Page 20 - 1954-02

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 15

Din ţara constructorilor comunismului Jările de democraţie populară pe drumul construirii socialismului

In intîmpinarea alegerilor pentru Sovietul Suprem al U. R. S. S.
CREŞTEREA NIVELULUI DE TRAI AL ŢĂRANILOR CHINCZf
— O etapă importantă în campania electorală —
In China populară nivalul de trai al ma­ numărau pejie i 000.000 de grupuri de a- de puterea populară In provincia Şandun
Pcparul sovietic se pregăteşte In vede- Adunările electorale ii» cadrul cărora sc din Aşhabad; letonii — pe scriitoarea selor de multe milioane de ţărani se îm­ iulor mutual şi peste 1.200 de cooperative producţia culturilor agricole a crescut m
ea alegerilor pentru Sovietul Suprem al fac propuneri de candidaţi se desfăşoară A O Abzalon-Sakse. etc Ziarele pubiici bunătăţeşte rapid Zilele trecute, ziarul agricole de producţie care reuneau apro­ anul 1933 aproape de 13 ori in comparaţie
J R SS , care constituie un important evs mtr-o atmosferă de mare avint politic, in zknlc alte nume dc candidaţi „Daoiunjibao” a ■ publicat maienole pri­ ximativ 25 la sută dm numărul total al cu anul 1050
»iment politic ir» viaţa ţârii. o mare sâr- condiţiile adevăratei democraţii Slăpin al Propunerile de candidaţi pentru locu­ vitoare la viaţa nouă a ţăranilor din pro­ gospodăriilor ţărăneşti tn vedere,» sporim Paralel cu creşterea producţiei agricola
>ătoare ţării sale. al statului său socialist — po­ rile de deputaţi in Sovietul Suprem al vincia Şandun, privitoare la transformă­ producţiei la heotnr şi a obţinerii unor re­ in ami puterii populare s-a ridicat consi­
In aceste zile. la punotela d° agitaţie porul sovietic desemnează drept candidaţi URSS. se desfăşoară pe baza caluj mal rile petrecute îr» viaţa ţărănimii chineze colte bogate şi constante in această pro­ derabil nivelul de trai al ţăranilor In
lin oraşele şi satele Tării Sovietice dom- pe cei mai buni fu şi tiice ale sale in­ democratic sistem electoral dm lume, care Ca urmare a înfăptuirii reformei agrare vincie. puterea populară a alocat 3 000 nu 1933. puterea de cumpărare a ţăranilor din
»este o mare animaţie Aici vin alegatorii tr-o atmosferă dc marc însufleţire au de­ asigură poporului sovietic ce-a mai deplină care a transformat radical viaţa ţărănimii liarde iuani ponlru construcţia de iriga­ provincia Şandun a sporit dc peste două
lâ asculte un referat sau o convortiire or- curs adunările doctorale in eircumscrep- libertate de a-şi exprima voinţa Ele se muncitoare, ţăranii din provincia Sandun ţii efectuate in snu 1950-1953 Totodată ori in comparaţie iu anul 1950 In îmbu­
tamzatâ de agitatori, să citească u'liim&le ţ.ile doctorale unde conducătorii Partidu­ desfăşoară intr-o atmosferă de Încredere eu primit aproape 32 milioane mu (1 mu = guvernul popular a pus la dispoziţia ţâra nătăţirea traiului ţărănimii a avut un rol
tiare sau reviste, si vuionere un film Oa- lui Ccmsr.iil şi Guvernului Sovietic — şi prioLcnie reciprocă intre muncitori, ţâ- 0.0S lia) de pămint moşieresc, un mare mior mar: credite in bani şi le-a furnizat important crearea unei reţele largi de or­
nenu munci, din Xabcici şi uzme. din tovarăşii G. M Malenkov, V M Medotov i-aru şi mteteoluaji, in condiţiile unităţii număr de vite, inventar agnicot etc In peste 53 000 pluguri. 133 voţi hidraulice, o ganizaţii comerciale de stat şi cooperatiste
