Page 24 - 1954-02
P. 24
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 16
Ecoul mondial al conferinţei de la Berlin Plecarea din Berlin a lui V. M. Molotov
BERLIN (Agerpres). — In dimineaţa Aerodromul era pavoazat cu steagurile
R D. GERMANA temul militar al comunităţii defensive eu- rinţă (de la Berlin), sene Noyes, se ac FRANŢA ulei de 20 februarie, V M Molotov, mi de stat ale R D. Germane şi U R S S La
ic-pene. , centuează pe zl ce trece fn presa neco- nistru) afacerilor externe al U R S S . , a
BERLIN (Agerpres) — Toata na PARIS (Agerpres) — In articolele con aerodrom era aliniată o gardă de onoare
STUTTGART (Agerpres). — A D N munislâ dm Europa Pină in prerenl, In părăsit Berlinul plectrvd spre Moscova. i poliţiei populare.
reze democrat* din Berlin publică pe pri sacrate rezultatelor conferinţei de la Ber
Pictorul Kane Picard din Stuttgort (Ger Germania occidentală şi in Franţa, cri La aerodromul „Schoneîeld’. V M Mo- V. M Molotov şi prunul ministru Olto
ma pîginâ, sub tiîlun mari. materia)© con lin a miniştrilor afacerilor externe ai ce
mania occidentală) a dîdarat unui cores tica. pe cit ee pare. se concentrează asu totov a fost condus de lohannes Dieck-
sacrate şedinţei de închidere a conferinţei lor patru puteri, ziarele pariziene subli Grotewohl au rostit jcurte cuvîntâri
pondent de presă de la Berlin că ,.princi pra ldeu că aliaţii au sosit ţa Berlin fără mann preşedintele Camerei populare a
de la Berlin a muilştrUor afacerilor exter niază marea importanţă a acordului rea Cuvinfarea lui V M Molotov
palul rezultat al conferinţei de la Berlin nici o intenţie de a rezolva toate proble R D Germane, OMo Grotewohl, primul mi Mult stimate tovarăşe preşedinte,
ne ai celor patru puteri In centrul atenţiei lizat la conferinţă, cu privire la convoca
pare a fi ci miniştrii cfacerilor externe au mele în mod practic şî că ei şi^au elabo nistru al R D. Germane, Walter Ulbricht, v dragi prieteni!
prese: ae află comunicatul cu privire la rea )a Geneva. La 26 aprilie a c., a unei con
stabilit o bază pentru tratative concrete rat cu mult rafinament strategia, liind vicepreşedinte al Ccţnsiliulul de miniştri.
conferinţa de la Berlin ti declaraţia fă ferinţe cu participarea Republicii Popu Părăsind Berlinul consider de datona
Cu loate acestea, la viitoarele discuţii preocupaţi sâ niu se facă nimic”. Lothar Bolz vicepreşedinte el Consiliului
cuta de V M Molotov. ministrul afaceri lare Chineze şl a altor state interesate care mea să exprim profunde mulţumiri Gu
secretarul dc stat american, DuHes. ar tre Iti legătură cu Austria, continui No- de miniştri şi ministru al afacerilor exter vernului Republicii Democrate Germane şj
lor externe al URSS. In şedinţa de în să examineze problemele Coreei şi Indo-
chidere a cc-nferinţel de la Berlin. bui aă renunţe la politica sa obstrucţio yea. este formulat .un argument” care chinei ne. Hemrich Rau, vicepreşedinte al Consi luturor prietenilor germani pentru cor
nistă Nu se poate ajunge la vreun razultat subînţelege, cel puţin, lipsi de sinceritate liului de miniştri, Otlo Nuschke, Hans diala ospitalitate şl pentru sprijinul acor
Ziarul .Neues Deutschlar.d” sublimări După părerea ziarului burghez „Echos".
răspunzând printr-un „nu 11 categorie pro din partea occidentului Se expnmă pre Loch. Paul Scholz, vicepreşedinţi al Con-
îr. articolul său de fond. ci in timp ce mi „cele două legare au făcut senoase con dai delegaţiei sovietice în munca ei La
nistrul afacerilor cxieme al U R S S. V punerilor juste prezentate dc soviete" supunerea că acceptarea de către aliaţi a cesii pentru a realiza un acord 'tu pri sWiului de miniştri şi de alţi membn si conferinţa de la Berlin.
