Page 19 - 1954-02

Nr 15 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Adunarea generală penlru darea de seamă şi bilan) — Pe urmele Despre unele „sisteme" de a munci
prilej de întărire a gospodăriei colective din Şibot materialelor publicate — Asta e tovarăşi Am luai 0 sistematic şenesc, cind de alţii Nici unul iiu s-a gin-
pe r'uid. ca să pulem face treabă bună dit insă că activitatea culturală a oraşu­
Săptămâna Drccută a avut loc in gospo­ in aşa (el fcxrţeJe de muncă ca să poată Din felul in care au decurs discuţiile „Cetă|uia birocraţilor" Stăteau prost colectările }i atunci ce lui Haţeg stă, vă munca in acest domeniu
dăria colectivă „Pilimon Sîrbu’ din 5*- fi făcute la timp şt în bune condiţium in jurul dării de seamă, s-a putut vedea, mi-am zis. Pc ele. Toată lumea pe acest sc desfăşoară prost Ce şi-au tu ci .Tot
bot raionul Ozăştis, adunarea generală lucrâjiîe de îngrijirea culturilor din gră­ că spno deosebire de anii trecuţi, colec­ Sub acest titlu a apărut in Drumul front Celelalte probleme mai târziu E n-are ce face acest Stefoni. hai sâ-1 în­
pentru darea de seamă şi bilanţul pe dina de zarzavaturi Colectivistul Manan tiviştii au fost mai combativi în această Socialismului" nr 3 un articol în care drept că s-au găsit vreo cîţiva care s-au trebuinţăm nei la ceva” 5i l-au întrebu­
anul 1953 In ed-unurea generală, colecti­ Todor responsobUul grădinii, a plecat in adunare generală, au fost mai necruţă­ ena criticată conducerea sectorului fur­ cam împotrivit Ziceau că e bine să mer­ inţat mereu, ha la adunări de dări de
viştii au discutat problemele legate de toiul celor mai importante munci fără tori cu aceia care au manifestat lipsuri nale I C S H. comitetul sindical al sec­ gem cu toate deodată Dar eu ştiu ce fac scamă de pe teren pentru secţia cultu­
consolidarea orgamzatorico-economicâ a ştirea con^lului de conducere pentru a in ce priveşte întărirea şl dezvoltarea torului şi organizatorul grupei de partid, Am „sistemul" meu rală, ba in diferite comisii şi para comi­
gospodăriei lor colootive, de mărirea pro­ lucra într-o brigadă de cjmji Consiliul gospodăriei colective. In discuţiile purtate penlru munca lor birocratică şt atitudine Aici preşedintele steiului popular al sii De subliniat e că toate acestea se
ducţiei agricole, dezvoltare* creşterii vi­ de conducere a închis ochii in faţa unor ei au criticai aspru consiliul de conduce­ de gură-cască oraşului Haieg tov Rusuroi Cornel se petreceau sub ochii şi nasul tovarăşului
telor, etc. astfel de abateri de la disciplină. în 1 loc re, brigadierii, comisia de revizie, şefii de Biroul orgaruza|lei de bază I C S H a opri, işi scoase o batistă Şi 0 trecu peste Negoţiu Rudolf preşedinte al sfatului
In darea de seamă care a loet prezen­ să ia măsuri corespunzătoare pentru pre­ echipe şi pe toţi aceia care au manifestat trimis redacţiei ziarului o scrisoare in frunte popular raional, care se tîngula mereu că
tată dc tovarăşul "Xlara loan. preşedintele venirea şi combaterea lor nepăsare fată de bunul mers al gospodă­ care recunoaşte justeţea criticilor aduse II ascultam cu veneraţie. Ne vorbea cu mai ştiu pe unde. prin co cătune sau co­
gospodăriei colective, s-a făcut o analiză O mare parie din colectivişti cum sini riei colective. Colectivistul Modoran To- Astfel — se spune In scrisoare — artico­ elita patos mune îndepărtate munca culturală merge
amănunţită a felului in care s-a dezvol­ de exempiu Popa Toma Sibotean Nico- 013 a criticat consiliul de conducere pen­ lul a constituit un ajutor preţios pentru Dar fiindcă tot se întrerupse, îndrăznii prost şl nu vedea că numai la cîţiva paşi
tat gospodăria eoleetivâ in anul 1953, s-a lae lor.'jş Glie&rghe. Celoanu Sovet-a şi tru faptul c5 nu a luat mâcun penlru bircul organizaţiei de bază. deoarece a sâ-t pun şi eu n întrebare de el, ca nu merge deloc
analizat felul in care a fost realizat pla­ mulţi alţii, au participat ui conţinu la transportarea nulzeţuJui la grajd lâsind scos in evidentă in mod just, lipsurile in — Şi aţi scos-o bine cu colectările? Cumva, cumva, s-a ţinut totuşi nu de­
nul do producţie în toate ramurile anexe muncile dm gospodărie Tot timpul ei au ca el să fie transportat de îngrijitori cu munca politică desfăşurată în cadrul în­ îmi păru rău imediat de intervenţia mult o şedinţă de analiză a acestei
cum a lost realizat bugetul de venlt/un dat dovadă de răspundere personală faţă lurcile. lucru care a făcut ca o parte din treprinderii mea. deoarece observai că in gîndurl-le ce­ munci culturale E dela sine înţeles că
şi cheltuieli, cum s-a repartizat venitu­ de munci şi faţă de buna îngrijire a nutreţ să ie risipească Biroul organizaţiei de bază analizând lui căruia mâ adresasem te produse-sc un nu s-a putut arăta nimic, deoarece nu se
rile personale ale obiectivi ştii or şi altele. avutului obştesc, au munoit cu perseve­ Tovarăşul Suciu Gheorgh* s-a ridicat articolul in lumina criticilor aduse — se fel de panică. Îmi răspunse şovaelmc tăcuse nimic..