tolhoţuri st sovhozuri d«făşoarâ larg Wi- N. S Hruşoiov, K E Voroşilov, N A Bul- moraJ-politice a societăţii sovietice Po­ ultimii ani. In rîndurile ţăranilor dm a mare cantitate de seminţe selecţionate, in în regiunile rurale Acestea aprovizionează
-recsrea socialistâ în cinstea alegerilor ganin. L M Kaganovici, A I Mjkoian porul sovietic a realizat această unitate coastă provincie au luat o largă dezvol­ grâşăimnte chimice, insecticide pentru pe ţărani cu mărfurile industriale de care
Damenn sovietici nu-şi precupeţesc efor- M. Z Safcurov. M G Pervuhin au fost de monolit datnrltă Partidului Comunist tare diferitele forme ale ajutorului mu­ stîrpirea dăunătorilor agricultorii etc au nevoie Tot odată au losl organizate
:ur»le pentru a întâmpina această. sârbă- desemnaţi drept candidaţi pentru locurile Prin lupta sa plina dc abnegaţie pentru tual in muncă şi ale cooperării Spre sfîr- Ca urmare a eforturilor depuse dc ţă­ numeroase centre de stat şl cooperatiste
xare pnn noi realizări in producţie, pnn de deputaţi în Sovietul Suprem aJ U R.SS fericirea oamenilor muncii, Partidul Co­ ŞitAi'l anului 1953. în provincia Şandun %e rani şi a ajutorului muUlJaleral acordat pentru achiziţionarea produselor agricole
ioi succese in muncă Îndeplinind hotă- Din toate colţurile Ţării Sovietice con­ munist şi-a cucerit dragostea şi stima în­
rlrile partidului si guvernului, muncitorii tinuă să sosească Ttin cu privire la desem tregului popor sovietic Politica Partidu­ CONSTRUCŢIA DF LOCUINŢE IN CEHOSLOVACIA
jin industrie sporesc producţia mârturi- narea de candidaţi Printre . reprezentanţii lui Comunist corespunde intereselor vi­
,or de larg consum, lucrătorii din comerţ poporului, sonetic in organele puterii de tale ale popoarelor dm URSS şi se bu­ Naţionalizarea industriei de construcţii slovacă au fost date in tolosinţă peste ajutorul împrumuturilor acordate de către
îmbunătăţesc deaervirea consumatorilor stat se află muncitori, funcţionari ingi­ cură de sprijinul nelimitat ai oamenilor in Cehoslovacia a dat putinţă să se ex­ ISO 000 locuinţe pentru oamenii muncii stat
iar oamenii muncii din satele colhoznice neri 5» tehnicieni, oameni de ştiinţă, litere muncii. tindă conriderabu construcţia de Între­ S-au construit de anemcnea câteva rtm de In acest scop anul acesta va spori con­
traduc cu perseverentă In viată hotărlrdc şi artă Printre candidaţii propuşi in cir­ lată ce a spus in^această privinţă, la
Plenarei din septembrie a Comitetului cumscripţiile eleotoraJe din Moscova figu­ prinderi industriale şi de locuinţe In 1953 case individuale Pe anul 1954 se prevede siderabil producţia materialelor de con­
Central aJ Partidului Comunist al Un turui rează strungarul Pavel Bikov care aplică una dm adunările eleotorale, Saşin, mun­ au fost date in folosinţă p«te 30 000 de intensificarea construcţiei de locuinţe Se strucţii Producţia de ciment va creşte cu
citor la urina „Ki-asnoe Sormovo" dio ora­
Sovietice cu privire li realizarea unui a- metode rapide de muncă, laureat al Pre­ şul Gorki: noi apartamente vor construi aproximativ 40 C00 de no» a- 20,2 la sută, de var — cu 17,6 la sută. dc
vtnt a) tuturor ramurilor agriculturii si miului Stalin; eminentul om de ştiinţă so­ In cursul primului cincinol in R. Ceho­ parlamente şl 10G0Q case individuale eu cărămidă — cu 17,3 la sută etc
zootehniei socialiste vietic A N Nesme a nov, preşediatefe Aca­ — Zi de zi creşte şi se întăreşte iubita