M. Molotov. in deplini conformitate cu Pastorul Eberhard Lempp. din Nollin- tuturor amendamentelor ruseşti la actualul vire la convocarea conferinţei de la Ge guvernului R D Germane, precum şi de Îngăduiţi-mi să-mi exprim încrederea,
nărumţel® «i aspiraţiile popoarelor, a pre gen, în apropiere de Slultgarl, şi-a expri proiect al tratatului n-a fost decît un neva reprezentanţi si organizaţiilor de masa. că poporul german va învinge piedicile
mat speranţa ci discuţiile vor continuo la gest care a avut drept scop să arunce ai partidelor democratice şi ai presei. căra mal stau In calea unificării Germa
zentat la conferinţă propuneri menite sa Rcger Massip, corespondentul ziarului
o data ulterioară fi a adăugot , Sint de pâ- asupra sovieticilor toată vina pentru lipsa V M Molotov a fost condus de aseme
contribuie la slăbirea încordam in rela burghez „Figaro”, scrie că „opinia pu niei. In aceasta constă sarcina principală
, rera ca poporul german trebuie să-şi facă unui acord In această problemă" nea dc V S. Semenov, înalt comisar al a tuturor forţelor democratice şi iubitoare
ţiile internaţionale, la rezolvarea ps®p.ici blică franceză a aflat cu satis(ac|le că
a problemei german® şi la asigurarea secu auzit glasul in problemele care-1 intere ANGLIA „cei petru 1 '-au ajuns In principiu la un U R S S in Germania şl ambasador a) de pace ale poporului german.
sezi' U R SS in R D Germană de ambasado Aceasta corespunde intereselor consoli
rităţii europene miniştrii afacerilor exter acord cu pnvire lo convocarea unei con
ne al puterilor occidentale au luat atitu BONN (Agerpres) — ADN LONDRA (Agerpres) — Comentând re ferinţe la Geneva" Făcînd un bilanţ al rii G N Zarubm, S A Vmogradov şi de dării păcii
dine Împotriva realizări: unui acord în Trei ore după încheierea conferinţei de zultatele conferinţei dc la Berlin a mi conferinţei. Massip declară: „Numărul ceilalţi consilieri şi experţi dm cadrul de In această operă Uniunea Sovietică va
dreptat epre slăbirea încordării internaţio la Berlin. unde nu a-a putut ajunge lc un niştrilor afacerilor externe ai celor pîtm problemelor asupra cărora s-a căzut de legaţiei sovietice caie au participat le acorda poporului german toi sprijinul po
nale. spre reducerea înarmărilor si sprs acord privitor la reglementarea problemei puteri, presa engleză arată că hotărfrea acord nu este prea mare, dar n-a existat conferinţa miniştrilor afacerilor externe ai sibil.
întărirea relaţu-lor paşnice intre popoare. germane si la problema asigurării secu cu pnvire la convocarea unei conferinţe o ruptură" celor patru puteri. Trăiască prietenia sovieto-germanâ!
Bancherii si monopoliştu. continuă nă rităţii colective in Europa dm cauza „Nu"- pentru prcblemeîa Extremului Orient cu într-un articol de fond intitulat „Spe
rui. sint ir0®rc3âţi in agravarea Încordăm ului american, Duliei a avut pe aerodro partici.pareâ Chinei şi la problîma dezar ranţa”, avarul „Liberation - scrie „Rezul Sosirea lui V. M. Molotov la Moscova
In relaţiile internaţionale, ceea ce duc? la mul v/ahn o convorbire secretă cu Ade- mării ccnstitme un important succes. tatul acestei prime creări de contact după
cursa înarmărilor şl la conflicte militare r.auer. Ziarul .Daily Maiil" scrie într-un arti clllva cm de schimburi de note este în MOSCOVA (Agerpres) TASS transmite: unde a participat la conferinţa miniştrilor
V M Molotov, ministrul afacerilor ex- afacerilor externe ai U R S S , Franţei,
contribuind astfel 1» sporirea profiturilor După cum s-a aliat la Bonn. DuHes a col redacţional: ..Cu toate că tralattvele curajator S-a căzut de acord asupra cî-
lor maxime Imperialiştii au nevoi® dc declara*, că este necesar ca în cursul dez de la Eenlln nu şi-au atins scopul prin lorva puncte; In viitorul apropiat voi fi leme al U R S S., i-a înapoiat la 20 fe- Anglie: şl S U A
