ai mun­ sau în ediţii care prezentau grave erori aceasta nereguJUe observat© şi eventua­
puţine Pe lingă aceasta, unele din ele dele vechi, Înapoiate, ontlştilnţiflce, folo­ Intre timp, un muncitor trase de o str-
cii", „Combaterea misticismului, supersti-, de transcriere. Ediţia tipăritu acum re­ lele greutăţi ce s-au ivit.
n-au fost studiate in prealabil, pentru a site de unii ţărani muncitori in lucrarea mă cu miner $1 colivia vrijltâ e ascen­
ţiilor şl obscurantismului", „Muncile agri­ produce integral fl potrivit Cflor mal exi­ ...Tarmlmind cele 8 ore de muncă, cel©
fl aplicate la specificul looului de muncă pâmlntului, să araie acestora importanţa sorului dispăru ca prin farmec. Ajunseră
cole şl executarea lor”. „Rolul campaniei gente principii ştiinţifice, textul după ma­ două brigăzi utemiste după ce au pre­
şi adecvate nivelului cultural al audito­ şl superioritatea aplicării normelor agro­ La locul de muncă
electorale In viaţa ţării noastre", pre­ rilor zootehnice. exemplifiolndu-le prin minu­ nuscrisul ce se află In Biblioteca Acade­ Brigăzile U T.M conduse de etahanovls- dat schimbului următor locul de muncă,
cum şl „Aducerea la cunoştinţa maselor Filiala SRSC n-a căutat să folosească natele succese obţinute de agricultura so­ miei RPR Ediţia este însoţită de un tul Kutoş losif şl fruntaşul In produc­ s-au îndreptat spre galena principală,
situaţia politică Internaţională". amplu studiu introductiv şl de un glosar
la maximum aparatele de proiecţie, plan- vietică şi de la noi din ţară ţie Sirop Constantin, din care fac parte şl unde s-au Intllnft din nou.
Avindu-se de la început bine definite şrle, dparatele de flztcâ, etc Acestea, in Popularizarea hotărârilor partidului şl foarte util cititor Mor ca şl cercetă! orUor tovarăşii Meszaroş Gavrilă, Tomuţă Nl- — Noroc tovarăşi — le ură lonescu
toate acţiunile ce trebuiau Întreprinse In ioc să fie o contribuţie activă la expli­ guvernului privitoare la continua ridicare UngvIştL colae. Pătruţ Horea, Jacotă Harajambte, Petra şehil de schimb de la brigada Iul
cursul anului 1953, Filiala S. R. S. C-, carea subleotulul conferenţiat, în mare a nivelului (ţe trai, material şi cultural al Ianeseu Petru, Helu Nicolae. Câldănaru SLrop Constantin, tinerilor din brigada
a reuşit să organizeze un număr de 5.152 măsură slnt reţinute prin camerele Fi­ oamenilor muncn, trebuie să fie o conti­ Nicolae şi alţii, se Îndreptară spre aba­ Iul Kutoş losif. Glasurile vioaie ale mi­
conferinţe, la care au participat circa lialei sau a subl/lialelor — în schimb, con­ nuă preocupare a Filialei, subfilialelor şl S P O R T tajele lor. nerilor brigăzii prietene ti răspunse zgo­
500 000 auditori Din acest număr de con­ ducerea Filialei obiectează in conţinu: „nu lectoratelor SR.SC. Activitatea Filialei Lămpile aruncau o lumină bUndă pe motos — noroc, noroc. El! cum a fost?
ferinţe 3 4I0 au fost ţinute la sate cu alnt suficiente aparatele de proiecţie, SRS.C trebuie să se desfăşoare in lu­ La Petroşani In zilele de 13 şl 14 fe­ straturile de cărbune cu reflexe strălu­ v-aţl îndeplinii norma?
