Page 27 - 1954-02

Nr 17 DRUMUL 500A1ISMULUJ Paq 3
Sfat pentru oamenii muncii de pe ogoare Note bibliografice Sănăt&tea este cea mai preţioasă comoară
Murea sanitară este un clement de sea­
Să aplicăm iarovizarea la vara Editura Cartea Rusă mă şi Indisolubil legată dc munca socială post de prvn-rtjutor, deservit de 4 felce-
rl(c. unde muncitorii orimesc primele în­
„BASMEI F şi bunăstarea poporului nostru muncilor grijiri in cazul accidentărilor Pc linia
Pentru a produc* cartofi mal devreme După ce cartofii au fost aleşi ei tre­ jire, ca ceilor aşezaţi în şanţuri sau în POPULARE RUSEŞTI"’ Ea are va scop să menţină sănătatea oa­ Crucii Roşii, modicii participi la cursu­
în primăvară şi vară. din soiurile trlmpu- buie trataţi. Tratarea o facem cu soluţie încăpere, larovizarea afară durează 20— (Colecţia Lit pentru toţii menilor muncii, care la rindul lor să rile de G P A S. dmd opţiuni tolositoare
rii şi vărartice, tehnica avansată pune la do fonmaîină proparindu-o astfel intr-un 25 zile Făoând iarovizarea in feJul acesta, Adevărate comori de frumuseţe şl in- poată da un randament mai mare in cursanţilor în vederea apărării sanitare
îndemâna cUltifvartoruJor de cartofi. noi me­ butoi cu o capacitate de 100 litri, turnăm cartofii vor putea fi plantaţi in câmp in­ ţelepoiune. „basmele populare ruseşti” a- muncă In centrul atenţiei partidului nos­ Chiar in cadrul staţionarului, surorile
tode care constau în larovizarea şl for­ 80 Intri apă la care li adăugăm l kg for- tre 10—15 aprilie
durcate în acest volum înfăţişează răuta­ tru stă mereu treazâ grija profundă ce cc-l deservesc, ţin cursuri cu bolnavii in­
ţarea ci/MuiuLor de cartofi SlMnţa sovie­ malină După ce am preparat această so­ Ca să plantăm un ha de teren eu car­ tea. prostia şi îngimfarea împăraţilor, bo- trebuit si se acorde pacienţilor pentru & ternat! «ici despre regulile de întreţinerea
tică — cea mal Lniadrtt*at3 ştiinţă din lume luţie punem cartofa in coş, lădiţe, sau in tofi la/ovlraţl. avem nevoie de 35—40 lenulor şi tuturor -asupritorilor. în contrast fi smulşi dm ghlarele belii şi de a fi re­ sănătăţii şl importanţa protejării ei in
— ne pune ia îndemână metode înaintate, saccl şt Ii scufundăm în butoi unde ii ţi­ mp vetre sau şanţ tind.? se face iarovi­ cu isteţimea, curajul şj bogăţia morală a
cu ajutorul cărora se pot obţine rezultate nem tump dc 5 minute, după care il scoa­ zarea oamenilor dm popor asupriţi şi exploataţi. daţi vieţii $■ muncii noastre paşnice condiţiile specifice locului de muncă al
îiecăruia
In acest sens. a fost tnfiuiţat anul tre­
bune tn mărirea producţiei de cartofii şi tem şi |i întindem să rc svjnto timp de Pentru obţinerea unei producţii mari de Aeesrte basme pline de optimism. expnmJ Uzina pune la dispoziţia staţionarului
a cvarto tul or timpurii. 24 ore. După tratare, cartofui se aşează cartofi şi cit mal timpurie, tuberculii ia- dragostea de dreptate a poporului, nă­ cut pe linge uzina „Victoria" Călan, un săpun de faţă şl de rufe. combustibil pen­
staţionar cu 20 de paturi, deservit de 3
Arpluoind metoda marelui academician pentru iarovizare (Incolţlre) în forma ară­ ro vizaţi in felul ară tal mai sus, pot (I dejdea lui într-o via|ă mal bună surori, unde oamenii muncii se bucură de tru încălzirea saloanelor bolnavilor şi a
sovîotoc T D Lfsanco, de iarovlzare a tată mal sua, adică in lăzi sau pe podea provocaţi la înrădăcinare. înrădăcinarea 134 pag. — 1,98 lei îngrijirea medicală cabinetelor medicale, rechizite, cu un ru-
cartofilor prin expunerea lor la lumină m încăperi, {mincUi-se la întuneric timţp o facem astfel: cemem mraniţă (gunoi Prin lupta susţinută a colectivului me­ vînt tot strictul necesar pentru funcţio­
timp de 2S—30 ztte înainte de plantare, de 10 zile cu geamurile astupate la o tem­ bine putrezit) peste cartofii încolţiţi şi „MICROSCOPUL ELECTRONIC" dical. care ia măsuri de prevenire a bo­ narea in condiţii optime a acestuia. Co­
vom putea obţine producţii timpurii ou peratură între 15 grade. In acos-t timp col­ îi stropim cu soluţie formată din Super- lilor in ultimii trei ani numărul tuber- lectivul medical dă consultaţiile graluit
eîte 14—20 afle mal devreme de cit prin ţii cartofilor ajung la 1—3 mm, lungime. losfat 80 gr şi 30 gr sare potasică sau de S, D Clemcntlei) culoşilor a scăzut cu peste CC la sută In atit la dispensar cit şl la domiciliul pa­
plantarea Cantafitlar neiaravimţl. După perioada de 10 zile, cartofu se ex­ 150 gr. cenuşă. (Ştiinţa pentru toţi) vedere» luării măsurilor pentru proteja­ cienţilor indiferent dacă aceştia sint sa­
Pentru Larovizarea şl forţarea culturi­ pun 4a lumină pină le plantare. In ace9t Microscopul electronic permite studie­
In cazul cind facem înrădăcinarea in rea sănătăţii, medicii staţionarului vizi­ lariaţi sau nu.