In darea de seamă au fost scoasa la renţă pentru ca fiecare lucrare au poată împotrivi faptului că vitele contractate spune In continuare — a ajuns la con­ — E\. am caun scos-o ... Si atunci să li văzut cum toţi cei din
iveală şi o sene de lipsuri ale consiliului fi făcută la timpul său. Au (ost Insă şi pentru ingrâşarc nu slnt hrămle in mod cluzia că una din cauzele acesloi lipsuri Acum tot îi stricasem mindreţea de dis­ cauza cărora munca culturală kîncezea d<
ds conducere, brigadierilor, şefilor de unu colectivişti delăsători ca VioreL Pe- raţional şi din această cauză ele nu se a const.luil-o (aptul. că. (ostul organiza­ curs şi de aceea mâ amestecai din nou. atita vreme, şl-au adus aminte de impor­
echipe şl ale unor colectivişti. 1ru, Poenaru > Mărie. M'ara Sabina Dră- pot ingrâşa El a scos de asemeni la tor al grupei de partid tov. Sandu NI- — Cine spuneaţi că e director la cămi­ tanta acestui sector, cum fiecare dintre el
In aniul 1953. gospodăria coleotivâ a gol Elena Popa Elena, Bonţa Galena, iveală şi o sene de alte lipsuri care fac colae, a manifestat o totală lipsă de com­ nul cultural? în frunte cu preşedintele sfatului oraş,
obţjiut realizări frumoase pe lima dez­ Viorel Viasile, Viorel Maria şi alţu. care ca la ferma 2cotehnică lucrurile să nu bativitate şi lua hotâriri de unul singur De rindul acesta se oferi sâ-mi răs­ s-au ridicat temerari in picioare, punînd
voltării ea miuLtulaterole AsMal au luat nu au participat la muncile din gospo­ meargă bine Democraţia internă este o Răspunsul primit confirmă cele arătate pundă şoful secţiei secretariat tov Otă- nevinovatului director de cămin Ştefani
fiinţă ramuri noi de producţie, ca: femno dărie în cursul anului Astfel, din lupsn lege de bază in gospodăria colectivă Ea In articol cu priviri la munca birocrat.că şeanu tot felul de întrebări sucite prin care sâ-1
de ol şi stupărio, s-a mărit ferma de braţelor de muncă culturile nu su pu­ nu poate fi călcată de nici un colectivist si atitudinea de gurâ-cască a conducerii — Păi să vezi scumpule dragă, directo­ facă pe acesta „prai şi sâ-1 scoată „ţap
vite, ferma de porci, au 0re6cut mijloa­ tut fi îngrijite la timp Cu toate aces­ indiferent de funcţia ce o detme. Colecti­ administrative a sectorului, grupei dc rul e un băiat bun. tînăr. inimos, dar ce Ispăşitor” pentru Upsun ce fără îndoială
cele de bază ale gospodinei Cu alte cu­ tea consiliul de conducere nu a luat mă­ vistul Romoşan losit şi alţii au criticat partid ji comitetului sindical de secţie. poate face singur dară nu-i ajutat? că in primul rind porneau dela ei.