peste 200 000 audllorl planşe", etc. mina sarcinilor reeşlte din Hot&rlrile bruarie a c., cu participarea a 63 de con­ citoare. După puţin timp, zgomotul pik-s- — Îndeplinit? — sări responsabilul de
In cadrul aotivitâţli Filialei S.R.S.C. Hu­ Filiala SRSC de asemeni n-a căutat partidului şi guvernului. curenţi s-a desfăşurat la Paringul faza merelor celor doua brigăzi, începură să brigadă. — Cu 83 la sută am depâşlt-o.
nedoara, s-a manifestat o preocupare şi in nici să stimuleze conceperea de conferinţe Luptînd pertfru lichidarea lipsurilor exis­ raională de skktri la probele: fond, co­ umple galeriile cu zgomotul lor monoton Ce. credea-ţl că sîntem cei de pe urmă.
ceea ce priveşte problema minorităţilor de către lectori şi oameni capzbili din re­ tente. pentru o susţinută muncă de În­ borâre şi slalom uriaş Bulgări negrii prinseră a cădea fără în­ sau nu ne cun©aşte-ţ> Încă ?
naţionale Astfel, din conferinţele ţmute giunea noastră Aceasta a făcut ca atunci drumare şi contrei, pentru îmbunătăţirea La fond jumori primul loc l-a revenit cetare. — Ba da — răspunse de astă dată lo-
I31 au fost conferenţiate în limba maghiară cind de la Bucureşti au sosit cu întir- calităţii şi actualizarea conferinţelor. Fi­ skloruJui Dan Gh. de la „Locomotiva 0 Tinerii Tomuţă Nicolae din brigada Iul nescu cu un zlmbet abea mijit — dar
şi una in limba germană. zieze unele conferinţe. Filiala SRSC Hu­ liala S R S.C. Deva se va pulea achita cu care a realizat timpul in 33 minute şi 50 Kutoş losif şi Sandu loan din brigada tocmai de asta v-am întrebat să vedem
De asemeni, pentru combaterea menta­ nedoara să se situeze pe poziţia: „Nu mai cinste de sarcinile ce-i revin, devenind secunde, pe looul II In 39 de minute şl 12 tovarăşului Sirop Constantin stnt deocam­ fn ce măsură ne-aţl întrecut Brigada
lităţi veohi, inapotefte şi arvtiştiinţlftce des­ facem nimic deoarece centrul n-a trimis un puternic factor in opere pentru în­ secunde s-a clasat LadteLav loan lot de dată ajutori de mineri, dar aceasta nu-l noastră astăzi a depăşit norma numai cu
la „Locomotiva", iar locul III l-a obţinut
pre natură şi fenomen^? el, Filiala S R S C conferinţe", cu toate câ multe din confe­ făptuirea cu succes a revoluţiei culturale împiedică si înveţe cu slrguinţă şl dlr- 57 la sută, dar o să vedem noi mîlne ..
skiorui VaroJa Dumitru de la „Minerul"
a programat şi organizat 929 conferinţe in rinţele necesare specificului regiunii noi- in regiunea noastră. zenie meseria de miner. Metoda sovie­ (asta se intlmplase in schimbul II din
Petroşani.
tică de calificare la locul de muncă, Kot- 13 februarie)
La proba de fond seniori, primele lo­
lear. este de un nepreţuit ajutor In însu­ Discutând, membrii celor două brigăzi
Toată grija exploatării şi transportului materialului lemnos! curi au fost obţinute de sklorii Zololeni şirea In bune condlţmnl a meseriei se contopiră intreun singur grup com­
Gh. de la „Locomotiva". Penzes Vaslle
„Constructorul" şl Gagyi Constantin de la — Nu peste mult timp — spuse tova­ pact şl ^rlnteni se urcară In ascensorul
Zilele trecute a avut loc la sfatul popu­ port al lemnului pentru regiunea Hune­ Pe lingă faiAul că n-a existat o cola­ răşul Sandu, o să ajung miner cahflcat. ce avea să-l ducă la suprafaţă Pe feţele
„Şantierul”.