război, nu de pace, ei vor si vadă poporul baterilor din Bundoatag pentru politico ex cipal, ele n-Au fost zadarnice şi Lpsit® de continuate tratative lărgite asupra pro bruarie la Moscova, venind de la Berlin
german scindat şi înrobit Lor nu le con ternă, stabilite pentru viitoarele siptâmlni rezultate Ccntae*ud a fost stcbilit şi va blemelor urgente ale Asiei şi. după cum
vine o Germanie unită, indoper.dentă şi si sj evite leate discuţiile care ar putea (i menţinut cind reprezentanţii celor cinci um prevăzut, numai incăpâţînarea celor
democrată El vor Încheierea de pacte mi prejudicia „planurile comune' ale S.U.A puteri se vor întilnî In aprilie pentru a trei delegaţi occidentali de a considera Declaraţia Comitetului Central
litare In lecui tratatului de pace cu Ger ;i Germaniei occidentale intr-un mod oa dezbate prob'emeie Extremului Orient". crearea comunităţii defensive europene ca
-»
mania. e1 vor dictatura militarismului şi recare „Daily Herald" subliniază într-un arti v>vn fapt irevocabil, indiscutabil, a împie al Partidului Comunist din Austria
flascranuhiî In locul unei adevărate demo Adenauer o asigurat pe ministrul ds ex col redacţional: ..Primu) pas in direcţia dicat si se găsească o formulă satisfă V1ENA (Agerpres) - TASS;
craţii. terne amencan că s-au şi luat toate măsu îmbunătăţirii situaţiei in Extremul Orient cătoare pentru toţi care să permită re primat clar de Molotov Afirmaţiile cS
Ziarul araţi că cele trei puteri occiden rile pentru a împiedica asemenea „discuţii impune recunoaşterea existenţei Chinei zolvarea problemei soartei Germaniei şi Comitetul Canlral al Partidului Comu Molotov ar fi împiedicat încheierea Tra-
tale au acceptat să participe la conferin neplăcute". comuniste d« către Stelele Unite Chiar a Austriei... nist din Austria a adresat populaţiei ţării ntului de stat, că el ar dori ocupaţia În
o-dcciariţie In care se rpune printre al
delungată a Austnei. sint mincinoase
ţa de ia Berlin nu pentru că au fost hotâ- La convorbire* secretă dintre Dulles $i si acest rezultat al conferinţei de la Ber Nimeni dintre acel care au urmărit tele: Sensul propunerilor lui Molotov este
rlle si ajungă la o Inţolegere Ele au fost Ader.ouer au moi luat parte înaltul comi lin oferă, cel puţin, temeiuri pentru sţ>«- desfăşurarea conferinţei nu se mai îndo Princi.p9la problemă in jurul căreia au
silite să facă acest lucru dstoriiă politicii sar ameriesn In Germania. Conant. şi se rante" ieşte de dorinţa U R S S de a realiza un avut loc toate discuţiile la conferinţa de clan asigurarea securităţii Austriei faţă de
pe
care
Dull-s
noul
militarism
german
consecvente de pace a Uniunii Sovietice, cretarul de stat de la Bonn, Hallstein După cum araii ziarul „Daily Worker - . acord Nu mai exirtă nici un om de stat la Berlin a fost următoarea: trebuie oare vrea sâ-l reînvie De aceea. In Tratatul
sub presiunea voinţei popoarelor lumii După cum anunţă agenţia vestgermană conferinţa a deschis calea pantru noi tra cu răspundere care să creadă in primej reînviat din nou militarismul german dc stat trebuie specificat că Austria nu
P^ferindu-S5 la discutarea problemei D P A , Încă miercuri Adenr.uer a Însărci tative îndreptate spre încetarea războiu dia unei agresiuni sovietice, invocată ca
germane in cadrul conferinţei de la Ber- nat p® şeful fracţiunii din Bundostag a lui roce unic pretext pentru cursa înarmărvlor trebuie oaie ca Adenauer Krupp, Man- se va alătura niciunei alianţe mililare şl
Ln. ziarul sminteşte de propunerile con pjrtidu'hri creştin democrat. Hoinnch von care ne ruinează şl pentru crearea comu tenffel, Guderian, Kesselrmg şl aJtil sâ nu va admite crearea unor puncte dc spri
LONDRA (Agerpres) — După cum tran capele posibilitatea de a îmbrăca în uni- jin 9lrâine pe teritoriul său.