vinte gospodăria S-a întărit simţitor, din surile prevăzute în statut pentru a obli­ pe membru consiliului de conducere pen­ Tn răspuns te arată că tov. inginer Micu — Si cine credeţi că trebuia sâ-1 ajute? Mal mult chiar, s-ati găsit unii mal „ini­
toate punctele dc vedere. ga pe aceşti tovarăşi să participe efectiv tru faptul că nu ţin cont de acest lucru a (ost chemat In (aţa biroului organiza­ — Ei bine. dragă scumpul-’, aici suntem moşi” care au cerut si fie schimbat di­
Deşi în sectorul culturilor de cimp. pla­ la muncile din cadrul gospodăriei . $j l-^u hotăriri de multe ori de unul eio- ţiei dc bază unde i s-au arătat lipsurile vinovaţi şi noi . rectorul, pentru care — vorba vine — n-a
cul de producţie a fost depăşit la gnu Dm darea de scamă a reeşit câ şl or­ gur, fără a fi puse în discuţia adunării manifestate de ei. lipsuri care au creiat Dar să lăsăm conversaţia şi *â luăm lu­ mers treaba Noroc că totuşi au mal exis­
’su aproape 300 kg la ha şi la cfnepă ganizaţia de bază din gospodărie a avut generale teren favorabil dementelor duşmănoase crurile do la capăt, deslăşurîndu-le apoi tat cîţiva In care manlfestLndu-se un sim-
fuior cu aiproape 1000 kg la ha., totuşi o serie de lipsuri pnn (aptul câ a des­ Tovarăşul Baba Toan a criticat aspru De asemenea, s-a organizat o adunare In ordine, deoarece numai aşa nc vom pu­ bure de autocritici, s-au opus
din cauza unor lipsuri, planul de pro­ făşurat o muncă politică nesatisfăcătos- pe tovarăşul Mava loan preşedintele gos­ generală cu toţi muncitorii dc pe sectoare tea edifica despre „sistemele” întrebuin­ Terminîndu-se şedinţa, s-au luat hotă*
ducţie la o »oric de cuilturl de bază co: re in cadrul gospodăriei colective. Ea podăriei colective pentru faptul câ-iŞi la unde a (ost Citit articolul critic iar tov ţate in muncă de către statut popular al i iri, multe hotâriri, mende să scoată din
porumb, cartofi, grîu de primăvară, ovăz. nu 6-a ocupat de activitatea organizaţiei angajamente formale tn faţa adunării Inginer Micu şi-a luat angajamente pen­ oraşului Haţeg impas situaţia muncii culturale din ora­
floarea soarelui, otc, nu a putut li zea- de tineret, de activitatea colţului roşu. nu generale, angajamente pe care nu le în­ tru remedierea lipsurilor avute In muncă Pornind pc lima unei orientări greşite
llaat a educat decit în mică măsură pe co- preşedintele Rusurot Comei imediat după şul Haţeg
deplineşte. Cind e criticat îşi face de ♦ Socotim însă că cel care le-au luat sunt
Una din cauzele care ou dus la nerea- leotiviştt in spiritul dragostei laţă de asomnnt o autocritică formală, nu luptfl instalare, a început a munci cu bucata convinşi că nu se po* mărgini numei la
mixncă şi faţă de avutul obştesc Orga­ In nr II din 7 februarie ac. a fost cri­ lntii cu colectările şl-a zis el. deoarece
llzarea planului de producţie lo toate pentru a lichida lipsurile arătate şl nu ticat comitetul de întreprindere al fabri­ aici era situaţia mai încurcată. Intundîn- atit Aceste hotâriri trebuesc puse de ur­
culturile este faptul că coleotivijtii nu nizaţia de bază nu a analizat felul in line cont de propunerile făcute de colec- genţă In aplicare Tov preşedinte Rusu­
care muncesc comunişi’.ii aleşi în condu­ cii de hii Uc „1 Mai * Petreşti. deoarece du-se dAr în această problemă, şi trA-
au cunoscut regulile agrotehnice, impor­ tivişbl Moi mult decît atit. obişnuieşte să pentru popularizarea rezultatelor întrece­ roi Cornel ca si ceilalţi, trebue să ştie că.
