Page 22 - 1954-02

Pao. 2 DRUMUL SOC.ALISMULUI Nr 16

Pe marginea lucrărilor consfătuirii legumicultorilor din raionul

ne ca la 1 mc- de turbă să se adauge 1-2 Epoca de insămlr.ţare, este strins le­ Numărul de seminţe Încolţite din fie­
Hoiărirea plenarei lărgite din august IS53 a C.C, al P.M.R. subliniază ca o sarcină de cea mal mare în­ kg. praf de var nesbjis, pentru a s® în­ gată de epoca plantării in cimp De exem­ care probă ne va arăta care este puterea
semnătate sporirea producţiei in toate ramurile agriculturii, printre care şl in legumicultura. Prin indepllnirea a- lătura acreala care esta vătămătoare plan­ plu. varza timpurie se pcate planta intre lor de incolţlre Numărul seminţelor în­
cestei sarcini, camenil muncii din agricultură vor aduce o importantă contribuţie la îmbunătăţirea aprovizionării telor 13-23 marile deci ea urmează să fi® in- colţite din crie două probe se adună, Iar
populaţiei muncitoare din oraşele şi centrele muncitoreşti din regiunea noastră. In acest scop, obţinerea unor La facerea compoziţiei penhru cuburile sămlnţată la începutul lunii februarie, ro­ pe urmă se împarte în două. rezultatul
recolte.sporite de legume şl zarzavaturi depinde de aplicarea metodelor agrotehnice înaintate. nutritive trebuie în primul rlnd să se s- şiile, de asemenea se însâmtnţeizâ in a obţinut ne indici media puterii de ta-
Pentru a înarma cultivatorii de legume şi zarzavaturi cu metodele agrotehnice înaintate, comiletul execu* mestece bine şi cit mai, uniform m rin iţa doua Jumstate a lupii februarie pentru codţlre
tiv al sfatului popular raional llia, a organizat săptămina trecută o consfătuire cu caracter legumicol la care au seu turba cu pămint şl cu bălegar, sdâu- da să s: poată zcoate răsadul In cimp Atunci cind din 100 de seminţe au În­
■participat peste 120 de oameni ai muncii din acest sector. glndu-se apă pînă se obţine un emwtec între 13-20 aprilie colţit 93. zicem că seminţele au putere de
Consfătuirea raională s-a ţinut in cadrul gospodăriei anexe a I.C.S H„ din comuna Lăpuşnlc Aci, tehni­ groe. care nu trebuie să curgă înainte d® a fi scoase In cimp, răsadu- incolţlre de 83 la sută
cienii agronomi al secţiei agricole a sfatului popular raional llia, au prezentat diferite lucrări ştiinţifice despre Pentru a obţine răsaduri bune. viguroasa rilele trebuie călite timp de 7-10 zUe lâ- Pe lingă puterea do/ Incolţlre a semin­
cultura legumelor şl a cartofilor. şi pentru obţinerea unor recolte bogate de sindu-se răsadniţele deschise din ce in ce ţelor trebuie să cunoaştem &i energia lor
Pentru a putea Ii cunoscute aceste metode de toţi oamenlt muncii din agricultură care se ocupă cu cui-' ‘legume, se măi adaugă la pregătirea com­ mai muit Una din cele mal Importante germinativă; ea se află urmărind semin­
tura acestor plante dăm mai jos citeva din lucrările consfătuirii. petiţiei pentru cuburi, următoarele: la , 1 condiţii erta menţinerea unul rejim po­ ţele LneolUte In primele zile.