Ziarele centrale $i regionale relatează demiei dc Ştiinţe a URSS,; A K Tara- noastră Patrie. Sunt puse In funcţiune noi PRODUCŢIA DF MAŞINI AGRlCOLF IN R. P UNGARA
zilnic despre noi victorii In muncă obţi­ sova, artistă a poporului dm U RSS şi uzine, fabrici, centrale electrice, este tra­
nute in cinstea alegerilor De pildă, con­ alţii. dus in viaţă grandiosul program de ridi­ In ulLimu am industria Ungariei a pus producţia a numeroase tipuri noi de ma­ unui diapozitiv pentru tractoare In vede­
structorii de automobile din Corlei au pro­ care continuă a buneistări materiale a oa­ la punct producţia a numeroase maşini şini şl unelte agricole rea arătum adinei pe anumite terenuri şi
In craşeJe şi satele RSS Ucrainjenc menilor muncii. Noi datorăm toate aces­
dus in ianuarie mai multe autoturisme agricole, care inainle nu erau fabricate Anul acesta vor lubrica maşini şi unelte o serie de alte maşini Se lărgeşte consi­
s-au bucurat de înalta încredere a po­ tea Partidului Comurust şi Guvernului So­
„ZIS" ş» „Pobeda” decit in luna cores­ in ţară Printre acestea se numără com­ agricole nu numai întreprinderile cons- derabil producţia de Inventar agricol pen­
porului mulgătoarea Maria Sardak dm vietic
punzătoare a anului trecut In întrecerea bine cereabere semănătoare remorcate de truotoare de maşini agricole, ci şi între- tru cooperativele agricole de producţie şi
arteOul agricol „Stalin", raionul Bolşe-Tok-
pentru intimpinarea cu cinste a alegeri­ mak. regiunea Zaiporojle; A 1. Kincenko Partidul Comunist se prezintă Şi in ac­ tractor, semănătoare pentru semănatul în pi indorile industriei grele pentru ţăranii CU gospodării Individuale
lor importante succese a obţinui trustul prim seoretar al Comitetului Centra) al tualele alegeri in bloc cu muncitori, tă­ cuiburi dispuse in pătrat cultivatoare, se- Anul acesta va începe fabricarea corn Se prevede cb numărul plugurilor cu trac­
„VahruşevugoJ" din Ural Fără a pune in Partidului Comunist dm Ucraina; 1 G râm şi intelectuali fără de partid In ca­ ccfâtoare-legătcare ele binei pentru recoltarea orezului Se pre ţiune animală să atingă nivelul producţiei
funcţiune capacităţi suplimentare de pro Eroşkin. inginer la uzina metalurgică drul adunărilor eleotoraJe comuniştii şl In prezent, mtrepnnderde constructoare găteşte producţia >n serie a maşinii de re­ obţinute in întreaga perioadă anterioară
dueţie. întreprinderile acestui trust au cel fără de partid propun împreună can­ de maşini din R P Ungară pun la punct coltat sfeclă, a cultivatorului tn consolă, a de cinci ani
„Dzerjinski", şi alţii.
sporit in luna ianuarie extracţia medie de didaţi pentru locurile de deputaţi in So­
Oamenii muncii dm RSS. K.irghiză au
cojnbusbbi'l cu 2 500 de tone faţă de anul vietul Suprem al U R S S In condiţiile so­ PREGĂTIREA DE CADRE PENTRU AGRICULTURA BULGARIEI
trecut. In colhozurile din RS S. Moldove­ propus drept candidată printre alţii, pe cietăţii sovietice socialiste această unitate
nească $i din alte republici se desfăşoară Suriakan Kainaxarova. maistru al recol­ dintre comunişti şi cei fără de partid este Ir» Republica Populară Bulgaria se a- acestor şcoli vor lucra ca brigadieri ai muncă Aceste şcoli au şi fost absolvite de
cu succes pregătirile In vederea insimin- telor îmbelşugate de sfeolă de zahăr, şefă cu totul legitimă şt firească cordă o deosebită atenţie pregătirii şl ri­ brigăzilor de clmp. ai brigăzilor de creş­ l 436 de preşedinţi.
