Page 23 - 1954-02

Nr 16 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag, 3

F o i l e t o n îmbunătăţirea traficului Uit comitet sindical de secţie rămas în urma masei

Din câte ştiu telefonic la oficiul Deva Comitelul sindical al secţiei IlI-a meca­ tig mediu de 75 la su‘ă peste salariul
• • •
Instalaţiile telefonice constituind siste­ iutal comitetul de secţie să-şi facă plan
Există în oralul Sebeş,. la întreprinde­ bine că rezultatele au fost fructuoase. La mul nervos din economia patriei noastre, nică de la Atelierele C.F.R. Simeria, a de bază. de muncă Ajutorul comitetului de între­
rea Auto-Re/paraţii şi Transporturi, o $2- întoarcere, dacă pie.se pentru întreprindere personalul telefonic conştient de misiunea dus şi continuă să ducă o slabă activitate In secţia III -a mecanică întregul efec­ prindere nu r fost dat la timp. comitetul
rie de tovarăşi care nu numai că nu se a adus sau nu, nu mai ştiu, ceea ce ştiu încredinţată,, ajutat fiind de conducerea sindicală Cu toate că acest comitat a fost tiv este antrenat în întrecereasocialistă d© secţie nu a cerut ajutor, iar munca
încadrează în ritmul vieţii noi ce pul­ insă este că Metter a reuşit să vină ou o Direcţiei Rcgicnade P.T.T.R. Hunedoara- ajutat de către comitetul de întreprindere şi datorită acestui fapt, planul pe luna ia­ sindicală din secţia III-a mecanică merge
sează pretutindeni in ţara noastră, dar maşină proprie. Diurna doar o suporta Deva şi sub îndrumarea organizaţiei de şi de organizaţia de bază, el se numără nuarie a fost îndeplinit în proporţie de rău. Dar aceasta deficienţă poate şl tre­
ca un comitet de secţie codaş faţă de ce­
merg m în â în mină cu metode de mult întreprinderea şi a avut timp să şi-o bază. depune eforturi din ce în ce mai lelalte comitete de lecţii ale atelierelor 106 la sută Aici sînt 26 de tovarăşi care buie să fie lichidată.
lăsate in paragină, provocind mari pagube caute. mari pentru a satisface in condiţiuni cit lucrează după metoda Bicov-Bortchievici Comitetele de secţie trebuie să fie con­
locului de producţie pe care îl deservesc. Dar iată că-mî mai veni ceva în minte mai bune traficul telefonic. In fiecare comitet de secţie au loc în prezent 11 tovarăşi se califică după metoda Kot- ducătoarele întrecerii, ele au datoria să
Din cile ştiu... la secţia aprovizionare legat strîns tot de numele lui Metter şi Un exemplu in muncă îl conslitue tov. dări de seamă ale grupelor sindicale in lear, 7 tovarăşi aplică metoda Colesov. ajute pe muncitori şi tehnicieni să-şi ia
a acestei întreprinderi, şef este Metter tot cu ocazia deplasării sale la Bucureşti Bîrceanu Eugenia, oare lucrînd după me­ vederea alegerii noilor organe de con­ De puldă, strungarul fruntaş in producţie angajamente şl să-i sfătuiască cum să
Rudcîf, cm pdm de importanţa funcţiei O maşină a întreprinderii plecată după toda sovietică „Liax”, a reuşit ca timp ducere. La secţia IIT-a mecanică insă, a- Chitea Ioan care a fost intr-un schimb lupte pentru a le transforma in fapta.
ce deţine. Numai că păcatul este că Me- ceva materiale la un depozit din capitală, de 9 luni să fie mereu fruntaşă în mun­ cest eveniment este subapreciat de însuşi de experienţă la uzirm „Victoria” Călnn ComLtetele de secţii sînt organele care
Uer flatat de poziţia ce ocupă a pierdut n-a fost chip să se mai întoarcă din că. cu o depăşire între 24—62 la sută. La preşedintele comitetului sindical. Doar o şi a studiat totodată broşura „Căi Noi" răspund de re?x>lvarea problemei produc­
cu totul din vedere importantele sarcini cauză că nu ena prevăzută cu lanţuri fel şi tov Bumbea Ana este un exemplu, singură grupă sindicală din cele 5 au fă­ de Colesov, îşi derpăşeşte simţitor normele
ce-i revin in cadrul întreprinderii. Şi aşa pentru roţi. Metter a fost la faţa locului, datorită depăşirilor obţinute, a rapidită­ cut darea de seamă în faţa adunării ge­ de producţie. ţiei, a protecţiei muncii, de asigurările
ştind lucrurile, treburile merg pe dos. s-a invirtot pe lingă maşină şi şi-a zis: o ţii în muncă şi a disciplinei. nerale a grupei sindicale. Dar aceste rezultate obţinute mi se da- sociale, de diferite nevoi ale celor ce mun­
— Pleci la Cluj — spuse Metter în ziua să mă întorc la Sebeş şi o să rezolv ches­ Lipsit de maturitate politică şi de sim­ cesc, de viaţa culturală în secţie, etc.