lor de cartofi se folosesc soiurile de car­ timp încăperile unde se face larovlzarea ccşuri sau lădiţc atunci se aşează pe fun­ rea struoturll sistemului nervos şi a ţesu­ tează muncitorii uzinei la locul de mun­ Medicii de aici sint cunoscuţi In întreaga
tofi timpurii (v&rafcdeJ) ea: fruhbotl, viote, trebuie să (ie bine iluminate, Iar tempe­ dul acestora un strat subţire de mraniţă turilor cerebrale, structura albuminoi şl a că. iar acolo unda constată că un mun­ regiune ca bunJ specialişti, fund căutaţi de
galben timpuriu, gliulbabe, să/punarl. etr. ratura aiua trebuie să fie între 15—13 udată cu soluţia arătată mii sus şi se în­ moleculelor altor substanţe, studierea mi­ citor. datorită constituţiei fizice debile, nu mulţi oameni al muncii cărora sfaturile
IarovOzarea, sau Incolţirea cartofilor la grade căldură, iar noaptea intre 8—10 tinde un rînd de cartofi încolţiţi, alter- crobilor multor boli periculoase Cu aju­ poate face fată muncii cc o prestează, a- medicilor le-a arătat calea spre vinde­
lumină se poate face în grajduri, magazii, grade Astfel lăstarii rvu se vor lungi şi nînd astfel pină sus Se pot înrădăcina torul lui se desccporă noi proprietăţi ale duee la cunoştinţa celor In drept p«întru care Printre aceştia se numără şl Inter­
sau In ail/te încăperi bine aerisite şl în­ înnegri menţin induse verzui. 20—25 kg cartofi într-un coş. Coşurile şi metalelor şi se obţin noi aliaje. o fi transferat la o muncă mai usoai'â. in­ nistul Nagy Eugen şi chirurgul Fuidui
călzite, In care nu ri-ebuke Să pătrundă In (timpul larovlzănl la Lnlecvat de 7 lădiţele cu cartofi astfel stratificaţi sc ţin Broţura „Microscopul electronic” ne pre­ tervenind tetedatâ să primească o hrană Ioan cate nu ţm conit dacă e 2j sau noap­
direct nazale soarelui. Oartofli dcstnna|l zde. tuberculii (cartoli) se vor întoarce în camere călduroase 8 zIJo şl se stropesc zintă acest interesant aparat, construcţia mai consistentă la cantină Cind situaţia te. dacă e ger, sau orale de serviciu s-au
pentru jarovjzare se pot aşeza direct pe astfel ca cel deasupra să fie puşi dede ddm patru in partru z*le cu aceeaşi soluţie şl funcţionarea Iul « cere. medicii se deplasează la domici­ sfârşit „Sănătatea est® cea mal preţioasă
podea Intr-un smgur strat, Iar tn caziul subt in aşa fel incit toţi să ajungă la Cimpoi desiinat plantării cartofilor ia- 36 pag - 0.62 lei. liul pacienţilor unde. după o consultaţie comoară a vieţii — spun adesea cel doi
cînd încăperile au pământ pe Jos, atunci lumină. In folui acesta vor c&pâta o cu­ rovuiaţi. .re grăpeazâ primăvara de tim­ nunuţJoasa. decid daca bolnavul respec­ medici Pentru a o păstra este necesar aâ
se aşterne un strai subţire do paie sau loare specifică soiului Cu această ocazie puriu Dacă din toamnă nu s-a îngrăşat „POVESTIRE RUCOVINEANA tiv necenitâ îngrijirea la staţionar, spi­ ducem o luptă dirză împotriva bolii incă
beţe de floarea soarelui peste care re a- se elimină cartofii cu lăstari firavi, lun­ cu bălegar, atunci sc adaugă mraniţă în de T Muratov tal sau poale fi tratat aejsâ. de la prunele el slmptome, sa o indepăT-
yeazâ cartofii pentru încolţit. giţi, sau cel care nu au încolţit, cit şi cei cîmp in cantitatea de 8—18 mii kg. la ha., Ţlnînd o strînsă legătură cu comitetul lăm incă de la apariţie".