m c dfn amestecul pentru cuburi nutritive trivit de umiditate Dară n-au umezezla Cu cit numărul seminţelor încolţite In
se adaugă îngrăşăminte chimice şi anume:
Primul care a luat cuvlntul In cadoul . rem acest ajutor de pe acum tehnicieni­ .Ghlvecele şl cuburile nutritive sînt fă­ necesară, ghivseele se întăresc iar plantele primele zile este mai mare. cu «Ut e mti
4 kg suparfosfav 4 kg sare patetică al 2
consfătuirii ! a fost tovarăşul Palia Petru lor secţiei agricole al sfatului popular ra­ cute dtr.tr-un «mestec de pămint de (elină se usucă superioară calitatea lor
secretar a) întovărăşi rM agricole „1 Noiem­ ional Numai in fehri acesta vom putea mraniţă, bălegar şl îngrăşăminte chimice ltg. azot de. amoniu Pentru cultura roşiilor, La plantat, răsadul se scoate împreună Pentru a ne putea da seama de calitatea
brie” din comune HârAu. El a arătat cA obţine recolta sporite de legume şi zar­ după ncvale plantelor ce se cultivă. cantitatea .de superfosfat şl sare potaaieâ cu cuburile şl se transportă In lădlţe In- seminţelor, pe Ungă puterea de încolţite
din întreaga suprafaţă de teren arabii al zavaturi, traduotnd In viaţă Hotărdrile In ghivece, răsadurUe slnt crescute o pe- trebuie dublată deoarece aceste îngrăşă­ tr-uD singur rând ploâ la locui da plan­ şi cea germinativă trebuie să determi­
comunei NărAu, ÎS la sută este cultivată plenarei lărgite din 19-30 august 1933. atit rioadă-de timp In care plantele se hrănesc minte fac ca fructele să se coacă mal re­ tare Inatrrt® de srestere. râisdul s® ujJ nam şi puritatea seminţelor spre a vedea
numai cu legume şl zarzavaturi Intr-a­ ,'n ce priveşte mărirea producţiei la hz eu substanţe dîn peretele ghiveciului pede. bine ce cantitate de corpuri străine conţin
devăr — a apus tovarăşul RaMa — acest cit si în ce priveşte aprovizionarea oame­ Plantarea răsadurilor la locul deftoitlv se Ea confecţionarea cuburilor trebuie să se Plantarea răsadului se face cu cub cu
Spre a face acest lucru cintărim clleva
lucru se datoreze şl specificului aşezării nilor muncii de la oraşe $1 din centrele face cu ghivece cu tot. astfel incit plan­ ţină seama de dimensiuni care stat In tot, in cuiburi sau pe panta brazdei La grame de seminţe, aşa cum slnt ele. apoi
geografice a comunei şi a hotarului nos­ muncitoreşti. tele nu suferă delcr. cresc destul de mari funcţie de cultura si dezvoltarea plantelor plantare udatul este absolut necesar separai seminţele curăţite de impurităţi
tru care este aşezat de-alungul riulul * ajunglnd ca unele să aibe chiar şi flori Astfel, pentru cuburile ta care plan­ Folosind pe scară largă această metodă cat bulgări de pămint. seminţe strivite,
Mureş Inginerul agropom Savtct Vaziie dta ca­ In UR.SS, la o staţiune exparimentală tăm castraveţi şi varză de vară este su­ vom putea mări recoltele de legume De pleavă, buruieni, etc Seminţele pure şi
in comuna noastră s-a extins mult cul­ drul gospodăriei anexe a I C S H din co­ de legume si oertofi a R S S. Mc Vdo veneţ­ ficientă dimensiunea de SX5XS cnv (3 cm asemenea. vor creşte şl clştiguriie produ­
tura legumelor şl a zarzavaturilor. edalâ muna Lăpuşnic, a vorbit In cadrul censfi- ii. prin cultivarea răsadurilor in cuburi lungime. 3 cm. lăţime, 5 cm înălţime): Iar cmtrel9 muncitoreşti vor impurităţile se clntăresc separat Deter­
cu luarea ' măsurilor de către partid $1 tutrll despre producerea răsadurilor In □utritlve s-a reuşi» ca verri să ie rscoileze pentru conopidă 6X6x6 cm: pentru roşii o cătorilor minăm apoi valoarea de cultură a se­
putea fi aprovizionate cu cit mal multe
minţelor. cu acel de impuritate, iar re­
guvern pentru creerea «martor legumicole cuburi şl ghivece nutritive la începutul lumi Iunie şi chiar mai re­ 7x7x7 cm; iar pentru dovlecel şl pepeni legume si zarzavaturi timpurii
acolo unde terenul permite $1 este aşe­ 10X10X10 cm zultatul □ împirţbn la 100. Dacă procen­
In expunerea sa, vorbitorul a arătat ne­ pede, recoltlndu-se ptnâ la 20-30.000 kg Cină ae prevede dezvoltarea ca răsad a Tlnind cont de faptul cl în aceit an tul obţinut este, spre exemplu. 8S la sută
zat de-a lungiri unui riu ' cesitatea şl importanţa cult vâr li a cit mai li ha.
