Page 21 - 1954-02
P. 21
n ^ ' L C I H n i U l I V I O A T C | A K I L # U l N I J I - V A I
IN A C E S T N U M Ă R :
Dezvoltarea literaturii în Republi — Uri comitet sindical de secţie ră — Primul concert al orchestrei iă
ca Populară Romină (pag- 2-a) mas tn urma masei (pag. 3-a) stat din regiunea Hunedoara
Pe marginea consfătuirii legumi — Din cîte ştiu .. (pag. 3-a) (pag- 3-a)’
cultorilor din raionul Ilia — îmbunătăţirea traficului telefonic — Pe urmele materialelor publicate
(pag. 2-a) Ia oficiul Deva (pag- 3-a) (pag. 3-a)
"" 1
1
TRA
Ini rea ga lume, a urmărit cu atenţie deo lui rece, sâ vadă in această respingere un I
sebită, desfăşurarea lucrărHor conferin refuz de a contribui la soluţionarea justă * ★
ţei de la Berlin-, in cadrul căreia s-au în- a problemei securităţii europene, o inten
tilnit mini'Şrtxii de externe ai U.R.S.S, ţie de a ţine şi pe moi departe scinda/tâ Aniversarea a 36 ani Iniţiativă creatoare O victorie însemnată
S.U.A., Angliei şi Franţei Problemele ri Germania, de a opune şi pe mai departe
dicate dc ordinea de zi a acestei confe o parte a Europei, altei părţi. Opinia pu dela crearea In abatajele, preabatajele şi alte locuri
rinţe au constituit sintetizarea celor moi blică mondială se împotriveşte insă unei de muncă din sectorul III ai nunei Lu
arzătoare dorinţe ale omoriwii muncitoare astfel de politici, întreţinută doar de că Armatei Sovietice peni, bătălia pentru mai muLt cărbune a
şi anume: dorinţa de a se ajunge la o tre unele cercuri ale apusului. început eu şi mai multă intensitate din
destindere în relaţiile internaţionale, dc Poporul german pe timpul acestor 25 de ALBA 1IJLIA primele zile a'le acestei luni.
a se ajunge la o rezolvare in conformitate zile, în care s-a discutat şi soarta sa, şi-a Adunarea festivă închinată celei de a Pornind cu elan in întrecerea socialistă
cu interesele păcii a problemei germane dat semna pe deplin cine-i voieşte cu a- 36-a aniversări a glorioasei Armate So pentru obţinerea locului de fruntaş, bri
şi aceea de a se încheia cu Austria un dovărat binele şi cine nu. El a salutat cu vietice, a avut loc la Alba Iu'iia in sala găzile conduse de Anţilă Paul şi Fazacaş
tratat de pace corespunzător, oare să îm entuziasm şi recunoştinţă propunerile de Dionisie au început o muncă intensă. Zi
piedice posibilitatea unui nou A.nschluss legaţiei sovietice, văzând in acestea, calea de spectacole a Casei de Cultură, in seara de zi munca în adîncuri se desfăşoară cu
Intre miniştrii celor patru puteri, pe tot cea mai bună pentru dezvoltarea sa paş zilei de 22 februarie. mai mult spor, minerii tăietori ajutindu-
limpul conferinţei, care a durat 25 dc nică, văzând in conţinutul lor singurele Sute de oameni ai muncii din întreprin se de metodele sovietice, smulg muntelui
zile, au avut loc schimburi de păreri, posibilităţi de a-şi feri tineretul să de deri şi instituţii au ascultat conferinţa tot mai mult cărbune. La rândul lor mi
ceea ce a dat posibi‘lHia<te opiniei publice vină came de tun. de a-şi feri pământul în care au fost evocate crimpee din erois nerii încărcători fac să geamă craţerele
mondiale să cunoască mai limpede poziţi patriei să devină teatru de război Propu sub greutatea avalanşei de cărbune care
ile statelor ce au fost reprezentate la con nerile sovietice au arătat Germaniei lim mul legendar de care au dat dovadă os se rostogoleşte neîncetat in bunchere.