Pentru ouliuna cartofilor scmiUmpurfi, care au început sd se strice şi circa 500—600 kg cenuşă care se ames­ In această povestire bâtrînul colhoznic de întreprindere si r<*sponrabilii cu pro­ Mult au avut do luptat medicii împo­
Larovizarea se face afară In şanţuri sau larovizarea durează în acest lei 40—50 tecă cu două zile inaontea plantării Plan­ Tanasl Carpiuc. îşi deapănă, in cuvinte tecţia muncii din cadrul grupelor sindi­ triva gripei ce s-a ivit acum citva timp
la suprafuţa pămimtulid. zile. Trebuie ştiut, că cu cit iarovizarea tarea cartofilor înrădăcinaţi şl larovlzaţi pline de amărăciune, amintirile despre cale. precum şi prin radiodifuzaiile de printre muncitorii uzinei şl in rinduî
viaţa sa oropsită din timpul cind Bucovina
In încăperi, iar o vira rea se Pace lmee- durează rrvad muit, cu atît se obţine o pro­ se poate faoe intre 28 martie şi 1 aprilie se afla sub stăpinuxsa burghezo-moşierimii eduoaţie sanitară s-a reuşit să se insufle populaţiei satelor din jur, care prin mun­
pînd din luna februarie pină la 20 25 ducţie mal mare. Plantarea se face cu sapa, cazmaua sau eustnaee şi romine Carpuuc vorbeşte apoi. muncitorilor încrederea in medicină şi ir ca lor neobosită a putut fi stăvilită, flră
martie omd cartofii se plantc-ază in te­ Pentru culturile semit impurii ce se pc brazdă Tuberculii larovizaţi inainte d©. cu bucurie, — despre viaţa lui dc azi. posibilităţile de care ţara noastră dis­ a lua proporţii Est® de remarcat coeziu­
ren larovizarea poato fi făcută in urmi- plantează în teren pc la 1—15 aprilie, la­ a li plantaţi se stropesc bine cu apă, apoi despre viaţa fericită a satului colhoznic pune, pentru prevenirea şi vindecarea bo­ nea slrinsă ce există in conlucrarea eO-
bucovinean. lilor. fapt care a făcut ca oamenii mun­ leotivulul medical de aici. Cind un eova-
toiarcic feluri: pe poliţe sau rafturi cons­ rovlzarea sc face afară în şanţuri s<au se aşează pe coama brazdei cu 4—5 cm cii la cel mai mic semn de boală să lescent părăseşte staţionarul ei suni cum
224 pag — 4,21 lei
truite din scindări, leaturi sau nuiele, lă- la suprafaţa pâmmliilul In şanţuri se mai sus de fundul brazdei, la un interval vină cu încredere la dispensarul staţiona inima Ic creşte de bucuria datoriei Im-
slndu-se distanţe intre ppliţă de 00 cin faoe în felul următor: se sapă şanţul a- lung cit o talpă de picior Tuberculii se rulul. pentru a fi consultaţi Dispensarul piinile: „încă un om dat producţiei, încă
„POVESTIRI este dotat cu aparat Roentgen, instrumente unul care l-am smuls din ghiareJe boti-i".