Prm înfiinţarea zonelor legumicole In venei timpurii mal mult de 45 ztta, li- se arată o de* primă vă rare mai tinle. este la seminţele de morcovi, atunci In loc de
mvlle legume şl zarzavaturi timpurii care Experienţa anului trecut, ne-a dovedit că necesar ca atit unităţile socialist® din a- 4 kg seminţe la ha va trebui să semă­
consuna HSrâu — a spus tovarăşul Ralia a roşiMor mat mult de 33 «le. alunei cu­
sint necesare In alimentaţia emulul 1n aplicarea acestei metode di rezultate deo­ ţncultură rit şl ţăranii muncitori cu năm 4,10$ ke
— ottt membrii tatovăr&şlţt cit şi ţăranii burile trebuie să albă dimensiuni mai
special In a doua jumătate a iernrl şl la sebite Multe gospodării agricole de stat. gospodărit indtvlduale să pună In apli­
muncitori cu gesf-odSrii Individuale şj-au începutul primăverii, cind aceste produ­ mari $1 anume: pentru vană 7x7x7 cm: Pentru a preveni bolile ee pot scădea
mărit veniturile In gospodăria lor prin se lipsesc d- pe piaţă fruntaşe In cultivarea de legume eu Înce­ Iar pentru roşii lOxiOxlO cm Confecţio­ care şt să producă răsaduri în cuburi producţia de legume şl zarzavaturi, se-
vaîorificarea legumelor şi a zarzavaturilor put să aplice această rtirtodă La gospo­ nutritive, cere aiută ca pdantete să se mmCele trebuie tratate cu citeva zii*
Pentru a cvea cil mai de timpuriu fruc­ dăria de e-tai din Rcmîneştl, regiunea narea ghivecelor nutritive se face cu aju­ dezvcMe mai repede
Numai anul trecut locuitorii comunei Hs- înainte de semănat sau chiar In ziua se­
te de la anumite specii de legume, cum Craiova, apliclndu-ze metoda cultivării ră­ torul unor rame de lemn sau cu maşini
rău au valorificat peste 100 vagoane de + mănatului eu solufle de sublimat, suliet
sini pătlăgelele roşii, vinete, ardei, cono­ sadului In cuburi nutritive, 3-a obţinut o speciale In cazul cind se fac in rame de
varză de vară şt toamnă. In continuare tovarăşul Inginer Savlet de cupru sau formol. Sammurarea semin­
pidă, gulicar® şt altele. e:r.® necesar c-a ţelor se face asLfel: se dizolvă un gram
In -continuare, tovarăşul Raita a spus Va9ile a vorbit despre pregâlirea semin­
acertea să fie semănate in răsadniţe calde de sublimat In 3 Utirl de apă. iar In so­
cA întovărăşirea „1 Noiembrie" dm Hă- ţelor In vederaa tnsămlnţănfor. Astfel, a
Apoi răsadurile se plantează in eimp cu luţia obţinută se scufundă seminţele de
rfiru. de pe suprafaţa de 1,80 ha teren cul­ arătat cA: una din principalele condiţii
ghivece cu toi, ebţtafndu-se reeotte cu 2-S Dătlfgele roji». pu3e intr-un săculeţ de
tivat cu varză au recoltat în luna Oc­ căptâmîni mai devreme pentru a obţine recc-lte sporite da legume
tombrie peste 6S2S0 kg Valorifictnd-o o constituie alegerea şl pregătire® semin­ plnzâ unde se ţin 3-5 minute După ce
prin cooperativă, au realizai un venit de De multe ori. avansul in dezvoltarea le- ţelor. se scot din această soluţie, ele se spală
şumelcr se pierde atunci etnd râsadunl" 10-13 mlrvjte cu apă curată şl se întind
19.373 lei. care a fost Împărţit . membrilor Putem cunoaşte seminţele sănătoaşe
sîn/t scoase şi plantate în cimp, aşa cum se apoi pentru a se usca înainte de a fi se­
întovărăşiţi La cultura eartofvler de ase­ lupă aspectul lor deoarece ele au o cu­
orccedează fi astăzi de către majoritatea mănate
menea Întovărăşirea a obţinut o produc­ loare vie. cu un luciu caracteristic.