cerea gospodăriei colective şi nu a tras glnd după el şl pe ceilalţi, a lăsat restul
tanţa aplicării lor dedt intr-o mică mă­ respingă critica de jos Tovarăşul Baba rii socialiste, graficele nu au fost com­ a trage numai de o singură verigă in
la râ^undene pe acela c»re nu-şi înde­ de sectoare să decurgă cum or şti Apu­
sură, ceeo oe a făcut ca să nu-şi dea Toan a arătat de asemeni c« această plectate la z\ de către normatorl Dc ase­ vastul şantier al muncii noastre pentru
plinesc sarcinile, sau care muncesc le când in mină o vengă. celelalte au fost
toată străduinţa pentru a le aplica, In lipsă se manifestă $1 la alţ» membru al menea. confirmarea de noi stohanovişii construirea socialismului, înseamnă a
întlmplare Problema organizării şi con­ lăsate il meargă de-a rostogolul Dato­
perioada celor mau Importante munci consiliului de conducere şi aceasta l face 5» fruntaşi în producţie s-a făcut din ofi­ munci râu Rezultatul va ieşi diform st
ducerii întreceri» socialiste, a popu­ rită acestui „sistem" greşit şi putem
conclud de conducere, Hpait dc tnrlru- Să aibe greşeli in munca de condu­ ciu de către unii şeft de echipă sau maiş­ incomplec* Trebue muned. sistematic, tre-
larizării fruntaşilor şi a metodelor lor de spune destul de original, s-a ajuns cu
mare ş4 sprijin dm partea organelor ra­ cere a gospodăriei. Colectiviştii lan- tri, sutapreciind astfel rolul grupelor bue dusă bătălia tn aţa fel, incit toate
inu-ncă, precum şl problema actavizări) munca culturală din acest oraş să stag­
ionale de partid ţi de stat, a lăsat ca cu loan. lonaş Mariţa, au criticat consi­ sindicale «ectcarelc să fie acoperite. îâ tie ridicate
gazetei de perete, au fost de asemeni ne­ neze luni întregi. Directorul căminului cul­
munca să se desfăşoare la întâmplare. liul de conducere pentru faptul că nu s-a în acetaş ritm, spre rezultate maximum
glijate de-alnngul anului de câtme or­ In scrisoarea de răspuns trimisă ziaru­ tural Ştcfonl Dumitru în loc să fie aju­
oecouiD'ndu-se de coordonarea lucrărilor interesat să crească cadre dm rindul fe­ tat şi îndrumat, a fost luat şi iutiebiun- posibile DesfSşuiînd activitatea noastră
de organizare a munnii de brigăzi şi e- ganizaţia de bazâ Existenţa acestor lip­ lui nostru, comitetul de întreprindere a- cu „bucata" înseamnă a ne uica spre ţe­
suri a făcut ca organizaţia de bază din meilor la ferma de vite precum şi în alte ra-tă că, in vederea lichidăm lipsurilor tat în toi frtul de alto munci, cind de
chlpe. lul (inal nu pieptiş, drept şi sigur, ci că-
gospodAria colectivă „Eihmon Sirbu” din munci dovedind prin aceasia o subapre­ semnalate au (ost luate o serie de mă­ secţia culturală a sfatului popular raional
Darea de seamă a gcos In evidenţă şi suri Printre niţele — se arat» în răs­ — respectiv tov Golea loan — cînd de (ârlndu-nc in zigzag şi pe dibuite
Sibot, să nu poată fi la înălţlmes rolu­ ciere a forţei pc care o eonsltlue femeile
faptul că brigadierul Miolăuş Constantin puns — pontatoril secţiilor vor complecta comitetul executiv al sfatului popular oră­ V DAN
ne-fihnd controlat ţi tras la răspundere lui ei de conducător politic In această in gospodăria colectivă.