ferinţă, să cadă mai dar atitudinile aces pede şi pe înţeles pe ce drum trebuie să taşii sovietici, crescuţi şi educaţi de ma Fâcînd bilanţul celor două decade ale
tora, care intr-adevnr au fost diferite, meargă pentru a-şi salva viaţa şi viitorul rele partid al lui Lemn şi Sbalin. lunei februarie, tinerii mineri dm brigă
lucru ce a scos la iveală anumite diver său fericit. Conferinţa a fost urmată de un pro zile lui Anţilă Paul şi Fazaoaş Dionisie au
genţe. E limpede pentru oricine că şi în crea gram artistic. fost pătrunşi de o îndreptăţită mîndne
ce priveşte problema incheerii tratatului
Faptul că miniştrii de externe ai celor ★ — prima extrăgind cu 1.136 iar a doua cu
de stat cu Austria s-ar fi putut ajunge )a
patru mari puteri s-au întUruit pentru a 974 tone cărbune peste sarcinile de pdan.
înţelegere deplină, dacă acest lucru nu ar In dimineaţa zilei de 23 februarie în
discuta, pentru a căuta să rezolve pe cale
fi fost împiedicat de către planurile oc semn de veşnică cinstire a eroilor sovie In Lupta pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii, iniţiativa crea ★
de tratative problemele internaţicnate li
cidentale cu privire la Germania, planuri tici. care prin jertfa lor supremă au adus toare a inovatorilor şi raţionalizatorilor ia o dezvoltare din ce in ce mai mare in
tigioase, cons/titue însă totuşi fără îndo patriei noastTe libertatea, o impresionantă regiunea noastră. De cînd colectivul de muncitori, tehni
ială un succes. El demonstrează că in-, care — după cum se ştie — urmăresc să cieni şi ingineri el sectorului III de la
reînvie primejdia militarismului german. coloană de muncitori, funcţionari şi elevi In clişeu: stahanovistul inovator Bretigan Ignat de la filatura Lupeni, contro-
tr-adevnr calea rezolvării prin tratative' mina Lupeni au pornit întrecerea socia
Qpunindu-se însă şi aici, cei trei miniştri din Alba Iu-1 ia, purtînd coroane de flori, lind funcţionarea dispozitivului creat de el la una din maşinile de filat mătase.
a diferitelor probleme ivite pc arena in listă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan
occidentalii, — ce au vorbit in numele s-au îndreptat spre locul unde străjuieşte
ternaţională, este pe deplin posibilă şi a pe luna februarie, au trecut doar 23 de
guvernului Austriac, mai mult decit chiar monumentul şoînvi'lor răsăritului. Tova-
desminţit în acelaşi timp părerea reac zile şi iată-î raportind partidului o nouă
reprezentanţii de fapt ai acestuia — nu ră'şu'l CaciuC Ioan, vorbind despre Ar Pentru munca depusă în slujba noului
ţionară a diferiţilor politicieni din apus, mata Sovietică, a scos in relief rolul eli victorie. Sarcinile de plan pe întreaga
cum că o înţelegere intre cele două la au putut ascunde faptul că ei au venit la lună au fost îndeplinite, pe întreg secto
conferinţa de la Berlin înarmaţi cu ho- berator a»l acesteia in cel de al doilea Zilele trecute muncitorii şi tehnicienii varăşa inginer chimist Ionescu Mana. Prin
găre e cu neputinţă. Rezultatele conferin rul la data de 23 februarie, adică cu 5
tărirea de a nu face concesii, de a nu război mondial şi însemnatul aport adus de la Filatura Lupeni au trăit un eveni înlocuirea sulfului din import cu sulf ro-
ţei de la Eerli.n, au dă rimei dc asemenea în menţinerea păcii între popoare ment de seamă. Pentru munca deosebită mînesc la fabricarea sulfurii de carbon, 2ile mai devreme Bravii mineri din bri
diversele teorii lansate de anumite ziare examina obiectiv şi în conformitate cu găzile conduse de Anţilă Paul, Fazacaş
interesul general problemele ridicate, ci După depunerea coroanelor la monu depusă , in scopul îmbunătăţirii continue acest colectiv a adus un aport preţios
din preia Occidentală, cu privire la eşe Dionisie, Arieşan Nicolae şi alţii se gân
pentru a face declaraţii categorice, pen ment, coloana s-a îndreptai spre cimitirul a procesului tehnic, ridicării productivită procesului de producţie al întreprinderii.