structive ale delegaţiei sovietice car® in Brcntano, sa ia contact cu şeful partidului smite corespondentul agenţiei France nităţii defensive europene care inseamnă frrmă militară sute.de mu de oamem. si
ducă singura cale spre rezolvarea paşni social-domocrat, OUenhouer, pentru a sta pentru noi primejdia reînviem militaris comande din nou divizii şi să pregătea Trupele aliate trebuie sâ râmînâ in
că a problemei germane pe o bază demo bili împreună mersul dezbaterilor din Prease, „cercurile diplomatice engleze mului german Molotov a propus mereu Austria pînă ce va dispare pericolul apa
consideră că acordul realizat de cei pa- scă un război revanşard? v
crată, In conformitate cu lnteressla tutu Bundestag r.Qi idei mereu noi hotârin de comipro- riţiei noului mi'litarism german Dacă
Iru miniştri ai afacerilor externe cu pri Prcpunenle lui Molotov au avu* drapt
ror geţmaniior iubitori de pace ,,Neues BONN (Agerpres). — în ciuda terna vire la convocarea unei conferinţe consa iT.is Hotârîrc-a cu privire la convocarea Amerioa va renunţa la planul potrivit că
Deutschland" sene că cereunle opimsi rei poliţieneşti dezlănţuită de autorităţile conferinţei de la Geneva, de care ne le scop să impudice reînvierea militarismu ruia milioane dc oameoi trebuie sâ măr-
publice germane au aprobat cu căldură de la Bonn. în intreage Germanie occiden crate problemelor asiatice — e Coreei şl găm speranţa in stabilirea păcii In Indo- lui german Toate aceste propuneri au ţăluiaîcâ sub comanda Iul Manteuffel.
a lndochmei — constituie un pas inamic fost respinse de Dulie* căra a insistat sâ Guderian. KesseJrirg şi a altora, atunci
propunerile delegaţiei sovietice. tală au loc mitinguri şi conferinţe In care cliiiţq, a fost de asemenea rezultatul dis
pe cafea s>pre reglementarea generală a fie creată o armată germană puternică
Reprezentanţii puterilor occidentale, ■e discută despre posibilităţile reale ce exi cutării propunem lui Molotov cu privire mime nu vor mai fi în Austria, trupe
situaţiei In Extremul Orient şi trebuie să sub comanda Iul Adenauer si a genera străine Acesta eşte şensul propunerilor
subliniază ziarul, nesocotind însă voinţa stă, aşa cum a reieşit din propunerile dele la convocarea unei conferinţe generale cu
poporului german, urmărind militarizarea gaţiei sovietice la conferinţa de la Berlin ducă la micşorarea Încordării internaţio participarea Chinei, despre care Dulles lilor hltlen.şd. Acesta este motivul pen lui Molotov El a propui totodată să se
nale”. tru care la Berlin nu a tost realizată o încheie Tratatul de stat ţi prin aceasta să
Gsrmsmei occidentale şi includerea ei in pentru restabili rea unităţii Germaniei şi nici n-a vrut să vorbească - .
tr-un bloc agresiv, au respins leala acest? oerutru întărirea legăturilor comerciale Şi LONDRA (Agerpres) — Săptămânalul In încheiere, ziarul scrie „Primul pas unitate de vederi in problema germană se asigure Austriei: retragerea din Viena
propuneri ale delegaţiei sovietica. culturale cu R D. Germană „New Statesman and Nation” arată ln- a fost făcut Este dm nou deschisă uşa Dm acelaşi motiv nu a fost «emnal Tra a trupelor străine, dizolvarea Consiliului
Ziarul condamni cu asprime politica La Essen a avut loc o inlîlmre între ce tr-0 corespondenţă consacrată conferin tratativelor care a fost închisă vreme atît tatul de stat cu Austna In interesul aliat, viveromtatoa deplină a parlamen
guvernului de la Bonn car: în zilele con tăţenii oraşului şi o delegaţie de oameni ţei de la Berlin ca Tratatul de stat cu de îndelungată In trei săptămîm s-a ob- realizării planurilor sale militare, Dulles tului austriac Dulles şi guvernul aus
ferinţei de la Berlin s-a pronunţat împo r.T muncii din R D Germană In cadrul ă- A'uslrla ar putea fi încheiat dacă o-ar tirfuf uri succes mai mare dScît prin vrea si întărească dm nou militarismul triac.' care se află la remorca politicii lui.