ţlrilor de primăvara de echipă in colhozul „Kalinin" Oamenn Desemnlndu-şi candidaţii pentru locu­ dicăm caJibcăni cadrelor cu munci de tere a animalelor şi ai brigăzilor de hor In lunile de iarnă, aproape in toate gos­
In prezent campania electorală a mirat rile de deputaţi in Sovietul Suprem al răspundere din gospodăriile agricole coope­ liculton. In perioada 1947-1953 aceste şcoh podăriile agricole cooperative de muncă
muncii dm Gi’uzia au propus pe medicul
Intr-o etapă hotâriloare — a început de­ U R S S-, aJegărtoru sovietici le acordă o rative de muncă In prezent, in R P Bul­ au fost absolvite de 9 046 speciabşti işi desfăşoară se tiv. ta tea cursurile sl cer-
semnatei candidaţilor pentru locurile de M K Şciaccv; turkmenii — pe munci­ mare încredere şi-şi suprimă credinţi ci garia funcţionează 28 de şcoli speciale, cu In R P Bulgaria funcţionează de ase curilo agro-zootehmce Anul acesta in
deputaţi toarea Anagozel Ovezova dela filatura ef vor sluji cu cinste poporul R P Bulgaria funcţionează 3 730 de cercuri
durata de unu şl doi ani. Şcolile sint frec­ menea şcoli pentru pregătirea preşedinţi
şi cursuri agrotehnice şl zootehnica frec­
Maşini noi pentru exploatările forestiere ventate de 1780 de persoane Absolvenţii lor de gospodării agricole cooperative de ventate de 90783 de persoane
In pădurile din Siberia. Karelia, Urai şl traietor de tip uşor, fără motor Fiecare de Uian-apor-Ut lemn „MAZ-301“. Noua ma­
«rin alte regiuni aie ţârii sosesc mii de din ele eîntireşte numai 10 kg şl este şină a fost construită de un grup de pro­ ACTIVITATEA ASOCIAŢIEI PENTR U PRIET ENIA D» NTRE Al BANI A $| U R S S
maşini şi mecanisme noi. care uşurează deservit de un singur om Noale feres- iectanţi ai întreprinderii in frunte cu A Asociaţia peniru prietenia albano-sovie- Oamenn muncii dm Albania manifestă consultaţii au participat 1 000 000 de per­
munca muncitorilor forestieri Iraie sint deosebit de comode peru ru tă­ Lefarov. tică «le una dm cele mai mari organiza­ un uriaş interes pentru viaţa »i realiză­ soane. Totodată, în oraşele şi satele din
Anul acesta vor fi folosite pe scară largă ierea pe alese şi stocarea materialului Maşma are roţi conducătoare In faţă şi şi de masă du» R P. Albania Numărul rile oamenilor sovietici in domeniul con­ R. P Albania, au fost organizate nume­
sculele electrice pentru descojirea copa­ lemnos în regiunile muntoase in spate Colectivul uzinei a luat hotărî- roase expoziţii, fotomontaje, care oglindesc
cilor, construite de Inginerii sovietici. Cu Noul tip de autovehicul pentru trans­ ica să 'uvreze primele autovehicule pentru membrilor acestei asociaţii «te de peste struim comunismului. In anul 1953 în succesele -obţjnute de poporul sovietic în
fiecare d:n aceste scule se pot prelucra portul lemnului poate transporta intr-o transportul lemnului de tipul „MAZ-301" 210 000 persoane Prin activitatea sa multi­ oraşele şi salate albaneze au fost organi­ domeniul construcţiei economice şi cultu­
in decurs de opt ore, 9 metri cubi de ma­ singură cursă pinâ ţa 20 mc. Maşinile de In ziua alegerilor pentru Sovietul Suprem laterală. Asociaţia aduco un mare aperi zate aproximativ 27 000 de conferinţe şi rale.
terial lemnos, adică aproape de două ori tip vechi transportau de 2-3 ori mal pu­ al U R S Ş la-intârlrea continuă a relaţiilor de prie­ consultaţi»..în domeniul-problemelor agri­ In tf-53 numărul thembrllor Asociaţiei a
m»i mult decit se putea prelucra cu mij­ ţin material lemnos. Producţia in serie a noilor maşini va tenie dintre Albania' şl U RSS cole şl ■ tehnice. ■ Lo -aceste‘conferinţe şi creatul' cu încă 58 000 persoane
loace manuale Inr.r-un timp scurt, va fi La uzina de automobile din Minsk se începe în cursul celui de ai dodea semes­
pusă la punct producţia tn scrie a flerSs fabrică primele modele ale autovehiculul tru al anului curent.