lar regional Hunedoara, o şedinţă con­ doara — a arătat in raportul său tovară­ borare strânsă între IFET-uri. „Com­ Aici, In adincul pământului unde stratu­ lor se putea citi bucuria datoriei împli­
vocată do comitetul executiv al sfatului şul Strîmbu Gheorghe de la I F.ET Orăş- bustibil" şi sfaturile populare raionale tn Primele locuri la proba de slalom uriaş rile erele de piatră şi pămint apasă buş­ nit© MUne vor arăta dltT nou priceperea
popular. La această şedinţă au participat tie — a fost depăşit ou paste 100 vagoane mobilizarea tuturor mijloacelor de trans­ fază de raion eu revenit skiorllor Bozan tenii şi stupii armălurii şi vezi mima! şl puterea coleclivulul unit,- ce. păşeşte
delegaţii şi directorii I.F E T-urilor, de­ faţă de repartiţia ce-i revenea acestui port, nu a-a acordat atenţie nici folosirii Alexandru de le „Soartalc". urmat pe lo­ strălucirea Întunecată a cărbunelui, simţi inarezălor spre noi succese...
legaţii şi şefii da deponte raionale „Com­ IF.ET mijloacelor existente in cadrul IF.E.T- cul H de Blrltda Viorel tot de la „Spar- nu o singurătate apăsătoare sau teamă, A CIBfAN
bustibil”, precum şl secretarii sfaturilor Rezultate bune a obţinut şl colectivul urilor raionale. Aşa de pUdfi. la I.FIT tak".
populare raionale de muncă al I FE.T.-ului Simerla — a Lupeni «©realizarea sarcinilor da trans­ Cu diferenţă doar de o secundă sklorul
Rapoartele prezentate de directorii spus tovarăşul inginer KaLmuţchl — care port se datoreze in mare măsură negli­ Dan Gh de la „Locomotiva" a Intrat In Şi-a predai boi! pe oare i-a oontraetat eu statul
IF.ET-urrlor raionale, precum şi eom- pa lingă greutăţile avute a reuşit să-şt jenţei de ca re dă dovadă subfiliala 1RTA start tn urma lui Bîrlida.
pleclărUe aduse do către delegaţi eu o- realizeze sarcinile de plan pentru regiunea Lupeni. La Orăştie. In cadrul campionatului re­ Odată cu apariţia holAririi cu privire dat boii, el au cintărlt 1270 kg., ooţlnlnd
glindlt pe de o parte activitatea munci­ Hunedoara In proporţie de peste 62 la In scopul remedterh lipsurilor existente publican de lente de masă. duminică 14 la îmbunătăţirea şi dezvoltarea sistemu­ un spor de 290 kg.
torilor şl tehnicienilor Întreprinderii fo­ sută tn domonlul exploatării şl transportării februarie a. c. a avut loc desfăşurarea lui de contractare şl achiziţii de animale In Hotărâre se prevede ca pentru bovi­
restiere pentru exploatarea şi transpor­ Pe lingă activitatea cu caracter pozitiv lemnului, delegaţii au propus măsuri pen­ concursului raional care a dat următoa­ şi produse animade, ţăranii muncitori din nele grase la care se realizează un spor
tarea lemnului in realizarea sarcinilor de şedinţa o scos la lumină o s^amă de lip­ tru Îmbunătăţirea muncii de colaborare rele rezultate: locul 1 pentru echipa de de peste 120 kg In termenul contractat,
plan. Iar pe de aM4 parte au scos în evi­ suri In domeniul orgoniratoric. care s-au intre IFET.-url. „Combustibil" şi sfa­ băieţi l-a obţinut colectivul sportiv „Me­ comuna Băeşti. raionul Haţeg, au studiat se plăteşte 4.80 lei pe kg Aatfel, ţăranul
denţă greutăţile, precum şi deficientele resfrlnl asupra realizării sarcinilor de ex­ turile populare raionale, precum si acti­ talul” Cuglr, locul II „Spartak" Orăştie cu multă însufleţire această hotărâre la muncitor Halmagi L a obţinut pentru
existente în acest domeniu de aotlvl- ploatare. precum şl asupra aprovizionării vizarea comisiilor raionale însărcinate cu p» locul III s-a clasat colectivul sportiv căminul lor cultural Vâzind limpede a-
tate cu malerid lemnos, a-tît a regiunii noas­ controlul conUtâţilOT de lemne exploa­ „Progresul”’ Orăştlo vantaglUe pe care statul nostru democrat- boli pe care i-a livrat statului, suma de