ţie de 10 500 kg la ha euîtlvzlcrtloi- de legume de Îs noi. deoa­ O part- din seminţe, cum ar fl cele de Pentru a grăbi Incolţirea şi răsăritul,
Noi. membrii întovărăşirii agricole Jî rece 'mulgînd plznta din răsadniţă o par­ morcov, pătrunjel păslîmac if ţallnă a- unele seminţe se înmoaie înainte de se­
Noiembrie" din comuna Hărâu — a ară- te din rădldnâle răsadurilor re rup. Iar lunci cind slnt proaspete au o aremă plă­ mănat Ele se pun in apă care ie schim­
tal tovarăşul Raita Fetru — sintem con­ clanţele se cfllesc şi citenc-uă (tlnjesc) c cută bă des şi jint ţinute pînă se umflă, apoi
vinşi cS, cultura legumelor caic o Isturi bucată de vreme Precedird in felul aresta Seminţele trebuie pregătite încă de pe sint «coase s! ivîntate puţin.
Importantă In agricultură, şi de acrei. in ”lCTvie «părute In acostă penozdă se ?rum. ele trebuie vlaturate si curăţite de Înmuiatul se pracMcă d- obicei la se­
acest an vom cultiva legume si zarzava­ usucă fi cad, plerzlndu-s® primul rci praful In care deseori se ascund sporii minţele ce răsar greu ca: sfecla si chtor
turi pe o suprafaţă mal mere, feţă de In vederea preintim.plnirii aessăcr nea­ ciupercilor ce vatâmă planta atunri cind ia cele ce încojţesc uşor atunci cind ela
anul trecut Iar pe o suprsfsţi de 2 ha., junsuri, cementi de ştiinţă sovietici au ea creste Totodată este foarte necesar jA ccmplectează lipsurile unul cimp In care
vom oulUua legume (1 zarzavaturi Irigate desccpsTit noi metode de lucru, printre se determine puterea de tncclţlre a se­ au răsărit lezumele slab.
cat roşii, ardei, vinete. ;i altele care şi producerea răsadurilor în cuburi minţelor In centrul preocupării tuturor cultiva­
In ce priveşte îndrumările tehnice, c®- şi ghivîce nutritive torilor de legume şi zarzavaturi trebuia
Ea ie determină astfel: din seminţele
să stea în această perioada selecţionarea,
ce le avem. luăm două probe a cite 100
determinarea puterii lor germinative şi
bucăţi. Probele le punem intr-o farfu­
In clişeu: Fabricarea cuburilor nutritive In rame de Icmr». cantitatea de impurităţi ce o conţin, deoa­
rie. le udăm cu puţină apă şl apoi le rece pregătirea seminţelor are o m9re în­
producţie de 20 400 kg varză la ha-, iar iertm. gpiveccle vor avea forma unul cub aşezăm Intr-un loc la o temperatură de semnătate în obţinerea unor producţii spo­
plantele au rediî cu 2-3 aăptămlnl mii de­ cu latura de 3-10 cm Cu maşini spe­ 10-20 grade căldură. Seminţele mai mart. rite de legume şi zarzavaturi, de aceea
vreme. ciile se pol confecţiona in 8 ore cita 4000- cum ar fi cale de fasole, mazăre şl sfe­ trebuie să 1 se dea o mare atenţie
Est? nerrear ca arul acesta si extindem 5000 ghivece Insă pentru aceasta este ne­ clă le putem pune ţl In nlsjp curat şi *