Datorită dezvoltării pe oare a luat-o toresc comitetului sindical de secţie. El
de 23 Ianuarie unui tovarăş din secţia tiunea. Şi intr-adevăr a rezolvat-o. Sosit oraşul nostru, capacitatea centralei tele­ ţul răspunderii in munca sindicală, acest nici nu cunoaşte acesta rezultate. Preşe­ De felul cum comitatele de secţii se
sa — şi aduci de acolo... carbid..., sîrmă... la Sebeş, a trimis de urgenţă un tovarăş fonice ne mai puţind satisface în bune preşedinte şi întregul comitet de secţie a dintele comitelului de secţie nu cunoaşte ştiu orienta în muncă, depinde viaţa gru­
şi atîtl să ducă lanţurile necesare maşinii. condiţiuni cerinţele mereu crescinde ale pelor sindicale — verigi de bază ale ac­
— Dar cu aceste materiale sîntem a- Poznaş mai e Metter, toate le „rezolvă" întreprinderiior, instituţiilor, organizaţiilor fost depăşit de mase. Preşedintele comi­ nici cîţi stahanovişti şi fruntaşi în pro­
prcvizionaţl pantru multă vreme, urgent la timpul potrivit şi aşa cum situaţia o tetului sindical de secţie nu urmează nici ducţie sînt în secţie, Iar popularizarea tivităţii sindicale.
economice şi de stat, precum şi ale pu­
avem nevoie de piese pentru maşini — cerc. blicului, s-au luat măsuri şi sînt in curs de un curs de învăţămîrU politic, nu stu­ lor la panoul de onoare nici el nu mai Hotănîrea plenarei Conciliului Central
îndrăzni să spună muncitorul, la care, Ce aveam să fac cunoscut de la între­ executare lucrările pentru înlocuirea echi­ diază. nu citeşte nici presa. Este de la ştie de cînd nu s-a făcut. al Sindicatelor din 13-14 ianuarie a. c.,
cuvintele i-au fost tăiate de cutele ce au prinderea Aut o-Repar aţii* şi Tvansport/uri pamentului centralei telefonice din Deva, sine înţeles, că atît timp cît preşedintele Comitetul de secţie nu a întocmit anul arată că începînd din 20 februarie se va
brăzdat subit fruntea şefului. din Sebeş, încă n-am terminat.
cu echipament nou şi de o capacitate mai munceşte prost şi nu constitue un exem­ acesta nici un plan de muncă, pretextînd trece la alegerea noilor organe sindi­
— Oare tu sau eu. sintem în măsură Din cîte ştiu... la această întreprindere, mare. fabricat in fana noastră
să ştim ce avem şi ce ne trebuie? Te să-i semene Iul Metter mai sînt şi alţii. In situaţia actuală, abonaţii telefonici şi plu bun pentru întregul comitet de sec­ că vor fi noi alegeri şi (după părerea cale: organizatorii de grupă, comitetele
duci şi atîtt Şi aşa, cum e şi de aşteptat, toţi care-i publioul solicitant poate fi deservit cu ţie, munca sindicală ta secţia IlI-a me­ lui Anghel Ioan preşedintele) „şi-aşa noi de secţii şl comitetele de întreprinderi.