ANUL MARII INIŢIATIVE IN R O GERMANA
Din activitatea Institutului de lingvistică al Academiei de Ştiinţe a U. R. S. S. încă de Lt începutul existenţei sete, Re­ In cea de a doua jumătate a anului 1953 Germanl contribuie la transpunerea in
publica Democrată Germană şi-a îndreptat
La Institutul de Lingvistică al Academiei din numeroasele lucrări de care se ocupă crarea prof Vas iii LStkm, in care sunt întrecerea in muncă a devenit un factor viaţă e politicii partidului şi guvernului,
di Ştiinţe a URSS s-a terminal prima specialiştii sovietici tr» domeniul limbilor studiate probleme legate de istoria dez­ toate eforturile in direcţia muncii paşnice important in îndeplinirea planurilor de care arc drept scop ridicarea nivelului de
parte a gramaticii ştiinţifice a limbii un­ ugro-fmice voltării limbii komi S-a pregătit pentru Activitatea PS.UG. şi guvermilm R D producţie a bunurilor de larg consum. trai al populaţiei ţârii Mişcarea de în-
gare In această gramatică se acordă o Recent a ieşit dc sub tipar cartea pro­ i>par o gramatică ştiinţifică a acestei limbi Germane a fost întru Intui sprijinită de Muncitorii din toate ramurile industriei
atenţie deosebită problemelor morfologiei fesorului Pavel Ariste. în care sunt exa­ întocmită de colaboratori ai filialei dm masele largi populare Acest fapt se re irecere în muncă ce se desfăşoară in rîn-
Lucrarea a fost întocmită de KJara Ma>- minate amănunţit problemele foneticii H.A.S.S. Komi a Academiei de Ştiinţe a flectâ »n ritmul rapid aJ lucrărilor de re­ dau dovadă de iniţiativă in folosirea în­ dunle muncitorilor şi ţăranilor din R D
tinskaia, dector fn ştiinţe filologice a Umbli estone O serie de cercetări suni URSS La filiala dm RSS Garelor-Fmă construcţie. în dezvoltarea capacităţi» dc tregii capacităţi econonvee pentru pro- Germană constituie o mărturie a torţei
doua parte a cărţii va fi consacrată for­ consacrate limbii poporului komi, care’ina- a Academiei de Ştîirtţc a URSS se în­ producţie şi, în primul rind, in mişcarea ducerea de bunuri de larg consum nece­ mereu crescinde a R D Germane, care
măm cuvintelor in limba ungară inte de Revoluţie nu-şi avea scriere pro­ tocmeşte o gramatică ştiinţifică a limbii de întrecere in muncă în care s-au înca­ sare aprovizionării populaţiei luptă pentru unificarea paşnică a Germa­
Cercetarea Ktarei Maltinskaia «le um prie Intre acestea trebue menţionată lu­ Unice
drat numeroşi oameni al muncii Masele de oameni ai muncii din R D niei şt pentru întărirea păci»
CONSTRUCŢIA UNUI NOU MARE LAC DF. ACUMULARE IN U7RFKISTAN
In valea rîului Angren din Uzbekistan cului de acumulare, apele riutui Angren tua pc albia acestui riu tumultos fără ca­
a Început construcţia unui mare lac de vor fi folosite peniru irigarea a 20 000 ha nale de derivaţie, «te extrem de com­ Noţ_e c o m e n f f l r t t e j e f e r n e
at-umulare de terenuri cultivate cu bumbac gl cu plicată. Baratul se va construi după me­
toda umplerii prm sedimentare folosită
De cfnd există rîul Angren. el fşi re­ cile culturi In afară de aceasta, va fi
de oo.-struolorii hidrocentralei „Ţimlean-
vărsa apele Ir» fluviul Str-Daria. In timp îmbunătăţită aprovizionarea cu apă a unor „Sclavi mexicani în S. U. A."