iar lăţimea de 80—100 cm., pc care se a- dine de 30 cm şi lat de 1.5 metri Cu implîntâ puţin in brazdă venind apoi un DIN VIAŢA ŞCOLII SOVIETICE"
şează cartofii cei mari In două rinduri. pjmintuJ scos din şanţ inăJţăm marginea alt lucrător care pune pe fundul brazdei Chirurgicale şl se fac analize biochimice FLOREA DUMITRU
Cartea „Povestiri din viaţa şcolii sovie­ In cadrul intraprindcrii, a luat fiinţă un oficiant sanitar
iar cei rraci in trei rinduri larovizerea acestuia încă cu 20 cm., apoi se aşează o cantitate de 500 gr mraniţă amestecată tice' cuprinde o seamă de reportaje des­
se poate face şi în lidiţe special constru­ m şamţ bălegar incăl/at in strat de 20— cu cenuşă In dreptul fiecărui tubercul pre cci mai buni Învăţători şi profesori
ite pentru aceasta din şipcu Lâdiţsle tre­ ‘25 cm., aşezindu -se peste el un st rut de După plantare, arătura se grupează cu dm şcolile Moscovei. Sectorul nostru se menţine în fruntea
In şcolile dm Moscova la f&l ca şi în
ime să aibă următoarele dimensiuni să 10 cm pămînt, iar pesia pămlnt aşter- o grapă cu colţii scurţi sau cu dosul gra­ întrecerii socialiste
şcolile din întreaga Uniune Sovietică slnt
fie lungi dc 60 cm., laie de 40—53 cm şl njm paie in grosmic de 5 cm., apoi se pei mărunţind şi niveJind bine terenul
numeroşi pedagogi şl educatori fruntaşi, a
adinei de 12 cm De asemenea lădiţele tre­ întind cartofii in Strat de cile trei Şan­ Dacă s-au iarovizat tuberculii mari de căror via|ă şl activitate rodnică este o Metoda principală în realizarea cinci­ hanovlstllor sovietici, au obţinut înaltul
buie să albe 4 picioare inolte de 30 cm ţurile se acoperă cu rogojini, iar in zilele lOU—200 gr, aceştia se pot tăia in două pildă şi pantru învăţătorii din ţara noas­ nalului este dezvoltarea intreceru socia­ titlu de stohanovist şl fruntaş in produc­
liste şi a formei ci superioare, mişcarea ţie Astăzi. întreprinderea noastrâ se mln-
Asfofei construilîe, după ce se pun cartofi cu temperatură peoie 5 grada căldura, chiar In ziua plantării in bucăţi care să tră. stahanovistă Iacă dm luna septembrie dreşte cu col 20 stahanovişti şi cu nu­
In ele, se aşează in stive una peste alta rogojinile se rodică. presaiîndu-se peste aibe oîte doi codţi dez7voUaţi. 256 pug — 6,17 lei 1953, sectorul I po care il conduc s-a mărul fruntaşilor care creşte.
la fel cum se procedează cu rafturile sau cartofi un strat subţire de paie sau beţe Distanţa do plantare Intre rânduri va menţinut ca fruntaş al întrecerii socia­ In îndeplinirea sarcinilor Ce ne stau in
poliţele. dc floaroa soarelui pentru a nu pătrunde li dc 60 cm, iar pe nnd de 30—35 cm., Expoziţia „Cartea în lupta liste cu depăşiri ineemnatc in fiecare lună (aţâ. un aport deosebit au adus grupele
Cind facem iaroviiarea pe podele, a- prea tare razele soarelui. astfel ca la ha. să sc ajungă la densitate tn luna ianuarie avind o depăşire pe sec­ conduse dc stahancrviştli: Tancu Terente,
tunci aşezăm cartofii in 2—3 rinduri In In nopţile şi zilefe cu ger, peste rogo­ de 48—30 de mdl cuiburi pentru pace“ tor de 34 la sută care pnntr-o bună organizare a frontului
Dind un puternic avînt întrecerii so­ de lucru a reuşit să albă o depăşire po
benzi lungi cit ne permite încăperea şl jini se mai pune încă un strat de 5—8 In vederea extinderii şi plantării cul­
Cu puţin timp fu urmă. in localul „Li­ cialiste. folosind bogatul tezaur al exp^ cele douA decade ale acestei luni de 34 la
laie de 1—2 metri, liaindu-se intre eile cm. paie. turii do cartofi larovioaţi. tehnicienilor şl brăria Noastră” dm oraşul Deva, a fost rlentei minerilor sovietici, colectivul sec­ sută grupa Nr. 7 a stahanovlstului Ser-
poteci de 60 cm lăţime pervtru a putea La suprafaţa solzului, ierovizarea se face inginerelor agronomi le revine sarcina să deschisă expoziţia „Cartea in lupta pen­ torului meu s-a străduit sâ dea tot mal ban Ioan 1. Petru aplicînd metode sovie­
umbla prmiro cartofi şi executa lucrările pe loourl adăpostite sub diterv|i copaci îndrume atit unităţile socialiste din agri­ tru pace”, organizaţi fiind de Comitetul mult cărbune pesie pbn lucrând la înain­ tico şl-a depăşit norma cu 12 1a sută. iar
cc trebuie făcute în timpul tarovtfâril Se recomandă ca terenul destinat larovi- cultură cit Şl ţăranii muncitori cu gos­ Orăşenesc de Luptă pentru Pcce din loca­ tări şi abataje, reuşind prinţr-o bună or­ grupa fruntaşului Pantea Dumitru a avut
litate ganizare a schimburilor şl fronturilor dc o depăşire de 27 la sută.