cul total a<l acestei conferinţe. Ele au de desc cu bucurie că la acest însemnat suc
tru a zădărnici propunerile sovietice, care eroilor unde su fost depuse coroane pe ţii muncii şi calităţii producţiei, nume Au mai fost inminate asemenea certifi
monstrat că întâlnirea între reprezentan ces au adus şi ei partea lor de contri
au constituit însăşi expresia celor mai vi mormintele eroilor sovdetici ce-şi dorm roşi muncitori, tehnicieni şi ingineri de la cate şi tovarăşilor: Hai Ioan, Breitigan Ig
ţii U.R.S.S., S.U.A., Angliei şi Franţei s-a buţie.
tale interese ale omenirii întregi Acest somnul veşnic în pământul patriei noastre. această întreprindere au primit certifi nat, Ţura Carol, Ciontoş Petru şi alţii.
scldiat totuşi — in ciuda oricăror prezi Nu trecuseră decit citeva ore de cînd
fapt H relevă însăşi preîa din ţările occi cate dc inovatori.
cem apusene — cu anumite succese, me SEBEŞ ‘ ^ Răspunzând felicitărilor călduroase a- schimbul III îşi începuse munca şi pe
dentale ce îşi concentrează obiecţiunile a- Primul căruia i-a fost înmânat certifi
nite să contribuie la atenuarea încordării catul a fost tovarăşul Karakovski Rudolf duse cu această ocazie de către tov. di gurile galeriilor sectorului III: s-a arătat
între ţările lumii. Aşa de pildă, în ca supra ideii că aliaţii au sosit la Berlin Peste 750 cetăţeni din oraşul Sebeş, au rector Uta Ludovic şi de numeroşi mun primul convoi de vagoneie încărcate, care
fără nici o intenţie de a rezolva proble fost prezenţi în seara zilei de 23 februa care prin inovaţia sa aplicată la maşi
drai problemelor discutate s-a ajuns la citori de la filatură, inovatorii sărbăto purtau primele tone de cărbune în con
mele în mod practic, ci pentru ca strecu- nile de filaj aduce o economie anuală de
acordul ca în decursul lunei aprilie să. rie în sala căminului cultural „Mihodl riţi şi-au manifestat in cuvinte emoţio tul lunii viitoare.
rindu-se cu mult rafinament din faţa a- 13.000 lei la fiecâre maşină, inovaţie pen
fie convocată o conferinţă la Geneva Sadoveanu” pentru a sărbători cea de a nante hotărîrea de a-şi pune şi pe mai
cestora, să nu facă nimic. tru care anterior a primit o recompensă
unde să participe U U.S.S., S.U.A., Anglia, 36-a aniversare a Glorioasei Armate So de peste 1500 lei. departe toate forţele în slujba noului;
Franţa şi R P. Chineză. Acest lucru va E de asemenea grăi/toare în această pri Un curs agrotehnic
vinţă constatarea că, in timp ce delega vietice. Al doilea certificat de inovator a fost răspunzând astfel grijii partidului în răs
contribui in mod hotărî tor la o relaxare in
ţia sovietică a prezentat conferinţei nu Tovarăşul Niculesc‘u Gligor a conferen dobândit de un colectiv în frunte cu to plătirea muncii depuse. cu frumoasă activitate
ternaţională, la îmbunătăţirea situaţiei a-
normale care domneşte intre ţările lumii meroase propuneri pentru soluţionarea ţiat despre „Armata Sovietică, armata pă
problemelor internaţionale litigioase, de De curând a luat fiinţă in cadrul că
şi mai ales va contribui la reglementa cii, independenţei şi securităţii popoarelor”. Un dispozitiv care măreşte producţia cu 300 la sută minului cultural din comuna Miercurea,
legaţiile occidentale nu au prezentat ni
rea definitivă a problemei Coreene şi a După conferinţă a avut loc un bogat un curs agrotehnic condus de tovarăşul
mic consistent. Eîe nu au prezentat dccît
păcii în Victnam.i De asemenea s-a a- Descoperirea şi valorificarea rezervelor cestui dispozitiv asigură precizia prevă inginer Ţugui Boris de la G.A.S. din lo
— aşa după cum se ştie — faimosul „plan program artistic, prezentate fiind piesa interne, îmbunătăţirea necontenită a cali
juns la înţelegerea ca guvernele celor zută, iar filetarea se poate face de astă
Eden” care cică, urmărea un soi de „ale „Torente” şi un însemnat număr de • co calitate
patru puteri să ia măsuri pentru a con tăţii produselor, prin aplicarea de me dată cu acelaşi bac In ambele sensuri