Dacă şeful zice. mă duc îşi zise in seamănă se înţeleg de minune între ei convorbiri interurbane în condiţiuni mult canică va merge slab. Dar preşedintele vom fi schimbaţi”. Fără îndoială că oa­ In fruntea muncii sindicale trebuie alese
gînd cel chemat şi Ieşi fără a mai spune Mai prost stau cu cei ce le mai arată mai bune după orele 15, cînd traficul te­ Anghel Ioan nu numai că s-a dovedit un menii muncii vor analiza munca depusă cadre capabile să conducă spre noi suc­
un cuvînt. greşelile criticîndu-i pentru mentalităţile lefonic este mai redus. de comitetul sindical de secţie şi vor a- cese pe oamenii muncii. Cel aleşi tre­
Uşa n-apucase să se închidă şi Metter lor învechite. Pentru satisfacerea tuturor cerinţelor de conducător de mase pe care l-au depă­
„expeditiv” cum este, puse mîna pe tele­ Hort Ion, Şeful serviciului exploatări îi convorbiri interurbane, Ministerul Poşte­ şit evenimentele, dar încearcă să demobi­ lege pe acel oameni cărora le e dragă buie instruiţi din timip de către organele
fon. îşi aduse aminte de piesele de care-i seamănă leit lui Metter. Acesta din co­ lizeze pe oamenii muncii. Şi iată un munca sindicală. Acest lucru însă mi-1 sindicale superioare, tragindu^se învăţă­
pomenise subalternul Făcu comanda cu moditate n-a văzut niciodată gurile de lor şi Telecomunicaţiilor a acordat o re­ exemplu: un loc să popularizeze pe frun­ îndreptăţeşte ou nimic pe vechiul comi­ minte din lipsurile vechilor comitete sin­
Bucureştiu'î şi se gîndi: dacă nu voi primi exploatare de la Zlatrva sau de pe Valea ducere de 40 la sută la convorbirile in­ taşi, să-i dea ca exemple vrednice de ur­ tet să lase totul baltă pînă la noile ale­ dicale de întreprinderi şî de secţii. Ac­
terurbane ce se efectuează între orele
piesele după telefonul ce-l voi da. ce mă Sebeşului De, e mai lesne a vizi-ta pe mat de către toţi muncitorii din secţie, el tiviştii sindicali, oameni ai muncii dintre
opreşte să dau o telegramă. Nu sînt aces­ cea de la Orăşfcie, mai aproape drumul, 21—7, dîrvd astfel posibilitate muncitori­ geri.
tea mijlor.ce rapide? mai bun şi mai uşor de ajuns. Sau atunci lor deplasaţi să comunice cu familiile lor îi descurajează. Intr-una din zile, preşe­ Faptul că munca sindicală se duce ex­ cei mai capabili de a mobrliza, sub con­
'împăcat cu gindul, in aşteptarea legă­ cînd trebuia adus şasiul de In Turda 11-a în condiţiuni mai avantajoase, oferindu-li- dintele comitetului de secţie spunea unui trem de slab în secţia III—a mecanică ducerea organizaţiilor de partid, masele de
turii. Metter se aşeză mai comod în foto­ avut maşină, dar pentru a-d duce pe Me- se în acelaşi timp şi un serviciu telefonic conducător sindical că echipa de găuritori, este vina şt a comitetului de întreprin­ munci.tori. tehnicieni, ingineri şl funcţio­
liu iar privirea îi zbură prin străveziul tter la Orăştie, sau a transporta 12 me­ de o3>litate mai bună şi intr-un timp mal de sub conducerea tovarăşului Băneasa dere (preşedinte tovarăşul Cizmaş Vic­ nari, trebuie să ducă lupta pentru înde­
geamulni urmărind fulgii ce cădeau din tri lemne pentru Scbuster Erst a făcut cum scurt. Roman, nu eîştigă nici salarul de bază. tor) fiindcă nu a îndrumat şi controlat
înălţimi a putut şi a găsit. plinirea sarcinilor dc plan, lupta pentru
Deodată brusc, puse iar mîpa pe tele­ Nici tovarăşul inginer şef Iurmaş Ale­ Pe urmele materialelor Cercetindu-se această afirmaţie nejustă, suficient pe activiştii sindicadi din secţia creşterea nivelului de trai, material şi
fon şi după cîteva clipe, vocea îi sună s-a constatat că echipa tovarăşului Bă­ mecanică, nu şi-a îndreptat atenţia acolo cultural al poporului nostru muncitor.