zilnic graficele de urmărire a angajamen­
de către consiliul de conducere a mun­ unitate socwi'-îtă a agriculturii noastre Discuţiile purtate au dovedit că colec­
cit intr-o formă birocratică necontrolind Vinovat de aceste lipsuri ale organi­ tiviştii sini interesaţi pentru înlăturarea telor din contractul de Întrecere socialistă Pentru justa repartizare
iar la sfirşitu] fiecărei luni calculatorii
pe teren caJvlalea lucrărilor, felul cum zaţiei de bază, se face in primul rind co­ lipsurilor din gospodăria lor şl sint ho-
tini respectate normele ţi daci sc aplică vor trece In dreptul muncitorului reali­
mitetul raional de partid Oriştic, care tărjţl să lupte pentru a învinge greu­ zările din luna respectivă a forţelor de muncă
la toate muncile regulile agrotehnice de
către echipe Zilele muncă au fost pon­ In prea mică măsură «-a preocupat pen­ tăţile şi penlru a face din gospodăria lor De asemenea, ta Începutul fiecărei luni Transformările potltico-sociate din t*™ menilor muncii In urma plenarei lărgite
tate dm birou după spusele codeotlvişli- lru a o ajuta să se întărească, sărţi în­ o gospodărie bogată, cu multe ramuri de la consfătuirile pe grupe se vor analiza noastră, au impus o sene de măsuri me­ a CC al PMR dm august 1053 Consi­
temeinic realizările obţinute de flecare
lor, s-au din aurite, fără ca brigadierul tocmească planuri de muncă concrete cu producţie şi temeinic dezvoltate. nite să ridice necontenit nivelul de trai liul de Miniştri al Republicii Populare
tovarăş in parte. In urma căreia sc va
că controleze exactitatea datelor pe te­ sarcini btne stabilite şl să exercite un Pentru ca tn acest an planul de pro­ al celor ce muncesc, prin mărirea pro­ Romlne a elaborat o serie de hotâriri
Irece la propunerea de stahanoviţti şi
ren. fapt care » dus 1» unole nemulţumiri ccnhrol temeinic asupra felului cum slnt ducţie să poată fi depăşit t» toate cul- fruntaşi ducţiei şi productivităţii munch menite a traduce în fapt hcnirîriîe ple­
între coleotivlşll. Lipsa de răspundere cu înfăptuite Hotăririle partidului 5' guvei turi'le. colectiviştii au hotârît tn aduna­ Hotărirea plenarei lărgite a CC a< narei Prmtre • Hotârîri.le Consiliului c
PUR din \9-20 august 1953. arată câ Miniştri sc numără Şi Hotârîrea Nr 44:
care brigadierul a privit sarcinile cc nulul Faptul că gospodăria colectivă din rea generală să procure în scurt timp Gazetă de perete dată uitării singura cale justă pentru ridicarea nive­ din 31 decembrie 1953. care prevede morti
l-au fosl încredinţate de colectivişti, pre­ ?>bot nu a putut realiza planul de pro toate seminţele necesare, 6A le cureţe, si
lului de trai al oamenilor muncii este He repartizare organizată a muncitorii»
cum şi slaba activitate organizatorică a ducţie la toafe culturile se datoreşte şi încerce puterea lor de germinaţie, să Urcind scările pentru a ajunge la Co­ mărirea producţiei, creşterea productiv! calificaţi şi a personalului tehnieo-adm
consiliului de conducere au făcut ca atu S M T-ului Orăştle, care a executat unele repare şi să pregătească tot inventarul mitetul regional CFS Hunedoara, treci ] lăţii muncii şi reducerea preţului de cest nîstrativ, prin birourile raionale dc r<
pe lingă gazela de perete „Sportivul ; in­
echipele de la cîmp. cîl şl cele de la gră­ lucrări de proastă calitate şi cu intîr- necesar pentru buna desfăşurare a cam­ Tovarăşul Gh Gheorghiu-Dej In cu- cruţare şi repartizare a forţelor de mane
voluntar 1e opreşti şl o priveşti Deşi
dina de zarzavat să nu respecte par­ 2iere In campania recoltărilor, S.M T.-ul a paniei însâmînţAriîor de primăvara Au frumoasă din punct de vedere tehnic, ga­ vîntarea ţinută cu ocazia celei de a 9-a Articolul 2 din HCM Nr 4*57. prever
celele ce le-au fost repartizate pe întreg trimis maşini do secerat defecte şi trac­ fost luate hotărâri in vederea îmbunătă­ zeta are un mare defect' singurul arti­ aniversari a eliberării patriei noastre a că 1oate intreprinderde ş! instituţiile tn