Rapoartele au scos la lumina abnegaţia tre. cit şi a altor regiuni deficitare Una tate, urmărind dacă predarea acestora se Locul î fele l-a revenit lot coleotlvuHui poptdar le acordă ţărănimii muncitoare 5.715 ]el. Pe lingă aceasta, stalul l-a a-
muncitorilor forestieri şl capacitatea de din cele mai mari Upsur» cere au dus (ace întocmai după măsurile in vigoare „Metalul” Cugir, colectivul „Spartak" ela- cordat o reducere la cota de came pe
mobilizare a sfaturilor populare comu­ la nonexllzarea totală a repartiţiilor, o Comitetul executiv al sfatului popular slndu-se pe locul II prin această hotarire, ţăranii săraci şl anul 1954 de 80 kg., Iar cota de Iuraj©,
nale pentru deszăpezirea căilor de comu­ constătue neprelucrarei până Jos şl te­ regional şi sfaturile populare raionale, Locurile I 1a probele de b/ieţl $1 fele mijlocaşi din aatul Băle sil, au contractat i-a fost redusă cu 250 kg’
nicaţii (drumuri, căi fanate, etc.l, la de­ meinic a Hotărlrilor Consiliului de Mi­ slnt datoare să acorde o deosebită aten­ simplu le-au cucerit Croşen loan şl Ol- 7 perechi bol, 5 vaci şt 6 bivoliţe
pozitele intermediare Asemenea exemple niştri Nr 97 st MO Datorită acestei si­ ţie probleme* de exploatare, transport şl teanu Cornelia ambii de la „Metalul” Printre cei care au încheiat contracte Ţăranul muncitor Halmagi loan a mal
au dat oamenii muncii, mobilizaţi de sfa­ tuaţii mulţi dintre ţăranii muncitori din aprovizionării cu material lemnos, atît Cuglr La proba de dublu bărbaţi locul I. de Ingrăşane a animalelor, a fost şl ţă­ beneficiat şi de multe produse Industriale,
turile populare din Grădiştea de Murit? ra2â 1F E T.-urrlor Simerla, Orâştie si pentru construcţii cit şl pentru nevoile a fost cucerit de sportivii Cârneanu Cor­ cum ar fl: 3 kg talpă şi pJeJe pentru o
roionul Orăştla, Baia de Criş, raionul Lupem. care s-au angajat pe bază da popubllel. indrumînd întreprinderile 1FET nel şi Crlşm loan cane au concurat tot ranul muncitor Halmagl loan Budău El pereche de cizme, 1 kg. Lire de bumbac,
Brad şi aHefe. care au deszăpezjt zeci contract să sprijine cu atelajele lor trasul şl conducerile „Combustibilului" regional şl In cadrul colectivului sportiv „Metalul" a contractat cu statui una pereche de boi şî altele
de Kilometri buştenilor, nu au ajuns să cunoască pe cale raionale In realizarea cu succes a a- Cuglr. ccnducind pe tot timpul concursu­ La contractare, boli au cintării 980 kg farcaşu petru
Planul de exploatare cit şi cel de trans- deplin dropturile ce le revin. cestor sarcini lui în clasament. tar In ziua de 13 februarie ac cfnd a pre- corespondent voluntar
HH_ ■ ■■■■ UIJ» ' j nu m
linie dreaptă, unul lingă altul, (oale * măvara în anul acela s-a lăsat înde­
Cum de a puiuţ fi înălţată o clă­
C E T A T E A Ş T I I N Ţ E I coridoarele el. ar rezulta un coridor dire atît de uriaşă în mai puţin de lung aşteptată, şi viaturile reci tăiau
cu o lungime de 33 km Excursionis-
trepţi In stratul subţire de zăpadă
lutui care ar dori să viziteze fiecare patru ani de zile? Acest ritm de con­ cenuşie. Pămîntul încă nu se dez­
fncăpere în decurs nu mai mult de strucţii uimitor este un ritm obişnuit gheţase cînd dinţii, escavatoairelor au
Spre Moscova duc drumuri de apâ. de T1BERIU LIIAN cind materialul escavat spre alte In­ I minut, iar trebui pentru aceasta în Uniunea Sovietică, şi istoria ne-a/ prins să-i muşte, săpind locul pentru
linii (araie, autostrăzi, şi numeroase student la Institutul de Literatură curi, acolo unde pămîntul $c cerea ni­ peste trei luni de .zile, adică, un în­ mai putea da exemple asemănătoare. temelia viitoarei construcţii; Mii de
linii aeriene Pe onşicaee dintre dru­ „Maxim Corki" Moscova velat. treg anotimp Ritmul acesta de construcţii se da- muncitori s-au prezentat pe şantiere.