cit mai larg melcda de producere a răsa­ voie ca munca să fte bine organizată
umed pentru a încolţi Nu facem acelaşi In încheierea lucrărilor consfătuirii, un
durilor în ghivece nutritive, ţlnlnd cent c* Înainte de întrebuinţare, ghlvecele tre-
dezvoltarea plantelor sa face intr-un timr juie tv In la le timp de 4-5 ore Zvlntares lucru cu temlnţ9le mici. deoarece ele ar număr însemnat de ţărani muncilor; care
mal scurt. Experienţa sovietică ne-a arătat .rebule făcută cu grijă astfel în cit. să nu putea ti confundate cu bobitele de nisip se ocupă cu cultura legumelor şi a zar­
că cel mai bun ameotec pentru ghivece crape şi s3 nu se întărească prea tare al pietre. zavaturilor au luat cuvlntul arăUnd că
nutritive esîe următorul: 70 la sută mra- Pentru aceasta, ele se aşează pe un pat Seminţele trebuie ţinute La încolţit ci­ această consfătuire a constituit pentru el
nlţS. 20-2$ la sută pămint de felină
raid. peste care se pune un strat subţire teva zile deoarece perioada diferă de vir­ o adevărată şcoală De asemenea au ară­
3-10 le sută bălegar O allă crmpozîţi® —
de pămint: locurile rămase libere Intre ila şl gradul de coacere, temperatură etc tat, că întorcindu-se în satele lor vor sta
de asemenea bună — esle următoarea:
10 la sută turbă, 45 la sută mranlţâ, 13-2U ghivece se astupă de asemeni cu pămlnL In mod practic se pol lua ca normă de vorbă ou toţi cultivatorii de legume şl
la sută pămîct de felină şi 5-10 la sută Roşiile, ardeii, vinetele, varza, conopida următoarele date asupra pericsdei de zarravadun, povestindu-le despre cele în­
b i leg ar se Însămânţează intll In sere sau resadnit? incolţlre; ardeiul, ceapa, pătlăgelele roşii văţate aci şl s-au angajat să aplice ta
P&mlntuJ de ţeltnă şi bălegarul de vite calde şi apoi se replcă În ghivece Cas­ lelina şi sfecla roşie, 10-12 zile; mărarul, practică cele învăţate din lucrările con­
se foloseşte psnîru câ leagă părticelele de traveţii, pepenii, dovleceii se insămlţează pâsttrnacul. morcovul şi pătrunjelul 15- sfătuirii paniru obţinerea unor producţii
7n clişeu: Prepararea materialului pcnfru cuburi şl ghivece nutritive pentru plan pămint şl turbă, lmplediclnd fârimerej direct in ghivecele nutritive ce slnt aşezate 20 zile, ridichea, salata, castraveţii, cono­ sporite de legume şl zarzavaturi la ha
tarea răsadurilor. ghivecelor Cind se fcloieşte turba, este bi­ ta răsadniţe. pida, pătlăgele vinete şl prazul 0-16 zile D DEMEA
crate luptei pe care o duce partea Iniin- In RPR se dezvoltă o bogată creaţie a mai râmtae şi azi în urma vieţii, In urma
lată 3 ţărănimii pentru transformarea so­
Dezvoltarea iiferalurii cialistă a agriculturii; Lucia Demelrlus scriitorilor aparţlnlnd minorităţilor naţio­ tzbkizllor pe care le repurtează. In luptă
scriitorilor
Cărţile
dta
maghiari
nale.