arătat: „Trebue considerat ea unul din buc si comunice birourilor raionale <
anul Dm aceartă cauză nu s-a putut con­ torişti pregătiţi în măsură nes»tis(âcâ- ţiri! muncii la fermele zooîchnice, la col pe caie-l conţine . Importanţi deschi­ cele inal mari succese ale regimului de­ recrutare şi repartizare a forţelor de mui
stata calitate» muncii efectuata de fie­ toare, lucru care a făcut să inbîrzie re­ grădina de zarzavat, precum şi în vede­ derii sezonului sportiv de iarnă", de mult mocrat-popul ar, lichidarea flagelului care
perimat, actual cu vre-o trei luni in urmă că Sn termen de 24 ore toate posturile vi
care echipă în parte, iar veniturile nu coltările şi să se piardă dm recoltă rea mobilizării tuturor colectiviştilor de blntula >n rlndurlle maselor muncitoare 1
arată că colegiul de redacţie a uitat de cânte pentru a putea fi complectate
du putut fi repartizate după producţia Tehnicienii agronomi de la secţia sgri a parLicipa etccUv la muncă. şomajul, ocest însoţitor permanent aJ mo­
mult dc gazetă. Cetăţenii cane doresc să intre tn cin
obţinută la ha pentru a fl stimulaţi acei cola raională $i cei de la S MT nu au Fără îndoială, adunarea generală pen­ De asemeni tabalul cu performanţele ob- dului de producţie capitalist tn Repu­ pul inur.cu In vedere» repartizării Ic
colectivişti, şi acele echipe care au mun­ îndrumai îndeajuns pe colectivişti să tru darea de seamă şi bi'lsnţul pe anul linute de sportivii din regiune, unde cel blic» noastră,’ datorită avlrvtului necon­
tenit al economiei, avem de a face nu cu vor prezenta cereri la birourile raiOita
cit bine Şi au aplicat întocmai agromi- aplice regulile agrotehnice arătindu-^e 1953, va constitui o cotitură in munca mai recent rezultat datează de la crosul
şomaj ci cu nevoia crescândă a forţelor de recrutare şi repartizare a forţelor <
nfmu). practic Însemnătatea acestora. Nu consiliului de conducere şi a colectivişti­ 7 Noembrie. arată acelaşi lucru. de muncă
Lipsa de organizare a muncii manifes­ au ajutat de asemeni consiliu) de con lor dm S'bot va constitui un imbold tn Cei cinci tovarăşi din colegiul de re­ muncă care funcţionează In liecare ri
dacţie — activişti ai C CFS — trebuie să Această nevoie de forţe de muncă de şedinţă de raion Pentru oraşul Deva, c-
tată de conshiui de conducere şi de bri­ ducere centru a-şi organiza temeinic munca lor pentru ca în acest an să ob­
privească cu mai mult spirit de răspun­ toate categoriile inclusiv personal leh- rerile pot fi înaintate şi pe adresa se
gadier s-a răsfrânt şi asupra producţiei munca in cadrul gospodăriei şl pentru ţină rezultate cu mult mal inan ea cete
dere problema gazetei de perete, astfel nlco-administrat-iv, se face astăzi simţită viciului regional de recrutare şi repari
dc legume şl zarzavaturi. Consiliul de a-şi întocmi planuri conorele pe fiecare din anul trecut, in toate sectoarele de ac­ ca ea să oglindească activitatea şi Ira-.
conducere nu s-a îngrijit s& coordoneze campanie agricolă tivitate. militările Comitetului regional C.F.S., a în toate sectoarele de producţie a bu­ zare a forţelor de muncă strada I
nurilor de larg consum, ca şi in cele so- Sta'lin Nr 2, Palatul Justiţiei, etaj II. ii
comisiilor pe ramură de sport cit şi pro­
dal-culturale, sectoare de o deosebită tre orele 8—13 in fiecare zi.
blemele activităţii sportive din regiune,
macaralei a săita>t prima „găleaită” oţol al clădirii (40 000 tone me-t-ai) L) U.R.S.S.), şi-.au ţinut primele lecţii atingîndu-şi in acest fel adevăratul ei Importanţă în asigurarea nevoilor mate­ ROTARU LAZAR
cu beton şi i a dat drumul în adi'/i- a lcţ( lerminal. Zidarii asemui cară din ajnu) şcolar 1953—1954 în audi- scop. ria -le Şl culturale mereu crcscînde ale oa­ Şeful serviciului region
cilura, peste Colinei? Lemn a răsunat nvizile la etajul 20. dar în acelaşi toriile noi, uriaşe, mirosind a lemn
t/radiţionalul ,.Ură 1 'f. Zidami, timpurii, timp cu cinci elaje m;ti jos, tîmphirii şi a vopsea pronspălă.