geri libere” în Germania, sub controlul La lecţiile ce se predau de două ori pe
tribui l a rezolv a rea cu succes a p robie- ruri şi recitări. tode înaintate şi prin adaptarea de noi Dispozitivul construit de noi permite,
puterilor de ocupaţie (!), dar care in fond dispozitive, este o preocupare permanentă săptămână, participă peste 45 ţărani mun
n\eu dezarmării, sau cel puţin a reducerii — luoru prea bine cunoscut — era conce PETROŞANI prin intermediul unui şurub de regLare, citori cu gospodării individuale din co
unei părţi însemnate a înarmărilor. a munciloriilor şi tehnicienilor uzinei „Vic să se folosească bacurile vechi recondi
put astfel, în cît să ducă la extinderea ac toria” din Că lan mună. Pînă în prezent s-au predat 9 lec
Omenirea întreagă a putut vedea însă La Teatrul de Stat din Petroşani a avut ţionate în atelierul nostru de sculărie,
iuatului regim de la Bonn asupra întregii ţii despre agrominim; metede avansate de
că la aceste rezultate, s-a ajuns numai da loc în după amiaza zilei de 23 februarie Astfel, pentru filetarea niplurilor de la pînă clnd ajung numai la jumătate din
Germanii. muncă în agricultură; lucrări de primăvară
torită fermităţii poziţiei delegaţiei sovie adunarea festivă închinată celei de a 36-a radiatoare, se întrebuinţau bacurile „Ştre- lungimea lor iniţială, realizînd astfel o
Respingerea continuă şi sistematica a ler” importate din străinătate. Intrucit etd.
tice, numai datorită logicei de necombă- numeroaselor propuneri făcute de către aniversări a Armatei Sovietice. economie însemnată de oţel special
tiit a acesteia, a consecvenţei şi a grijei costul acestora era destul de ridicat, iar Pînă în prezent, am recondiţionat din Frecventind regulat, cursanţii participă
delegaţia sovietică in cadrul conferinţei In faţa a peste 400 oameni ai muncii:
atţînci pe care aceasta a arătat-o pe tot importul lor cerea timp, acum 2—3 ani s-a bacurile vechi 80 de garnituri, care asi viu la discuţii in cadrul seminariilor şi
de la Berlin — propuneri menite să con încercat, prin adaptarea unui dispozitiv
timpul conferinţei pentru pacea şi liniş mineri, constructori, ceferişti, funcţionari gură executarea filetării niplurilor la timp aplică In practică cele învăţate fapt eax.e
tea popoarelor de pe întregul glob. E ne tribuie efectiv la succesul acesteia — de studenţi, etc. tovarăşul Ştefănescu Ioan la freză, să se execute şi la noi acest fel Acest lucru a fost posibil numai pnn- ne îndreptăţeşte a spune că în primăvară
monstrează olocvenl, că miniştrii de ex de bacuri.
îndoielnic că rezul/talole conferinţei ar a vorbit despre „Armata Sovietică strajă tr-o luptă dîrză dusă împotriva insucce vor fi fruntaşi in lupta pentru recolte îm
fi fost cu rmilt mai bogate dacă delega terne occidentalii nu au fost interesaţi în Cu acest dispozitiv se putea face un selor şi greutăţilor ce se iveau, oare prin belşugate
rezolvarea problemelor internaţionale liti a păcii, libertăţii şi securtiăţri popoare
ţiile S.U A, Angliei şi Franţei, ar fi de bac în patru ore, dar prezenta deficienţa studierea cărţilor tehnice de la cabinetul
gioase, aşa cum cer interesele Europei, lor”. Vorbitorul a arătat printre altele, (ca şi cele importate) că nu se putea cu
pus acel aş interes pentru stabili i rea de nostru am reuşit să le învingem şi să ne
acorduri juste şi nu ar fi dus o politică aşa cum cer interesele lumii întregi. oondiţiile in care s-a născut, crescut şi acelaşi bac să se execute filetu-1 şi pe vedem strădama încununată de succes. In sprijinul luptei
Conferinţa de la Berlin, ale cărei lucrări
de torpilare a propunerilor făcute de că întărit armata sovietică, educată de parti stînga şi pe dreapta, aşa cum cerea exe Pentru această inovaţie am fost recom minerilor
s-au încheiat la 18 februarie, a reprezen cuţia niplurilor. împreună cu stahanovis-
tre delegaţia sovietică în toate problemele dul comunist a lui Lemn şi Stalin. pensaţi de către conducerea uzinei.