curajoasă cu greutăţile, oamenii muncii, In
creează figuri de tineri intelectuali ai R P.R — As stal os lstvân, Kovâes Gyorgy, urma prefacerilor care au loc In viaţa so­
în Republica Populară Romînă timpului nostru: oameni simpli ai Patrie- Horvâth lstvân şl alţh se buoură de o lar­ cială şl mat ales in conştiinţa oamenilor mărginesc
gă popularitate in întreaga ţară. La Tg
noastre — marinari şi pescari — sint eroi
adeseori
se
Scriitorii
noştri
povesllril recente a scriitorului Petru Du- Mureş, centrul administrativ aj Raglumt si oglindească in operele lor fenomene
mitriu. Autonome Maghiare, apare un almanah bine cunoscuta Mulţi dintre el reuşesc
Procesul de făurire a unei literaturi noi. L. RAUTl) nlel, constituie un succes de seamă al po­ Intr-un trecui nu tocnozi îndepărtai. In <n limba maghiară, iar la Timişoara — un mal anevoios eă intruchipeze In opera lor
ktaimate ce se inspiră din lupta maselor membru al C C. al Partidului liticii partidului In domeniul culturii. Ţ.iiiie îndeosebi In cea lirică, predominau almanah în Limba germană Recent a apă­ leza expusă la Congresul al XlX-lea al
populare pentru statornicirea noii orln- Muncitoresc Romln •A formalismul şi Individualismul Cu cit rut în limba germană o culegere cuprin- PC.US de G. M. Malenkov câ tipicul
dum sociale şi participă ea însăşi ta mod Regimul de democraţie pcpulîră a dat poezia era mai „ermetică", adică mai Inac­ zlnd pnezii serice de poeţi germani dm exprimă cu maximă ascuţime şl plinătate
activ la opera de transformare a soclelâţv doyeanu — al cărui nume esle larg cu­ scriitorului posibilitatea neîngrădită de a cesibilă raţiunii sănătoase a poporului, cu R P R şi o culegere de poezii ale pr#..- esenţa forţei sociale date şl nu «ta pur
constituie unuil din cele mai importante noscut şi dincolo de hotarele ţârii noa­ scrie nu pentru desfătarea unui cerc de atit epata mal mult pe criticii burghezi lor sirbl şi simplu lucrul cel mai răsplndit, ceva
aspecte ale revoluţiei culturala care şc stre. alături de vechii participanţi la lupta snobi rafinaţi, sau pentru satisfacere De- estetizanţi. A trecut vremea cind scriitorii progre­ ce se repetă des, ceva cotidian.
desfăşoară In ţările d® democraţie popu­ antifascistă (A Toms. G. Bogza). desfă­ voilor comerciale ale editurilor particu­ In ann dm urmă şi aici s-au petrecu*, sişti nu-şi puteau-edtta scrierile, cind car­ înţelegerea îngustă a tipicului duce la
lară şoară in pr®2ent o intensă activitate crea­ lare, cl pentru a oglindi In opera lui te­ schimbări semnificative Au apărut poeme iile celor mai bum scriitori apăreau ta- sărăcirea realităţii ş» a conflictelor el Ast­
Călăuzlndu-se de învăţătura m^rxlst-le- toare numeroşi alţi scriitori, al căror mele mari ale epocii contemporane, figu­ epice scrise cu talent, care redau tablou] tr-un Ura) de 2—3 000 exemplare Parti­ fel. !n numeroase romane şi nuvele con­
mniilA. Partidul Muncltcresc Romîn acor­ .irme esle d® mult intrat in Istoria Itte- rile nobile ale ziditorilor vieţii noi. inal- muncit şl luptai eroice a oamenilor muncii dul, clasa muncitoare, au pus la dispoziţia sacrate transformării socialiste a satului
dă o neslăbită alenţle dezvoltării litera i-turii romîr.s. ca Cezar Pelrsscu, Camf leie lor calităţi morale „Libertatea de din ţara ncatlrl. poezii liric®, al căror erou scriitorului un imens & receptiv auditoriu găsim acelaşi conflict, aceleaşi forme de
turti romîne. îmbogăţirii corvttoue a fou ?®tres2U, V. Eftlmlu creaţie — spunea marele critic şi demo- 'răieşle viaţa contemporanilor săi. împăr- Tirajele cărţilor de literatură stal In pre­ mam/eslare ale luptai de clasă, personaje
dulul el de idoi. ridicării măiestriei artis­ Critica cîteedată aspri, dar adtne prin­ crat-revoluţionar rus Belinski — se acordA iâ;eşte bucuriile şl durerile lor Cititorul zent de S—6 ori mal mari ca sub regimul asemănătoare Or, formelo de memfestare
tice a scrirtonJor. cipială făcută de partid unui număr de uşor cu slujirea contemporaneităţii: pen­ ale luptai de clasă, şl, în general, conflic­
nou. avid d® tot ce e cu adevărat frumos. burghezo-moşieresc. multe din ele apărlnd