escivatoriştn. inginerii, aruncau la potriveau uşile şi lere'vtrele; la et>a SăptămÎTji de-a rîndui cele 111 as Despre unele lipsuri care dainue de multa vreme
temelie monete măruntele şi sclipi jul cirtcî sc aşeza parchetul şi se ta censoare n-an mai prididii să tran­
loare, după vecinul obicei rusesc. piţau pereţi* sporte de la un etaj la altul nume­ Ineă In anul 1951. conducerea Ateliere­ zindu-se pe acest criteriu mecanicul şef Scheletul acestei barăci a (ost ridicat,
Păsările migratoare ce se vor ti in Pesemne, tot alunei impunea uiţi roşii vizitatori Fiecare dintre ei do­ lor CFR Simeri-a împreună cu organele a dat -dispoziţii să sc modifice pprna după coperit ş\ abia după aceia „iniţiatorii”
tors dinspre sud in primăvara 'anului mole luc/ări la etajul în care pesie rea să viziteze clădirea centrală, aula de partid şi sindicat au analizat profund părerea sa personală Dar aburul nu s-a ccstei barăci au „constatat” câ barai
1949 pesemne ca n-au mai putut re­ cîţiva anĂ avea să locuiască ca stu cu ljOO locuri ,cele 11 etaje ocupate situaţia can-tinei vechi, cure lăsa foarte evacuat Au fost făcute alte modificări prin existenţa el. acopere fereastra m
cunoaşte conliguraţîa Colinelor Lemn dentă, muncitoarea mndela'toaire M. de biblioteca Universităţii, ce cu­ mult de dorit din punct de vedere igienic dar rezultatul e rămas negativ Si n-ar g-aziei dc scule a secţiei a Ifl-a mecanic
din apropierea Moscovei .. Naconecmaîa. Dc altfel încă de pe prinde 1200 000 de cărţi. Fiecare Tn faţa aceslei situaţii inacceptabilă pen­ fl lost nevoie de atltes mojifican, dscă Atunci s-au dat dispoziţii să înceteze l 1
In lata colectivului de constructori atunci comsomolista Naconecinaoa era a trecut apoi în corpurile la4e- tru oamenu muncii, organele competente tovarăşul Traian Teodoru ar fl luat in crarea După un timp, acoperişul a fc
se punea o sarcină de cinste, o sai- studentă pnn corespondenţă raile, unde e căminul studenţesc Fi au hotârît si mute cantuna în localul ma­ £<?amă propunerea de a se instala in bu­ demontat, iar scheletul barăcii stă st
cina grea. şi anume, safeima de a — Mâ întrebau itnio dc ce fac două reşte, nici unul dintre vizitatori n-i gaziei de materiale, ce se află în incinta cătărie două sobiţe de metal alimentate prezent de pază gunoiului dm jurul ss
termina Intr-un timp record clădirea lucruri dendaiti, muncesc şi înv^ţ in izbutit să privească toate cele 5754 atelierelor, local coreapuntător dm toate cu talsj. care se gSseste din abundentă Penlru această lucrare s-a cheltuit o îuz
Universităţii, una dintre intiile eiă acti’aşi timp — ne povesteşte rlînsa Ei camere ale acestui cămin. Dar acelea punctele de vedere După ce s-au tăcut in incinta atelierelor. Cu ajutorul aceste» 1 importantă de bani. cate sc consideră
dtri ifiailte din Moscova Pentru acea­ ziceau că aşa e prea greu. Da, era pe cate le-a văzut, i au putut da o amenajările necesare, noua cantină a fost sobite s-ar menţine in încăpere o tem­ r unea ti în vint Protecţia munca o se:
sta era necesară multă iniţiativă, se mai greu. dar chiar ponitru astj sin- imagine destul dc cuprinzătoare. In pusă în funcţiune: bucătărie spaţioasă peratură constantă şl aburul ar ieşi afa?» zat această problemă dar sesizare a r
cereau rezolvate pe loc numeroase tem comsomolişti, să nu ne temem acest cămin fiecare student are o magazie de alimente, tr* stlrşît, n cantină Faţă d© această propunere mecanicul şef mas
probleme lebnice, mari şi mici Peu de ereulăţi. Cînd am citit prima dată odaie — separată, cu cameră de In­ modernă. nu a manifestat tnsâ nici un interes Tovarăşii dm fruntea conducerii Atei:
tru aceasta era necesar un colectiv afişul care anunţa : „Tineri munci­ trare. cu cameră de baie. şi în fiecare Cantina a funcţionat bine plnâ la sosi­ Biblioteca atelierelor a pus la dispozi­ reior CFR S'merra dau dovadă de sl;
bine închegat, era necesară o cola tori. înainta-ţi vă cererile dc primire cameră, pe masa dc lucru se găseşte rea ierni', cind datorită schimbăm atmos ţie tovarăşului Traian Teodoru un manual gospodari, risipesc (Srâ chibzuiala fo
borare strinsă Intre ingineri, arhi­ în viitoarea Universitate !’\ am fos' aparatul telefonic .. Vizitatori de pre ferice, aburul j-r^dus prui (ierberca mln- cu privire la ventilaţia industrială: care duri «1 matert.ile. manifestă lipsă de gr
tecţi. muncitori Sarcina organizăm printre primii care şi au înaintat o tutindeni vin să admire această glo­ cârii nu se mai evacua din bucătărie ori că nu l-a studiat, ori nu pune in (aţă de om — cel mai preţios capital I
unui astfel de colectiv puternic a re­ Şi iată mă astăzi, alături de ailţi ti­ rie a arhitecturii sovietice, această Constatând această deficienţă, conducere» practică cete învăţate ţm seama acesli tovarăşi nici de un«
venit comuniştilor de oe şantier neri constructori, studentă a fac-u-Mâ- cetate e ştiinţei atelierelor a trasat sarcină mecanicului Problema veselei de la cantină este ne­ propuneri bune. care l-ar putea ajuta
Exemplul viu a) constructorului Va- ţii de geografie dc pe Colinele Lonun.. f.n-lr-una din camerile căminului, şi şef sâ construiască deasupra plitei O pâl­ glijată Fonduri pentru procurarea aces­ muncă.