murile acestea te-ai apropia de Mos Trenul nostru s-a îndepărtat, a in­ Noua Universitate din Moscova loreşte în primul rtnd oamenilor so­ Mai alesjafluienţa muncitorilor tine­
cova. de departe încă, le vor intîmpi- trat In gira de Kiev, şi s-a oprii. este una dintre cele mai măreţe con­ vietici. înarmaţi cu o conştiinţă nouă. ri a fost neobişnuit de mare. „Noi
na zidurile albe ale noîi Universităţi lui fluviu lat cit zborul unui glonte * In aceeaşi zi am cutreerat Mosco­
de puşcă, cu ape domoale şi puter­ construim, — noi învăţăm !’* — cu­
Capitala Uniunii Sovietice im vâ- nice.. va, despre care multe clnlece auzi­
zuto pentru înlîia dată In urmă cu Ne apropiem de Moscova Prici fe­ sem, cărţi citisem, văzusem expoziţii vintele acestea însufleţeau pe tinerii
constructori, mulţi dintre ei — vii­
patru am, In toamna anului 1949. reastra vagonului mă străduiesc să Moscova văzută cu ochii tăi e nrntt tori studenţi ai Universităţii pe care
Veneam spre ea pe drumul de îier al mai frumoasă decit în toate cinteca’e,
descifrez numirile staţiilor: Suhovo, o înălţau Se simţea nevoia de cit maî
Kievului Difuzoarele umpleau vigo- Vostreacovo. Occacovo. Matveevsca... decît in toate cărţile
nu) cu melodia inspirată a unui marş — Uite. pe dealul acela va li con multe cadre calificate, or. 90 la sută
dintre muncitorii veniţi atei nu aveau
Trecusem prin neslirşitele păduri de struită noua Universitate „Lomono-
mesteceni ale Rustei centrale, păduri sov” Au trecut de atunci patru ani, şi specialitate, erau necaliflcaţl. In şco­
ce se încep dincolo de Briansc, şi Nici nu băgasem de seamă cînd iată-ne astăzi, alături de alţi tovară lile de calificare de pe şantier s-au
merg departe, spre nord. Alergau pe s-a aşezat lingă mine unul dinkre to­ şi de învăţătură, pe coridoarele de înscris sute de oameni dornici să-şl
lingă noi platformele miniaturale ale varăşii de compartiment Dl îmi vor- marmoră ale noii Universităţi Zeci însuşească o specialitate Peste doi
st Miilor din apropierea Moscovei de neamuri şi-au trimis fiii la învă­ ani — şantierul avea peste 5000 de
bis»». ţătură In această cetate a ştiinţei şi
Platformele acestea nu mi erau cu Pe platoul dealului din tata noa­ culturii, cel mat mare aşezimînt Uni­ muncitori calificaţi, dulgheri, zidari,
totul necunoscute. Aşa mi le Închipu­ stră alunecau vagonele trase de o lo­ versitar din lumea întreagă. Noua electricieni Oriunde muncesc oame­
iam Incâ din copilărie, clnd am citit comotivă mică. pe o linie îngustă Universitate e aşezată intr unul din nii sovietici, eroismul lor fn muncă
romanul „Ana Carenina" al lui Toi- De după un şir de barăci, răsărită cele maî frumoase locuri ale Mosco­ ţîşneşte în toată frumuseţea lui: în
stoi In romanul acela, inlr-unul din munţi de materiale de construcţie. vei, şî anume, pe Colinele Lenin Ej octombrie 1951, colectivul construc­