Faptul că cei trei minoişrhri de externe s-au tat totuşi, ou toate insuccesele pe care' tul lăcătuş Stanciu Aron, am încercat o Mulţumirea noastră cea mai mare o con- In lupta minerilor pentru tot mai mult
ie-a avut în unele probleme, o victorie a Asemenea, adunări festive au avut loc nouă modalitate pentru confecţionarea ba
siituiat pe poziţii negativiste faţă de exa stitue însă faptul că am contribuit şi cărbune, un important ajutor îl constituie
minarea amănunţită şi cu răspundere a 'iniţiativelor popoarelor dornice de pace, şi în alte localităţi din raionul Petro curilor înbr-un timp mai scurt. noi la uşurarea procesului de producţie şi
dovedind că soluţionarea problemelor in După multe încercări, am făcut un nou buna funcţionare a utilajului minier.
problemei germane, a făcut oa în această şani, cu care prilej oamenii muncii din la mărirea productivităţii muncii, factor
ternaţionale litigioase pe cale de tratative, dispozitiv adaptabil de astă dată pentru Cunoscînd acest lucim, muncitorii atelie
privinţă să nu se poată stabili o înţele Valea Jiului şi-au manifestat dragostea şi de bază în îndeplinirea cu cinste a sar
e pe deplin posibilă şi poate da roade strung, cu care se poate executa o gar
gere. recunoştinţa pentru Glorioasa Armată So cinilor de plan. rului mecanic de la mina Lupeni, antre
Popoarele întregii lumi au putut vedea, I nitură. întreagă (patru bacuri) în patru
Asupra acestei chestiuni masele largi au putut judeca acum, cu ocazia acestei [ vietică şi hotărîrea neclintită de a lupta UNQUR IOAN naţi în întrecerea socialistă, dau viaţă an
muncitoare, au putut vedea cu claritate ore, mărind astfel producţia cu 300 la maistru sculer gajamentelor luate depăşindu-şi sarcinile
conferinţe, ce perspective deschid păcii» pentru pace, pentru întărirea patriei. sută. Bacurile executate cu ajutorul a- Uzina „Victoria” Călan
Că s-au adoptat două atitudini diferite şi prieteniei intre ţări guvernul sovietic de plan. Muncind disciplinat, tinerii su
Pe de o pante s-a putut vedea st/rădn-
pe de o parte şi guvernele puterilor occi dori This Francisc, Boian Nicolae. Paiu
m/fa delegaţiei sovietice de a da posibili dentale pe de altă parte. Discuţiile şi nu Gheorghe. obţin zilnic depăşiri de 30-35
tate poporului german oa să desfăşoare meroasele schimburi de păreri ce au avut IN P R I M E L E 1 5 Z I L E
o „la sută. La fel şi strungarii Rusan Gheor
o muncă paşnică, creatoare, în graniţele
loc' mire delegaţia sovietică şi delegaţiile
unei Germanii unite, independente, demo a pusene au dovedit olar * că în timp ce Luarea de măsuri tehmco-organîzatorîce primind sprijinul necesar de la tehnicie ccnsultîndu-se in acest cens cu inginerii ghe. Neagu Stelian, Letu Gavrilă îşi de
crate şi iubitoare de pace. PropuneniQe Uniunea Sovietică doreşte sincer unifica in vederea îndeplinirii planului de stat nii turnătoriei — tovarăşii Axinia Teo şi tehnicienii şi studiind cărţile tehnice păşesc regulat planul de producţie Qi 40
sovietice cu privire la această problemă au rea poporului german, încheierea unui tra pe anul 1954, descoperirea şi folosirea dor şi Ţurean Ioan au obţinut depăşiri de la cabinetul lor. la sută, exeeutind astfel la ‘ timp şi de
arătat clar căide de asigurare a securităţii tat corespunzător cu Austria şi destinde rezervelor interne, stă mereu trează în de 73-87 la sută Echipele conduse de to LA TRANSPORTURI bună calitate reparaţiile şi piesele nece
europene, au arătat mijlocul de preîntâm rea în relaţiile internaţionale, unele cer faţa colectivului uzinei „Victoria” Călan varăşii Lucaci Ludovic şi Kirichiadis Viaţa şi funcţionarea furnalelor şi a în
pinare a reînvierii miil.itanismului german curi ale puicilor apusene, înte.resale în De curând s-au introdus gazele epu Coslas de la sortimentul piese mecanice tregii uzine este determinată în mare mă- sare bunei funcţionări a utilajului miner.