xandru nu sare prea departe de trunchiul
dură în urechea mecanicului ce-i deser­ familiuţei de la întreprinderea Auto-Re- publicate neasa a obţinut pe ultimele 5 lu/n-i un eîş- urvde munca se desfăşoară slab, nu a a- I. TUFARU
veşte maşina de tăiat lemne, proprieta­
paraţii şi Transporturi din Sebeş şi a-
tea lui. ceasta se vede limpede din faptul că de In „Drumul Socialismuslui" din 18 fe­
— Pe ştir. Oiituz... numărul îl ştii, ai bruarie 1954, a apărut articolul „De ce
cîte ori lui Motter îl este arătat felul Ş T I R I S P O R T I V E
trei metri de lemne. merge slab biblioteca regională Deva”, în
său defectuos de a munci, tovarăşul Iur­
Eun mai e telefonul acesta îşi zise pen­ maş intervine în favoarea criticatului. (Ca­ care au fost criticate lipsurile manifestate PATINAJ senioare, s-a cOasat pe locul I Costea Ana superiori decit oaspeţii au reuşit să rea­
tru sine Metter. Cu cită rapiditate pui în cadrul bibliotecii regionale. (Spartak Haţeg), iar pe locul II Scopolt lizeze scorul de 16-2: (6-1) (3-1) (7-0)
zul recent cînd Metter a apărut la ga­ Duminică 21 februarie a. c., In oraşul
totul la punct. Apoi, trase sertarul bi­ zeta de perete în»tr-o caricatură însoţită Răspunzind ziarului, tov. Costi Andrei Sebeş a avut loc desfăşurarea fazei regio­ Iozefina (Avîntul Sebeş). La 500 m. re­ Pentru gazde au marcat Munteanu Ni-
roului şi scoase o bucată de hîrtie pe bibliotecarul şef, nu numai că nu-şi în­ zistenţă seniori, locul I a fost cîştignt de lae (4), Munteanu Romulus (1). Hăprean
de un articol critic). nale a disciplinei sportive de patinaj din
care era schiţat planul rutei maşinei de suşeşte critica făcută şi nu arată cum a Petreseu Nicolae (Avîntul Sebeş). Iar lo­ Gh (3) Besoiu Dorin (2), Bogdan Petru
Din cîte ştiu..., nici comitetul de între­ cadrul cupei „Drumul Socialismului".
tăiat lemne care ii răpise mei mai mult prindere al cărui preşedinte este tovară­ pornit la remedierea lipsurilor, dar afirmă cul II de Bolog Ioan (Spartak Orăştie). r3).
nici mai puţin decit trei ore din timpul şul Mog* Nicolae nu-şi trăieşte viaţa. To­ chiar, că din partea colectivului s-au depus încă de cu seară, sportivii au făcut ul­ La 500 m. rezistenţă senioare, locul I i-u De la oaspeţi au marcat fuga Vic­
serviciului Şi dacă la timpul întrebuin­ toate eforturile şi că în fiecare moment timele pregătiri, au pavoazat şi iluminat revenit tovarăşei Gref Maria (Avîntul tor şi Bnholţăr Villiem.
varăşul Moga Nicolae printre altele, a terenul, curăţindunl de zăpada proaspăt
ţat pentru întocmirea planului se mai a- găsit de cuvinţă ca atunci cînd organiza­ a fost şi este frămirtat de gindul de a Sebeş). SKI
daugă vizitele mecanicului de la maşina munci cit mai bine. căzută, făcindu-t practicabil pentru con­
ţia de bază P.M.R. l-a cerut a prezenta o La proba ştafetă 4x100 m. seniori, e- Duminică 21 februarie la Alba Iulia, a
de tăiat lemne, apoi numai Metter ar fi curs. Pe terenul de patinaj s-au în-tîlnit ‘
dare de seamă, să dispară în acea zi din Realitatea esle cu totul alta. Tov Costi pati-nori din raioanele Sebeş, Orăştie, Alba clupj colectivului sportiv „Avîntul” Se­ avut loc în cadrul spartnkiadci satelor,
in stare să ne spună numărul orelor de
întreprindere. Andrei, crezind că este omul „perfect", şi Haţeg beş compusă din patinorii, Munteonu R., faza regională de ski.
serviciu întrebuinţai în scopuri perso­
aruncă toată vina asupra colectivului, şi Petreseu N., Munte.nnu N. şi Bogdan
nale. lui personal nu permite să i se facă nici In faţa a peste 700 de spectatori tov. Petrică a cucerit locul I realizînd tim­ La proba de 5000 m. fond seniori pe
Din cîte ştiu... Metter nu se bazează Aici mă opresc, pentru că v-am spus Moraru Ştefan, preşedintele comisiei de orîmul loc s-a clasat Cimpianu Vasile din
deocamdată tot ce-am ştiut din cele ce un fel de critică, lucru care de altfel se pul de 57”.
numai pe aportul personalului secţiei sale. vede şi în darea de seamă a bibliotecii patinaj, a deschis concursul cu tradiţio­ corn. Bretea Strei raionul Haţeg. Locul I.
ci atunci cînd situaţi* cere, merge dînsul se petrec la întreprinderea Auto-Repara- nalul salut sportiv, Patipaj artistic impus: I) Sabo Ladiş- senioare i-a revenit skioarei Mîran Maria
persoiîal pe teren. Nu de mult a ple­ ţîi şi Tranrporturi din Sebeş. Cînd voi pe anul 1953, unde la capitolul „greutăţi înainte de începerea concursului a avut lau (AvîntuJ Sebeş) cu 9 puncte, 2) Abro- din satul Nalaţ-Vad, raionul Haţeg.