triva revsndicărJer legitime -ale poporu eestei inuTmri participanţii şi-au expri exiiLa pledioîe puse de -americani. Co schimbul-de nofe în patru am Tratativele german şi sâ-l deschidă încă odată ca su respins toate acestea... ^
lui german mat dorinţa de pace şi unitate Vorbitorii respondentul citează declaraţia făcută de sint cu putm(ă şi pot duce la rezultate lea spre Austria . Uniunea Sovietică sc Austria te spune in încheierea declara
Poporul giiman sene în încheiere zia ou arătat de asemenea că poporul german Kornhuber, membru al delegaţiei aus- importante T' n «fea conferinţei celor pa străduieşte sâ împiedice renaşterea mili ţiei. are nevoie do o politică clară d®
rul, este recunoscător guvernului sovietic n-are nevoie de tratatul armatei europene triace, care a tpus că V M. Molotov şi tru puteri o datorăm voinţei popoarelor -- tarismului german Aceasta corespunde nu neutralitate Tării noastre îi trebuie în
pentru faptul că acesta i apărat la confe ci de un tratat de pace just F-igr-1. ministrul afacerilor externe al Aus Zlurul „L’Humamte -- a consacrat rezul numai intereselor Uniunii Sovietice, a- primu) rind o orientare hotâriti împotriva
rinţa do la Ber)_n a miniştrilor afacerilor Mitinguri şi întllniri asemănătoare au triei. „ar fi putut să rezolve Intr-o oră tatelor conferinţei de la Berlin articolul eearta corespunde intereselor tuturcr po pericolului noului militarism german
externe punctul da vedere al poporului avut loc în numeroase alte oraşe vestger- tcztâ problema austriacă" .Succesul spiritului tratativelor" zemnat poarelor inclusiv ale poporului german Numai In acest caz Austria va ti in
gsrman. Acreastă rzcunacimţă Işi găseşte mane ca de |>.ldâ la Wermelîkirchen, Mu- Dar. menţionează corespondentul, „po de corespondentul său special. Pietre Aceasta corespunde de asemenea interese acelaşi rlnd cu toate tărd® Europei atît
expresii in mul® de scrisori, telegrame elhein, Keltwig, etc trivit informaţiilor primite dm partea Courtsde. lor vitale ale poporului nostru, fapt ex dm răsărit cit şi dm apus
yi rsscluţii. in numeroase mitinguri ş> unor cercuri dimne de Încredere din în articol se spune printre altele: „Con
AUSTRIA
demonstraţii ale populaţiei R D Ger preajma conferinţei,'Dulles a împiedicat ferînţa de Berlin s-a încheiat pnn a-
mene şi ale patrioţilor germeni dm Ger VIEN'A (Agerpres) — Ziarul „Oestcr- realizarea oricărui compromis in proble doptarea ini-îi hoSiiţirl cu pnvire la dis Folosirea rachetelor şî efectuarea sborurilor cosmice
mania occidentală. reichische Zeitung' u publicat la 19 le- ma Tratatului cu Austria . Se anunţi, con cutarea problemelor Asiei, ceea ce repre în scopuri paşnice
Tcat? ziarele democrato din Berlin fcruane un articol in core se ocupă de re tinuă corespondentul, că el (adică Dulles) zintă un succes sJ spiritului tratativelor
cheamă pcpcrul german aă--şi intensifice zultatele lucrărilor conferinţei de la Ber l-a convms pe Figl că oneît de tentantă mamlesbate de delegaţia sovietică pîna la MOSCOVA (Ageipres). - TASS In cadrul secţiei au (ost organizate cinci
lupta pzntru rezolvarea paşnici, demo lin în problema Încheiem tratatului de ar fi remnarea Tratatului cu Auslna, ,un ifirşit cu o răbdare invariabilă Fireşte La Moscova a avut . loc a doua şedinţă comitete tehnico-ştiinţifice: comitetul pen
craţi a problemei germane pe bare propu stat cu Austna -stfel de sfîrşil al conferinţei de la Ber că este vorba de un compromis, dar pu- a secţiei aslronautice de pe lingă aeroclu tru problemele astronomice şl fizice ale