După eliberarea ţării şî doborlrea dic­ pceţi care purtau balastul greu al feluri- tru aceasta nu este necesar să te con- ,1e tot ce este bogat in ide», primeşte cu în decurs de cfţiva ant In olteva ediţii. Ti­ tele proprii perioadei de trecere de la ca­
taturii fascist®, ideologii rearţiunU bur- *e»or concepţii decadente a .salvat pe aceşti siringi să iralezl leme. să-ţi violezi fante­ multă căldură poeziile şi poemele unoi rajul total al cărţilor originale de litera­ pitalism la socialism stnt mult mai va­
ghezo-mcşlereştl, presa partidelor reac­ jJOîţi de stertllfale arlisWeâ, determlnlnd zia; pentru aceasta este necesar doar să ;oeţl ca M Benlur, E Jebeleanu, Dan tură in 1953 s-e ridicat la peste 4.100.000 riate, multilaterale, complexe ta viaţa
ţionare, intens sprijinite de propaganda .in veritabil avint al creaţiei lor poetice. fll cetăţean, fiu al societăţii tale şi al Deţllu, Veronlca Porumbacu Cicerone exemplare, revistele de literatură ş! alma­ reală.
imperialistă, au dus o luptă înverşuna’ 7dată cu aceasta. In anii puterii populare epocii tale, sâ-ţl Însuşeşti interesele ei Tîodcrescu, Eugen Frunză nahurile apar intr-un tiraj de 33 000 Rod aj superficialei cunoaşteri a reali-
pentru a încerca jă împiedice Intelectuali- ta literatura noastră au apărut numeroase $1-ţi contopeşti năzuinţele cu năzuin­ lăţii noastre, pe care unii scriitori o stu­
Multe dintre operele de seamă ale poe­
tstes creatoare de a se alătura forţelor .lume noi de tinani scriitori — prozatori, ţele el". ţilor noştri sint consacrate luptei popoare­ exemplare, dintre care 10 000 de exem­ diază doar pe calea aşa-nuroUoîor călă­
demeeiatice Propagarea „teoriei" reacţio­ poeţi, dramaturgi, critici — Ieşiţi din rin- Apariţia lemet noi şl o eroului nou esle lor pentru pace, demascării feţei hzdoase plare ta limbile minorităţilor naţionale In torii de „documentare*, este schematis­
nare a artei pentru artă — armă prefe­ durde clasei muncitoare, ţărănimii munci- inconlesLabil, fenomenul cel mal de seamă ţâre Doastră, unde bibliotecile erau o ra­ mul. care se manifestă cu deosebită preg­
solidarităţii
Imperialismului
amencan,
rată a burgheziei In lupta pentru ruperea ioare, intelectualităţii Si crt mai îmbucurător In literatura noas- a internaţionale a oamenilor muncii, senti­ ritate, funcţionează In prezent peste 200 nanţă In zugrăvirea eroului pozttJv
creatorilor de popor, ţipetele isterice des­ La baza întregii activităţi a partidului iră. In lot mal numeroase opere ale pro­ de biblloteoi regionale, raionale, crăşe- Cititorul nostru l-a îndrăgit pe eroul
pre o prelinsă „criză a culturii" în Romi- In domeniul creaţiei literare, ca. de altle). batorilor, poeţilor, dramaturgilor noştri se mentelor de dragoste şl recunoştinţă pen­ neşll 3 000 de biblioteci ale cluburilor cărţii maestrului Mihail Sadoveanu, Ml-
nia. jalnicele încercări de a determina in în toate domeniile creaţiei artistice, a stal oglindesc diferite aspecte ale procesului tru poporul sovietic. Tradiţiile trecutului sl colturilor roşU ş*ndicale. peste 12 000 trea Cocor, pe eroul poemului Iul Deşllu,
de luptă al poporului romln slnt reînviate
rtadunle scriitorilor „o grevă a tăce­ şi stă teza leninistă potrivit căreia „ ma­ de transformare revoluţionară a societăţii de biblioteci săteşti comunistul La2ăr Cemesou. căzut in lupta
rii". ameninţările anonime în sul fasciri terialismul include in sine, ca să itcem eroica luptă a clasei muncitoare pentru a Intr-un număr de opere remarcabile ale Flecare succes al prozatorilor, poeţilor cu duşmănit, a Îndrăgit pe muncitorii
— trate au fost Încercate de agentura cla­ aşa, partinitatea, obligîndu-ne la fiecare ridica ţara dto starea de înapoiere econo­ scTuiorilor noştri, ca admirabila carte a dramaturgilor noştri este aalutat cu dra­ înaintaţi din piesele lui Davidoglu, pe ţă­
selor exploatatoare şi toate s-au dovedii apreciere a unui eveniment aâ ne situăm mică, procesul complex de trecere a ţăra­ iui M Sadoveanu „Ntcoară Potcoavă", goste şi cu căldură de masa cititorilor ranul colectivist Toma Gavrilaş, eroul ro­
zadarnice Scriitorii, In masa lor, au răs­ în mod dirert şi deschis pe punctul de ve­ nului muncitor pe căile agriculturii colec­ romanul lui Camil Petrescu despre marele Această dragoste şi atenţie din partea oa­ manului lui Dumitru Mlrcea Din păcate.