skala" de pe Canalul navtgabil Volga-Don
oe întinsele terenuri ale văii nu erau Iri­ terenuri in suprafaţă totală de 60 000 ha Lacul de acumulare urmează să fie dat Recent guvernul Mexicului a declarat de L. KAMININ neşti: „Pentru albi Intrarea mexicanilor
gate Odată cu terminarea construcţiei la­ Construcţia barajului, care se va efec­ In exploatare în primăvara anului 165$ că este hotărât să nu mai încheie cu SU A interzisă"
tradului Ei sint forţaţi să lucreze cel
un nou acord cu privire ia recrutarea de Asuprirea şi exploatarea nemiloasă a
INSTITUTUL DE SECURITATE A MUNCII |N MINE muncitori mexicani (vechiul acord a fost puţin 12 ore pe plantaţii, sub permanentă muncitorilor agricoli de originj mexicană
supraveghere, primind pentru munca lor
In vigoare plnfi la 15 ianuarie cri) Co- în Statele Unite sllrnesc proteste puter­
Institutul de cercetări ştiinţifice din ora­ mină Aici se încearcă rezistenţa cablului a prafului de cărbune Astlel se pot lua mentind acest (apt. presa mexicană re­ grea un salariu de 3-4 ori mai mic decît nice in rindunle celor mai largi pături ale
şul minier Makeevtca se bucură de o largi numer Alături este situat un şLand uoic din timp măsuri pentru îmbunătăţire-» şi levă numeroase date care dovedesc că muncitorii agricoli de cetăţenie ajnencană populaţiei dm Mexic In urma acestor
popularitate In bazinul carbonifer al Do- pentru încercarea „tramvaelor subterane" aerisirea locului de muncă fn prezent muncitorii mexicani gint exploataţi săl­ Este şi mai tragică soarta acelor mexi­ proteste guvernul mexlcort a luat adesea
neţulul. Institutul desfăşoară o amplă ac­ — vagonete speciale care transportă pc aproape nu există mină unde să nu fie batic în S U A cani care sint recrutaţi în mod ilegal de
tivitate de cercetări în domeniul tehnicei muncitori în galeriile miniere subterane folosite aceste aparate către agenţii manlor fermieri americani şi poziţie în favoarea apărării cetăţenilor
mexicani dm S U A Totuşi cercurile gu­
securităţii muncii in industria carboniferă In pantă Oamenii de ştiinţă au la tnde- De curind minerii au primit din pâr­ Deşi apologeţii imperialismului ameri­ cari sini trimişi pm contrabandă in
can trec sub tăcere această latură a „mo­ vernante americane au retuzat de fiecare
Institutul ocupă un teritoriu de peste 33 minâ ml crose oa pe electronice, care măresc lea Institutului o nouă InstAlaţic origi­ S U A Autorităţile du» statele din sudul
dului de viaţă american", totuşi «te în­ dată să apere pe muncitorii mexican: de
hectare. Aici sunt situate clădirile celor de 100.000 ori, precum şi numeroase apa­ nală. cunoscută sub numele de „clntar S U A importă în acest fel anual peste
deobşte cunoscut faptul că tn SU A este exploatarea cruntă şi &â le asigure cel
36 de laboratoare şi staţiuni de cercetări rate complicate de control inelar' 1 , care controlează In mod automst folosit un întreg sistem a) color mai di­ 300 000 de muncitori mexicani puţin drepturile cetăţeneşti cele mai ele­
ştiinţifice, ateliere pentru experimentare In ultimii am în ştandurile şi laboratoa­ cantitatea de aer curat ce pătrunde în verse şi sălbatice lorme de muncă for­ Aceştia sint adevăraţi sclavi în seco­ mentare
şi ckfer te întreprinderi auxiliare rele Institutului au fost încercate şi per­ mină deJa suprafaţă Colaboratorii uistt- ţată Una din aceste lorme este exploata­ lul XX T>bindu-i sub ameninţarea de a-i O cauză directă a întreruperii de către
Institutul dispune de utilaje complicate fecţionate peste 500 modele noi de ulubj lutului au oreat, în colaborare cu colec­ preda poliţiei pentru vina de a fi trecut