Cartofii înainte de a fl puşi la laro- zării să aibă panta Înclinaiă spre miazăzi podării Individuale, cultivatori do car­
Expoziţia aranjată cu mult gust a cu­
îndeplinirea cu succea a sarcinilor spo­
vlzat, trebuie să fie aleşi din Rolurile cele pentru a putea fl b*ne iluminaţi şl încăl­ tofii pentru a aplica această metodă, prins cărţi ce Justrează munca paşnică a lueru. să asigure pregătirea deschiderii rite care ne stau In f4ţă In cel de a) pa­
fâşiei odată cu escavacea abatajului. Ca
mai bune şi mal sănătoase Alegerea se ziţi de soare Tuberculii astfel aşezaţi cere duce sigur la sporirea producţiei de popoarelor Uniunii Sovietice Şl a ţărilor rezultat al muncii depuse am realizat o trulea an al cincinalului, depinde in cea
face după culoarea şi mărimea lor. pentru larovuz-xre U se dă aceeaşi îngrl- cartofi. de democraţie populară. Volumele expuse depăşire pc sector pc prima 'decadă a lu­ mai mare măsură de avintul întrecerii
au cuprins de asemenea operâlo celor mal nii februarie, de 26 la sută. Economiile re­ socialiste, d? folosirea ewporicnfal înain­
dJrjl şl talentaţi scriitori, luptători pen­ zultate din folosirea materialului lemnos tate »n cadrul intreceru
Frumoase rezultate în munca cu carcea tru bunul cel mal de preţ al omenirii — din abataje şi confecţionarea bandajdnr Noi simeni hotărâţi să dezvoltăm I
pacea in mină din acest lemn vechi, in ultimele mai larg întrecerea socialistă — meto
Cele peste 20 O0C volume cărţi pc care De la începutul anului şl pină In pre­ lunile Ianuarie şl februarie, două recenzii In calc 4 zUe cit a fost deschisă, expo­ 3 luni s-a ridicat la circa 20 000 lei. comunistă de construire a socialismul
le posedă biblioteca raaonallâ din Alba zent In tijele bibliotecii au (ost înregis­ asupra cărţilor ,,Piine Albă şi „Mrtrea ziţia a fost vizitată de peste 900 munci­ Muncmd cu dragoste şl elan pentru În­ — cale sigura spre realizarea sarcinii
lulla, sint în continuă circulaţie Zilnic la traţi 789 cititori şi 5188 cărţi citite. Făcind Cocor”, la sediul filialei dm cartierul Li­ tori, tehnicieni şi elevi, cu care prilej au deplinirea sarcinilor de plan, numeroşi re ne revin din cincinal
această bibliotecă se perindă zeci de cili- o comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului poveni, cartier populat in mare parte de fost cumpărate un număr de 700 volume mineri tnsuşindu-şl necontenit în întrece­ CRISTEA TODOR
tori, tineri $1 vârstnici pentru a aduce ţ ăi ani muncitori. Biblioteca raională dm din eărţrie expuse De asemenea cu oca­ rea socialistă metodele de lucru ale sta- şetul sectorului I. Mina Ţef>
cărţile citite şi a lua altele noi. $1 toţi trecut, cind au fost înregistraţi 292 citi­ AJba luiia a expus vizionării In această zia vizitării expoziţiei de către un grup de
pleac* mulţumiţi de felul cum au (ost tori, ne putem da seama olt de preţuită perioadă 2 expoziţii de cărţi: una cu pri­ tlnefi mmerl. au fost cumpărate 6 volume
serviţi ou eVţde solicitate Colectivul ce este carlea de masele muncitoare, po zi lejul sărbătoririi celei de a 36-a aniver­ ce tratează despre înaintatele metode so­ Lucrări pregătitoare începerii
dererveşte biblioteca forma*, din tinere ce trece tot mai dornice a cunoaşte cit vietice. privind munca In mine