nerilor guvernului scvistlc şi ale guvernu Subliniind că propunerile sovietice au lin l-ar pune pe Adenauev intr-o situaţie lerlle occidentale nu voizra să accepte mei bul central al H) R S S „V. Clkalov”. astronautien. comitetul pentru tehnica ra
lui R. D Germane. drept scop sâ protejeze această Iară impo- extrem de dificilă şi ar putea să primej măcar acest compromis". Inginerul A Stemfeld. laureat «I Pre chetelor. comitetul pentru navigaţia cosmi
triva primejdiei reînvierii militarismului duiască ratificarea tratatului cu privire la In încheiere Courtade scrie:.„După tot miului Internaţional pentru stimulare* că comitetul pentru biologia zborului cos
GERMANIA OCCIDENTALA
german, „aesterrcichisclic Zeitung - arată ccmunitatea defensivă europeană, deoa ceea ce s-a irvtimplat la Berlin este abso aştconavigaţiei, a ţinut un referat cu titlul mic şi comitetul pentru folosirea automa
MUNCHEN (Agarpres). — Propune că ,, numai presiunea exercitată de Sta rece un succes al conferinţei ar fi deter lut clar ca proiecte ca acela al „armî/tei ..Folosirea rachetelor pentru transportul de ticii şi telemecamcii în zborurile cosmice
re! ministrului afoceiilcr exltrr.e al Uniu ule Unite asupra calorlall; puteri occiden minat în ultimul moment rmiioane de eu europene - şi al înarmăm Germaniei re pasageri in spaţiul terestru" Adunareo a discutat de asemenea planul
nii Sovietice. V M Molotov. în legătură tale a împiedicat încheierea tralntului dc ropeni să ajungă la concluzia că la urma vanşarde sini obstacole in calea creării Adunarea a discutat apoi proiectil) de amănunţit al activităţi secţiei pe anul
cu crearea unor comitete pe întreaga Ger *tit" Ziarul precizează totodată că gu urmei „se poate fscs treabă" cu ruşn. Dc condiţiilor pentru stabilirea păcii Pentru >334 Planul prevede popularizarea pro
manie cu funcţii de coordonare $i colabo vernul americnn i-a dat inîlruc|ioni lui aici n-a; mal fi fost mult pină la urmă ra această cale să râminâ liberă trebuie regulament ai secţiei Sarcina principală a blemelor sborului Interplanetar, pregătirea
rare in domeniul comerţului ţi p- târim Dulles „de a face tot ce-i va sta în pu toarea concluzie: „In acest caz de ce să lichidate toate aceale proiecte" secţiei este de a contribui la efectuarea unei expoziţii consacrate istonei şi situa
cultural, a avut un eccu puternic în rîn- tinţă pentru a împiedica delegaţia aus se manifeste grabă io ceea ce priveşte :n U R S S a unor zboruri cosmice in sco ţiei actuale a astronauticii, precum şi o se
durile opiniei publice vestgermar.e triacă să accepte interdicţia de a parti comunitatea defensivă europeană şl re- INDIA puri paşnice rie de lucrân de eercetân ştiinţifice
Deputata sccial-democrati Rozi Hille- cipa la o coaliţie militară - Secretarul de inarmarea Gcrminiei. exeluzindu-se ast
brand din Bavaria a declarat următoarele partamentului de stat american l-a cerut fel posibilitatea unei adevărate atenuări NEW DELHI (Agerpres). — Un purtă
In legătură cu această propunere ,.Pro- in mod categoric reprezentantului Aus a iTlaţiilor Încordate dintre Est şi Vest?". tor de cuvinl al guvernului indian a de Puternică mişcare grevistă în Chile
clarat că comunicatul fms) cu pnvire la
punera ministrului de externe sovietic in triei. Lcopcld Big), să revină asupra ho- SăplăminaluJ critică aspru pozitNa lui