şi unieale Potrivii legilor în vigoare in destinai lucrărilor in subteţ^n Totodată tivul uneia din uzinele electrice din Uni­ rea nemiloasă a forţei de muncă,* recru­ ilegal frontiera, plantatorii americani ex­ guvernul mexican a tratativelor recent în­
tată in alte ţâri. şi In special in Mexic cepute cu Washingtonul in legătură cu re­
Uniunea Sovietică, nici o maşină $i nici Itisî^iUi) creează el însuşi mijloace teh­ unea Sovietică, lămpi de siguranţă pen­ ploatează sălbatec pe mexicani, ii trans­
In mod inevitabil se pune întrebarea: crutarea de muncitori mexicani, a fost,
un mecanism nu poate fi trimis în mină nice noi pentru întreprinderile subterane tru mine, care dau o lumină asemănătoare mit unul altuia ca pe nişte obiecte, nu le după cum se arată în declaraţia Ministeru­
înainte de a fl exparimentate din punct de De pildă, intr-unui dm laboratoare)» In cu lumina ulei de ce S U A importă forţă de mtincă? Ek- plătesc salariul ele lui afacerilor externe al Mexicului, încer­
vedere al securităţii tor. Tn acest scop la stitutuilui au (ost construite aparate por­ Amploarea cercetărilor mtreprin&e de pticînd cauzele acestui (apt, politicienii Muncitorii mexicani sint nevoiţi sS lo­ carea SU A „de a introduce sistemul de
institut există o galerie de mină experi­ tative peniru verificarea purităţii aerului InaUtut creşte neîncetat fn ultimii doi omeneam încearcă să facă du» alb negru cuiască in lagăre speciale, tomnate dm încheiere a contractelor cu muncitorii no­
mentală şt camere in care se poate veri­ tn galeriile de mmJ Cu ajutorul acestora am numărul colaboratordor ştiinţifici al După cum spun ei, în S U A s-ar face cccioabe jalnice de pâmlnl, dm „case" mazi far! participarea guvernului mexican
fica rezistenţa oricărei maşini şi se poate in citeva minute sau chiar In cîleva se­ Iruti'Uztului s a dublat Alorănie pentru simţită o lipsă acută de mină de lucru construite din scînduri putrede şi vechi la aceasta", adică de a se ajunge la acea
stabili dacă aceasta asigură securitatea cunde, poate Ii d«copentă prezenţa in lucrările de cercetare avtnd ca scop asi­ Seriozitatea unei asemenea atirmaţii este. sau din bidoane dc gaz turtite Potrivit situaţie tn care exploatarea muncitorilor
muncitorilor aerul du» mină a metanului sau a bioxi­ gurarea unor cit mai bune condiţii de încă. cu totul îndoielnică. intrucU se ştie contractelor, populaţia acestor lagăre nu mexicani ti nu f»e limitată nici măcar u»
In centrul aşezării institutului se înalţă dului de oarbon vătămătoare sănătăţii munci pentru mineri au crescut de cî­ că în S.U A o parte însemnată a popu­ are voie să le părăsească Munclom sint mod formal Dar, cu tfîate că guvernul
uj» tum de oţel ajurat — copia gurii de omului, precum şi gradul de concentrare leva ori. laţiei indigene capabilă de munca nu are nevoiţi sâ-şl cumpere alimente la prăvăli­ Mexicului a refuzat să încheie un nou
munca asigurată ile care aparţin stăpîmlor plantaţiilor pe contract cu S.U.A., un reprezentant al
DesvâliUnd jdevăratele cauze ale con care lucrează Stabilind in mod arbitrar
Lucrările de refacere la oţelăria din Namplio Ministerului muncit al S U A a declarat
trădării de forţă de muncă in Mexic, zia­
preţuri mari la mărfurile tare se vind in
că magnaţii agricoli americani vor re­
rul „New York Times" sena că aceasta aceste prăvălii, mani proprietari se îm­
OţeLina din oraşul Nampho, una din terne, au reuşit să refacă cuptorul in­ mătur* o mare cantitate de cărămizi re- crut*» muncitori mexican „fără ajutorul"
cele mai mari oţelâru dm R P D Coreeană, tr-un timp lecord Lucrările de 2idăne (reobare şi aproape cmcJ tone de var Bo- este cauzată dr dorinţa de „a obţine forţă bogăţesc şi mai mult de pe urma munci­ guvernului mexican.