mai afla vă voi mai spune şi lipsuri în muncă", arată că toată lumea ham Gheza (Metalul Alba).
cat la Bucureşti după ceva piese pentru loc o întrecere sportivă între pionieri şi Pentru juniorii de la Haţeg a concurat
Din cîte ştiu... nu l as nimic să-mi scape. îi pune piedioi şi este vinovată, numai
maşini. Deplasarea a durat in jur de două pionierele din looalitate care s-a desfă­ Artistic liber: 1) Sabo Ladislau, 2) Han- tînăru'l Comea Mircea care a cucerit lo­
săptâmîni. Că a stat artîta ce are a face, V. BUNDA dinsuil nu are decit vina că nu a făcut „se­ şurat pe distanţa de 100 m. plat, înre- delsman Eugen (Progresul Alba). cul I 1a proba de 2.000 m fond
sizări in scris"(!). La proba artistic perechi. Coppel Ioze-
gistrîndu-se următoarele rezultate tehnice: G M A.
Oare tovarăşul Costi Andrei a fost pus La proba de 100 m. plat, pioniera Ro- fina şi Sabo Ladislau au realizat 9 puncta Recent, colectivul sportiv „Rezervele
Li s-au acordat diploma de onoare în acest post numai pentru a fotografia şianu Vochiţa s-a olasat prima, urmată clasindu-se pe primul loc. locul II cu di­ «Muncii” din Petroşani, a organizat un
a întreprinderii munca şi a face sesizări?I pe locul doi de Opriţa Elena La băieţi ferenţă de un punct La revenit perechei concurs special OM.A. pentru trecerea
Trebuie ca tovarăşul Costi Andrei sl-şî pe aceeaşi distanţă primul loc i-a reve­ Costea Ana şi Ciolac Levente din Haţeg normelor de ski In care nu luat parte
In ultimul timp muncitorii din diferite muncitori şi muncitoare diplome de onoa-« verifice atitudinea pe care o are faţă de nit pionierului Postescu Dan iar al II-lea Pentru proba de patinaj comic pe pri­ peste 60 de tineri sportivi — aspirant»
secţii ale uzinei „Victoria" Călan, stră- re Aceşti muncitori fruntaşi ai între­ critică şi faţă de muncă şi coborindu-se pionierului Levente Adrian. mul loc s-a clasat perechea Hadelsmnn G.M.A Dintre aceştia. 45 au Irecut cu suc­
prinderii care au primit diplome de onoa­ din turnul de fildeş să se apuce în mod Eugen şi Abraham Gheza din Alba Iulia ces normele Fiind ultima normă. în cu-
duindu-se de a produce cit mai multe pro­ La faza regională de patinaj primii oare
duse de larg consum, au reuşit să obţină re, au reuşit ca să-şi menţină titlul de serios de treabă. lAsînd la o parle iînguiaila şi-au încercat forţele la proba de 100 m. HOCHEI rind după trecerea examenului de control
frumoase realizări în muncă. fruntaşi în producţie timp de 6 luni con­ că nu are cadre corespunzătoare, cauză plat. au fost juniorii Petreseu Nicolae din In aceeaşi zi la orele 16 pe terenul de — pe pieptul multora va străluci insigna
secutiv. care ar duce la „unele lipsuri", iar pe Sebeş şi Bolog Ioan din Orăştie. Pe pri­ patinaj din Sebeş s-au întî-lnit amical e- G.M A Printre «aceştia, amintim Truntaşii
In lunile ianuarie şi februarie a c'., pen­
Printre cei ce au primit diplome de viitor să nu mai răspundă presei în mod mul loc 3-a clasat Pelrescu Nicolae. rea- chipele de hochei „Avîntul" Sebeş şi „Vo­ In învăţătură Bota Mircea. Erc'ci Eugen,
tru merite deosebite obţinute în munca şi Ionică Petru care şi în sport obţin de
onoare -a întreprinderii sunt tovarăşii: lo- formal, ci să arate concret măsuri-le pe lizind timpul de 14" şi 45 zecimi. La proba inţa” Sighişoara, care au desfăşurat în
lor de zi cu zi, conducerea uzinei împreu­ obicei calificativul „excelent”.