legătură cu crearea unor comitate pe în lărirll sale iniţiale de a accepta clauza Bidault la conferinţă, care s-a supus fără conferinţa de la Berlin asupra eonvccăni NEW YORK (Agerprşg). TASS trans anul trecut, profesorii şi învăţătorii, mun
treaga Germanie in vederea întăririi rela suplimentară, potrivii căreia Austria n-a- să crfcncascâ lui Dulles „Pe cil se vede. unei conferinţe la Geneva pentru discuta mite:. citorii şi funcţionarii dm întreprinderile
ţiilor comerciale şi culturale intre cele vea dreptul de a participa la blocuri mi sene săptâminalul, aceasta a făcut ca rea problemei coreene a fost pnmit cu Ziarul chilian ..El Siglo" se ocupă de comunale care cer mărirea salariilor Zia
deosebită satisfacţie de opinia publică din
doul părţi ale Germaniei, poate fi consi litare Dulles să comită o gravă eroare Spn- amploarea pe care a luat-o valul mîşcâni rul arată că la mişcarea grevistă parti
derată drept un pas hotâritor pe drumul Dl Dulles, arată „Oesterreichisrhe Zei jlnit in modul cuvenit de ceilalţi mem fndia greviste in Chile. cipă aproximativ 100 000 de oameni al
spre o înţelegere definitivă". tung". a declarat că „chiar dacă Austria bri ai delegaţiei americane, precum şi de ..Guvernul indian, a adăugat purtătorul Ziarul arată că dc la t5 februarie sint muncii dm Chile
Deputata a declarat in continuare că va accepta această clauză, el personal o reprezentanţii englezi ji francezi la Ber de cuvtnt, nutreşte speranţa că discuţii în grevă 22 000 de minieri care i?,u atitu „El Siglo" subliniază-că mişcarea gre
poporul german trebuie să lupte pentru va refuza", ameninţînd această ţară cu în lin, Dulles a prezis mereu ratilicarea de le care se vor purta in cadrul acestei dine in apărarea revendicărilor economice vistă este in creştere ca urmare a „cnzei
ajungerea la o înţelegere între cele două cetarea „ajutorului - american. către Franţa a tratotului cu pnvire la co confennţe vor duce La o soluţionare ra- şi a drepturilor lor sociale Sint de ase economice care a cuprins întreaga ţară,
părţi, deşt „Adenauer şi guvernul de la munitatea defensivă europeană. Se înţe lisfăcăloare a problemei coreene". menea in grevă muncitorii portuari din criză provocată de piedicile puse In calei
Bcnn nu s-au declarat nici pinâ In prezent S. U A. lege că Dulles a refuzat să admită res ★ Talc&huano şl Coquimbo, poate 25 000 de vînzârii cuprului nostru, a fierului şi a
de acord cu începerea unor tratative cu ,YEW YORK (Agerpres) — Corespon pingerea sau am'inarea ratificăm trata- NEW YORK (Agerpres) ferovian care cer plata indemnizaţiilor pe altor produse ale industriei miniere”,
guvernul R D Germane" dentul ziarului „Star", care apare la Wa tulul, deoarece aceasta ar Însemna eşecul Potrivi relatărilor ziarului „New York
Ir. încheiere. Rcsl Hrllebrand a declarat shington. Noyes. menţiona cu nelinişte în- întregii salo politici europene. Intr-o pri Times - reprezentantul Indiei in Organi
că conferinţ» de la Berlin n-a putut lua ir-o ştire Iransmisă din Berlin la 17 fe vinţă DuHes şi corvsîheni săi au dat poate zaţia Naţiunilor Undite. Knshna Memon, a Sentinţa în procesul înscenat
ntcs o hetărire pozitivă in chestiunea Ger bruarie faptul că presa vesteuropeană cri greş ei au considerat In mod greşit pe salutat hotărirea cu pnvire la convocarea
manici din cauza atitudinii miniştrilor de tică pe miniştrii afacerilor externe ai pu Bidault Pleven, et Co ca fiind poporul conferinţei de la Geneva, „Sintem extrem unor fruntaşi comunişti din S. U. A.