N'aconccinai i tu le povesteşte toate
sile Suhacav. pe al cărui escavaior acestea simplu, convingător, ca şî a-nume, în comer-a Nr. 488, etajul nie mare. care să asigure ieşirea aburu­ teia, necesară servitului in bune condiţiuni Lipsurile acestea care dăinue de mu 1
a fckiti*f2't mai Imîi strcogul roşu. cinci, locuieşte modclatoarca de acum lui afară Deşi sarcina a fost executată, nu exislă. dar ele nu au fost utilizate S 1 vreme trebuie curmale! Conducerea A
slreagul de fruntaş In întrecerea so cum ar vrea să nc spună : „Noi con un an M Naconecinaia, In prezent s-a ajuns la mei un rezultat Personalul muncitorii, tehnicienii şi funcţionirif sînt lierelor CFR. Simeria, împreuna cu <
TialLstă. a (iicut ca toţi escavatoriştii struim, — noi învăţăm studentă h facultatea de geografie a cantjpei lucrează intr-un nor dc aburi serviţi la masă ţn două rîndun Condu­ miletul de întreprindere sint datoare
să lucreze maî bine. să se strădii' ★ Universităţii „Lomonosov’’ din Mos­ »sem5nău>r cu al unei băi cerea atelierelor nici pină in prezent nu colaboreze strlns. să manifeste o gr
iască să-l ajungă şi să-l întreacă In Ir una dm zilele dc loamnă ale cova. Pe coridoarele Universităţii şi ale Comitetul de întreprindere sesizat de a procurat cele trebuincioase permanentă faţă de oamenii muncii,
Timpi.irul Peotif Mahcna. inginerul anului 1951\ porţile masive ale nou căminu'lui. la tiecirc pas Naconeei-naia acest fapt a trecut lucrarea de amenajare Legată dc grija (afă de oamenii muncii ţină scama de propunarile lor juste S'
Boris Sobolev şi alălurea de ei zeci Universităţi s au deschis penlru a i înlilneşte oameni cunoscuţi: tineri con­ «i bucătăriei, tn contractul colectiv pe a- m-v este o problema boxa sudorilor elec­ lupte perj.ru aplicarea acestora in pr:
de comunişti constructori, prun exem primi pe cei 7000 de studenţi, veniţi structori de eri, studenţii de azi. Dc se uul trecut. Pr'fi luna decembrie 1953, to­ trici din secţia 11l-a mecanică Sect<a teh­ tic ă
piui personal în muncă, au contribuit rioi din toate colţurile Uniunii Sovic intîmplâ să se oprească şi sa schim­ varăşul inginer Traian Teodoru. mecanic nica a întocmit un proiect d? aerisire Ccmitetul de partid trebuie să anahzi
tice. din toate colturile lumii. Mem be cu cineva cîleva cuvinte, fără tndo- dar conducerea atelierelor CFR Rimeri» profund lipsurile manifestate de urni t
la îndeplinirea acestui colectiv uni- şef. analizînd această problema » constatat
brii corpului didactic utiversifa*. care ială că simplu, dar cu fndrepţăţilă (directorii tov Ardclcanu llic şi Ocolişan iarăşi cu munci de răspundere şt Să
tjir lată cum poate fi explicat faptul câ aburu-t produs. lnvindu-se tn pereţu
numără 1500 profesori (dmire care 58 mîndric va spune : „Noi am construit, loan) au găsit de cuviinţă sa construiască ceară să dea mai multă dovada de spi
că li sfurşilu-t anului I9î0„ —t in nn membri activi sau membri corespon noi învăţăm”,.. pilmei, c»re nu avea n formă acro-dina- o hor.icâ pentru sudori, dui tevl fterbă- gospodăresc
mai Ift luni de zile! — scheletul de denţi ai Academiei de Ştiinţe a Moscova, Ianuarie, 1954. micA, se opreşte şi se întoarce înapoi Ba- toare, în afara secţiei a lll-a mecanică V MIHAlLESt