naşcu Ştefan, defa secţia furnale, Şandor care le-a luat pentru lichidarea lipsuri­ de 200 m seniori, locul I i-a revenit pa- fu ţa a peste 1.500 spectatori un joc de o
nă cu comitetul de întreprindere au ho- Alexa de la secţia emailaj, Kozsan Ana lor manifestata în cadrul colectivului bi­ tinorului Munteonu Romulus de la „Pro­ înaltă măiestrie sportivă ALBU FLORIAN
tărît să acorde la un număr de 28 de de la mecanică şi alţii. bliotecii regionale. gresul" Sebeş. La proba de 200 m. plat Sportivii din Sebeş fiind cu mult mai corespondent voluntar

apolitismului în poezie, care declară lupta ziei atunci cînd e lipsită de fond, atacă linii de dezvoltare în literatura romină a blemelor celor mai arzătoare ale creaţiei Primul concert ai Orchestrei de Stat
de clasă drept un „subieot nepoetic", şi adeseori forma pentru a viza fondul nou. trecutului; una era linia decăderii poeziei, literare, o dezbatere curajoasă, bazată pe
visează o „pauză” în lupta de clasă, pen­ Răspunsul dat acestora de poeţii noştri a servilei ploconiri cosmopolite în faţa lupta de păreri, fără ocolirea problemelor din regiunea Hunedoara
tru a-şi putea dedica opera lumii mici a trebuie să fie orearea de opere care să în­ produselor de descompunere a literaturii acute, fără menajamente neprincipiale, dar
unor mici pasiuni intime Scriitorii legaţi truchipeze unitatea între un fond bogat burgheze, linie ce a dus majoritatea expo­ ♦îi fără metode „administrative" în critică, In regiunea noastră, ca şi in întreaga dorinţa de-a prezenta cît mai repede con­
de popor, şi in primul rînd scriitorii co­ in idei şt o măiestrie înaltă în formă. nenţilor ci în rândurile reacţ-iunii politice vor constitui cea mai bună formă de lă­ ţară, numârul instituţiilor culturale, nu­ certul. a neglijat pregăUre* temeinică a
munişti, îşi văd misiunea in neşovăitearea Realismul socialist continuă tot ce are şi a ob6curănitismului ideologic. Cealaltă murire a problemelor luptei pentru realis­ mărul formaţiunilor artistice, creşte cu unor bucăţi muzicale ca „Fest" ouverturâ
combatere a apolitismului, în urmarea mai de preţ moştenirea realistă a scriito­ era linia literaturii înaintata, realiste, le­ mul socialist, pentru avîntul continuu al fiecare zl. de Fr. Suppe care înainte cu cîteva zile
principiului realismului sociaJist, de a ex­ rilor noştri clasici Intr-o schiţă de rezo­ gată prin mii de fibre de popor, de viaţa creaţiei literare, pentru zdrobirea mani­ In oraşul Deva, în urma muncii depus? de concert a fost introdusă în repertoriu
trage poezia vieţii din adevărul vieţii, de- luţie asupra culturii proletare, Lemn scria: şi năzuinţele lui. Tradiţiile acestei litera­ festărilor făţişe sau mascate ale ideologiei ani de-a rîndul de către un colectiv vo­ fără o prealabilă şi serioasă pregătire.
monstrind prin pilda vie a operelor lor că „Nu născocirea unei noi culturi proletare, turi le continuă şi le dezvoltă scriitorii de burgheze. luntar de tineri suflători, din colonii Cian- Acest fapt a determinat oa interpretarea
dramaticele conflicte ale vremii noastre, ci dezvoltarea celor mai bune pilde, tra­ nstăzi în Republica Populară Romină. Interesele dezvoltării literaturii noastre găi, în urma activităţii destul de fruc­ bucăţii să fie sub nivelul dorit De ase­
tuoasă a acestora, s-a făcut posibilă în­
coliziunile ei, lupta titanică a clasei edei diţii, rezultate ale cuiburi! existente din Scriitorii noştrii învaţă din operele ne­ cer o serioasă Îmbunătăţire a activităţii menea în executarea unor brcăţi. multe
mai înaintate a societăţii împotriva forţe­ punctul de vedere al concepţiei despre muritoare ale clasicilor literaturii mon­ organizaţiei de partid a scriitorilor, mai fiinţarea unei orchestre de stat instrumente muzicale, nu şi-au «avut su­
lor întunecate ale trecutului sînt subiecte lume a marxismului şi al condiţiilor de diale şi mai ales din cele ale clasicilor multă iniţiativă din partea acestei organi­ care să-şi aibă o permanentă activitate ficienta claritate, ceea ce dovedeşte că în
demne de mari opore poetice viaţă şi de luptă a proietarialului în epoca tuşi O uriaşă înrîurire binefăcătoare exer­ zaţii în organizarea dezbaterilor creatoare. Astfel, în 1953 în urma examenelor de­ munca de pregătire, dirijorul orchestrei
diotaturli sale". cită asupra scriitorilor romîni literatura Organizaţia de partid a scriitorilor trebuie puse în faţa comisiei fostului Comitet Pen­ nu a acordat suficientă atenţie repetiţiilor
In unele cărţi — chiar valoroase — care tru Artă s-a Lrecut la organizarea orches­
au drept personaje pe duşmanii socialis­ Revoluţia culturală înfăptuită de re­ sovietică, adevărata şcoală de realism i:ă-şi intensifice munca în vederea profun­ trei de stat a regiunii Hunedoara. pe familii de instrumente şi chiar asupra
dei însuşiri de către scriitori a învăţăturii
mului se manifestă uneori una din varie­ gimul democrat-popular, lichidarea în ritm r.ocialist, de artă înaltă, o şcoală de slu­ studiului individual al instrumentiştHlor.