tovarăşe cu multă putere de muncă şl mat mult sări a Armotel Sovietice şl un>a cu ca­ Preşedintele Comitetului campaniei agricole de primăvară
deosebită draeoste faţă de cane. se achită Pe lingă munca de distribuirea cărţi­ racter permanent avind drept temă lupta Orăşenesc de Luptă pentru Pace-Deva
cu o note de sarcinile ce-l revin lor. eolaotlvuJ bibliotecii a organizat, tn pentru pace. I. TODORAN Zăpada căzută dm abundenţă tn acea­ prevâzlnd a fl transportai® 7.3 de mii toi
stă lamă. persistă încă î.i strat destul dc din care s-au transportat pină acum 17 7:
Sof'ii grupelor I şl 11 de cazianga de la dusă In hală Imediat A doua zy, cazonul gros ps întinsul ogoarelor raionului Alba tone
Atelierele CFR Simeria simt doi prie­ C A Z A N G I I I era de nerecunoscut: l-au desfăcut, apoi Cu toate acestea, ţăranii munictorl Pentru a avea o recoltă bogată la h
teni buni. Amlndnt slnt buni meseriaşi l-au făcut curie de foc, de oţel. pereţi late­ muncesc cu asiduitate pentru a «vea totul est® necesar a se Introduce In pămlnt
şi-s vecini cu locurile de muncă. Să fa- rali. cazan vertical, cameră de fum. şi pregătit in vedere® începem in bune con- sămtnţA de calitate Pină acum, din cai
csm cunoştinţă cu cd: Zapotinschl Ioan, Niţă — apoi o să devii un bun caaangiu Mâl est© însă o cauză pentru care grupa astfel 2/3 din acel cazan a fast făcut din diţium a campaniei dc primăvară. Ufcatea de 616 tone sâmînţă prevăzută I
un bărbat voinic, cu o faţă rotundă şl de locomotive Şl guidi: „câtă deosebire în­ 11-a de cazangii pierde cam des întrece­ nou
mereu ztmbi/toare; poartă mustaţă in tre posibilităţile acestui tinăr şl fehd in rea cu girupa l-a, cauză despre care nu-i -ti Pină Ln prezent au fost reparate pe ra­ plan a fi selecţionată, s-au realizat 2<
formă de filutuze Aire fire arginAu prin ea care am „knvăţat” cu cazangerla! Cită bă- prea plac© tovarăşului Nlţâ (care-l In- Ambole grupe de cazangii şi-au termi­ ion Ir» procentaj de sută la sută plugurile tone
Cazangiul nu e bătrân Nici 1/ţnăr nu-l. Are taio am moi primiţi Zimbind apoi, 2ise cauză) să vorbeaRcă, deoarece mu par­ nat deja programul de lucru pe luna fe­ pentru tractoare şi semănătorile pentru Fruntaşe po raion In munca dc pregătit
43 de am ColiDalIt oazungiu, adică priele- tînărulul: ticipă la învăţămlntui polibe. nu-1 place bruarie. Grupa tovarăşului Niţă Constan­ păioare Aproape terminate de reparat e campaniei agricole de primăvară slr
nul şi vecinul Iau Zapoulnschi, este Niţâ — Ţi-e calea descinsă dragul meu. cartea — cel mal bun sfătuitor şi ajutor tin l-a terminat in ziua de 18 februarie. sînt şl alte unelte oa: grape în procentaj comunele: Slremţ. care a reparat în ii
Co/iRtanflin. un am scund, bme făcut, de Tinărul Bogdănoiu Florea a fost trimis m muncă Şi, onctt de bun specialist al ■ ar a tovarăşului Zapotinschi Ioan La 22 do 05 la sulă, semănători porumb 77 la
aceeaşi vtrstl cu Zapotinscbi Chiar in la tăiat nituri Tovairăşui Crama VasLlo fi In orice branşă, dacâ-ţl lipseşte învă­ februarie Luna trecută, ciştigătoare In în­ Iregtme grapele. |n proporţie de 75 la sut
aceeaşi lunĂ sînt născuţi Acesta nu de la recepţia caziancilor observând cu cilă ţătura marxist-leninist a, nu te poţi numi trecerea socialişti a ieşit grupa tovară­ sută, apoi tnoorc Ln procentaj de 98 la plugurile şi a selcţionat 60 la sută di