se reface Intr-un mm rapid au lest terminate cu R zile înainte de ter­ lonişti dm brigada lui Ho Hor» Sek au de muncă ielleiă” Tocmai tendinţa mo- torilor mcxicom Această declaraţie a unui reprezentant
Bombardamentele americana au trans­ men felosit aproximativ şase tone dc armă­ nopoliştilor americani dc a obţine forţă Descriind situaţia mexicanilor din S U A . oficial al guvernului S U A dovedeşte
format această uzină intr-un morman de După aceea, membru brigăzii lui Ten tură de fier strinse din ruine de muncă ieftină explică faptul câ Wa- Cary McWUliams. in cartea sa intitulată cdată mii mult că cercurile guvernante
shinglonuJ impune an de an guvernului
ruine deasupra cărora se înălţa num3i Gvan C'0 au pornit munca peniru refa­ Datorită folosirii pe scară largă a re- (..La nord de Mexic") subliniază că a- ale SUA nu ţm scama nici in cea mai mi|ă
dm Mexic contracte cu privire la recru­
ccjul înalt de 180 metri. cerea cuptorului Nr 3 şi pentru monta­ turselor interne. în cursul lucrărilor de ceştia sint înjosiţi la starea dc cetăţeni măsură de interesele naţionale ale ţârilor
tarea de muncitor» mexicani. de „categoria a doua"
Îndată după inrheierea armistiţiului tn rea macaralei refacere au fost strânse diferite materiale vecine din America Latină
Coreea, la uzină au început să se destă Datorită ajutorului sovietic lucrările sc ■n. valoare de 2 978 000 vom Alungaţi de loamete. mizerie şi lipsă dc Situaţia, şj aşa destul dc grea a Aparatul de propagandă al cercurilor
şoarC vertiginos lucrările de refacere desfăşoară îr»tr-un ntm rapid Sint refă­ In preient, muncitorii dela această uzină pămint. mexicanii care pleacă in S U A muncitorilor agricoli mexicani, este inrău guvernante din S- U A preamăreşte in
Anul trecut Ia începutul lunii august a cute cele cinci maşini sunătoare de aer, rontnnuâ să d« 15soare o luptă şi mai sperând o viaţă mai bună, sunt nevoiţi să tfiţitâ şl prin faplul că la fiecare pas ei leate chipurile ..modul de viaţă ameri­
început refacerea cuptorului Nr. 4. Mem­ un rezervor pentru 1 100 tone de apă etc dirzâ pentru refacerea cit mai rapidă a suporte condiţii asemănătoare sclaviei se lovesc de manifestări îngrozitoare ale can" Situaţia peomlor mexican» in S U A
brii brig&2.i lui Ten Gvan Cio. care lu­ La lucrările de refacere, colectivul fo- oMăriei A fost refăcut transportul pe Marea majoritate a acestora devin pecmi- modului de viaţă american, cum ar fi dis­ este una din manifestările acestui „mod
crează I» această uzină de peste 20 de lc*eşte pe scară largă resursele interne bandă şi a fost utilat laboratorul pentru rcbi agricoli, care se găsesc in dependenţă criminarea rasială Pe uşile multor »nsti de v>aţâ american", care pentru oameru:
ani, dator**-! unei munci plina de abne­ Venind la muncă cu 30 de minute mai încercarea materialelor. inrobitoare faţă de meru fermieri, de la Iuţii publice pot fl văzute tăbliţe care con muncii tnseimnâ exploatare inumană şl
gaţie şi datorită folosirii resurselor in­ devreme, muncitorii au strins din dâri- (Ageipres) care nu pot pleca pinâ la expirarea con- stitue o jignire adusă demnităţii ome­ lipsa oricăror drepturi
Redacţia carului Str 6 Mame Nr 9, Telefon 688-689 Administraţia Str 6 M-artie Nr 20, Talef 670 Taxa plâtdă in numerar ccmf aprobării Direcţiunii Generale PTT Nr 136 320 dm 6 Nov — Tiparul Intrepr Poligrafică de Stat DEVA