puns chemări) partidului de a crea opsrr • dere a) unul anumit grup social". Faptul tiviste, lupta acerbă Intre vechi şi nou in patriot romin Nicolae Bălcescu, cărţile menilor muncii constituie pentru fiecare Insă, in multe romane, poeme, piese de
de artă cu un bogat conţinui Ideologic ş, că marea majoritate a scriitorilor romim ţoale domeniile vieţii sociale, făurirea lui Al Jar de&pre lupta maselor populare senilor legat de popor un Izvor de mari teatru eroul poz>Uv nu este deci: o palidă
de o înaltă vadoare socială scriitori aparţinînd tuturor generaţiilor, omului eou, purtător al unei noi concepţii in anii de Ilegalitate. Demascării ustură­ satisfacţii. Intărindu-i totodată conştiinţa arătare, o schemă Lipsită de viaţă, cu un
Cu multă gnjâ şi atenţie, cu înţelege­ membri şi nemembri de partid, prin ope­ despre viaţă, al unor noi şi superioare toare a regimului burghezo-moşieresc din responsabilităţii pe care o are (n faţa Pa­ limbaj şablonard, neavlnd nimic comun
rea deplină a drumului evoluţiei lor, paru­ rele lor şl acWviiatee lor obştească parti­ norme elice Dramaturgul M. Davidoglu Rcmltua li slnt consacrate cărţile scriito­ triei sale m opere de educare a oamenilor, cu eroii adevăraţi al vieţii noi, plini de
lui a ajutat pe scriitorii aparţinfnd ge-t. cipă activ la grandioasa operă transforma­ se Inspiră dîn viaţa şl truda oamenilor rului Zaharla Stancu „Desculţ". „Dulăii" constructori al socialismului, capabili să sevă. de energie alocotttoare, de optimism,
neraţiol mai vechi să găsească drumul că­ toare, întreprinsă de partid in vederea muncii de la ..cetatea de foc" a Romîniai Se dezvoltă — deşi încă prea încet — li­ biruiască orice greutăţi. de abnegaţie] avlnd un orizont tot mai
tre o creaţie lltanarâ pătrunsă de Ideile dezvoltării economice şi culturale a ţârii — uzinale metalurgice Reşiţa; scriitorii teratura satirică (piesele Iul A- Baranga Ar Li. desigur, cu desăvirşlre greşit ca larg de idei şl de cultură.
avansate ale timpului nostru Alături de construim socialismului, asigurării păci. zusebiu Camilar, Mana Banuş, Ion Ie- fabulele lui M Bretlaşu etc ). realuărde arătate să dea naştere unul sen­ Schematismul unora dintre operele
clasicul Hieraticii noastre — Mihail Sa- ţi apărării talereseîor naţionale ale Roml- Irate, Aurel Mihale au creat opere consa­ Alături de operele scriitorilor rominl, timent de autolinişllre Literatura noastră scriitorilor noştri esle folosit de mohicanii