nţiii/tiarism ce fără doar şi poate va duce menţinerea şi promovarea politicii de răz rate de la furnale la uscâtoarele turnă nu reuşit să dea cu 34 respectiv 40 la f.urâ de felul în care sînt asigurate tran RUSU GHEORGHE
la deslănţuirea unui al treilea război mon toriei, prin care s-a intensificai produc sută mivi multe piese decit prevederile corespondent voluntar .
boi, urmăresc dimpotrivă dezmembrarea sporturile materiilor prime la locul de
dial. Pe de altă parte însă, s-au putut Germaniei, tergiversarea tratatului cu ţia radiatoarelor, economisindu-se zilnic [jianului, iar tovarăşii Teslaru Constantin prelucrat In acest sens, s-au luat o se
vedea intenţiile nefaste urmărite de că Austria, menţinerea şi pe mai departe a o cantitate de circ'a 15 m c. lemne de foc şi Munleanu Vaier de la piese sanitare rie de măsuri -în vederea desfăşurării Acţiune patriotică
tre reprezentanţii puterilor occidentale, s-a încordării internaţionale. Valori fi ci ndu-so praful de cocs şi man cu 20 la sulă. transporturilor în bune condiţiuni, trecin-
putut vedea dorinţa acestora de a creea Omenirea e interesată insă în destin gal prin trimiterea lui la minele Teiiuc LA FURNALE du-se Jo aplicarea pe scară şi mai largă Viscolul care a bintuit în toată ţara
condiţii favorabile extinderii pc întreaga derea încordării internaţionale, în conso unde se foloseşte pentru prăjirea sideri- In ciuda gerului ce îngreunează simţi metodei sovietice privitoare la încărcări a atins şi regiunea noastră. El a fâ^ut
Germanie a poiliiti'oii revanşarde promo lidarea păcii. Politica externă a Uniunii tei, uzina realizează cîştiguri îndemnate tor munca la furnale, voinţa furnaliştilor şi descărcări (metoda Mamedov) încăr ca in satul Cozia, raionul Ilia, şcoala ele
vată de eăitre gruparea fascistă de la ^Sovietice corespunde întru totul intores- In urma intensificării relrecerii socialiste -:-a dovedit mai dîrză şi în zilele trecute cările şi descărcările în prezent se fac mentară să fie nevoită a fi închisa.
Bonn Aipărind punoleQe aşa numitului *!or vitale ale tuturor naţiunilor şi asi şi aplicăm metodeîcr sovietice, numărul nu reuşit să dea fontă peste norma pre conform graficelor prevăzute de această Pentru ca învăţătura să nu sufere, în
„plan Eden”, cei trei miniştri occidentali, gură pacea şi securitatea popoarelor şi! celor antrenaţi in întrecere şi a celor ce văzută. Echipele harnicilor furnaiişti con metodă. văţătorii şcolii, s-prîjiniţi de organizaţia de
au apărat de fapt interesele lui Adenauer. pentru aceea e sprijinită şi susţinută cu aplică metode sovietice a crescut faţă de duse d9 maiştrii: Munteanu Romolus eu La încărcări şi descărcări, tinerii Mi- partid au apelat la părinţii copiilor pen
luna precedentă cu 2 la sută.
au apărat pionul creării „armatei defen 'ăldură dc către masele largi populare. primtopilo-rul slahonovist Forai Eronim. !iai Nicolae, Bold Constantin şi loniţă
Până la 15 februarie a. c., mulţi munci tru a ajuta la deschiderea drumurilor şi
sive”, în spatele căreia se profilează-noul Aliaturi de toate popoarele lumii, popo- tori şî-au depăşit normele şi prevederile Crişan Ioan cu primtopitorul Popa Aron Dumitru îşi depăşesc zilnic normele cu la adusul lemnelor de la pădure.