cipitole. e descrisă o asttlel de sta Escavateare cu dinţi metalici muş­ a crescut în© aceşti patru ani la înăl­ torilor de pe Colinele Lenin număra
ţie subucbială Impresia aceasta in­ cau pâinîntul Scheletul de oţel al ţimea de 240 metri deasupra pămln 27000 stahanovlşli Lucrările se des­
teresantă. că locuri pe care le văd noii construcţii de-ibia se ridicase tului. domtnfnd măreaţă depărtările făşurau intr-un ritm neobişnuit. Nu­
pentru India dată nu-mi sini necunos­ deasupra pămînlului In vîrlul sche­ Seara, luminate electric, cele 32 eta­ mai maşinile şi mijloacele de mun­
cute am mai încercat-o alte daţi. lelor. licăreau ici colo miriadele de je ale ei. Mi ?par ca nişte linii de foc că mecanizate înlocuiau 30000 de
De pildă — intr-o călătorie recentă, scintei albe slirnite de aparatele elec­ suprapuse Volumul în mc al corpu strucţii ale secolului XX şi constitue socialistă, conduşi cu pricepere şi de­ oameni.
cînd am văzul pentru îiitlia ditâ trice de sudat Macaralele îşi mişcau rilor Universităţii (2 milioane 600 mii n mlndrîe a civilizaţiei omenirii, ca votament de Partidul Comunist. 12 aprilie 1949 Lingă uriaşa groa­
Volga greoi bretele uriaşe, fâcînd oarecum m.c ) egalează cu volumul clădirilor pablle să săvlrşească asemenea mi­ ...Primlvira anului 1949 a găsit pă a fundamentului s-au strîns con­
Dinlr un cînlee vechi auzit odini­ îcgăluia Intre cer şi pămint Pe un dintr-un oraş cu o populaţie de 50.000 nuni Teritoriul ocupai de ca întrece Colinele Lenin aşa cum le lăsase cu structorii, au mai venii aici reprezen­
oară. în care se povestea despre Sten- drum — pe semne de curlnd ame­ locuitori Universitatea ocupă un te­ de 15 ori teritoriul ce I ocupă iuna un an în urmă; terenuri arabile, cîţiva tanţi ai organizaţiilor dc partid şî ai
ca RazLn şi despre ortacii lui vîleji. najai — vedeam Irecind în convoi ritoriu de 320 ha., dintre care corpu­ dintre cele mai mari universităţi dm arbuşti, o şosea ce încingea spina celor sovietice din Moscova, şi auto­
Volga imi upăren asemăn,Voare cu neslinşil zeci de camioane de Iran rile de clădiri ocupă 167 ha Pentru lume Universitatea din Columbia rea dealului cu briul ei îngheţat. In rii proiectului Universităţii, laureaţii
aceea pe care o avem in iaţa ochilor sport După ee-şî primeau povara de ca să nc putem închinai şî mji clar Şirul datelor uimitoare ir putea li ianuarie 1949 au apărut aici primele premiului Stalin L. Rudnev, S. Cer-
copleşiţi de admiraţie Adine mi-a ră­ pămînt din pliscul de fier a) esc3- aceste propor|ij gigantice, e de ajuns continuat, dar nu acesta este scopul escavatoare, intiile autocamioane, prî nîşev. P. Abrosimov, A fkiacov. In
mas înlipărit In minle chipul aces- vapoarelor porneau tot în şir, du- să spunem că dacă am adăuga In rindurUor mele. mele ba/aci şi înlîii muncitori Pri­ momentul în care mina voinicească a