tăţile apolitismului. încercarea de a găsi rapid a analfabetismului, extinderea reţe­ jire a intereselor poporului, a caiizei so­ marxisMeni.niste. să lupte pentru o cît Trecîndu-se la o activitate de repetiţii Luptînd de la început pentru lichidarea
lei de şcoli, biblioteci, cămine, au făcut cialismului, păcii, fericirii popoarelor. Au mai activă participare a masei de scrii­ organizată la şcolarizarea elementelor lipsurilor avute, pentru întărirea disci­
justificări filozofice sau psihologice ac­ fost traduse in romîneşte sub îngrijirea tori la viaţa obştească, pentru o cit mai din fanfară, Orchestra de Stat
ţiunilor duşmanului. Or, principiile funda­ operele clasicilor literaturii romîne acce­ strînsă legatară a creatorilor cu realitatea. a regiunii Hunedoara, a reuşit ca la data plinei orchestranlîlor, pentru un înalt ni­
mentale ale artei realiste cer ca scriitorul sibile unor mase de milioane de cititori unor scriitori de seamă opere ale lui vel de interpretare a bucăţilor, Orchestra
Aniversarea lui Eminescu, Creangă, Cara- Gorki A. Tolstoi, Şoho-lov, Fadeev. Poeţi Scriitorii noştrii au marea fericire de de 13 februarie ac., conform sarcinilor
să-1 arate pe duşman in adevărata sa în­ de Stat din regiunea Hunedoara va putea
făţişare abjectă, in toată goliciunea lui, giale a căpătat caracterul unor mari ser­ romîni marcanţi au tradus în ultimii ani a trăi şi crea in epoca unor prefaceri gi­ de plan, să prezinte primul concert pu­ sa obţină pe viilor frumoase rezultate.
bări populare Operele ol a sicilor literaturii poezii şi poeme ale lui Maiakovski, poezii gantice in istoria omenirii, epoca victori­ blic
smulgîndu-i tcate măştile de ps faţă. Comitetul SindicaJ de instituţie, Sfa­
romîne sînt eliberate de falsurile ticluite ale lui Surkov. Scipaoiov, Tvardovskl, ilor socia>lismului, epoca creşterii continue Numărul mare de participanţi In acest
ic tul Popular al Oraşului Deva. Secţia cul­
de lacheii literari ai claselor exploata­ Isakovski, Gr.ibaciov. a forţelor păcii şi progresului. Nici o concert, a dovedit interesul creseind şi
Metoda realismului socialist, întemeiată toare: ies la iveală opere ale clasicilor pe epocă a istoriei n-a furnizat creatorilor o sprijinul pe care oamenii muncii din Deva turală a Sfatului Popular Regional vor
Hotăririle CC. al P.C.U.S. in proble­
pe principiu-l leninist al partinităţii în li­ care reacţîunea le-a ţinut ascunse timp de mele literaturii şi antei, articolele din bogăţie asemănătoare de teme mari, de sînt hotăriţi să-l acorde dezvoltării aces­ trebui să acorde mai mult sprijin acestei
teratură, cere creatorului redarea veridică, decenii „Pravda” asupra proJxlemelor de litera­ probleme arzătoare, de caractere umane cu tei formaţiuni muzicale. tinere formaţii orchestrale care in mo­
istoriceşta concretă, a realităţii in dezvol­ o atît de multilaterală viaţă sufletească, mentul de faţă îşi desfăşoară activitatea
In opera dc valorificare a moştenirii li­ tură sînt studiate şi dezbătute cu profund Publioul auditor a apreciat mult stră­
tarea ei socială, imbinînd o astfel de re­ niciodată scriitorul nu s-a adresat unor în condiţiuni nemulţumi Ion re. deşi posi­
terare a trecutului, partidul nostru se că­ Interes de scriitorii şi criticii noştri. daniile colectivului, reflectate în mod viu bilităţi există. întrucit sala „Mie Pintilie”
dare a realităţii cu sarcina educării oame­ lăuzeşte de celebra teorie a lui Lemn cu In dezvoltarea literaturii noastre un rol mase atît de largi tle cititori. în interpretarea aleasă dată unor bucăţi
nilor muncii în spiritul socialismului, cu privire la existenţa a două culturi în fie­ de mare însemnă tata îl «are Uniunea Scrii­ Poporul, recunoscător scriitorilor pen­ ca: „La luptă", marş sovietic de M. I. este nefolorită.