poarta mustaţă, dar fire argintii are şl ed dragoste munceşte in flecare zi, ii spuse un specialist desâvlrşlt. şului Zapotinschi Luna aceasta . rvu se sută şl roţi grădlnăreştl 80 la sută sămlnţâ; Vinful de .Tos care de asemene
pe la tumpile şi ir» sprincenale-i slufoasc şefului de grupă: — Niţă tată, din tână­ Unui comunist nu-l stă bme cind mun­ ştie încă pină la încheierea situaţiei Sint Accent deosebit trebuie sâ se pună pe a terminat reparatul In întregime a gra
Zapotinsehi e de prin părţtle Moldovei. rul ăsta o sâ lasă un bun cazangiu, e ceşte unilateral Organizaţia do bază a criterii care trebuie profund analizate nu­ pregătirea tractoarelor, care nu slnt re­ pelor. in proporţie de 82 la sută plugu
Niţă, din regiunea Bucureşti S-au cunos­ CaTe harnic flăcăul! vrut aâ-1 trimită la şcoală A Invocat tot mai la silrşitul lunii Şi unu şi alţii dJ\
cut acum vre-o 10 ani In partida de Ca­ — O să iasă — îşi dădu părerea şl şe­ fdlul de motive şl nu s-a dus Asta-l rău cele două grupe de ca2angn îşi dau tot parate de c!t in procentaj dc 36 la sută. rlte şi a selecţionat 5« la sută din ti
zangii condusă de Mărtmţiu Dumitru şl ful grupei — se străduieşte să înveţe din partea tovarăşului Niţâ Constantin, interesul să ciştige întrecerea Mal zjlele pluguri <m tracţiune animală 55 la sută. mmţă In ce priveşte transportul gunotu
s-au împrietenit muncind cot la col. tn — Am badeţi bum tn grupă, obişnuieşte cazangiu de frunte trecute, tovarăşul Niţi sc adresă cazan­ răsadniţe 29 la sută şl motopompe 26 la Iul de grajd fruntaşă e comuna Almaşu
de rl Iov Niţă sâ spună celor ce-l vizitează la A giului Giurgiu Ioan, oare. cam are obi­ sută Trebuie impulsionat de asemenea Mare care şi-a depăşit planul in aceasti
In toamna anului 1951, partida de ca­ locul dc muncă. lată-i: Giurgiu Ioan. ceiul sâ mai dea uneori lucrul peite cap: transportul gunoiului de grajd, planul privinţă
zangii pe oare o conducea tovarăşul Mă Dlnşorcanu Serafim. Lamnck Mărim; am Safil celor două grupe de carangii se — Ai grijă drăguţule, că, dacă Intră ca­
rvinţiu — devenit maistru — mă rin du se şl de acei cărora le place să stea mai mult ajută reciproc in muncă Sint tn întrecere: zanul locomotivei în termen de garanţie
s-a desfăcut tn două Datorită slrguinţei cu mâinile in buzunar, uite-l: Fuci fosif dar mi U-i Indiferent daca unuia sau al­ din cauza ta, te tramit să-ţi remediezl Sfatul S. M. T. la Dobîrca
in muncă, de care au dart dovadă iova — Scoale mâi băiete mlinile din buzu­ tuia l sa ivesc greutăţi în oale Se in- „opera” oriunde s-ar afila locomotiva: la
răşli 2apotdnzchi şl Niţă au (ost numiţi nar. câ o să-ţi mânlnce purecii unghiile! tiroplâ ca unul dintre el să fie în conce­ Ploieşti, Piatra Olt sau la Bîrlad. Să vezi In dimineaţa zilei de 21 lebruane s-a Ln munca S M T -ului au existat Insă Ş
şefi de grupe Pnunul la grupa l-a dc De ce nu iei exemplu celorlalţi tovarfişl diu, aau învoit. E absolută nevoie ca In afuna ce mai ..felicitări” orimeşti dm adunat la G A C. Dobirea, raionul Sebeş, unele lipsuri datorită slabei discipLne !>
cazangii, oeU'laU la a If-a grupă De a- din grupă, îl vezi cum se străduiesc? acea zl să se traseze o cutie de foc, sau partea tinerel taie soţioare Dar nu nu­ sfatul S M T . ia care au luat parte repre­ muncă a tractoriştilor care neinorljindu-ş.