Wermacht hillerlst, noi nenorociri pentru ,ul nostru, oare de două ori în decursul planului. şi Szabo Ştefan cu p ni miopi torul Bocoş 15-17 la sută. Răspunzînd cu însufleţire la apel, în
omenire Ţinînd seama de năzuinţa sinceră inci generaţii, a suferit de pe urma mili Anton, au dat cu 5,2—27,9 la sută mai Metoda Nefiodov dă posibilitate echi
a popoarelor europene, aceea de a înlăr ari sm ului german, doreşte din toată LA TURNATORIE multă fontă decât norma prevăzută. La pelor dc la întreţinerea liniei şi trans ziua de 18 februarie un mare număr de
securitatea acestui continent şi dc a asi nima rezolvarea pe cale de tratative şi In primele 15 zule ale acestei luni, echi această acţiune a stat în frunte şi tînă- port să-şi depăşească regulat normele. cetăţeni din Cozia au pornit lupta împo
gura condiţii prielnice colaborării inter- n conformitate cu năzuinţele întregii ome pele şi brigăzile de la turnătorie au do rul lăcătuş stahanovist Răceanu Anton Stahanovistul Stan Victor şi fruntaşul în triva gerului şi 2ăpezii, unii cu săniile la
naţionir.le, V. M. Molotov a propus tra niri. a tuturor problemelor internaţionale bândit frumoase succese în munca lor. Dc care n-a precupeţit nimic pentru a asi producţie Nelega Dumitru de la echipa de pădure după lemne iar alţii la desfunda-
tatul general cu privire la securitatea co litigioase El se declară întru totul de piildă, la sortimentul tuburi fasoane, gura bunul mers al agregatelor. Depăşi întreţinere a liniei condusă de tovarăşul tul străzilor troienite.
lectivă europeană, în care să intre nu \eord cu propunerile delegaţiei sovietice echipele tovarăşilor Teoacâ Ignat şi Pi- rea giobală a normei obţinute în aceste Dungaciu Ioan, pun mare inleres în apli
numai 6 din cele 32 state existente în acute la conferinţa dc la Berlin şi strîn- ţigoî Ioan au avut depăşiri de plan in zile la sectorul furnale, a fost de 19 la carea metodei Nefiodov. fapt care-i ajută Datorită muncii însufleţite a ţăranilor
EuTcpa. ci tonte statele doritoare de a în •.indu-şi tot mai mult rîndurâle în jurul tre 41-42 la sută. Echipa de tineret din sută Metoda Filipov începe să fie ex- să-şi depăşească normele cu peste 42 la muncitori ca: Mureşan Ioan, Tip Andro-
tări securitatea Europei, indiferent de re oart«id-uiluii şi guvernului său iubit, e ho- brigada „Filimon Sîrbu”, condusă dc to iînsă din ce in ce mai mult. Prin consfă sută. Pînă la 15 februarie, mecanicul sta nic. Toader Iăcob, Stancău Aron, şcoala
gmvul politic intern. Acest tratat însă ârîit să urmeze şi pe mai departe aceeaşi varăşul Teodor Lazăr a înregistrat o de tuirile de producţie şi chiar prin consfă hanovist Bibart Ioan şi mecanicul frun funcţionează din nou in condiţii normale,
care a stirni-t un uriaş interes in taa<te 'critică de dezvoltare a colaborării intre păşire dc plan de 54 la sută, iar echiipj tuiri separate, organizaţia dc bază a sec taş Vîtca Gheorghe şi-au depăşii norma şcolarii avînd căldură suficientă şi dru
ţările europene, a fost respins de miniştri ••late, de întărire a păcii în lumea în- linerelor fete din brigada „Olga Bancic” torului şi conducerea uzinei sprijină efec cu 19 la sută, iar rr.anevranţii Neagu muri de acces la şcoală.
celor trei puteri. E firesc oa orice ou reagâ, politică inspirată din drumul şi condusă de etahanovista Costandache tiv aplicarea ei în mod ştiinţific, ceea ce Smarandache şi Păsărel Gheorghe cu 33
cinstit, doritor de pace. doritor de a se exemplul luminos al măreţei Uniuni So Elena, o depăşire de 34 la sută. a trezit un Interes deosebit în sinul fur- la sută. GANEA ARON
şti elrbera/t odată de încordarea războiu vietice. La sortimentul tucerie comercială — naliştilor, care cer noi şi noi amănunte HUMEL EMERIC corespondent voluntar