externe ai celor trei puten occidentale care terilor occidentale pentru nereuşita confe francez SoartA comunităţii defensive eu de mulţumiţi că va avea loc această con DETROJT (Agerpres) — Acest proces înscenat In scopul punezu
n-au vrut să renunţe la planurile lor dc rinţei de la Berlin „Criticarea atitudinii ropene apare mult mai îndoielnică decit ferinţă, a spus Menon. şl că cele două Asociated Press transmite că la 19 fe In afara legi: a Partidului Comunist, s-a
includere a Germaniei occidentale in sis miniştrilor occidentali la această confe vrea s-o recunoască guvernul american" părţi au ajuns la un acond" bruarie s-a dat sentm|3 In procesul celor desfăşurat Intr-o almoeferă de teroare şi
şxse fruntaşi dm Michigan ai Partidului intimidări Ca martori ai acuzăm au fest
Comunist din SU A, arestaţi sub pretin folosiţi agenţi provocatori şl spioni In
ln eîleva cuvinte Şedinţa Consiliului de Miniştri se acuzaţie că „ar (i făcut propagandă timpul procesului au ac(lonat la Detroit
pentru răsturnarea prin forţă a guvernu
• La i9 februarie, un avion special a • In urma trativelor desfăşurate intr-un al R. D. Germane — oraşul in care s-a desfăşurat acest pro
aoys din Mcscovş La Sofia sicriul cu cor lui". ces — numeroşi membri ai comisiei pen
spint de prietenie şi Înţelegere reciprocă
pul neînsufleţit al tovarăşei Stela Dimi- BERLIN (Agerpres). — TASS transmi ştiwfico-tehnice El a comunicat că valoa Cel şwse fruntaşi ai Partidului Comu
ta 19 februarie s-a încheiat La Varşovia nist . au tost condamnaţi la pedepse vâ tru cercetarea activităţilor anliamencnne
tnevna Blagoeva. ambasador extraordinar te: Ziarul „Neues Deutschland” publică rea efectivă a tuturor acestor întreprin
un acord comercial şi de plăţi pe anul rând Intre patru şl omei ani lochisoare In numeroase rînduri. acuzaţii au (ost îm
şi plenipotenţiar al Republicai Populare comunicatul asupra şedinţei Consiliului de deri, la I ianuarie 1954 a fost de 3,265 mi gi la cîte 10 000 dolari amendă
Bulgaria in Uniunea Sovietică 1954 intre guvernul Republicii Populare Miniştri al Republicii Democrate Germane, liarde mărci, ceea ce depăşeşte cu 365 mi piedicaţi sâ-şl facă depoziţiile
La ora 16 a fost deschis accesul la si Polone şi Guvernul Central Popular al care a avut loc la 18 februane 1954. lioane mărci suma indicată in protocolul
criul defunctei Mu de oameni az muncii R P Chineze In comunicat se arată printre altele că cu privire le încetarea perceperii repara- Pierderile colonialiştilor traneezi în Vietnam ţi Patef-Lao
din Şefia au venii pentru a aduce ultimul Acordul prevede o nouă creştere a Fritz Selbmann. ministrul industriei grele tiilbr germane, semnat la 22 august 1953 PEKIN (Agerpres). — După cum anunţă turile din Vlemam şl Patel-Lao
tor omagiu aotiviitei de frunte a Partidu schimburilor comerciale intre cele două al R D Germane, care a luat euvlntul la
la Moscova. Consiliul de Miniştri a expri Agenţia Vietnameză de Informaţii, un pur In cursul campaniei de izmă şi de pri
lui Comunist Bulgar şi a statului popu târî In comparaţie cu anul 1933 aceaslâ şedinţă, in calitate de membru ai tător de cuvint a) Înaltului comandament măvară forţele Armatei Populare Vietna
mai încă odată poporului sovietic recunoş
lar In foaierul Casei Centrale a Armatei Comisiei mixte sovieto-german®. a pre al Armitei Populare Vietnameze a arătat meze ou eliberat provinciile Lai Ciau si
populare, unar este expus tenul cu cor • La 17 februarie a fost semnat la Pra- zentat un raper 1 despre trecerea in pro tinţa poporului german pentru măsurile în în oadrul unei conferinţe de presă că. in Kontum cu o suprafaţă totală de 24 000
pul neînsufleţit al Stelei Blagoeva. au (ost ga un protocol cu privire la schimbul de prietatea poporului german a 33 Între dreptate spre uşurarea obligaţiilor finan- ultimele două luni. francezii au pierdut de km p şi cu o populaţie d? peste
depuse numeroase coroane. mărfuri Intre Cehoslovacia şi Auslna. prinderi foste sovietice şi şapte birouri ciar-economice ale R D Germane. 28000 de oameni In luptele de pe fron SoOOOO de oamem
Redacţia ziarului Str. 6 Martie Nr 9. Telefon 600-689 — Administraţia Str 6 Martie Nr 20. Telei 670 Taxa plătită in numerar eoni aprobării Direoţiunij Generale PTT Nr 136 330 din 6 Nov. - Tiparul lntrepr Poligrafică de Sîat DEVA