tuna au deveniri ei şi mai buni pnatmi Eh. — i^ur.c înciudat tovarăşul Niţă — o altă operaţie grea pe care o poate face mai atât Gîndeşte-te la prestigiul gru­ zentanţi ai S M T. Miercurea, a zece gos­ cum trebuie maşinile şi utilajele au exe­
dar şi adversari în inlrererca socialistă iată de ce grupa noastră pierde de mul te numai şeful de grupă E dc ajuns să-şl pei noastre. podarii agricole colective din raion şi ich-
Conducerea secţiei a l-a locomollve. a ori întrecerea cu grupa lui Zapotinschi ceară unul altuia ajutorul şl allt unul — Tovarăşe Niţi — spuse Giurgiu — şl mojanu secţiei agricole a raionului. cutat unete lucrări cu întârziere din caut;
repartizat la fiecare grupă oameni bine din cauza acestui chiulangiu şl din cauza cit şi celălalt 6Înt săritori la nevoie. Aşa eu sint tot atit de Interesai ca $1 dum­ Cu această ocaz e s-a analizat munca de­ deselor defecţiuni meecmce Dc asemenea
pregâ/tiţi, mal puţin pregătiţi şl chior ne- lui Molea Ioan zis „Zârzârlcă". Băieţii din i-au deprins şl po lucrătorii dm grupele neata tn calitatea lucrului ce iese din pusă de S.M.T în timpul campaniei de gospodăriile agricole colective au avut de-
califreaţi Flecare grupa de cazangii are grupă l-'au numit aşa, Llndcă atunci cind lor. mâinile tovarăşilor din grupa noastră. toamnă şi pregătirile pentru campania de Lcienle ln ceea cc priveşte cazarea si ali­
ştemuilort. forjări, natuitori. consiruclori trage la măsea, cmlă Odăi3, grupa tovarăşului Niţâ trebuia să — Ei. ei, nu te bosumfla acuma, că primăvară In cadrul discuţiilor purtate, mentaţia tractoriştilor; n-au dat om de
dc cutn de foc. cazane vertical© şi longi­ „Zarzăr»», zărz&rea aducă In hală, un cazan de locomotivă de nu-i timp de astia, ştii, eu sâ liu mal si­ tovarăşul Duşan Miron directorul SMT
tudinale. etc Cei necalif idaţi au Inc&pin Zărzăjncă zărzărea cale îngustă d« vreo 4 000 dc kg ce tre­ gur, te am prevenit. . Cind vom băga ca­ Miercurea, Gaja Ştefan preşedintele GAC ajulor la tractoare iar receplionarea lucră­
să se califice după metoda sovietică Cot- Pe la poarta mindrei mele buia reparai Situaţia era de aşa na&ură zanul la presiune, atunci vedem cu toţii Glrbova, Pienaru Zahanc brigadier dc rilor nu s-a făcut conform contractului,
laar In grupa tovarăşului Niţă s-au cali­ Gheorghiţă trecea”... ca cu transbordorul nu-l puteau aduce. interesul depus în muncă. cimp la GAC Sebeş şi mulţi alţii, colec­ dc către preşedintele gospodăriei şi bri­
ficat 7 cazangii, printre care tovarăşii Ml se pare că nicri astăzi nu-i la lucru, TrebuJa deci adus De vagonet Era nevoie In ambele grupe de cazangii este adine tivişti, tractorişti şi tehnicieni au urătai gadierul de cimp
FV/pa Petru, Moga Ioan. Rebac Ioan si n-am făcut încă pontajul. de ajutor Cui să-l ceară? Hal la Zapo­ cultivată grija (aţă de calitatea lucrului aspecte dm munca lor. Ei au arătat că Ventru campania de primăvorâ. atît
alţii ân grupa tovorăşulul Zapotinschi Adrosîndu-se cazangiului Moga Ioan. to- tinschi executat., pentru a nu intra locomotivele
s-au calificat 6 cazangii Rusu Vili Dell roraşul Ni*S întrebă: — Măi Ivane. dă-m> oamenii tăi s-0 3- m lermeui de garanţie Nu există satis­ datorită muncii îngrijite a S M T-ului. SM.T-ul. gospodăriile agricole colective
ţoiu Traian, Tolicicâ Inan. otc Tovarăşe Mo^a, ce-l cu consăteanul duc pe „Bonşca” (eşa-i zic ei cazanului facţie mai mare pentru cazangii de la care a-executat lucrări de bună calitate el cit si tehnicienii secţiei agricole a raionu­
In grupa tovarăşului Niţă a venit a- dumătalc, ..Zirzărică''? — Iar „a scăpat acela). O singură fluierătură şl întreaga secţia l-a locomotive a Atelierelor C F R au putut obţine recolte îmbelşugate la ho lui şi-au luat anasajamente concrete, fă-
oum citerva luni un tinăr de pe Şantie­ trenul" icvarăşe şef. (vorbă să tie) a băut grupă a tovarăşului 'Zapotinschi ioan 6-a Simen a, ca aceea cînd planul de produc­ Sint grăitoare cele 3.200 kg gr iu ob­ cind Şl . propuneri de remedierea lipsuri­
rul Tinerotului de la Hunedoara ieri mai mult decît trebuia — spure cu strâns in juru-l • ţie este îndeplinit inainte de termen, fără lor, astfel ca munca '»« campania agri­
— Vreau să mă (ac cazacngiu — a spus necaz în glas tovarăşul Mcga Mi-e şi ru­ — Băieţi, o mină de ajutor vecinului — nici un cazan de locomotivă intrat în ţinute la ha de G AC Miercurea, 2 400
el — infăţişindu-se şefului de grupă şine câ mi-i ccnsâtean (d suit dc la Min­ a spui şeful grupei şi cu ajutorul ortaci­ termen de garanţie. kg orz la Sebeş. 1 900 kg Ovăz la Pianul colă de primăvară sa decurgă in cele mai
— Dacă wn — l-a răspuns tovarăşul tal lor de la grupa l-a. „Borişca - a fost a- I TUFARU de Sus. bune ccmdiţium.