sarcina de a lumina, după expresia înte­ care cultură naţională. In lumioa învăţă­ torilor din R.P.R. Preocupat de a asigura tru tot ce au cre«nt mai de preţ, aşteaptă R-adchevici, „Fantezia" de Vollstădt, „Crai In urma rezultatelor —- de încăpui fru­
meietorului literaturii sovietice, Maxim turii leniniste, teoria şi critica noastră li­ r;crii/toi Âlor condiţii favorabile pentru crea­ de la ei noi opere de irvallă măiestrie. Nu nou” potpuriu, de Ci«prian Porumbescu etc. moase — pe care Orchestra de suflători
Gorki, ţelurile înalte ale viitorului socia­ terară trebuie să continue munca deja în­ ţie, Partidul Muncitoresc Romîn şi gu­ încape îndoială că scriitorii* din Repu­ Cu prilejul fiecărei bucăţi, în cadrul din regiunea Hunedoara le-a ob­
list Pe acest drum rodnic, în lupta îm­ cepută dc analizare ştiinţifică a operelor vernul democrat-popular au creat Uniunii blica Populară Romină, îndrumaţi şi primului concert, au fost prezeataţi pe ţinut la primul concert. în urm.n măsuri­
potriva oricăror curente duşmănoase es­ literare ale trecutu-lui Ea trebuie să lupte Scriitorilor largi posibilităţi de activitate. călăuziţi de Partidul Muncitoresc Romîn sourt autorii bucăţilor, activitatea lor mu­ lor pe care conducerea orchestrei le va
teticii marxist-leninîste merg astăzi tot împotriva rămăşiţelor dispreţului prolet­ Uniunea Scriitorilor are la dispoziţia sn vor şti să creeze opere care vor îmbogăţi zicală şi conţinutul temei bucăţii muzi­ lua ponlru lichidarea lipsurilor. în urma
mai mulţi senitori din Republica Populară cultist faţă de moştenirea culturală, ca ş» Fondul literar, case de odihnă, o Casă a tezaurul culturii noastre naţionale şi vor cale interpretate. muncii susţinute pc care o vor depune pe
Romină. împotriva tendinţelor de a trata „în bloc” scriitori-lor la Bucureşti, Şcoala de litera­ contribui la trimful operei de transfor­ Pe lingă părţile pozitive însă pe care viitor suflătorii orchestrei, prin concertele
Realismul socialist cere ca ideilor şi te­ întreaga literatură a trecutului sau în­ tură „M. Erninescu", editează reviste şi mare socialistă a societăţii, de educare le-a obţinut Orchestra de Stat pe care le vor prezenta in viitor, aceasta
melor marj să le corespundă o formă artis­ treaga literatură dintre cele 2 războaie almanahuri. în spi-rital socialismului a maselor de oa­ din regiunea Hunedoara la primul va răspunde cu cinste sarcinii pentru care
tică adecvată El presupune, în special, o mondiale, conducîndu-se de indicaţia lui Periodic la Uniune au loc dezbateri asu­ meni al muncii — creatori de valori ma­ a fost creată, aceea de-a contribui la ri­
exigenţă maximă fată de forma poetică, Lenin că proletariatul ia din cultura tre­ pra problemelor creaţiei literare Trebuie teriale şi spirituale. concert prezentat, fără îndoială că In dicarea nivelului cultural-Val oamenilor
o preocupare continuă a creatorului pen­ cutului numai ceea ce este înaintat, de­ recunoscut ^însă că ceea ce s-a realizat Arficot aparul în „PENTRU PACE cadrul concertului s-au manifestat şi lip­ muncii din regiunea Hunedoara.
tru ridicarea maeştri ei sale Esteţii bur* mocratic. pînă acum. în acest din urmă domeniu TRAINICĂ, PENTRU DEMOCRAŢIE suri de interpretare. Astfel, dirijorul or­
ghezi, foarte îngăduitori fată de forma poe­ Celor două culturi le-au corespuns două încă nu este satisfăcător Dezbaterea pro­ POPULARA r Nr. 8 (276). chestrei tovarăşul Flaischer Wiliam în I BORDAN